litiaza renala

“ Medicina nu este o meserie ci un cult pentru om.Nu dăruieşte nimic oamenilor dacă nu te dăruieşti pe tine însuţi.”

MOTIVAŢIA LUCRARII

Promovarea şi menţinerea sănătăţii cât şi prevenirea îmbolnăvirilor sunt

obiective importante în actualul sistem de sănătate.

Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la

dreptul de sănătate s-a ajuns la datoria de a păstra sănătatea.

Dar existenţa omului nu poate fi concepută fără boli, de aceea preocuparea

pentru îngrijirea pacientului a fost şi rămâne unul din ţelurile umanitare ale

medicinei.

Dintre bolile frecvent întâlnite se înscrie şi Litiaza Renală.

Am ales ca temă Îngrijirea pacientului cu Litiază Renală, datorită faptului

că în activitatea practică pe care am desfăşurat-o în timpul stagiului clinic în cei

trei ani am acordat îngrijiri de Nursing mai multor pacienţi care sufereau de

această boală.

Apărând la toate vârstele, are de regulă un diagnostic cu atât mai sever cu

cât se instalează la o vârstă mai timpurie. Consecinţele şi rapiditatea instalării

complicaţiilor, precum şi tendinţa frecventă la recidive m-au impresionat iar

empatia manifestată faţă de pacienţii cu această afecţiune m-a ajutat să înţeleg

mai bine această boală, fapt pentru care Litiaza Renală mi s-a părut potrivită ca

subiect al acestei lucrări.

Folosind o bogată bibliografie de specialitate şi însuşindu-mi noţiuni de

nursing din cadrul orelor la care am participat la şcoală, voi încerca să subliniez

importanţa acestei afecţiuni.

2

CAPITOLUL I

1.Definiţia bolii

Litiaza renală este o afecţiune caracterizată prin formarea de calculi în

interiorul cavităţilor pielocaliceale şi în căile urinare, în urma precipitărilor

substanţelor care, în mod normal, se găseau dizolvate în urină.

Litiaza renală reprezintă, o afecţiune frecventă care se poate întâlni la orice

vârstă, chiar în prima copilărie. Este mai frecventă la bărbaţi decât la femei.

2. Noţiuni de anatomie şi fiziologie

Organele aparatului urinar se dezvoltă din mezodermul intermediar şi

endodermul sinusului urogenital.

Rinichiul este un organ pereche situat în partea superioară a spaţiului

introperitoneal al cavităţii abdominale, lateral de coloana vertebrală în regiunea

lombară.

Forma rinichiului poate fi comparată cu cea a unei boabe de fasole. La făt,

şi la copil, până la 3-4 ani, rinichiul are aspect lobat. El prezintă o faţă anterioară

convexă, orientată antero-lateral, o faţă posterioară plană, care priveşte postero-

medial, o margine laterală convexă, o margine medială concavă, o extremitate

superioară şi alta inferioară.

Marginea laterală este convexă şi întretăiată de şanţul longitudinal.

Marginea medială este concavă şi prezintă spre partea superioară, hilul renal.Hilul

se continuă în interiorul rinichiului cu o cavitate numită sinusul renal.

3

În interiorul sinusului se văd 8-10 ridicături conice numite papile renale.

Dimensiunile rinichiului variază în funcţie de vârstă. La adult el are

greutatea de 130-140 g. Rinichiul nou-născutului, raportat la greutatea corporală,

este mai greu decât al adultului, greutatea lui fiind de 10-12 g.

Lungimea la adult este de 10-12 cm, lăţimea de 5-6 cm, grosimea de 2,5-3

cm.

Structura rinichiului

Rinichiul este învelit la suprafaţă de o capsulă fibroasă formată din fibre

colagene şi elastice. Pe secţiunea realizată în lungul margini laterale, se observă la

periferie o zonă brună numită corticala renală, iar în centru spre sinusul renal o

zonă de culoarea roşie-gălbuie, numită medulara renală.

4

Zona medulară este formată din 8-14 formaţiuni triunghiulare pe secţiune,

numite piramidele renale Malpighi. Ele sunt orientate cu baza spre corticală şi

vârful spre sinusul renal.

Zona corticală prezintă striaţiuni radiate alternând cu zone, în aparenţă.

Porţiunile striate sunt în număr de 400-500 pentru fiecare piramidă.

Corticala şi medulara sunt alcătuite din tubi uriniferi, vase sanguine şi ţesut

interstiţial. Tubul urinifer este format din nefron şi tubul colector.

Nefronul reprezintă unitatea structurală şi funcţională a rinichiului.

Fiecare nefron este alcătuit din corpusculul renal, tubul contort proximal, ansa

nefronului (ansa Henle) şi tubul contort distal.

Corpusculul renal Malpighi este o formaţiune sferică cu diametrul de 0,2

mm formată dintr-un ghem de capilare numit glomerul şi o capsulă a glomerului.

Glomerulul este un ghem de capilare.

Capsula glomerulului reprezintă partea dilatată a tubului urinifer invaginat

de glomerul. Ea este o membrană epitelială formată din două lame: externă sau

parietală şi internă sau viscerală.

Între ele se află lumenul capsular, în care se adună urina primară.

Tubul contort proximal are circa 20-30 mm lungime şi este situat în

corticala renală, continuând lama externă a capsulei Bowman la nivelul polului

urinar.

Ansa nefronului are forma literei ,,U” şi continuă tubul contort proximal.

5

Tubul contort distal are circa 4-6 mm. Lungime şi se continuă în

vecinăttaea piramidei Ferrein cu segmentul de unire care se deschide într-un tub

renal colector din piramida renală.

Tubul renal colector are lungimea de 20-25 mm şi traiect rectiliniu.

Funcţiile rinichiului

Funcţia fundamentală a rinichiului este de a epura plasma de anumite

substanţe novolatile endogene, în special produşi finali ai metabolismului protidic

şi nucleoprotidic precum şi de diverse substanţe exogene pătrunse în organism.

Formarea urinei este un proces extrem de complex, care încep

cuultrafiltrarea prin membrana glomerulară a aproximativ 1/5 din plasma

sanguină ce străbate rinichii. Prin excreţia urinară a diverselor substanţe

novolatile, împreună cu o cantitate de apă care, în general nu depăşeşte 1% din

valoarea ultrafiltratului glomerular, rinichii îndeplinesc funcţii de mare

importanţă, dintre care menţionăm:

participarea la menţinerea concentraţiei plasmatice a unor substanţe

neionizate necesare metabolismului energetic şi plastic (glucoză, aminoacizi, etc.)

şi a unor produşi finali ai metabolismului protidic şi meleoprotidic (uree,

creatinină, acid uric etc.)

controlul concentraţiei plasmatice a unor ioni/ Na+Ca2+, Cl-, HCO3-,

etc.) prin mecanisme active sau pasive reabsorbţia sau secreţia lor tubulară în

funcţie de necesităţile organismului.

menţinerea homeostaziei volumului lichidelor extracelulare şi a

volemiei, eliminând excesul de apă exogenă sau rezultată prin catabolismul

celular-funcţia izovolemică;

6

controlul echilibrului acido-bazic al umorilor prin modificarea

raportului dintre secreţia de H+ şi reabsorbţia de HCO3-, în funcţie de starea

echilibrului acido-bazic.

Rinichii exercită o serie de funcţii endocrine, dintre care amintim:

participarea la controlul tensiuni arteriale sistemice;

controlul eritropoieziei medulare;

reglarea metabolismului fosfo-calcic;

intervenţia indirectă în controlul diverselor metabolismul.

Căile urinare

Ureterul

Ureterele sunt conducte care continuă bazinetele celor doi rinichi, coborând

retroperitoneal de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Are o lungime de

aproximativ 25 cm. Ajung în pelvis de unde se varsă în vezica urinară. Sunt

formate din fibre longitudinale, la exterior şi circulare la interior, graţie cărora

execută mişcări ondulatorii caracteristice (peristaltice) care fac ca urina să se

întoarcă în vezică. Pe faţa inferioară uretrele au o mucoasă, şi pe cea externă un

înveliş conjuctiv.

Vezica urinară

Este un rezervor care colectează urina. Are o capacitate de 300-400 ml cu

mari posibilităţi de destindere (1-3 l) datorită musculaturii sale bogate formată

dintr-un strat longitudinal extern şi actul longitudinal intern.

7

Uretra

Este un canal musculo- membranos care diferă în raport cu sexul.

La bărbat există un canal comun, urinar şi genital, de la vezică la meantul

urinar. Are patru porţiuni intraparietală, prostatică (3 cm), membranoasă (prin

diafragma urogenitală) şi spongioasă sau pelviană.

La femei este un canal întins de la vezică până la vulvă, paralel cu vaginul

şi posterior de el, are o lungime de cca. 4 cm, fiind scurtă se pot produce infecţii

urinare frecvente. Are două porţiuni: intrapelviană şi perineală, orificiul inferior

este situat posterior de clitoris.

3. Etiopatogenie

Litiaza renală – consecinţa acţiunii a numeroşi factori de risc. Rinichiul

asigură pe de o parte conservarea apei în organism, iar pe de altă parte execută o

serie de produşi cu solubilizare redusă. Când urina devine suprasaturată cu

materiale insolubile în anumite condiţii apar calculii de diferite mărimi.

Principalii factori sunt reprezentanţi de:

deshidratare

creşterea concentraţiei sărurilor urinare (hipercalcemie, cistinurie)

variaţiile pH-ului urinar în ambele sensuri

factori metabolici: guta, avitaminoze;

factori anatomici: congenitale sau câştigaţi care alterează drenajul

urinei;

factori bacteriologici: există unii germeni care secretă urează

generatoare de amoniac, favorizând apariţia calculilor amoniaco-magnezieni.

8

Clasificare

În funcţie de compoziţia chimică a calculilor, litiaza renală poate fi

clasificată în:

litiaza calcică;

litiaza urică;

litiaza cistinică;

litiaza xantinică.

4 Simptomatologie

Litiaza renală se poate manifesta clinic sub patru forme principale:

a) calcul latent nu are nici un simptom clinic, poate fi doar bănuit la

bolnavii de gută, infecţiei urinare, imobilităţi la pat, paraplegici.

Anamneza furnizează informaţii despre anumite obiceiuri alimentare, abuz

de alimente bogate în proteine (carne) sau oxalaţi (spanac, sfeclă roşie, ciocolată)

despre mediul de viaţă al pacientului (cald şi uscat), infecţii urinare în antecedente

sau eventuale eliminări anterioare de calculi.

b) durerea în durerea violentă (colică renală) dar şi sub formă de nevralgie

(durere nudă, uneori doar o jenă la nivelul regiunii lombare) este cea mai tipică

manifestare a litiazei renale.

Colica renală înseamnă înseamnă distensia acută a căilor excretorii

deasupra obstacolului şi spasmul supraadăugat.

9

Debutul este de obicei brusc, precipitat de un efort fizic important, se

manifestă ca durere vie în zona lombară, de obicei unilateral, în hipocondru şi

fosa iliacă de aceeaşi parte cu iradieri spre organele genitale externe şi faţa internă

a coapsei.

Durerea se însoţeşte de disurie, hematurie. Pot exista fenomene reflexe

digestive (greţuri, vărsături, pareză intestinală) şi vegetative (paloare, transpiraţii,

tahicardie).

Durata este variabilă, ore sau chiar zile, iar sfârşitul colicii poate coincide

uneori cu eliminarea calculilor.

c) infecţia urinară datorită stazei urinare realizate prin obstacol şi a

refluxului urinar, germenii pot infecta căile urinare, fie pe cale ascendentă, fie pe

cale hemetogenă generând infecţii de diferite tipuri. Infecţiile urinare reprezintă

complicaţii redutabile ale litiazei şi, de multe ori, reprezintă singura formă de

manifestare a acestuia.

5. Examinări paraclinice

Radiografia renală simplă evidenţiază calculii radioopaci, numărul, forma

şi localizarea lor.

Ecografia renală este o explorare de prim ordin prin informaţiile pe care le

aduce şi caracterul ei neinvaziv permite de asemenea diagnosticarea litiazei renale

şi a impactului său asupra rinichiului.

Urografia intravenoasă cu substanţă de contrast pune în evidenţă calculii

radiotranparenţi, ca şi modificările căilor urinarea în amonte de obstacol, impactul

asupra parenchimului renal şi eventualele leziuni anatomice.

10

Scintigrafia renală apreciază funcţionalitatea parenchimului unui rinichi

litiazic, dar ea nu este indispensabilă diagnosticului.

Sumarul de urină. Se cercetează prezenţa:

albumine cu apreciere cantitativă;

glucoză;

mobilinogen;

pigmenţi biliari.

Sedimentul urinei:

leucocite;

hematii;

diferite săruri.

Reacţia (pH-ului) urinei normal acidată şi variază între 4,6-8,8 în funcţie de

dietă.

Volumul urinar în medie 1500 ml/zi în funcţie de aportul hidric:

mai puţin de 1500 ml/zi – oligurie

mai mult de 1500 ml /zi – poliurie

Culoarea urinei poate deveni hipercromă, portocalie în ingestie redusă de

lichide, pierderi lichidiene excesive, febră etc.

Mirosul urinei:

fetid: semnifică infecţii urinare severe;

amoniacal: fetid în infecţii urinare

11

Proba Addis Hamburgher determină numărul de hematii sau leucocite

eliminate pe minut, recoltare ce se repetă la 100 minute.

Valorile normale: 0-2000 leucocite/minut

Urocultura – este examinarea bacteriologică a urinei şi are drept scop

depistarea infecţiei urinare. Recoltarea impune condiţii sterile, după o prealabilă

toaletă locală (genitală), din mijlocul jetului urinar (câţiva mililitri).

Urina recoltată se însămânţează pe medii de cultură şi citirea se face după

intubare la termostat 24 h.

6. Diagnostic pozitiv şi diferenţial

a. Diagnostic pozitiv

Se bazează în primul rând pe existenţa colicii renale nefritice, urmată

eventual de expulzia calculului.

Totdeauna trebuie să ne gândim la o litiază renală şi în cazul când durerile

sunt surde sau atipice ori asemănătoare unei lombosciatice.

Este posibil ca litiaza renală să se manifeste prin apariţia unei hematurii

nedureroase, a unei piurii, a unei infecţii urinare rezistente la tratament, a unei

anurii, hidronefroze, sau chiar a unei insuficienţe renale cronice. Mai rar litiaza

renală poate fi asimptomatică, însoţită de eliminare excesivă de săruri prin urină.

În favoarea litiazei renale poate pleda examenul de urină prin prezenţa

hematuriei, ca şi cercetarea cristaluriei provocate (atunci când este pozitiv

repetat).

12

Diagnosticul pozitiv de litiază renală necesită şi precizarea următoarelor

date: uni sau bilateralitatea leziuni, prezenţa sau absenţa distensiei căilor

excretoare în amonte, prezenţa infecţiei şi aprecierea stării funcţionale renale.

b. Diagnostic diferenţial

Colica nefritică, mai cu seamă când durerea este atipică, se diferenţiază de:

- pielonefrita acută;

- ocluzia intestinală;

- apendicita acută;

- colecistita;

- tumorilor căilor excretoare (bazinet, ureter), cheagulri de origine renală.

7. Evoluţii, complicaţii si prognosticul bolii

Evoluţia depinde de numărul şi mărimea calculilor, obstrucţia căilor urinare

depinde de eficienţa tratamentului şi posibilitatea prevenirii recidivelor şi a

complicaţiilor.

Factorii care pot influenţa evoluţia şi prognosticul, sunt: natura litiazei,

dimensiunile, forma şi situaţia topografică a calculului, numărul, gradul de

obstrucţie a căilor urinare, prezenţa sau absenţa infecţiei şi riscul de recidivă. Cu

privire la natura litiazei, se ştie că cea urică este mai bine tolerată, puţin

dureroasă, iar tratamentul de dizolvare a calcului este eficace. Dintre litiazele

calcice, cea fosfatică este mai gravă decât cea oxalică, prin faptul că recidivează

şi se infectează.

13

În funcţie de dimensiunile, forma şi situaţia topografică a calcului pot fi

prevăzute şansele de eliminare spontană. Calculii caliceali sunt de obicei bine

suportaţi, însă şansele de eliminare sunt minime.

Complicaţiile comune ale litiazei renale sunt:

a)complicaţiile mecanice;

b)complicaţiile infectioase;

c)complicaţiile renale.

a. Complicaţiile mecanice sunt determinate de prezenţa unui calcul pe

căile urinare excretoare, care reprezintă un obstacol incomplet sau complet

privind excreţia urinii. Este posibil ca, uneori, să se instaleze în amonte faţă de

obstacol o dilatare pielocaliceală de volum variabil. Excluderea funcţională a

rinichiului (rinichi mut) are loc în cazul când calculul produce o obstrucţie totală.

Anurie reprezintă o complicaţie gravă datorită fie unui mecanism reflex, fie

unor leziuni de pielonefrită litiazică pe rinichiul colateral, fie mai rar unei

obstrucţii bilaterale.

b. Complicaţiile infecţioase sunt favorizate de litiaza renală. După infecţia

pielică se instalează pielonefrita acută sau cronică cu insuficienţă renală

ireversibilă. Tot în cadrul complicaţiilor infecţioase se menţionează: pionefroza,

flegmonul perinefritic şi septicemia.

c. Complicaţiile renale sunt reprezentate de nefropatia obstructivă însoţită

de nefrită interstiţială cronică.

14

Prognostic

Bilateralitatea reprezintă un semn de prognostic sever. Gradul şi durata

obstrucţiei are o mare importanţă prognostică, deoarece atunci când este severă şi

sediul este sus situat, va duce la o distrugere nefrotică ireversibilă.

15

CAPITOLUL II

TRATAMENTUL BOLII

Tratamentul conservator al litiazei renale implică:

Tratamentul general curativ comun tuturor formelor de liziază,

oricare ar fi natura lor chimică.

Tratamentul profilactic propriu fiecărui varietăţi de litiaze

a. Tratamentul General Curativ Comun

Tabloul clinic cel mai frecvent observat în litiaza renală este constituit de

colica ureterală. În 60-80% calculii ureterali pot beneficia de un tratament

medical, calcul putându-se elimina spontan. De asemenea, chiar şi în cazurile

când calculi ureterali nu se însoţesc de colica acută, se va aplica mai întâi un

tratament medicamentos.

În tratamentul imediat al colicii ureterale acute se va administra în primul

rând medicaţia antispastică şi antialgică pe cale intramusculară sau intravenoasă.

analgetice: Algocalmin, Novalgin intramuscular sau intravenos;

supozitoare sau tablete în forme mai uşoare: Scobutil, Lizadon; în formele mai

grave Fortral intramuscular;

antispastice: papaverina fiole intravenos sau intramuscular foarte lent

de obicei în asociere cu Scobutil intravenos; Atropina fiole a 1 mg. Intravenos sau

intramuscular.

Aplicaţii de căldură: în regiunea lombară (pernă electrică), băi fierbinţi.

16

Administrarea opiaceelor poate fi uneori necesară, în cazul când durerile

sunt extrem de intense, deşi opiaceele au dezavantajul de a împiedica migrarea

calculilor.

Cura de diureză nu este indicată în faza iniţială dureroasă, deoarece creşte

presiunea intrapielitică care are rol important în producerea durerii.

Odată durerea calmată, se va trece la o analgezie de bază prin administrarea

per oral sau supozitoare de spasmolitice şi analgetice pentru că se obţine o

dilatare şi o diminuare a perstalticii căilor urinare, şi, deci o scădere a factorilor

care declanşează durerea. În această perioadă este indicată cura de diureză care

favorizează migrarea calcului.

Volumul urinar va trebui să depăşească 1,5 l/24h. Pot fi recomandate şi

ceaiurile de plante cu acţiune diuretică, asociate cu indicaţia care reglează

dinamica ureterală.Pentru eliminarea spontană a calcului are o mare importanţă

mişcarea şi aşa zisa ,,scuturare” a pietrei.În cazul în care este prezentă

leucocituria şi bacteriuria, se va aplica terapia antibiotică.

Tratmentul colicii renale se poate face şi ambulatoriu, dar orice colică

febrilă prelungită sau complicată cu oligurie, impune internare pentru investigaţii

suplimentare şi tratament adecvat. În colicile violente prelungite care nu cedează

la analgetice şi spasmofilitice uzuale se mai asociază: ROMERGAM,

FENOBARBITAL. Dacă nici aşa durerea nu cedează, se administrează

MIALGIN, ATROPINĂ.

În cazul în care tratamentul medical nu a dat rezultate sau în cazurile

complicate cu insuficienţă renală se aplică tratament urologic şi la nevoie

chirurgical.

17

Tratament profilactic

Este în funcţie de compoziţia chimică a calculilor.

Litiaza renală fiind o boală cronică a întregului organism, necesită un

tratament de lungă durată. Tratamentul s-a dovedit eficace în profilaxia

recidivelor, acestea diminuând de la 40% la 10%. Tratamentul profilactic

medical, cu ajutorul aportului hidric, dietei şi medicaţiei urmăreşte:

scăderea concentraţiei urinare printr-un aport crescut lichidian;

diminuarea aportului substanţelor formatoare de calculi;

creşterea aportului de mediatori care inhibă cristalizarea;

modificarea pH-ului urinar;

lupta contra infecţiei.

Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical impune doar o etapă a tratamentului litiazei renale,

el va fi continuat întotdeauna cu măsuri de prevenire a recidivei calculoase.

18

CAPITOLUL III

PLANURI DE INGRIJIRE PENTRU CAZURILE STUDIATE

Pentru întocmirea prezentei lucrări am luat în studiu 3 cazuri de pacienţi cu

diagnosticului medical de Litiază Renală care au fost internaţi în secţia de boli

interne, Urologie a Spitalului Judeţean Calafat.

Aceştia sunt:

- nume D.A., vârsta 31 ani, sex F mediul rural

- nume V.L., vârsta 45 ani, sex M mediul urban

- nume B.M., vârsta 66 ani, sex M mediul rural

Acestor pacienţi le-am acordat îngrijiri autonome şi delegate pe toată

perioada spitalizării în concordanţă cu nevoile noi alterate. Am participat la

tratamentul impus de această afecţiune, reuşind să-mi însuşesc în bună parte

conduita şi terapeutica corespunzătoare. Am folosit ca materiale de documentare

Foaia de Observaţie clinică a pacienţilor amintiţi, cărţi de specialitate şi Nursing.

Ca metodă de îngrijire pe care am aplicat-o a fost metoda de Nursing, care

are la bază modelul conceptual al Virginiei Henderson, respectiv definirea celor

14 nevoi fundamentale ale omului.

Potrivit concepţiei sale asistenta medicală are rolul de suplinire a ceea ce

pacientul nu poate face singur.

La început am cules datele de la pacient (prin interviu), de la aparţinătorii

acestuia, echipa de sănătate, din Foia de observaţie clinică Generală efectuând şi

19

Examenul Fizic Asistent. Acestea le-am analizat, interpretat grupându-le pe cele

14 nevoi fundamentale.

Am stabilit diagnosticul de Nursing pentru nevoile afectate precum şi

obiectivele, intervenţiile autonome şi delegate pentru fiecare obiectiv de comun

acord cu pacientul.

Privind delimitarea în timp a lucrării studiul meu a fost efectuat în perioada

12.01.2013-21.05.2013 în spaţile din Secţia de Interne a Spitalului Judeţean

Calafat.

Câmpul – în această perioadă am observat şi îngrijirile pe care le-au

acordat ceilalţi membri ai echipei de sănătate, din secţie: medici, asistente,

infirmiere şi alţi profesionişti.

20

CAZUL Nr. 1

A. Culegerea datelor

Pentru o corectă diagnosticare a bolii şi o bună îngrijire, este important să

cunoaştem cât mai multe date despre pacient. Pentru a ajuta pacientul să ajungă la

o stare de bine, ne vom folosi de procesul de îngriire. Aceasta este o metodă

organizată şi sistematică, care permite acordarea de îngrijire individualizată.

Demersul de îngrjire este centrat pe reacţiiile particulare ale fiecărui individ, la o

modificare renală sau potenţială de sănătate. Este un mod de gândire logică, care

permite intervenţia conştientă, planificată a îngrijirilor, în scopul protejării şi

promovării sănătăţii individului.

Un rol important în procesul de îngrijire îl ocupă culegerea datelor.

Culegerea datelor este faza iniţială, este un proces continuu, în sensul că,

pe tot parcursul muncii sale asistenta nu încetează de a observa fiecare pacient.

Culegerea datelor permite asistentei, să-şi stabilească acţiunile de îngrijire.

Ţinând cont de această etapă a procesului de îngrijire, am cules următoarele

date:

1. Date stabile

Date stabile generale

Nume:D

Prenume: A

21

Vârsta: 31 ani

Data naşterii: 3 aprilie 1981

Sex: feminin

Stare civilă: căsătorită, doi copii

Mediul de provenienţă: rural

Date stabile individuale

a. Caracteristici individuale

Rasa: albă

Naţionalitate: română

Limbă vorbită: română

Religie: ordodoxă

Ocupaţia: vânzătoare

Cultura: 12 clase

b.Obiceiuri şi gusturi personale: alimentaţie mixtă; preferă carnea de

porc, pasăre, produse lactate, dulciuri, fructe, în special merele. Nu consumă

toxice, decât ocazional. Ritm de viaţă: normal.

c. Relaţii sociale – Reţeaua de susţinere: familia (soţul şi cei doi copii),

rudele şi prieteni.

22

d. Relaţii fizice şi reacţionale: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are

proteze, nu este alergică

e. Elemente biografice în legătură cu sănătatea: în copilărie a avut

varicelă, colici renale repetate de doi ani.

2. Date variabile

a) Date fizice (în momentul internării)

Temperatura: 36,60C

T.A. : 140-80 mm Hg

Puls: 80 pulsaţii/minut

Respiraţie: 17 respiraţii/minut

Diureza: 1100 ml/24h

Scaun: 1 scaun/zi

G = 70 kg

Î =1,68 m

b. Date psiho-sociale

apetit: scăzut

somn agitat, întrerupt din cauza durerii

poziţia bolnavului este ghemuită

faţa exprimă durere, tristeţe, ochi încercănaţi

23

dureri colicative renale la micţiune, datorită eliminărilor de calculi

renali

capacitatea de comunicare păstrată

pacienta este conştientă, orientată temporo-spaţial

oboseala este pregnantă

are o uşoară stare depresivă, anxioasă

EXAMEN FIZIC –ASISTENT Sistem neuro- muscular: bolnava este

conştientă, orientată temporo-spaţial, prezintă dureri colicative lombare: tonusul

muscular este normal reprezentat.

Sistem respirator: funcţia respiratorie nu este alterată, numărul

respiraţiilor este de 17 resp./min, toracele normal conformat. Tipul respiraţiei este

costal superior, ritmul regulat, amplitudine normală.

Sistem cardio-vascular: zgomote cardiace titmice, fără modificări, puls

bine bătut 80 pulsaţii/min, T.A. – 140/80 mm Hg.

Sistem digestiv: greutatea bolnavei este de 70 Kg, înălţimea de 1,68 m

Cantitatea de lichide consumate: 1500 ml/24h iar cantitatea de lichide

eliminate: 1200 ml/24h, abdomenul este suplu, elastic, sensibil la palpare, dentiţia

bună, cavitatea bucală liberă.

Tegumente şi mucoase: normal colorate, pielea este intactă, fără

modificări.

Sistem emoţional: pacienta este neliniştită, agitată, expresia feţei exprimă

suferinţă, nu se poate adapta statutului de pacient. Face faţă cu greutate stării

24

actuale de boală, dar este sociabilă, dornică să cunoască şi să înveţe despre boală

şi posibilităţile de tratament.

Date culese din Foaia de Observaţie clinică

Data internării: 12.01.2013

Data externării: 21.01.2013

Diagnostic de trimitere: Colică renală dreaptă

Diagnostic de internare: Litiază renală dreaptă cu hidronefroză gradul II.

Infecţie urinară

Motivele internării: dureri colicative lombare, cu iradieri în flancuri şi

fosa iliacă dreaptă, anxietate.

Istoricul bolii: Circumstanţe de apariţie: boala datează de aproximativ doi

ani. Criza actuală debutând brusc cu dureri colicative insuportabile care n-au

cedat la antispasticele şi antialgicile obişnuite (Scobutil, Papaverină, Algocalmin).

Antecedente heredo-colaterale: mama hipertensivă, tatăl cardiac.

Antecedente personale: în copilărie a avut varicelă, colică renală în urmă

cu doi ani.

EXAMEN CLINIC GENERAL (efectuat de medic)

Tegumente şi mucoase: facies crispat

Sistem musculo-adipos: bine reprezentat

25

Aparat locomotor: integru, mobil

Aparat respirator: torace simetric, sonoritate pulmonară, murmur vezicular

prezent

Aparat cardio-vascular: fără modificări, şoc apexian în spaţiul V intercostal

stâng, zgomote cardiace ritmice, bine bătute, fără sufluri patologice, TA 140-80

mmHg, Puls: 80 puls/min

Aparat digestiv: abdomen moale, sensibil, dureros paraombilical drept,

ficat şi splină în limite normale, tranzit intestinal normal.

Aparat uro-genital: loje renale sensibile la percuţie şi palpare, micţiuni

spontane reduse cantitativ.

Sistemul nervos: pacienta este conştientă, orientată temporo-spaţial, reflexe

osteotendinoase normale şi simetrice

INVESTIGAŢII DE LABORATOR

Nr

crt

Data Analiza cerută Valoarea obţinută

Valoarea normală

1 12.01.2013 HEMOGLOBINĂ 13,2 g% 14-16 g%

2 LEUCOCITE 7400 mm3 5000-10.000 mm3

3 GLICEMIE 80 mg% 80-120 mg%

4 HEMATOCRITUL 46 g% 45 g%

26

(V.E.P)

5 VSH 14-32 mm 1h: 8-12 mm

2 h: 12-20 mm

6 UREE 23 mg% 0,50 mg%

7 ACID URIC 4,8 mg% 3-5 mg%

8 CREATININA 1,2 mg% 0,6 mg-1,3 mg%

9 TYMOL 4 UML 0-5 UML

Se recoltează urină pentru:

Nr

crt


Valoarea normală

1 13.01.2013 ALBUMINA Pozitiv Negativ

2 PUROI Negativ Negativ

3 UROBILINOGEN Negativ Negativ

4 GLICOZURIE Negativ Negativ

5 BILIRUBINA Negativ Negativ

6 SEDIMENT Frecvente cristale de oxid de Ca

1-2 hematii, rare leucocite şi celule epiteliale

7 UROCULTURA Negativ Negativ

Analiza, interpretarea şi departajarea datelor

27

Nr

crt

Nevoia fundamentală

Manifestări de independenţă

Manifestări de dependenţă

Sursa de dificultate

1. A respira şi a avea o bună circulaţie

-respiraţia =18 r/min

-respiraţie profundă de

tip costal

superior

-amplitudine normală

-pulsul=80 p/min

-T.A. =140/80 mm Hg

- -

2. A bea şi a mânca

-dentiţie bună

-reflex de deglutiţie

prezent

- inapetenţă

- ingestie de alimente

ce nu satisfac nevoile

organismului

- greutate sub normal

- mese echilibrate

-anxietate

- durere

-alimentaţie insuficientă

-slăbiciune, oboseală

-lipsă de cunoaştere a alimentelor permi-se, interzise şi înlo-cuitorii regimului

28

3. A elimina

_

- dificultate de a

elimina

- durere la micţiune

- micţiuni frecvente în

cantităţi mici

- retenţie urinară

-deficit de producere a urinii

-insuficenta cunoa-ştere a mijloacelor eficace de a elimina

-modificarea integ-rităţii căilor urinare

4. A se mişca şi a avea o bună postură

- tonus muscular păstrat

- postură adecvată

- exerciţii fizice- -

5 A dormi şi a se odihni

_

- dificultate de a

dormi

- ore de somn

insuficiente

- treziri frecvente

- somn agitat

- iritabilitate

- slăbiciune, oboseală

- astenie

- micţiuni frecvente

-dureri la micţiune

-anxietatea

- nelinişte faţă de diagnostic, tratament

- neacceptarea bolii

- nervozitate

29

6 A se îmbrăca şi a se dezbrăca

- mobilitate articulară

-tonus muscular normal

- veşminte alese după gust, adecvat climatului

-preferinţe vestimentare

_ _

7. A menţine temperatura corpului în limite normale

- T=36,60C

- piele de culoare roz

- transpiraţii minime

- -

Nr

crt





8. A fi curat îngrijit, a proteja tegumentele şi mucoasele

- păr curat

- fose nazale libere

- dentiţie completă

- mucoasa bucală umedă

- -

30

- unghii, piele curată

- o baie pe zi

9. A evita pericolele

-

- agitaţie

- durere în loja renală

dreaptă

- facies crispat

- insomnie

- anxietate, stres

- nelinişte, preocupare

- nelinişte faţă de diagnostic

- stres

- modificarea integrităţii căilor urinare

-proces inflamator şi infecţios

10 A comunica - îşi exprimă uşor nevoile, dorinţele, emoţiile

- limbaj clar, precis

-relaţie armonioasă în familie

-

-

11 A-ţi practica religia

-foloseşte obiecte

religioase

-se roagă, citeşte biblia

-asistă la ceremonii

- -

31

religioase

12 A fi preocupat în vederea realizării

- are dorinţa de a se realiza

-dragoste faţă de munca şi realizările obţinute

-dragoste faţă de cei din jur şi recunoştinţă

- -

13 A se recreea - plimbări

- exerciţii fizice uşoare

- stare de relaxare a unei

tensiuni nervoase

- -

14 A învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

- interesul de a învăţa, de a-şi însuşi cunoştinţele deprinderile, informaţi despre boala sa, tratamentul necesar obţinerii unei stări de bine.

-cunoştinţe

insuficiente despre

boala, despre prevenirea ei

-necunoaşterea trata-mentului preventiv al bolii şi al regimului alimentar

-lipsa de

informaţie

- nelinişte faţă de diagnostic şi tratament

- neînţelegerea informaţiei

-inaccesibilitatea

informaţiei

32

În urma interpretării şi departajării datelor culese de la primul caz luat în

studiu am constatat că au fost alterate următoarele nevoi:

Nevoia de a bea şi a mânca

Nevoia de a elimina

Nevoia de a dormii şi a se odihni

Nevoia de a evita pericolele.

Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea.

STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE NURSING

Nr

crt

Nevoia fundamentală alterată

Problema de dependenţă

Surse de dificultate


Diagnostic de nursing


- alimentaţie neadecvată

- anxietate

- durere

- alimentaţie

insuficientă

- dezgust alimentar


- lipsa de cunoaştere a

alimentaţiei permise

regimului

- inapetenţă

- ingestie de

alimente ce nu

satisface nevoile

organismului

- scăderea greutăţii

- mese

neechilibrate

- nu respectă dieta

Alimentaţie insuficientă calitativ şi cantitativ

33

2. A elimina - alterarea eliminării

-insuficienta cuno-

aştere a mijloacelor

eficace de a elimina

-deficit de producere

a urinii

- modificarea integ-

rităţii căilor urinare

-durere la micţiuni

-dificultate de a

urina

-micţiuni frecvente

în cantităţi mici

-urină tulbure

-Eliminare urinară în cantitate şi calitate

3. A dormi şi a se odihni

-incapacitatea de a se odihni


-dureri la micţiune

-anxietate

-nelinişte

-neacceptarea bolii

-insuficienta

cunoaştere a

mijloacelor de somn

-dificultatea de a

dormi

-ore insuficiente de

somn

-trezire frecventă

-somn agitat

-nelinişte

Insomnie

34


- durere

- anxietate

- nelinişte faţă de

diagnostic


- dureri la micţiune

- dureri puternice la

migrarea calculilor

şi la eliminarea lor

- lipsa de încredere în

sine

- anxietate

- facies crispat

- gemete

- hipotensiune

arterială

- iritabilitate

- tahicardie

Durere

Anxietate

5. A învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

- deficit de cunoştinţe

- inaccesibilitatea de

informaţii


diagnostic,

tratament,

procedurile de

diagnosticare

- anxietate

- cunoştinţe

insuficiente faţă

de boală, de

prevenirea ei

Insuficientă cunoaştere

35

STABILIREA PLANULUI DE NURSING ŞI IMPLEMENTAREA LUI

Nr

crt


Obiective Intervenţii autonome - delegate Evaluare

1. Durere

Anxietate.

Pacienta să-şi exprime diminuarea durerii în decurs de 2 h.

Pacienta să beneficieze de siguranţă fără accidente.

Pacienta să beneficieze de siguranţă psihică pentru înlăturarea stării de anxietate pe toată perioada spitalizării.

- liniştesc pacienta, încurajând-o că-i va trece durerea;

- sfătuiesc pacienta să-şi găsească o poziţie antalgică;

- examinez pacienta cu atenţie;

- explorez cauza durerii;

-evaluez caracteristicile durerii, localizare, intensitate, factori care-i cresc sau diminuează intensitatea durerii;

- utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea durerii, băi calde, dacă este indicat;

- ajut pacienta în deplasările sale la nevoie

- pentru diminuarea durerii ajut pacienta în activitatea zilnică: alimentaţie, hidratare, igienă, mobilizare

- administrez antispastic, antialgice (papaverină, scobutil, piafen, fortral).

După 2h durerea a cedat în intensitate.

După 30 minute durerea a cedat parţial la admini-strarea de Fortral.

2. Eliminare urinară insuficientă

-pacienta să aibă micţiuni spontane în 48

- explic pacientei că trebuie să existe o relaţie între nevoia de a bea, a mânca, elimina, pentru a-

Pacienta nu resuşeşte să aibă micţiuni

36

în calitate şi cantitate

h. şi putea stabili propriul orar de ingestie şi eliminare;

- învăţ pacienta poziţia corectă pentru uşurarea micţiunii şi golirea completă a vezicii urinare

- îi stimulez evacuarea globului vezical (introduc sub pacientă un bazinet cald, pun comprese calde pe regiunea pubiană

- fac bilanţul hidric

- la indicaţia medicului administrez diuretice (Furosemid)

spontane în 48h, numai cu ajutorul Furosemidului.

Nr

crt


Obiective Intervenţii Evaluare

3. Alimentaţie insuficientă calitativ şi cantitativ

-pacienta să aibe trei mese /zi

-să bea 2000 ml lichide în 24h

-pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic şi acido bazic în decurs de 24h.

- calculez raţia alimentară echilibrată în funcţie de numărul de calorii şi regim alimentar;

- stabilesc regimul dietetic corespunzător produse lactate, fructe, legume, proteine în cantităţi limitate;

- interzic să consume carne de miel, conserve de carne, brânzeturi nefermentate;

- asistenta face zilnic bilanţul hidric măsurând cu

-pacienta consumă 3 mese/zi şi bea 2000 ml ceai în 24h.

37

conştinciozitate ingestia şi excreţia;

-cântăresc zilnic pacienta;

- pacienta este echilibrată hidroelectrolitic şi acido bazic după 24 h

- corectez dezechilibrul hidric, prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide şi electroliţi în funcţie de ionograma mică şi urinară;

- corectez dezechilibrul acido-bazic în funcţie de rezerva alcalină;

- rog pacienta pe lângă ceaiul de dimineaţă pe parcursul zilei să consume încă 2000-2500 ml lichide în special ceai din cozi de cireşe.

4. Insomnie - pacienta să beneficieze de somn atât calitativ, cât şi cantitati, să doarmă 6-8h fără întreru-pere în aproximativ 3-4 zile

- pacienta să beneficieze de confort fizic şi psihic pentru a se odihni bine din primele 3 zile de la

- rog pacienta să-şi golească vezica urinară înaintea culcării;

- identific prin discuţii cu pacienta care este cauza insomniei şi îmi spune că nu doarme din pricina durerii, nu se poate acomoda cu somnul în spital;

- învăţ pacienta tehnici de relaxare;

- îi asigur odihna şi liniştea;

- creez condiţii optime de

-pacienta doarme în timpul nopţii 5 h

-pacienta a beneficiat de confort fizic şi psihic în tot timpul spitalizării

38

internare. somn, prin schimbarea lenjeriei patului şi întinderea ei, aerisirea salonului

- administrez Diazepam înainte de culcare cu 30 minute.

Nr

crt



5. Insuficientă

Cunoaştere

- pacienta să acumuleze noi cunoştinţe, pe tot parcursul spitalizării

- pacienta să dobândească atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi

- explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei privind boala

- modul de manifestare, măsurile preventive şi curative, modul de participare la intervenţii şi procesul de recuperare;

- verific dacă a înţeles mesajul corect şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe;

- să aibă un mod de viaţă raţional;

- să-şi mărească rezistenţa organi-smului prin consum de fucte, legume şi activitate în aer liber

- conştientizez pacienta de necesitatea intervenţiei chirurgicale

-pacienta

înţelege informaţiile primite, şi-a îmbogăţit cunoştinţele despre boala sa pe perioada spitalizării

- pune în aplicare noile cunoştinţe acumulate

39

- această muncă de educaţie pentru sănătate o fac prin conversaţie, ocazie cu care şi verific dacă înţelege ceea ce îi explic.

Alimentaţia bolnavului

Alimentaţia raţională reprezintă aportul unor alimente în concordanţă cu

nevoile organismului, diferenţiate după vârstă, muncă, stare de sănătate sau de

boală, stare fiziologică.

Alimentaţia echilibrată asigură integral factorii nutritivi necesari în raport

energetic pentru existenţă.

Glucidele şi lipidele sunt substanţele energetice iar proteinele deţin rolul

primordial între substanţele plasmatice.

Principiile alimentaţiei

asigurarea raportului de vitamine şi săruri minerale necesar

metabolismului normal, creşterii şi celorlalte funcţii

favorizează procesul de vindecare

prevenirea unor evoluţii nefavorabile în boli latente, transformările

bolilor acute în cronice şi apariţia recidivelor.

consolidarea rezultatelor terapeutice obţinute prin alte tratamente.

TRATAMENTUL DIETETIC AL LITIAZEI RENALE

40

Tratamentul dietetic al Litiazei Renale depinde de tipul calculozei dar au

însă şi unele indicaţii generale comune.Urina fiind soluţia din care se depun

precipitaţiile de care vor da calculul, va trebui crescută cantitativ, astfel încât să

depăşească 2000 ml în 24h. Aceasta se poate obţine prin lichide obişnuite sau prin

tratament cu ape minerale. Ora când sunt ingerate lichidele are o mare importanţă.

Este preferebil ca ele să fie băute înafara meselor sau seara şi dimineaţa pe

nemâncate.Se va evita supraalimentaţia, preferându-se un regim hipocaloric. Se

recomandă exerciţii fizice.Se recomandă reducerea aportului de calciu, având în

vedere rolul acestuia în formarea Litiazei renale.

În Litiaza urică, tratamentul dietetic este lacto-fructo-vegetarian şi

alcalinizant.

În Litiaza oxalică tratamentul dietetic implică în primul rând o ingestie

crescută de lichide. Vom exclude din alimentaţia pacientului alimentele bogate în

glucide, în calciu şi acidifiant.

Litiaza calcică necesită unele măsuri dietetice cum ar fi: asigurarea unei

diureze optime, regim hiposodat şi acidifiant, alimente sărace în calciu.

Litiaza fosfatică impune dezinfectarea urinei şi apoi un tratament acidifiant.

Dieta va fi acidifiantă, bogată în pâine albă, făinoase, grăsimi (fără excese),

reducând concomitent alimentele bogate în calciu.

CALCULAREA RAŢIEI ALIMENTARE

Raţia alimentară poate fi exprimată în calorii, factori nutritivi şi în alimente.

Necesarul de proteine este de 1 gr. /kg corp/zi.

41

Necesarul de lipide este de 1 gr. /kg corp/zi.

Necesarul de glucide este de 4-7 gr. /kg corp/zi.

1 gr. proteine = 4,1 calorii

1 gr. glucide = 4,1 calorii

1 gr. lipide = 9,1 calorii

Calcularea unei raţiii alimentare a unui pacient cu greutatea =70 kg:

Proteine: 1 gr /kg corp 24h 70 x 1 = 70 gr. proteine /zi

Lipide: 1 gr /kg corp 24h 70 x 1 = 70 gr. lipide /zi

Glucide: 4 gr /kg corp 24h 70 x 4 = 280 gr. glucide /zi

Necesarul de calorii:

70 g proteine/zi 70 x 4,1 = 287 calorii

70 g lipide/zi 70 x 9,1 = 637 calorii

280 g glucide/zi 280 x 4,1 = 1148 calorii

Necesarul total de calorii/zi al pacientei D.A. este de 2072 calorii.

Meniul pe o zi la pacienta D.A.

42

Timpul

de

administrare

Denumirea alimentului

Alimentul Canti-

tatea

P G L Calorii

Dimineaţa

Total

Ceai de plante

Pâine

Şuncă slabă

Ceai de plante

Pâine

Zahăr

Şuncă slabă

250 ml

50 g

10 g

50 g19 35 13 30 g

Prânz

Total

Felul I

Supă de zarzavat cu fidea

Morcovi

Ţelină

Cartofi

Roşii

Ulei

Fidea

100 g

25 g

50 g

50 g

5 g

50 g

5 25 5 173

Felul II

Şniţel dietetic cu salată de ardei

Carne de vită

Făină

Ulei

Ardei gras

Pâine

150 g

15 g

10 g

200 g

50 g

43

Total 58 40 27 576

Cină

Total

Cartofi

Salată verde

Fructe

Cartofi

Piersici

100 g

100 g

150 g

3 7 - 50

30 16 7 264-36

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Nr

crt

DATA Denumire medicament

Doza administrată Calea de administrare

1. 12.01.2013 SCOBUTIL compus

PAPAVERINĂ

PIAFEN

2 fiole

4 fiole

1 fiolă

i.v.

i.m.

i.m.

2. 13.01.2013 FUROSEMID

GLUCOZĂ 10%

CYSTENAL

PAPAVERINĂ

1 fiolă

în pungi

3xzi 5 picături

2 fiole

i.v.

i.v. perfuzie

oral

i.m.

3. 14.01.2013 SCOBUTIL compus

PIAFEN

GLUCOZĂ 10%

1 fiolă

1 fiolă

1 pungă

i.v.

i.m.

i.v. perfuzie

44

CYSTENAL

PAPAVERINĂ

3xzi 5 picături

1 fiolă

oral

i.m.

4. 15.01.2013 ROMERGAN

PIAFEN

SCOBUTIL compus

1 comprimat/zi

1 fiolă

1 fiolă

oral

i.m.

i.v.

5. 16.01.2013 ROMERGAN

PIAFEN

SCOBUTIL compus

1 comprimat/zi

1 fiolă

1 fiolă

oral

i.m.

i.v.

6. 17.01.2013 ROWATINEX

AMPICILINĂ 500 mg

FUROSEMID

3x5 picături

4x1 flacoane

1 capsulă

oral

i.m.

oral

7. 18.01.2013 ROWATINEX

SCOBUTIL compus

FUROSEMID

AMPICILINĂ 500 mg

3x5 picături

1 fiolă

1 capsulă

4x1 fl.

oral

i.v.

oral

i.m.

8. 19.01.2013 AMPICILINĂ 500 mg

ROWATINEX

FUROSEMID

4x1 fl.

3x5 picături

1 fiolă

i.m.

oral

i.v.

45

SCOBUTIL compus

PIAFEN

1 fiolă

1 fiolă

i.v.

i.m.

9. 20.01.2013 PIAFEN

AMPICILINĂ 500 mg

FUROSEMID

SCOBUTIL compus

1 fiolă

4x1 fl

1 capsulă

1 fiolă

i.m.

i.m.

oral

i.v.

10. 21.01.2013 PAPAVERINĂ

AMPICILINĂ 500 mg

ROWATINEX

SCOBUTIL compus

FUROSEMID

2 fiole

4x1 fl.

3x5 picături

1 fiolă

1 capsulă

i.m.

i.m.

oral

i.v.

oral

Tehnică legată de cazul nr.1

Radiografia renală simplă

Reprezintă explorarea radiologică fără substanţe de contrast, care poate

evidenţia conturul şi poziţia rinichilor, calculi renali, uretrali sau vezicali,

radioopaci (care conţin săruri de Ca).

Materiale necesare:

cărbune medicinal;

46

ulei de ricin;

materiale necesare efectuării unei clisme evacuatoarii.

Etape de execuţie:

Pregătirea materialelor

Se pregătesc toate materialele necesare menţionate mai sus.

Pregătirea psihică a pacientului

Se anunţă pacientul şi se explică importanţa tehnicii pentru stabilirea

diagnosticului.

Se explică pacientului tehnica investigaţiei şi regimul alimentar pentru

reuşita acestuia.

Pregătirea alimentară a pacientului.

Cu 2-3 zile înaintea examinării, pacientul consumă un regim uşor de

digerat, fără alimente care dau reziduri multe şi conţin celuloză (fructe, legume,

zarzavaturi, paste făinoase, pâine) şi apoi gazoase.

În seara precedentă examenului pacientul va consuma o cană de ceai şi

pâine prăjită.

În ziua de examinare, pacientul nu mănâncă şi nu consumă lichide înaintea

examenului. După examen, pacientul poate consuma regimul său obişnuit.

Pregătirea medicamentoasă a pacientului

47

Cu 2 zile înaintea examinării se administrează cărbune animal şi

TRIFERMENT câte 2 tb. De 3 ori/zi. În seara precedentă zilei de radiografie, se

administrează 2 linguri de ulei de ricin.

În dimineaţa zilei examinării, se efectuează o clismă cu apă călduţă.

Participarea la examen

Pacientul este condus la serviciul de radiologie, este ajutat să se dezbrace şi

va fi aşezat în decubit dorsal pe masa radiologică.

După efectuarea radiografiei, pacientul este ajutat să se îmbrace, să se

întoarcă în salon, unde va fi instalat în pat.

Examinări paraclinice

Radiologice: Rx abdominal pe gol, opacificarea neomogenă, segment

latero-renal stâng.

EVALUAREA FINALĂ A CAZULUI Nr.1

Pacienta D.A. în vârstă de 31 ani, cu repetate colici renale în antecedente,

se internează după ce a urmat tratament ambulator cu scobutil compus, piafen,

papaverină, dezinfectante urinare. După acest tratament durerile din regiunea

lombară n-au cedat. În urma examenelor clinice s-a stabilit diagnosticul de

certitudine: Litiază renală dreaptă. Colică renală dreaptă. Infecţie urinară.

Pacientei i s-a administrat la serviciul de urgenţă, tratamentul de urgenţă:

algocalmin, papaverină, scobutil compus, papaverină. Durerile colicative n-au

cedat complet, decât după administrarea unei fiole de mialgin intramuscular.

48

După ce s-a liniştit pacienta, i s-a întocmit foaia de observaţie clinică, apoi

a fost internată în secţia Interne a Spitalului Judeţean din Calafat.

În urma îngrijirilor date, conform planului de Nursing stabilit şi în urma

tratamentului medicamentos recomandat, pacienta evoluează favorabil.

În a 12-a zi de tratament, elimină 7 calculi mici, de 2-3 mm fiabili.

Se externează în stare ameliorată, reuşind să aibe micţiuni spontane, să-şi

golească complet vezica, să nu mai fie anxios, având un vocabular de cunoştinţe

bogat despre boala sa, cu metode profilactice şi curative, pe care le va aplica în

practică.

Se externează cu următoarele recomandări:

regim alimentar echilibrat;

consum de lichide: 2,5 litri/zi;

evitarea efortului fizic, frigului şi umezelii;

menţinerea unui pH urinar: 6-6,5;

tratament cu: Rowatinex, Nefrix, Papaverină, Scobutil compus la

nevoie;

control în policlinică.

49

CAZUL Nr. 2


1. Date stabile

Date stabile generale

Nume:V

Prenume: L

Vârsta: 45ani

Data naşterii: 4 aprilie 1968

Sex: masculin

Stare civilă: căsătorit, un copil

Mediul de provenienţă: urban



Rasa: albă


Limbă vorbită: română

Religie: ordodoxă

50

Ocupaţia: tâmplar

Cultura: şcoală medie


porc şi de pasăre, consumă o cafea pe zi fumează 10 ţigări pe zi, consumă alcool

ocazional. Ritm de viaţă: normal.

c. Relaţii sociale – Reţeaua de susţinere: soţie şi un copil, locuieşte într-o

casă corespunzătoare.

d. Relaţii fizice şi reacţionale: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are

proteze, poartă ochelari.


rujeolă, a suferit de apendicectomie la vârsta de 20 de ani, operat de hemoroizi în

urmă cu 10 ani, colici renale repetate de 3 ani.

2. Date variabile

a) Date fizice (în momentul internării)

Temperatura: 360C

T.A. : 125-80 mm Hg




51

Scaun: 1 scaun/zi

G = 75 kg

Î =1,98 m


apetit: scăzut

somn agitat, întrerupt din cauza durerii

poziţia bolnavului este ghemuit

faţa exprimă durere, agitaţie, ochi încercănaţi, privire anxioasă

dureri renale puternice cu iradiere spre organele genitale şi faţa

internă a coapsei;

capacitatea de mişcare bună

pacientul este conştient, orientat temporo-spaţial

oboseală, anxietate

EXAMEN FIZIC –ASISTENT

Sistem neuro- muscular: pacientul este conştient, orientat temporo-spaţial,

prezintă dureri colicative lombare: tonusul muscular slab reprezentat.

Sistem respirator: funcţia respiratorie nu este alterată, respiraţia este

normală. Tipul respiraţiei este costal inferior, ritmul regulat, amplitudinea

normală, nu prezintă tuse sau expectoraţie.

Sistem cardio-vascular: zgomote cardiace titmice, puls bine bătut, 80

pulsaţii/min, T.A. – 125/80 mm Hg.

52

Sistem digestiv: greutatea pacientului este de 75 Kg, înălţime 1,98 m. A

pierdut în greutate din cauza inapetenţei.

Cantitatea de alimente consumate nu este suficientă nevoilor organismului.

Cantitatea de lichide consumate este de aproximativ 1400 ml/24h iar cantitatea de

lichide eliminate: 1200 ml/24h, abdomenul este suplu, elastic, sensibil la palpare,

dentiţia bună, cavitatea bucală liberă.

Tegumente şi mucoase: normal colorate, pielea este intactă, fără modificări.

Sistem emoţional: pacientul este neliniştit, agitat, expresia feţei exprimă

suferinţă. Consideră boala ca o pedeapsă, nu se poate adapta statutului de pacient.

Se consideră o victimă.

Date obţinute din Foaia de Observaţie clinică.

Data internării: 13.05.2013


Diagnostic de trimitere: Colică renală bilaterală

Diagnostic de internare: Litiază renală dreaptă

Motivele internării: dureri colicative în regiunea lombară, cu iradieri spre

organele genitale şi faţa internă a coapsei, disurie, astenie, adinamie, polakinurie.

Istoricul bolii: - pacientul cu repetate colici renale în antecedente, a urmat

tratamentul la domiciliu cu piafen, papaverină, dezinfectante urinare.Au persistat

durerile în regiunea lombară şi a fost trimis la spital pentru internare.

53

Antecedente heredo-colaterale: părinţi decedaţi, tatăl a suferit de

hipertensiune arterială.

Antecedente personale: în copilărie a avut rujeolă, la vârsta de 20 de ani a

avut apendicectomie, la 35 ani a fost operat de hemoroizi, colici renale în ultimii

3 ani.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Tegumente şi mucoase: normal colorate

Sistem musculo-adipos: slab reprezentat


Aparat respirator: torace simetric, sonoritate pulmonară, murmur vezicular

prezent

Aparat cardio-vascular: şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng, pe linia

medio-claviculară, zgomote cardiace ritmice, bine bătute, fără sufluri patologice,

TA 125-80 mmHg, Puls: 80 puls/min

Aparat digestiv: abdomen suplu, sensibil la palpare în hipegastru. , Ficat şi

splină în limite normale, loje renale dureroase, cavitatea bucală liberă

Sistemul nervos: pacientul este conştient, orientat temporo-spaţial, ROT

prezente şi simetrice

54


Nr

crt


Valoarea normală

1 13.05.2013 HEMOGLOBINĂ 12,7 g% 14-16 g%

2 LEUCOCITE 8000 mm3 4000-10.000 mm3

3 VSH 24-41 mm 24h: 25-50 mm

2 h: 5-10 mm

4 V.E.P 46 g% 45 g%


6 UREE 50 mg% 20-50 mg%




Nr

crt


Valoarea normală




55



6 SEDIMENT Frecvente cristale de oxid de Ca




Nr

crt






-respiraţia =16 r/min

-respiraţie ritmică, amplitudine normală

- respiraţie de

tip costal inferior

- nu prezintă tuse sau expectoraţie

-P =80 p/min

-T.A. =125/80 mm Hg

- -


-dentiţie bună

- mucoasă bucală

- inapetenţă

- ingestie de

-anxietate

- durere

56

roz şi

umedă

-reflex de deglutiţie

prezent

alimente

interzise regimului

- scade în greutate

- mese echilibrate

- consumul lichidelor

interzise

- tabagism

-slăbiciune, oboseală

-lipsă de cunoaştere a alimentelor permi-se regimului

3. A elimina

_


- dificultate de a

elimina

- micţiuni frecvente în

cantităţi mici

- insuficienta

cunoaştere a

mijloacelor eficace

de a elimina

- diminuarea

debitului urinar


- pacientul are postură

şi mişcări adecvate

- exerciţii fizice

- -


_

- nelinişte

- somn agitat întrerupt

de treziri repetate

- anxietatea

- dezechilibru

- surmenaj

57

din cauza durerii lombare

- iritabilitate

- stare permanentă de

somn

- treziri frecvente


- astenie

- dificultate în a

stăpâni stresul

- schimbarea modu-

lui de viaţă


diagnostic


- activitate fizică

corespunzătoare

- mobilitate articulară

-veşminte alese după gust, adecvat climatului

statutului socio-cultural

_ _


- T=36 0C

- piele de culoare roz


- -

58

Nr

crt






- păr curat


- poartă ochelari indicaţi

de medic

- dentiţie sănătoasă

- mucoasa bucală umedă şi

roz

- unghii, piele netedă

- o baie pe zi

- -


-

- durere

- agitaţie

- facies crispat

- insomnie

- nelinişte

- frică

- nelinişte faţă de diagnostic, trata-ment procedurile de diagnosticare

- insuficienta cunoaştere a mij-loacelor de rezol-vare a problemelor

59

- gemete -dificultate în asumarea rolului de pacient

10 A comunica - acuitate vizuală-auditivă

- sensibilitate tactilă

- limbaj clar, precis

-privire semnificativă

-

-

11 A acţiona după credinţele şi valorile sale - - -


- tendinţa de însănătoşire

- respect faţă de semeni


- are tendinţa de a se realiza

- -

13 A se recreea - stare de relaxare, de încetare a unei tensiuni nervoase

- senzaţia sau emoţia agreabilă, legată de satisfacerea nevoii de relaxare

- diminuare interes

- refuzul de a parti-cipa la activităţi recreative

- neadaptarea la

rolul de bolnav şi

la boală

- stres

60

- stare afectivă manifestată prin insatisfacţie care împiedică individul să se înveselească

- afectarea stării de

conştinţă


- dorinţa, interes în acumularea cunoştinţelor

- este conştient de necesitatea formării de atitudini şi deprinderi corecte, necesare obţinerii unei stări de bine

- neînţelegerea necesităţii de a învăţa

- neînţelegerea nece-sităţii de a învăţa;

- cunoştinţe insufi-ciente despre boală, a măsurilor de prevenire a ei;

-insuficienta cuno-aştere a satisfacerii nevoilor sale

- nelinişte faţă de diagnostic, trata-ment şi procedurile de diagnosticare

- insuficienta cuno-aştere a surselor de informare a nevoilor organismului

În urma interpretării şi departajării datelor am constatat că au fost alterate

următoarele nevoi:


Nevoia de a elimina

Nevoia de a dormii şi a se odihni


Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea.


61

Nr

crt




(cauze etiologice)


Semne, simptome



Perturbarea alimentaţiei

- durere

- anxietate

- dezgust alimentar

- oboseală

- slăbiciune,

- inapetenţă

- ingestie de

alimente ce nu

satisface nevoile

organismului

- scăderea greutăţii

- mese

neechilibrate

- nu respectă dieta

Dificultatea pacientului de a se alimenta.

2. A elimina Eliminare urinară insuficientă calitativ şi cantitativ

-deficit de producere

a urinii

-insuficienta cuno-


eficace de a elimina

-durere la micţiuni

-dificultate de a

urina


în cantităţi mici

Alterarea funcţiei de eliminare a urinei

62

- modificarea integ-

rităţii căilor urinare


-urină tulbure

3. A dormi şi a se odihni

Perturbarea somnului.

-durere

-anxietate, stres

-nelinişte

-insuficienta cuno-


de somn


-dificultatea de a

dormi


somn

-trezire frecventă

-somn agitat

-nelinişte

Insomnie


Durerea

Anxietatea


- micţiuni frecvente,

dar cu eliminări mici

de urină

- dureri puternice la

migrarea calculilor

- facies crispat

- gemete

- hipotensiune

arterială

- iritabilitate

- tahicardie

Durere

Anxietate

63


diagnostic

5. A învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

Deficit de cunoştinţe

- inaccesibilitatea de

informaţii

- nelinişte

- stres

- incapacitatea de a

face faţă realităţii


- anxietate

- necunoaşterea tratamentului preventiv al bolii şi a regimului alimentar

- necunoaşterea bolii şi importanţa ei

Insuficientă cunoaştere


Nr

crt



1. Durere

Anxietate.

Pacientul să-şi exprime diminuarea durerii în decurs de 2 h.

- examinez pacientul cu atenţie;

- explorez cauza durerii;

- liniştesc pacientul, încurajându-l că-i va trece durerea;

- evaluez caracteristicile durerii, localizare,

intensitate, factori care-i cresc sau

După 2h în urma intervenţilor durerea a cedat. Anxietatea s-a diminuat.

Pe tot parcursul spitalizării

64

diminuează intensitatea durerii;

- observ poziţia de protecţie adoptată de

persoană

- utilizez mijloace suplimentare pentru

reducerea durerii, băi calde, dacă este

indicat;

- explic persoanei că-i este permis să se

plângă sau să-i fie teamă, să-şi

exprime mânia sau frustrarea

- pentru diminuarea durerii ajut perso-

ana în activitatea zilnică: hidratare,

alimentaţie, igienă;

- administrez antispastic, antialgice

papaverină, piafen la indicaţia

medicului

- ajut pacientul în deplasările sale la nevoie

pacientul a beneficiat de o siguranţă fizică şi psihică

65

- administrez analgezicul cu 20-30 minute

înainte de a face exerciţii sau activitate

2. Alterarea funcţiei de eliminare a urinei

-pacientul să aibă micţiuni spontane în 42 h

- pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi acido-bazic în 3 zile.

- explic pacientului poziţia corectă pentru

uşurarea micţiunii şi golirea completă a

vezicii urinare ; măsor urina

-verific prezenţa globului vezical, încercând

stimularea lui

- fac bilanţul hidric

- urmăresc apariţia eventualelor probleme

- cântăresc zilnic pacientul

-corectez dezechilibrul hidric prin hidratare

sau reducerea aportului de lichide şi

electroliţi, în funcţie de ionograma serică şi

urinară la recomandarea medicului

- la indicaţia medicului corectez

- în urma intervenţiilor

pacientul resuşeşte să aibă micţiuni spontane de 3-4 ori/zi în decurs de 24h

66

dezechilibrul

hidric prin hidratare sau reducerea aportului

de lichide li electroliţi în funcţie de

ionograma serică şi urică.

Nr

crt



3. Dificultatea de a se alimenta

-pacientul să aibe trei mese /zi echilibrate şi să crească în greutate 1 kg în 4 zile

- pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic

- calculez raţia alimentară în funcţie de

numărul de calorii şi regim dietetic;

- cercetez elementele energetice şi cele

neenergetice

- explorez gusturile şi deprinderile

alimentare ale pacientului, alegând

alimentele în funcţie de preferinţele,

deprinderile şi nevoile sale

-pacientul consumă 3 mese/zi iar greutatea corporală a crescut cu 2 kg pe perioada spitalizării

- în urma intervenţiilor luate pacientul reuşeşte să fie echilibrat hidroelectrolitic

67

- pacientul să fie echilibrat nutriţional

- alimentez pacientul parenteral,

instituind perfuzii cu glucoză 5%,

10%. 20%, 33%, 40%; hidrolizate de

proteine şi amestecuri de aminoacizi

(Marisang, Aminomel) vitamine şi

electroliţi

- calculez numărul de calorii

- explorez gusturile şi obiceiurile

pacientului

- conştientizez pacientul asupra

importanţei regimului alimentar în

menţinerea sănătăţii;

- fac bilanţul lichidelor ingerate şi

eliminate;

- explorez preferinţele pacientului

- pacientul este echilibrat nutriţional

68

asupra alimentelor permise şi interzise

- servesc pacientul cu alimente la o

temperatură moderată, la ore regulate

şi prezentate atrăgător

- învăţ pacientul categoriile de alimente

din ghidul alimentar şi echivalenţele

cantitative şi calitative ale principiilor

alimentare în vederea înlocuirii unui

aliment cu altul;

- stabilesc la indicaţia medicului

regimul dietetic corespunzător, un

regim lacto-vegetarian, legume, fructe

4. Insomnie - pacientul să beneficieze de somn corespunzător calitativ şi

- identific prin discuţii cu pacientul care

este cauza insomniei şi îmi spune că

-pacientul a beneficiat de confort fizic şi psihic în tot timpul

69

cantitativnu doarme din cauza durerii şi

anxietăţii, nu se poate acomoda cu

somnul din spital

- îl încurajez în legătură cu boala sa să

elimine anxietatea

- învăţa pacientul să practice tehnici de

relaxare, exerciţii respiratorii cu 30

min. înainte de culcare.

spitalizării

Nr

crt



- îi asigur odihna şi liniştea;

- învăţa pacientul să practice tehnici de

relaxare cu 30 min. înainte de culcare

- îi ofer o cană de ceai cald înainte de

culcare, o baie caldă

- creez condiţii optime de

- pacientul se odihneşte 6h pe noapte

70

somn, prin

schimbarea lenjeriei patului şi

întinderea ei, aerisirea salonului

- la indicaţia medicului, administrez

Diazepam înaintea culcării cu 30 min

5. Insuficientă

cunoaştere

- pacientul să acumuleze noi cunoştinţe în legătură cu boala sa cu care să poată da informaţii pe tot parcursul spitalizării.

- explorez nivelul de cunoştinţe al

pacientului privind boala

- modul de manifestare, măsurile

preventive şi curative, modul de

participare la intervenţii şi procesul

de recuperare;

- stimulez dorinţa de cunoaştere a

pacientului prin lecturarea de

materiale de specialitate în legătură

cu boala sa

-pacientul

înţelege informaţiile primite şi poate da la rândul său informaţii

- pune în aplicare noile cunoştinţe acumulate

71

- conştietizez bolnavul asupra propriei

responsabilităţi privind sănătatea

- verific dacă pacientul a înţeles

mesajul corect şi dacă şi-a însuşit

noile cunoştinţe;

- să aibă un mod de viaţă raţional;

Alimentaţia pacientului

Regimul renal este un regim normo-hipercaloric, hiposodat. Alimentaţia

bolnavului cu litiază renală este adaptată fiecărui tip de litiază.

Alimentele permise sunt: brânza de vaci, caş, gălbenuş de ou, frişcă, pâine

albă fără sare. Este recomandabil a se consuma 2 zile pe săptămână strict numai

crudităţi: salată cu ulei de măsline, roşii, castraveţi, lapte. Se pot consuma sosuri,

budinci, fructe crude coapte, compoturi, prăjituri cu mere, smântână, supă de

legume.

Alimente interzise: conserve, mezeluri, ficat, creier, rinichi, condimente,

alcool, cafea, vin, sare.

72

În litiaza oxalică şi fosfatică se recomandă 75-100 g carne pe zi, cel mult 2

zile pe săptămână, peştele se poate consuma în orice cantitate dar nu trebuie să fie

prăjit.

În litiaza urică se scot din alimentaţie sosurile de carne, peşte.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Nr

crt


Doza administrată

Calea de administrare

1. 13.05.2013 PIAFEN 2 fiole i.m.

2. 14.05.2013 PIAFEN 2 fiole i.m.

3. 15.05.2013 PIAFEN

DICLOFENAC

2 fiole

1 sup.

i.m

rectal

4. 16.05.2013 DICLOFENAC

PIAFEN

DIDROCARD

1 sup.

2 fiole

2 drajeuri

Rectal

i.m.

oral

5. 17.05.2013 DIDROCARD DICLOFENAC

PIAFEN

2 drajeuri

1 sup

2 fiole

Oral

Rectal

i.m.


PIAFEN

DIDROCARD

1 sup.

2 fiole

2 drajeuri

Rectal

i.m.

oral

73


PIAFEN

DIDROCARD

1 sup.

2 fiole

2 drajeuri

Rectal

i.m.

oral


PIAFEN

DIDROCARD

1 sup.

1 fiolă

2 drajeuri

Rectal

i.m.

oral


PIAFEN

DIDROCARD

1 sup.

1 fiolă

2 drajeuri

Rectal

i.m.

oral


Pacientul V.L. în vârstă de 45 ani, cu repetate colici renale în antecedente,

se internează după ce a urmat tratament ambulator cu piafen, şi dezinfectante

urinare datorită faptului că durerile din regiunea lombară persistă.

Astfel în urma examenelor clinice s-a stabilit diagnosticul de certitudine:

Litiază renală dreaptă.

În urma îngrijirilor date, conform planului de Nursing stabilit şi în urma

tratamentului medicamentos recomandat, pacientul se externează în stare

ameliorată, reuşind să aibă micţiunile spontane, să-şi golească vezica, să nu mai

fie anxios.

74

La externare i s-a recomandat:

cura de diureză;

evitarea efortului fizic;

dispensarizare;

respectarea regimului igieno-dietetic şi medicamentos;

evitarea frigului şi a umezelii.

75

CAZUL Nr. 3


1. Date stabile

Date generale

Nume:B

Prenume: M

Vârsta: 66 ani

Data naşterii: 12 ianuarie 1947

Sex: masculin

Stare civilă: căsătorit, 4 copii

Mediul de provenienţă: rural



Rasa: albă


Limbă vorbită: romana

Religie: ortodoxa

76

Ocupaţia: pensionar

Cultura: 8 clase


porc, afumăturile, grăsimile, dulciurile, fructele nu consumă toxice. Ritm de viaţă:

normal.

c. Relaţii sociale – Reţeaua de susţinere: familia-soţie şi cei 4 copii,

locuinţa corespunzătoare.

d. Relaţii fizice şi reacţionale: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, are proteză

dentară, nu prezintă deficienţe senzoriale, nu poartă ochelari.


rujeolă, în 1975 apendicectomie.

. Date variabile

a) Date fizice

Temperatura: 36,60C

T.A. : 130-70 mm Hg




Scaun: 1 scaun/zi

77

G = 62 kg

Î =1,55 m


apetit: normal

somn agitat

poziţia bolnavului este normală în decubit

faţa denotă tristeţe

dureri colicative în flancul stâng, greţuri, balonări ;

capacitatea de comunicare nealterată

pacientul este orientat temporo-spaţial

este neliniştit, obosit

tegumente uscate, reci

EXAMEN FIZIC –ASISTENT

Sistem neuro- muscular: pacientul este bine orientat temporo-spaţial, cu

echilibrul păstrat, tonusul muscular normal.

Sistem respirator: numărul respiraţiilor este de 18 resp./min toracele este

simetric şi participă în mod egal la respiraţie. Nu prezintă tuse, dispnee, tipul

respiraţiei este costal inferior.

Sistem cardio-vascular: puls regulat bine bătut, frecvenţa pulsului este de

85 pulsaţii/min, T.A. – 130/70 mm Hg.

Sistem digestiv: greutatea la internare este de 62 Kg, înălţime 1,55 m.

78

Cantitatea de lichide consumate este de 1500 ml/24h iar cantitatea de

lichide eliminate: 1000 ml/24h.

Regimul alimentar este hiporodat, apetitul este normal, frecvenţa scaunelor

este de 1/24 h.Prezintă greţuri, balonări. Abdomenul este balonat, nu prezintă

constipaţie sau diaree. Ficatul şi splina sunt în limite normale. Loja renală stângă

este dureroasă la palpare şi foarte sensibilă. Are proteza bine adaptată la cavitatea

bucală.

Tegumente şi mucoase: normal colorate. La nivelul membrelor inferioare

prezintă edeme mici moi, albe nedureroase. Tegumentele sunt reci şi uscate.

Sistem emoţional: pacientul este agitat, nu se poate adapta statutului de

pacient. Nu cunoaşte modul de tratament, nu cunoaşte evoluţia bolii, ca urmare

este neliniştit anxios.

Date obţinute din Foaia de Observaţie clinică.

Data internării:08.02.2013


Diagnostic de internare: Colică reno-uretrală

Motivele internării: dureri colicative în flancul stâng, cu iradiere spre

organele genitale şi faţa internă a coapsei, greţuri,balonări.

Istoricul bolii: - boala actuală debutează brusc, cu dureri violente în

flancul stâng şi fosa iliacă stângă, cu tulburări la micţiune, greţuri, stare de rău

79

general. Se suspectă o colică renală stângă, motiv pentru care se internează în

spital, pentru precizarea diagnosticului.

Antecedente heredo-colaterale: mama cardiacă, tatăl hipertensiv, litiază

renală (ambii decedaţi).

Antecedente personale: în copilărie a avut rujeolă, colici renale în urmă cu

5 ani.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Tegumente şi mucoase: normal colorate, reci, uscate

Sistem musculo-adipos: normal reprezentat


Aparat respirator: torace simetric, suflu tubar fiziologic

Aparat cardio-vascular: şoc apexian în spaţiul V intercostal, TA 130-80

mmHg, Puls: 85 puls/min, zgomote cardiace ritmice, bine bătute, fără suflu

patologic;

Aparat digestiv: abdomen de conformitate normală, ficat şi splină în limite

normale, sensibilitate în fosa iliacă stângă, cavitatea bucală liberă

Aparat uro-genital: loje renale sensibile la palpare, micţiuni spontane

reduse cantitativ

Sistemul nervos: pacientul este conştient, orientat temporo-spaţial, reflexe

osteotendinoase normale şi simetrice

80


Nr

crt


Valoarea normală

1 08.02.2013 HEMOGLOBINĂ 12,7 g% 14-16 g%

2 LEUCOCITE 8000 mm3 4000-10.000 mm3

3 VSH 24-40 mm 24h: 25-50 mm

2 h: 5-10 mm

4 V.E.P 46 g% 45 g%


6 UREE 50 mg% 20-50 mg%




Nr

crt


Valoarea normală




81



6 SEDIMENT urinar Elemente normale




Nr

crt






- respiraţia =18 r/min

- respiraţie ritmică,

amplitudine normală

- torace simetric

- respiraţie de

tip costal inferior

- nu prezintă tuse,

dispnee

- -


- dentiţie bună

- reflex de

- greţuri

-vărsături

- ingestie de

alimente grase,

82

deglutiţie

prezent

alimentare

- regurgitaţie

- inapetenţă, scădere

în greutate,

hidratare insuficientă

-ingestie de alimente

ce nu satisface

nevoile organismului

-consumul lichidelor

interzise

picante

- masticaţie insuficientă

- mese copioase

- obiceiuri, gusturi

personale deficitare

- insuficienta

cunoaştere a unei

alimentaţii adecvate

3. A elimina

_

- greţuri

- oligurie

- sete

- dificit de a urina


- alimentaţie

necorespunzătoare,

picantă, grasă

- stres, retenţie urinară

mică, edeme la

membrele inferioare

(mai albe)

83

- durere

- anxietate

- insuficienta cunoaştere

importanţei hidratării


-pacientul bine orientat temporo-spaţial, cu echilibrul păstrat

-tonus muscular normal

- -


_

- dificultate de a

dormi


somn

- treziri frecvente

-somn agitat, doarme

3-4 ore pe noapte


- anxietate, nelinişte faţă

de diagnostic, tratament



- insuficienta cunoaştere

a mijloacelor de somn

84

Nr

crt






- vestimentaţie sugerează

apartenenţa la un grup

social, profesional

- veşminte alese după

gustul pacientului

- pacientul nu se adaptează

după modă

_ _


- T=36,6 0C

- pacientul prezintă

tegumente reci, uscate,

palide


- -


- părul pacientului e curat

- urechile sunt curate

- nasul prezintă o mucoasă

- -

85

umedă


- dentiţie bine adaptată la

cavitatea bucală umedă


-

- durere

- facies crispat

- nelinişte

- insomnie datorată

micţiunilor

frecvente şi

durerilor

colicative

- stres, nelinişte faţă de diagnostic, trat-ament procedurile de diagnosticare

-insuficienta cunoa-ştere a posi-bilităţilor de rezol-vare a problemelor

10 A comunica - organele de simţ

funcţionează adecvat;

- exprimarea clară a

gândurilor

- relaţie armonioasă cu

familia, pretenii

-

-

86

- debitul verbal este uşor,

ritm moderat

11 A acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

- foloseşte obiecte

religioase (biblie, lanţ cu

cruce)

- se roagă

- citeşte cărţi religioase

- -


- dragoste faţă de muncă,

de familie, de nepoţi

- satisfacţie pentru

realizările obţinute

- -

Nr

crt





13 A se recreea - fără plimbări

- în lipsa durerilor citeşte

cărţi, biblia

- exerciţii fizice

- -

87

uşoare


- dorinţa şi interes în acumularea cunoştinţelor, deprinderi privind boala sa.

- cunoştinţe insufi-ciente despre boală, a măsurilor de prevenire a ei, a tratamentului

-interpretarea greşită a informaţiei

- anxietate

-nelinişte faţă de

diagnostic,

tratament

- evenimente

ameninţătoare,

spitalizare, boală

- neînţelegerea

informaţiei

În urma interpretării şi departajării datelor am constatat că au fost alterate

următoarele nevoi:


Nevoia de a elimina

Nevoia de a dormi şi a se odihni


Nevoia de a învăţa cum să-si păstrezi sănătatea.

88


Nr

crt






1. Nevoia de a bea şi a mânca

- greţuri

- vărsături

- perturbarea

alimentaţiei

- anxietate

- durere

- alimentaţie

insuficientă

- dezgust alimentar

- insuficienta

cunoaştere a unei

alimentaţii adecvate

- inapetenţă

- nu respectă

regimul

- regurgitare

- efort pentru a

voma

Greţuri şi vărsături

2. Nevoia de a elimina

- alterarea

diminuării

urinare

- hidratare neadecvată

deficit de producere a

urinii

- insuficienta

cunoaştere a

importanţei hidratării

-dificultate de a

urina

-durere la

micţiuni

- oligurie

Deshidratare

89


3. Nevoia de a dormi şi a se odihni

- perturbarea

somnului

- epuizare

- insomnie



- anxietate, nelinişte

faţă de diagnostic,

tratament

- insuficienta cuno-


de somn


-dificultatea de a

dormi

-ore insuficiente

de somn

-trezire frecventă

-somn agitat

Insomnie

4. Nevoia de a evita pericolele

- anxietatea

- durerea

- stres, nelinişte faţă

de diagnostic

- lipsa de cunoaştere a

autocontrolului

durerii

- agitaţie

- facies crispat

- insomnie

Anxietatea

Durerea

90

- situaţie de criză

5. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

- cunoştinţe insuficiente

- lipsa de

informaţii

- neînţelegerea

informaţiilor

-cererea de informaţie asupra bolii, a măsurilor de prevenire, a diagnosticului medical, a tratamentului, a satisfacerii nevoilor sale.

Insuficienta cunoaştere


Nr

crt



1. Greţuri şi vărsături

- pacientul să nu mai prezinte greţuri şi vărsături în 24 h

- pacientul să prezinte tegume-nte şi mucoase curate pe toată perioada spitalizării

- liniştesc psihic pacientul încurajându-l

cu vorbe blânde, şi-i promit că totul se

va termina cu bine

- calculez raţia alimentară

- invit pacientul să respire profund

- îi ofer un pahar cu apă să-şi clătească

gura

- ajut pacientul să-şi efectueaze

-pacientul conti-nuă să prezinte greţuri şi vărsături

- pacientul îşi menţine tegume-ntele şi mucoa-sele curate pe perioada spitalizării

- funcţiile vitale

91

- urmărirea fun-cţiilor vitale pe perioada spitalizării

toaleta cavităţii bucale

- termometrizez dimineaţa şi seara

- măsor TA, puls, respiraţie, scaun, diureză şi notez valorile în F.O.

- administrez pacientului ceaiuri şi sucuri de fructe în limita toleranţei

- cantitatea de lichide consumate să fie 2000 ml/24h

- anunţ pacientul din timp să nu mănânce nimic în dimineaţa efectuării recoltărilor, îi explic necesitatea acestor recoltări în vederea precizării diagnosticului

- la indicaţia medicului administrez Metoclopramid, Papaverină

sunt în limite normale, după 3 zile

- după 24h greaţa a dispărut la administrarea Metoicloprami-dului

2. Deshidra-tare

- pacientul să nu mai prezinte tulburări de micţiune în decurs de 24 h.

- explic pacientului că trebuie să existe o relaţie între nevoia de a bea şi a mânca, a elimina pentru a-şi putea stabili propriul orar de ingestie şi eliminare

- la indicaţia medicului corectez echilibrul hidric prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide şi electroliţi în funcţie de ionograma serică şi urinară

- administrez la nevoie

- pacientul a eliminat 850 ml de urină în timp de 24h

92

Furosemid, Perfuzie

- la indicaţia medicului efectuez sondaj vezical

Nr

crt



3. Insomnie - pacientul să beneficieze de somn atât calitativ şi cantitativ, să doarmă 6-8h fără întrerupere în aproximativ 3-4 zile

- pacientul să beneficieze de confort fizic şi psihic pentru a se odihni bine din primele 3 zile de la internare

- identific prin discuţii cu pacientul

care este cauza insomniei şi îmi

spune că nu doarme din cauza

durerii şi anxietăţii

- asigur o poziţie comodă, neiritantă

- învăţ pacientul să adopte o poziţie

comodă, antalgică

- învăţa pacientul să practice tehnici

de relaxare, exerciţii respiratorii cu

30 min. înainte de culcare.

- rog pacientul să-şi golească

- pacientul a eliminat 850 ml de urină în timp de 24h

-pacientul a beneficiat de confort fizic şi psihic în tot timpul spitalizării

93

vezica

urinară înainte de culcare

- administrez la indicaţia medicului

Diazepam 1 tb.

-observ calitatea şi cantitatea

somnului

- ofer pacientului o cană de lapte

cald înainte de culcare

- îi indic să completeze orele de

somn în timpul zilei când nu

reuşeşte să doarmă noaptea.

Anxietatea Durerea

Pacientul să-şi exprime diminuarea anxietăţii şi durerii în decurs de 48 h.

- ajut pacienta să-şi recunoască anxietatea şi durerea

- învăţa pacientul diferite tehnici de relaxare (gimnastică, lectură, audiţii muzicale, masaj, plimbări)

- încurajez pacientul la activităţi care-i fac plăcere pentru a înlătura starea de nelinişte

- furnizez pacientului toate

- anxietatea şi durerea pacientului s-a diminuat în 48h.

94

informaţiile de care are nevoie în termeni cât mai clari şi precişi

- informez pacientul de îngrijirile programate şi îi solicit ajutorul în îndeplinirea lor

- anxietatea şi durerea pacientului s-a diminuat în 4 h.

- la nevoie administrez pacientului sedative (Diazepam) şi antialgice (Algocalmin, Piafen)

Nr

crt



5. Insuficientă

cunoaştere

- pacientul să acumuleze noi cunoştinţe în legătură cu boala sa mijloacele profilactice şi curative în decurs de 5 zile

- explorez nivelul de cunoştinţe al

pacientului privind boala, modul de

manifestare, măsurile de prevenire

- stimulez dorinţa de cunoaştere a

pacientului prin lecturarea de

materiale de specialitate în legătură

cu boala sa

- motivez importanţa acumulării

-pacientul a acumulat noi cunoştinţe în legătură cu boala sa cu mijloacele terapeutice, putând da explicaţii referitoare la acestea.

95

de noi

cunoştinţe

- verific dacă pacientul a înţeles

mesajul corect şi dacă şi-a însuşit

noile cunoştinţe;

- învăţ pacientul să consume lichide în cantităţi mari (ceai diuretic) regim alimentar care să favorizeze formarea sărurilor, mai sărac în carne, mai bogat în vegetale.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS PENTRU CAZUL 3

Nr

crt


Doza administrată Calea de administrare

1. 08.02.2013 PIAFEN

ALGOCALMIN

1 fiolă/zi

2 fiole/zi

i.m.

i.m.


ALGOCALMIN

DIAZEPAM

2 fiole/zi

2 fiole/zi

1 fiolă/zi

i.m.

i.m.

i.m.

3. 10.02.2013 PIAFEN 1 fiolă/zi i.m

96

ALGOCALMIN

METOCLOPRAMID

2 fiole/zi

3x1 comprimate/zi

i.m.

oral

4. 11.02.2013 PIAFEN

METOCLOPRAMID

CYSTENAL

1 fiolă/zi

3x1 comprimate/zi

3x/zi-5 picături

i.m.

oral

oral

5. 12.02.2013 ALGOGALMIN

PAPAVERINĂ

FUROSEMID

1 f/zi

2 f/zi

1 fiolă

i.m.

i.m.

i.m.


FUROSEMID

CYSTENAL

2 fiole/zi

1 f/zi

3x/zi 5 picături pe zahăr

i.m.

i.v.

oral

7. 14.02.2013 PIAFEN

METOCLOPRAMID

CYSTENAL

1 fiolă

3xzi 1 comprimate


i.m.

oral

oral

8. 15.02.2013 ALGOCALMIN

METOCLOPRAMID

CYSTENAL

1 f7zi

3x/zi 1 comprimate


i.m.

oral

oral


97

Pacientul B.M. s-a internat în secţia de interne a spitalului Judeţean Calafat

din cauza unor colici renale însoţite de dureri în regiunea organelor genitale şi

partea internă a coapsei.

După stabilirea diagnosticului de certitudine de litiază renală stângă

pacientul a respectat îndeaproape toate indicaţiile primite, având o conduită în

deplină concordanţă cu obiectivele stabilite în planul de îngrijire.

Drep urmare pacientul se externează în stare ameliorată, dar având

suficiente cunoştinţe legate de afecţiunea sa, de metodele profilactice şi curative

fiind încrezător în forţele proprii şi în capacitatea cadrelor medicale de a-l ajuta să

depăşească stadiul de pacient.

La externare i s-a recomandat:

cura de diureză;

evitarea eforturilor fizice;

evitarea frigului şi a umezelii;

respectarea regimului igieno-dietetic;

control după 30 zile la policlinică.

TABEL CU MEDICAMENTE ADMINISTRATE PACIENŢILOR

Nr

crt

Denumire medicament

Mod de prezentare

Indicaţii Reacţii adverse

1

Ampicilină

- antibiotic

- capsule a 250 mg

- flacoane de 250-

-meningite, sinuzite, otite medii, bronşite cronice, infecţii urinare

-prurit, erupţii, urticarii, edem angionevrotic, vomă diaree, greaţă, dureri,

98

500 mg

- pulbere

abdominale

2

Algocalmin

-antialgic, antipiretic, antiiinflamatorslab antispastic

- comprimate de 300

mg

- fiole 2 ml

- cefalee, nevralgii, dureri reumatismale, articulare şi musculare, stări febrile, colici biliare

-leucopenii, antecedente de agronulocitoză la aminofenazonă şi compuşi înrudiţi

3

Cystenal

-spasmolitic şi antiseptic al căilor urinare

- flacon de 10 ml

- picături

- maladii cronice ale căilor urinare, în special calculoză şi procesele de încrustare, însoţite de modificări inflamatorii

- arsuri la stomac

4

Diazepam

-tranchilizant

-miorelaxant

-anticonvulsi-vant

- comprimate de 2

mg, 10 mg

- fiole de 2 ml

- stări de anxietate în nevroze, stări depresive, insomnie, spasme musculare, în boli reumatice, traumatisme, fracturi, stare de rău epileptic

- somnolenţă, oboseală, ameţeli, constipaţie, tulburări de vedere

5.

Glucoză

-monozaharică

-soluţie izotomică

- fiole de 10 ml

(20%, 33%, 40%)

- soluţie apoasă

perfuzabilă 5%,

10%, 20%

-stări de denutriţie, hipoglicemie, stări de deshidratare

- diureză osmotică, iritaţii, necroză

99

6

Furosemid

- diuretic

- fiole de 2 ml

- tablete de 40 mg

- hipertensiune arterială, edeme

- greaţă, iritaţie gastrică, cefalee, uscarea mucoasei bucale

Nr

crt

Denumire medicament

Mod de prezentare

Indicaţii Reacţii adverse

7

Metoclopramid

- antivomitiv

- comprimate de 10 mg

-soluţie apoasă

pentru uz intern

-supozitoare de 20

mg

- fiole de 2 ml

- greaţă şi vomă, neghiţ, hipoglicemie, stări de deshidratre

- constipaţie sau diaree, nelinişte, oboseală, somnolenţă

8

Papaverină

- vasodilatator

-antispatic

- comprimate de

100 mg

- fiole de 1 ml, 2ml

- tulburări circulatorii

cerebrale, migrene

- sindrom Meniere, sindrom

angios

- colici intestinale, diskinezii

-administrat i.v. poate provoca aritmii, colaps, şoc, ameţeli, cefalee, constipaţii

100

9

Piafen

-analgezic

- drajeuri de 250mg

- fiole de 5 ml

- supozitoare

- greţuri şi vărsături, vârtej, boala Meniere

- somnolenţă, uscăciunea gurii, tulburări de vedere

10

Rowatinex

- diuretic

- antispastic

-antiinflamator urinar

- flacoane de 10-20

ml

- flacoane de 100

ml

- supozitoare

- capsule 0,1 mg

-pentru tratamentul litiazei uretrale şi litiazei renale şi a altor boli reno-urinare

-

11

Scobutil compus

- antispastic

-analgezic

-anticolinergic

-fiole de 5 ml

-supozitoare

- colici renale, biliare, abdominale

- ulcer dureros

- greţuri

- somnolenţă

- tulburări de vedere

101

CONCLUZII

Orice litiază renală reprezintă o urgenţă medicală, pacientul necesitând

internare şi asistenţă medicală de specialitate.

Asistenta medicală are un rol foarte important în monitorizarea clinică a

acestor pacienţi: puls , T, T.A., trebuie măsurate, notate şi interpretate zilnic şi

raportate medicului. De asemenea şi diureza, forma consistenţa şi culoarea

scaunelor corelate cu cantitatea de lichide care trebuie să acopere necesităţile

hidrice ale pacientului.

În urma analizării celor trei cazuri studiate şi a altor cazuri întâlnite în

decursul efectuării stagiului practic, am constatat că litiaza renală este o afecţiune

destul de frecventă, de o gravitatea moderată, dar care poate duce la complicaţii

grave dacă nu se intervine prompt şi nu se respectă cu stricteţe regimul igieno-

dietetic şi medicamentos.

În cazul pacienţilor internaţi în spital, cadrul medical are un rol hotărâtor în

buna evoluţie a bolii prin crearea unor condiţii igienice şi de mediu

corespunzătoare, prin asigurarea unui regim dietetic în conformitate cu pacientul,

având în vedere că, în cazul tratamentului litiazei renale, o foarte mare importanţă

o are corecta hidratare a organismului.În cazul în care se impune o intervenţie

chirurgicală, este necesar ca pacientul să fie pregătit psihic şi fizic foarte bine,

deoarece rezultatele operaţiei sunt datorate şi asistentei medicale.

Acest lucru este posibil printr-o colaborare foarte strânsă între asistentă,

pacient şi familia acestuia pentru a se putea realiza un plan de îngrijire ca să aibă

102

în vedere toate nevoile pacientului şi să poată interveni prompt în vederea

satisfacerii acestor nevoi.

BIBLIOGRAFIE

1. Baltă Georgeta: - Tehnici speciale de îngrijire a bolnavului

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983, Vol.I,II

2. Mincu I. - Alimentaţia omului bolnav

Editura Medicală, Bucureşti, 1980

3. Proca E. - Tratat de patologie chirurgicală


4. Titircă Lucreţia - Breviar de explorări funcţionale


5. C. Borundel - Medicina internă

Editura ALL, Bucureşti, 1996

6. Mozeş C. - Tehnica îngrijirii bolnavului, Vol. I şi II

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977

7. Agenda Medicală - Editura Medicală, Bucureşti,1991

103

8. Ghid de Nursing - Editura Viaţa Românească, Bucureşti, 1995

9. Jurnal de Nursing - Editura Helios, Bucureşti, 1995

104

litiaza renala

Documents

Transcript of litiaza renala