Colica Renala in Litiaza
Transcript of Colica Renala in Litiaza
ÎNGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE
ACORDATE PACIENTULUI CU LITIAZĂ RENALĂ
2
LITIAZA RENALĂ; NOŢIUNI GENERALE
Litiaza renală este o afecţiune caracterizată prin prezenţa calculilor în
bazinet şi căile urinare.
Poate evolua sub formă latentă sau colicativă.
Caliculii se formează prin precipitarea unor substanţe (cristaloizi)
care în mod normal se găsesc în urină.
Precipitarea lor este favorizată de modificarea pH-ului urinei,
concentrarea urinei.
Calculii au în compoziţia lor oxalaţi, acid uric, fosfaţi, cistină.
I.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI
RENAL
I.1.1. Anatomia aparatului renal
Aparatul renal este alcătuit din organe a căror misiune este aceea de
a filtra sângele pentru a regla compoziţia lui şi pentru a-l purifica de toxine,
având rol de a elimina excedentul de apă şi reziduurile toxice în exteriorul
organismului cu ajutorul urinei.
- Rinichii – aşezaţi în cavitatea abdominală, retroperitoneal, în regiunea
lombară, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale.
3
- Nefronul este unitatea esenţială morfo-funcţională a rinichiului, alcătuit
din glomerul şi tubul urinifer.
- Căile excretoare sunt alcătuite din:
- calicele renale
- bazinet (pelvis renal)
- ureterul
- vezica urinară
- uretra
Rinichii sunt organe cu rol de a filtra sângele şi de a elimina
reziduurile metabolice a căror acumulare în organism este toxică, împreună
cu surplusul de apă, prin urină.
Rinichiul, în forma sa tipic de bob de fasole, este acoperit de o
capsulă fibroasă, în interior distingându-se două părţi: o zonă periferică, de
culoare gălbuie, cortexul renal, şi alta internă, de culoare roşu-închis,
medulara renală, în care există 12-15 structuri triunghiulare de formă
conică, denumite piramidele lui Malpighi, separate de nişte prelungiri ale
cortexului care intră în medulară, coloanele lui Bertin.
Piramidele au baza orientată spre periferie, iar vârful este îndreptat
spre partea centrală a rinichiului, care prezintă o concavitate numită sinus
renal.
În vărful fiecărei piramide, numit şi papilă, sunt nişte orificii pe unde
urina produsă de rinichi trece prin nişte tuburi subţiri, denumite calicele
mici, şi se varsă în altele mai mari, calicele mari; acestea se unesc pentru a
forma o cavitate cu formă de pâlnie, pelvisul renal, care iese prin marginea
internă a rinichiului şi se continuă cu ureterul.
În interiorul rinichiului, artera renală se subdivide de mai multe ori,
încât o arteriolă mică ajunge la fiecare din unităţile funcţionale ale
organului, nefronii.
4
Fiecare rinichi are mai mult de un milion de nefroni, fiecare fiind
alcătuit din două părţi: un corpuscul unde se filtrează sângele şi un tub unde
se formează urina.
La corpuscul ajunge o arteriolă aferentă care se divide în capilare
numeroase, constituind un adevărat ghem, denumit glomerul, învelit de o
membrană dublă în formă de pâlnie, capsula lui Bowman; sângele circulă
prin capilarele glomerului şi prin porii mici ai pereţilor săi se filtrează
lichidele şi moleculele.
Capsula lui Bowman adună lichidul filtrat şi îl varsă în tubul renal,
un conduct cu părţi diferite, pe parcursul căruia mare parte din apă şi unele
substanţe utile se absorb, în timp ce altele nocive, care nu au fost filtrate
înainte, se elimină, formându-se urina.
Rinichii au o capacitate de funcţionare extraordinară: dacă se
îmbolnăvesc, ajunge să se menţină o proporţie de 25-30% din nefroni
pentru a garanta o formare adecvată a urinei.
Uretre – conducte care adună urina produsă de către rinichi şi o
conduc în vezică.
Vezica urinară – organ muscular cavitar cu pereţi dilatabili, care
depozitează urina provenită de la rinichi, iar atunci când se umple, o
evacuează în exterior prin actul micţiunii.
Vezica urinară este situată în centrul cavităţii pelviene şi este
asemănătoare la ambele sexe, deşi relaţiile cu organele adiacente sunt
diferite la bărbat şi la femeie.
Când este goală, are o formă triunghiulară, dar pe măsură ce se
umple de urină, are o formă ovoidă sau sferică; la persoana adultă ajunge să
fie plină cu până la 350 ml de urină.
Uretra – conduct prin care se elimină în exterior, în momentul
micţiunii, urina depozitată în vezică.
5
I.2. Fiziologia aparatului renal
Rinichii realizează multiple funcţii, prin unitatea lor
morfofuncţională – nefronul.
Functiile rinichilor sunt:
- elaborarea urinei, funcţie de bază a rinichilor, prin aceasta rinichiul
contribuie la păstrarea în limite normale a diferitelor constante
fiziologice ale mediului intern, adică la menţinerea homeostaziei
- excretorie
- menţinerea homeostaziei volemice şi osmolaritatea lichidelor
organismului
- reglarea tensiunii arteriale
- reglarea eritropoiezei
- reglarea metabolismului fosfo-calcic
Pentru a-şi putea satisface funcţiile în condiţii normale, trebuie să
existe o perfuzie sanguină renală adecvată şi integritatea morfofuncţională
a glomerului, a sistemului tubular şi a interstiţiului.
Rinichiul este un organ de o importanţă vitală şi are numeroase
funcţii, dintre care funcţia principală constă in formarea urinei.
Prin aceasta se asigură epurarea (curăţirea) organismului de
substanţe toxice.
Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la
nivelul glomerulilor şi de reabsorbţie şi secreţie la nivelul tubilor.
Prin filtrarea glomerulară se formează urina primitivă.
Urina primitivă (filtrul glomerular) are compoziţia plasmei, dar fără
proteine, lipide şi elemente figurate.
Contine deci apă, glucoză, uree, acid uric şi toşi electroliţii sângelui.
În faza următoare, la nivelul tubilor, care reabsorb cea mai mare
parte a filtrului glomerular, se formează urina definitivă.
Totuşi la acest nivel se face o selctare: tubii reabsorb total sau în
mare cantitate substanţele utile şi în cantitate mică, pe cele toxice.
6
Substanţele utile sunt substanţe cu prag, care sunt eliminate prin
urină numai când concentraţia lor sanguină a depăşit limitele fiziologice
(apa, glucoza, NaCl, bicarbonaţii etc).
Substanţele toxice sunt substanţe fără prag, eliminarea lor urinară
făcându-se imediat ce apar în sânge.
Apa este reabsorbită în proporţie de 99%, glucoza în întregime
(condiţia este ca în sânge să existe mai puţin de 1,60 g glucoză ‰, sărurile
şi în particular clorura de sodiu, în prporţie variabilă (98-99%).
Substanţele toxice nu sunt reabsorbite decât în proporţie mult mai
mică (33% uree, 75% acid uric).
În afara procesului de reabsorbţie, rinichiul are şi proprietăţi
secretorii, putând elimina şi chiar secreta unele substanţe, ca amoniacul, cu
rol foarte important în echilibrul acido-bazic.
Deci, procesul de formare a urinei cuprinde o fază glomerulară, în
care prin filtrare se formează urina iniţială (primară) şi o fază tubulară, în
care prin reabsorbţie şi secreţie se formează urina definitivă.
Caracterul de urină definitivă este dobândit de tubii distali prin
procesul de concentrare, sub influenţa hormonului retrohipofizar.
După cantitatea de apă pe care o are la dispoziţie, rinichiul elimină
unele substanţe într-o cantitate mai mare sau mai mică de apă, rezultând o
urină cu densitate variabilă.
Urina formată permanent – diureza (1,5 – 2,5 ml/min) se depozitează
în vezica urinară, de unde când se acumulează o anumită cantitate (250 –
300 ml), se declanşează reflex micţiunea – deschiderea sfincterului vezical
şi golirea vezicii.
Micţinea este un act conştient, deschiderea şi închiderea sfincterului
putând fi comandate voluntar.
În afară de funcţia excretorie (formarea şi eliminarea urinei),
rinichiul are un rol predominant în menţinerea echilibrului acido-bazic, prin
eliminarea de acizi şi cruţarea bazelor, menţinând pH-ul la cca 7,35.
7
Rinichii mai asigură constanţa presiunii osmotice a plasmei
eliminând sau reţinând, după caz, apa şi diferiţi electroliţi, secretă unele
substanţe ca renina, cu rol în menţinerea constantă a tensiunii arteriale,
elimină unele medicamente, substanţe toxice etc.
În concluzie, rinichii îndeplinesc în organism trei funcţii de bază:
- funcţia de epuraţie sanguină
- funcţia de menţinere a echilibrului osmotic
- funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic
Alterarea acestor funcţii conduce la apariţia sindromului de
insuficienţă renală, urmată uneori de instalarea comei uremice.
I.2. DEFINIŢIE, CLASIFICARE ŞI FACTORI CARE DETERMINĂ
APARIŢIA LITIAZEI RENALE
I.2.1. Definiţie
Litiaza renală (calculii renali) reprezintă formaţiuni tari, localizate în
rinichi şi bazinet, cu conţinut ridicat de calciu, rezultate din sărurile
precipitate din urină.
Înainte de formarea calculilor, un fenomen frecvent îl reprezintă
producerea, respectiv eliminarea nisipului renal.
În cazul în care calculul renal se blochează în tractul urinar, muşchii
acestuia se contractă, fapt care duca la apariţia colicii renale.
Calculii renali sunt mai frecvenţi la bărbaţi decât la femei.
Calculii se formează în rinichi şi bazinet.
8
I.2.2. Clasificarea litiazelor renale
În funcţie de natura calculului, litiazele se clasifică în:
- litiază calcică
- litiază oxalică
- litiază urică
- litiază fosfatică
I.2.3. Etiologie
Circumstanţe de apariţie:
- stază urinară (prin diferite obstrucţii)
- infecţii urinare repetate
- deshidratări masive care duc la creşterea concentraţiei urinare
- afecţiuni în cursul cărora creşte eliminarea urinară a substanţelor ce
formează calculi
- hiperparatiroidie, osteoporoză (se elimină fosfat şi oxalat de
calciu)
- gută, rinichi polichistic (se elimină acid uric)
- modificarea pH-ului urinar:
- scăderea acidităţii duce la precipitarea acidului oxalic
- creşterea acidităţii accelerează precipitarea acidului uric
- în mediul alcalin se precipită fosfaţii
Factori favorizanţi:
- climă caldă şi uscată
- imobilizare prelungită la pat
- aport excesiv de săruri minerale:
- apă bogată în săruri de calciu
- alimente bogate în oxalaţi şi acid uric: spanac, ciocolată,
cacao, viscere
Cauza formării calculilor este adesea necunoscută.9
În formarea acestora joacă un rol semnificativ şi predispoziţia
genetică şi alimentaţia.
Nivelul ridicat de calciu din sânge predispune la apariţia acestei boli.
La fel şi consumul mărit de lapte, dar şi o afecţiune rară a glandelor
paratiroide (hiperparatiroidie).
În cazul existenţei unor probleme metabolice legate de gută şi pe
fondul diverselor afecţiuni ale intestinelor se formează calculii din acid
uric.
I.3. MANIFESTĂRI ŞI PROBLEME DE DEPENDENŢĂ SPECIFICE
PACIENŢILOR CU LITIAZĂ RENALĂ
I.3.1. Manifestări de dependenţă
- durere lombară permanentă sau provocată de efort
- durere colicativă
- durerea, determinată de faptul că musculatura caliceală, bazinetală şi
ureterală se contractă pentru a avacua calculul, astfel ia naştere colica
nefretică (renală)
De cele mai multe ori colicile apar după un efort fizic mai deosebit,
după o călătorie cu automobilul, pe motocicletă (trepidaţii), băi reci, alteori
în cursul nopţii.
Sediul durerii: apare în regiunea lombară, unilateral, cu iradiere
caracteristică, de-a lungul ureterului spre organele genitale externe,
rădăcina coapsei.
Durerea este intensă şi profundă, are caracter de ruptură, torsiune sau
arsură. Poate să fie continuă, vie sau să apară la anumite intervale, sub
10
formă de crize. Se accentuează pe măsură ce în calice şi în bazinet se adună
urina care se nu mai poate evacua, provocând hipertensiune.
Se intensifică la atingerea regiunii lombare, tuse, strănut, mişcări.
- nelinişte, agitaţie, anxietate
- uneori poziţie antalgică (culcat în decubit lateral cu membrul inferior
flectat)
- tenesme vezicale (nevoie imperioasă de micţiune)
- disurie, polakiurie (uneori retenţie de urină, alteori anurie)
- hematurie (adesea macroscopică)
- alte simptome: greţuri, vărsături, meteorism
- paloare, transpiraţii, extremităţi reci
I.3.2. Forme clinice
Cea mai caracteristică manifestare este colica nefretică.
Durerea se datorează migrării unui calcul, care provoacă spasmul
musculaturii căilor urinare excretoare superioare.
Colica nefretică este un sindrom dureros acut, paroxistic, de obicei
apiteric, însoţit de agitaţie şi iradieri uretero-vezico-genitale.
I.3.3. Probleme de dependenţă
- alterarea confortului
- legat de durere vie, disurie, polakiurie
- diminuarea mobilităţii
- potenţial de deficit de volum lichidian
- legat de vărsături, transpiraţii abundente
- potenţial de alterare a nutriţiei, prin deficit
- legat de greaţă, vărsături
- alterarea eliminărilor urinare
11
- potenţial de complicaţii
- legat de obstacolul mecanic (calculoză ureterală bilaterală) pe
căile excretorii (poate duce la IRA)
- legat de cura de diureză la pacienţii cu HTA, insuficienţă
cardiacă
- legat de dilatare pielo-caliceală
- legat de inclavarea unui calcul în căile excretoare şi alterarea
eliminării urinare
- legat de mobilizarea unui calcul şi lezarea căilor urinare cu
apariţia hematuriei şi risc de infecţie.
I.4. PARTICIPARE ASISTENTEI MEDICALE LA INVESTIGAŢII
I.4.1. Investigaţiicare confirmă diagnosticul poitiv
Diagnosticul pozitiv se bazează pe durerea având caracter de colică
renală, însoţită de hematurie şi uneori de eliminarea calculilor, şi se
confirmă prin radiografia simplă sau prin urografie.
Scop: evidenţierea conturului rinichilor, cavităţilor pielocaliceale ale
acestora, precum şi a căilor urinare; prezenţa calculilor radioopaci şi
radiotransparenţi.
Radiografia renală simplă: explorare radiologică fără substanţe de
contrast care poate evidenţia conturul şi poziţia rinichilor, calculii renali,
ureterali sau vezicali radioopaci (care conţin săruri de calciu).
Pregatirea materialelor necesare:
- cărbune animal; ulei de ricin; materiale necesare efectuării unei
clisme evacuatorii:
- materiale de protecţie:
12
- paravan, muşama, aleză, învelitoare
- sterile:
- canulă rectală
- casoletă cu comprese
- nesterile:
- stativ pentru irigator
- irigatorul şi tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm
diametru
- tăviţă renală, bazinet
- apă caldă la 35ºC - 37ºC (500 - 1000 ml)
- săpun (1 linguriţă rasă la 1 litru)
- medicamente
- substanţă lubrifiantă (vaselină)
Pregătirea psihică a pacientului:
- anunţ pacientul şi îi explic importanţa tehnicii pentru stabilirea
diagnosticului
- explic pacientului tehnica investigaţiei şi regimul alimentar necesar
pentru reuşita acesteia
Pregătirea alimentară a pacientului:
- cu 2-3 zile înaintea examinării, pacientul va consuma un regim fără
alimente care conţin celuloză şi dau reziduuri multe (fructe, legume
şi zarzavaturi, paste făinoase, pâine) şi ape gazoase
- în ziua precedentă, pacientul va consuma o cană cu ceai şi pâine
prăjită
- înaintea examenului pacientul nu mănâncă şi nu consumă lichide.
După examen, bolnavul poate consuma regimul său obişnuit.
Pregătirea medicamentoasă a pacientului:
- cu două zile înaintea examinării, administrez cărbune animal şi
triferment câte 2 tablete de 3 ori pe zi
13
- în seara precedentă zilei de radiografie, administrez 2 linguri de ulei
de ricin
- în dimineaţa zilei examinării, se efectuează o clismă cu apă caldă.
Aerul din tubul irigatorului trebuie complet evacuat pentru a nu fi
introdus în colon. Înaintea executării radiografiei pacientul îşi va goli
vezica urinară.
Participarea la examen:
- conduc pacientul la serviciul de radiologie
- îl ajut să se dezbrace şi să se aşeze în decubit dorsal pe masa
radiologică
Îngrijirea pacientului după tehnică:
- după efectuarea radiografiei, ajut pacientul să se îmbrace, să se
întoarcă în salon, unde va fi instalat comod în pat
- notez examenul în foaia de observaţie
Urografie: metodă curentă de examinare morfofuncţională a rinichilor şi
căilor urinare, utilizându-se substanţe iodate hidrosolubile administrate
intravenos.
Pregătirea materialelor necesare:
- toate materialele folosite pentru o radiografie renală simplă;
substanţă de contrast Odiston de 30, 60 sau 75%; medicamente
antihistaminice; medicamente de urgenţă; seringi Record de 10 ml
sterile şi ace pentru injecţii intravenoase; materialele necesare pentru
clismă.
Pregătirea pacientului:
- efectuez pregătirea psihică, alimentară şi medicamentoasă descrisă la
“Radiografia renală simplă”
- se reduce cantitatea de lichide din regimul cunoscut, iar în ziua
examinării bolnavul nu mai mănâncă şi nu mai bea (pentru reducerea
volumului urinei)
14
- se efectuează clismă evacuatoare înaintea injectării substanţei de
contrast
Testarea sensibilităţii faţă de substanţa de contrast:
- efectuez proba de toleranţă faţă de iod
- se comunică pacientului (ca să nu se sperie) unele simptome ce pot
să apară (ameţeli, greţuri sau dureri abdominale) şi care dispar
repede fără consecinţe
- dacă pacientul prezintă reacţie hiperergică, se întrerupe administrarea
şi anunţ medicul
Participarea la examen:
- pacientul va fi condus la serviciul de radiologie; va fi ajutat să se
dezbrace şi să se aşeze pe masa radiologică
- dacă toleranţa organismului este bună, administrez intravenos
substanţa de contrast, astfel: 20 ml Odiston 75% la adulţi (sau 25 ml
soluţie 65%), iar la copii, în funcţie de vârstă, se administrează 5-15
ml soluţie 75%
- la 8-10 minute de la efectuarea injecţiei, medicul execută urografia
Îngrijirea pacientului după tehnică:
- va fi ajutat să se îmbrace, va fi condus în salon şi instalat comod în
pat
- se notează examenul în foaia de observaţie
- injectarea substanţei de contrast se face pe masa radiologică foarte
încet, cu multă precauţie
15
I.4.2. Tehnici speciale
I.4.2.1. Examenul sângelui
- Se efectuează prin puncţie venoasă, dimineaţa, bolnavul fiind “a
jeune”
- Se recoltează 5-10 ml sânge simplu, vacuumtainer roşu şi portocaliu,
pentru a determina:
- acidul uric – valoarea normală = 3-5 mg%
- ureea sanguină – valoarea normală = 20-40 mg%
- creatinina – valoarea normală = 0,6-1,3 mg%
Tehnica:
- mă spăl pe mâini cu apă şi săpun
- îmbrac mănuşile sterile
- verific banda de siguranţă a acului (integritate, valabilitate)
- îndepărrtez carcasa de culoare albă a acului prin mişcări de răsucire
- înfiletez capătul liber al acului în holder
- aleg locul puncţiei şi îl aseptizez
- îndepărtez carcasa colorată a acului
Execut puncţia venoasă:
- introduc tubul în holder apucând aripioarele cu indexul şi mediul, iar
cu policele împing tubul în holder şi astfel va fi străpunsă diafragma
gumată a dopului
- după prelevarea sângelui se scoate tubul din holder prin mişcări de
împingere asupra aripioarelor laterale şi i se imprimă mişcări uşoare
de înclinare-răsturnare pentru omogenizare cu adezivul
- introduc tubul următor
- retrag acul din venă şi fac o compresiune asupra locului puncţiei
timp de 1-3 minute fără a flecta antebraţul pe braţ
Pregătirea probelor pentru laborator:
16
- se etichetează tuburile
- se trimit la laborator
Îngrijirea pacientului după tehnică:
- fac toaleta locală a tegumentului
- îi asigur pacientului o poziţie comodă în pat
- supraveghez pacientul
I.4.2.1. Examenul urinei
Scop: explorator – informează asupra stării funcionale a rinichilor, cât şi a
întregului organism.
- recoltarea urinei pentru examen sumar:
- din urina obţinută se trimite un eşantion de 100-150 ml
- Determinarea densităţii
Material necesar:
- un cilindru gradat de 100 ml, urodensimetru, hârtie de filtru (pentru
îndepărtarea eventualei spume de la suprafaţa urinei)
Tehnica:
- se toarnă urină în cilindrul gradat
- se aspiră spuma (dacă există) cu ajutorul hârtiei de filtru
- se introduce urodensimetrul (să plutească liber în urină)
- se citeşte valoarea densităţii pe scară la cifra care corespunde pe
menisc, de la suprafaţa urinei
Densitatea normală = 1015-1025
Densitatea urinei este influenţată de regimul alimentar, de cantitatea
de urină şi de capacitatea de concentraţie şi diluţie a rinichilor.
- Explorarea capacităţii de diluţie şi concentraţie
Metodele utilizate în acest scop au la bază faptul că un rinichi
sănătos are capacitatea de a produce o urină mai diluată sau mai
concentrată în funcţie de gradul de hidratare a organismului.
17
Capacitatea de diluţie şi concentraţie a rinichiului poate fi
determinată prin mai multe probe:
- Proba de diluţie şi concentraţie Volhard
Are doua etape: diluţia şi concentraţia.
Proba de concentraţie
1. Pregătirea bolnavului
La ora 12 bolnavul primeşte alimentaţie solidă (ouă, şuncă, pâine, carne)
fără lichide
2. Recoltarea urinei
Din două în două ore (la orele 14, 16, 18 şi 20) se colectează 4 eşantioane
de urină
De la orele 20 până la orele 8 urina se colectează într-o singură probă
Se notează la toate eşantioanele de urină volumul şi densitatea.
INTERPRETARE: În cursul după-amiezii şi noaptea, ca răspuns la proba
de concentraţie, diureza scade mult, iar densitatea trebuie să crească,
depăşind 1028 cel puţin într-o probă.
- Se consideră patologic când, predominând diureza nocturnă, lichidul
ingerat se elimină cu întârziere
- Când capacitatea de concentraţie este redusă sau dispărută
(densitatea maximă este sub 1028)
- În insuficienţa renală severă, densitatea variază puţin în jurul valorii
de 1010 (izostenurie)
- La bolnavii la care încărcarea cu lichid este contraindicată (edem,
insuficienţă cardiacă) se face numai proba de concentraţie,
apreciindu-se că un rinichi care concentrează bine are capacitatea de
diluţie normală.
18
Proba de diluţie
1. Pregătirea bolnavului
Cu două zile înainte, bolnavul este supus la un regim mixt alimentar; are
voie să bea lichide cât vrea. În ziua examinării, bolnavul va sta în repaus la
pat.
2. Golirea vezicii şi ingerarea lichidului
La ora 7:30 îşi evacuează vezica urinară (urina se aruncă)
Bolnavul va ingera 1500 ml ceai sau apă timp de ½ h
3. Recoltarea urinei
Între orele 8-12, timp de 4 ore, se recoltează 8 probe de urină, din 30 în 30
min.
Se notează cantitatea şi densitatea urinei din fiecare probă
INTERPRETAREA REZULTATELOR:
- În mod normal, în primele 4 ore, ca răspuns la hidratare se elimină
întreaga cantitate de lichid ingerată.
- În primele 2 ore se elimină mai mult de jumătate din cantitatea
totală.
- În cel puţin una din probele de dimineaţă volumul urinar depăşeşte
300 ml, iar densitatea urinei trebuie să fie sub 1005 în cel puţin una
din probe.
- Proba Zimniţki.
Este o probă simplă.
1. Pregătirea bolnavului
Bolnavul este menţinut în pat
Se administrează regim alimentar şi hidric normal
2. Recoltarea urinei
Se recoltează urina din 3 în 3 ore timp de 24 h
Se notează volumul şi densitatea fiecărei probe.
19
INTERPRETAREA REZULTATELOR:
Cu cât cifrele obţinute sunt mai îndepărtate între ele, cu atât
capacitatea de adaptare a rinichiului este mai bună.
I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENŢII
I.5.1. Intervenţii autonome
- suport psihic al pacientului prin:
- eliminarea temerilor
- liniştesc pacientul şi îl încurajez să-şi exprime sentimentele în
legătură cu problema sa
- asigur un climat cald, confortabil
- îi arăt simpatie, toleranţă, răbdare, înţelegere
- pregătesc psihic pacientul în vederea tehnicilor de îngrijire
- familiarizez bolnavul cu mediul său ambiant
- asigur un mediu de securitate, liniştit
- observ semnele şi simptomele unor complicaţii (anurie, febră)
- administrarea dietei în funcţie de natura calculului:
- litiaza calcică: reducerea aportului de calciu din alimentaţie,
reducerea limentelor bogate în oxalaţi (tomate, ţelină, sfeclă,
citrice, ciocolată)
- litiaza oxalică: dietă fără ţelină, cacao, sucuri de citrice
- litiază urică: dietă bogată în vegetale, restricţie de proteine,
evitarea consumului de ridichi, fasole, mazăre, ciuperci,
conopidă, ciocolată
20
- litiaza fosfatică: dietă hiposodată, bogată în proteine şi lipide,
evitarea consumului de brânză, ouă, legume uscate
- administrarea de ceaiuri diuretice şi ape minerale în cantităţi de
2000-3000 ml/24 ore, favorizează diureza şi eliminarea consecutivă a
calculului
- pregătesc pacientul pentru investigaţii radiologice şi de laborator
- recomand cură balneară: Călimăneşti, Căciulata, Olăneşti.
I.5.2. Intervenţii delegate
- administrarea substanţelor care scad absorbţia calciului
- tratamentul afecţiunii cauzale
- recoltarea produselor biologice pentru examinări de laborator:
- sânge
- urină
- recoltarea urinei în scopul depistării eventualilor calculi eliminaţi
- administrarea tratamentului medicamentos în funcţie de tipul litiazei
- inhibitori ai formării substanţelor care precipită
- substanţe care scad absorbţia calciului
- substanţe care scad absorbţia intestinală de fosfaţi
- administrarea tratamentului antipastic, antialgic.
21
I.6. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI PREVENIREA LITIAZEI
RENALE
- recomandăm efectuarea regulată de mişcare fizică, aport
corespunzător de lichide, alimentaţie sănătoasă; prin evitarea
aportului excesiv de săruri minerale putem preveni formarea
calculilor
- menţinerea greutăţii corporale în limite normale
- evitarea inhibării reflexului de micţiune care produce distensia
vezicii urinare, stază urinară ce favorizează formarea de calculi
- consum moderat de apă minerală
- dobândirea obişnuinţelor corecte de eliminare
- cunoaşterea şi evitarea pe cât posibil a factorilor favorizanţi şi
cauzelor de apariţie
- stază urinară (prin diferite obstrucţii)
- infecţii urinare repetate
- deshidratări masive care duc la creşterea concentraţiei urinare
- afecţiuni în cursul cărora creşte eliminarea urinară a
substanţelor ce formează calculi
- hiperparatiroide
- osteoporoză
- gută
- rinichi polichistic
- modificarea pH-ului urinar:
- scăderea acidităţii duce la precipitarea acidului oxalic
- creşterea acidităţii accelerează precipitarea acidului uric
- climă caldă şi uscată
- imobilizare prelungită la pat.
22
23
STUDIU DE CAZ ISURSA DE INFORMARE: - PACIENTUL
- ECHIPA DE ÎNGRIJIRE
- FOAIA DE OBSERVAŢIE
I. CULEGEREA DATELOR
A. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
a) Date fixe:
- Nume şi prenume: Matei Ion
- Sex: masculin
- Vârsta: 65 ani
- Religie: ortodoxă
- Naţionalitate: română
- Starea civilă: căsătorit
- Ocupaţia: pensionar
- Studii: 8 clase
b) Date variabile:
- Domiciliul: Breaza
- Condiţii de viaţă şi muncă: Pacientul locuieşte într-un apartament
modest împreună cu familia
- Obiceiuri personale: pacientul obişnuieşte să fumeze circa 2 pachete
de ţigări pe zi şi să bea cafea
- Mod de petrecere a timpului liber: îi plac excursiile.
B. STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ
a) Date antropometrice:
- Greutate: 72 kg
- Înălţime: 1,63 m
- Grup sanguin: BIII
b) Limite senzoriale:
24
- Alergii: nu este alergic
- Proteze: dentare
- Acuitate vizuală: normală
- Acuitate auditivă: normală
- Somn: 5-6 h/noapte
- Mobilitate: articulaţii integre
- Alimentaţie: bazată în special pe consumul de carne şi paste făinoase
c) Antecedente heredo-colaterale
- Tatăl pacientului suferă de gută
d) Antecedente personale
- În trecut pacientul a suferit de pneumonie
C. INFORMAŢII LEGATE DE BOALĂ
a) Motivele internării
- Pacientul s-a internat în Spitalul Municipal Câmpina secţia Boli
Interne prezentând următoarele simptome: durere persistentă în zona
lombară de două săptămâni, facies palid, transpiraţii, greaţă,
vărsături, hipertermie, disurie, polkiurie
b) Istoricul bolii
- Pacientul a mai fost internat în spital în urmă cu 3 luni prezentând
aceleaşi simptome ca şi în prezent.
c) Data internării
-05.05.2013
d) Diagnosticul la internare
- Litiază renală
e) Examen pe aparate
- Aparat respirator: torace normal conformat
- Aparat cardiovascular: matitate cardiacă în limite normale, zgomote
cardiace ritmice, AV=85/min, TA=100/60 mmHg, sufluri cardiace
decelabile supraadăugate.
25
- Aparat digestiv: abdomen suplu mobil cu respiraţia, nedureros la
palpare, ficat la 3 cm sub rebord, splina nepalpabilă, deglutiţie
prezentă, tranzit intestinal normal.
- Sistem neuro-endocrin: normal
- Sistem osteo-articular: integru
- Sistem ganglionar: superficial, nepalpabil
- Tegumente: palide
- Mucoase: coloraţie normală
26
II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFĂCUTE
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE
NEVOIA
FUNDAMENTALĂ
NESATISFĂCUTĂ
PROBLEMA SURSA DE DIFICULTATE MANIFESTĂRI DE
DEPENDENŢĂ
PUNCTAJ
ACORDAT
1. NEVOIA DE A
ELIMINA
- alterarea eliminărilor
urinare
- deshidratare
- anxietate
- modificarea densităţii şi a pH-ului
urinei
- transpiraţii abundente
- vărsături
- durere
1
- alterarea confortului - calculii - durere
- disurie
- polakiurie
1
2. NEVOIA DE A
BEA ŞI A MÂNCA
- alterarea nutriţiei
prin deficit
- alimentaţie neadecvată - vărsături
- greaţă
1
27
3. NEVOIA DE A
DORMI ŞI A SE
ODIHNI
- dificultate de a se
odihni
- durere
- anxietate
- agitaţie nocturnă
- somn afectat cantitativ
2
4. NEVOIA DE A SE
MIŞCA ŞI A AVEA
O BUNĂ POSTURĂ
- diminuarea
mobilităţii
- durerea
- efortul
- poziţie antalogică 1
5. NEVOIA DE A
COMUNICA
- comunicare
inadecvată
- anxietate
- durere
- diminuarea comunicării 1
6. NEVOIA DE A
ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŢI
PĂSTREZI
SĂNĂTATEA
- lipsa de cunoştinţe - inaccesibilitatea la informaţie - lipsa de interes sau
interes diminuat
1
7. NEVOIA DE A
MENŢINE
TEMPERATURA
CORPULUI ÎN
LIMITE NORMALE
- hipertermie - obstrucţia căilor excretorii
- proces infecţios
- febră
- frison
- transpiraţii
2
28
III. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
OBIECTIVE
OBIECTIVE PE TERMEN SCURT
- Pacientul să prezinte diureză normală
- Să-şi recâştige apetitul treptat şi să nu mai prezinte greaţă şi
vărsături
- Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic
- Să prezinte o temperatură în limite normale (36,4°C axilar, 37°C
bucal, 37,6°C rectal)
OBIECTIVE PE TERMEN MEDIU
- Pacientul să aibă un somn liniştit şi suficient cantitativ
- Să se constate remisia durerii
- Să stea aşezat fără ajutor
- Să se ridice singur din pat
- Să comunice eficient
- Să-şi exprime nevoile
OBIECTIVE PE TERMEN LUNG
- Pacientul să nu prezinte niciun semn de deshidratare
- Să fie echilibrat nutriţional
- Să urmeze regimul alimentar recomandat
- Să urmeze tratamentul medicamentos prescris
- Pacientul să-şi exprime absenţa durerii
- Să fie echilibrat psihic
29
IV. APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
DATA PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
05.05.2013 - alterarea
confortului
- remisia durerii - aşez pacientul în
poziţie antalgică
- administrarea
analgezicelor şi
antispasticelor: scobutil
compus – 1 fiolă a 50 ml
injectată foarte lent i.v.
- durerea s-a
ameliorat
- alterarea
eliminărilor
urinare
- pacientul să aibă
diudiureză normală
- administrez ceaiuri
diuretice şi ape minerale
în cantităţi de 2000-3000
ml/24 h care favorizează
diureza şi eliminarea
consecutivă a calculilor
- administrarea
tratamentului: Diurocard-
drajeuri 8/zi timp de 3 zile
consecutiv
- pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic
şi acido-bazic
30
- alterarea
nutriţiei prin
deficit
- pacientul să-şi recâştige
apetitul treptat şi să nu mai
prezinte greaţă şi vărsături
- conştientizez pacientul
asupra importanţei
regimului alimentar
- recoltarea de sânge şi
urină pentru examinări de
laborator
- tratament medicamentos:
vitamine, săruri minerale
- pacientul este
echilibrat
nutriţional
06.05.2013 - dificultate
de a se
odihni
- pacientul să aibă un somn
corespunzător cantitativ
- asigur pacientului un
mediu liniştitit, cameră
curată, bine aerisită
- administrarea
tratamentului: Diazepam-
comprimate 1/zi
- pacientul are
un somn liniştit
8h/noapte
- hipertermie - pacientul să-şi menţină
temperatura corpului în
limite fiziologice
- aerisesc încăperea
- asigur îmbrăcăminte
lejeră
- administrarea
antitermicelor
- pacientul are o
temperatură de
36°C
07.05.2013 - comunicare
inadecvată
- pacientul să se poată
afirma
- dau posibilitate
pacientului să-şi exprime
nevoile
- învăţ bolnavul tehnici
de comunicare şi
relaxare
- administrarea medicaţiei
anxiolitice
- pacientul
comunică
normal
31
V. TRATAMENT
NR.
CRT.
DENUMIREA
MEDICAMENTULUI
FORMĂ DE
PREZENTARE
ACŢIUNE MODE DE ADMINISTRARE DOZA ZILNICĂ
1 Scobutil compus fiole a 5 ml antispastic i.v. 1 fiolă/zi
2 Algocalmin fiole a 2 ml analgezic i.m. 1 fiolă/zi
3 Diurocard drajeuri de
0,400 g
diuretic
acidifiant
oral 8/zi
4 Cinoxacin comprimate de
500 mg
dezinfector
urinar
oral 2/zi
5 Cystenal soluţie buvabilă antiinflamator oral 4 picături de 30 ori/zi
6 Diazepam comprimate miorelaxant
tranchilizant
oral 1/zi
32
VI. EXAMENUL DE LABORATOR
NR. CRT. EXAMEN DE
LABORATOR
MOD DE RECOLTARE VALOARE NORMALĂ VALOARE OBŢINUTĂ
1 acid uric puncţie venoasă 3-5 mg% 9 mg%
2 creatinină puncţie venoasă 0,6-1,3 mg% 1,5 mg%
3 uree sanguină puncţie venoasă 20-40 mg% 47 mg%
4 reacţia urinei (pH) 10 ml din prima urină acidă 4,6-6,8 8
5 densitatea urinei din urina de 24 h 1018-1030 1032
6 uree 5 ml din urina de 24 h 26 gr/24 h 29 gr/24h
7 acid uric 5 ml din urina de 24 h 0,4-0,7 gr‰/24 h 0,9 gr‰/24 h
8 creatinina 10 ml din prima urină 160 mg%
b = 1-1,5 gr‰; f = 0,5 gr‰
165 mg%
b = 1,6 gr‰; f = 0,7 gr‰
9 ionograma urinară (Na,
K, Cl, Ca)
5 ml din urina de 24 h 312-627 mmol/24 ore
Na = 108-217 mEq/l
K = 40-80 mEq/l
Ca = 7-15 mEq/l
0,1-0,4 gr/24h
15-20 mg/100 ml
Cl = 170-255 mmol/24 h
350 mmol/24 ore
Na = 110 mEq/l
K = 45 mEq/l
Ca = 8 mEq/l
Cl = 191 mmol/24 h
33
VII. EXTERNAREA
DATA EXTERNĂRII: 10.05.2013
STAREA LA EXTERNARE
Pacientul s-a internat în spital acuzând dureri puternice în zona
lombară, anxietate, paloare, greaţă, vărsături, somn perturbat din cauza
durerilor, disurie, polakiurie, transpiraţii abundente, febră, frison.
Starea pacientului la externare este favorabilă: durerile s-au
ameliorat, pacientul este echilibrat hidroelectrolitic şi nutriţional, doarme
8 h/noapte, nu mai prezintă greaţă şi vărsături.
BILANŢUL AUTONOMIEI: în urma intervenţiilor autonome şi delegate
pacientul şi-a recâştigat independenţa:
- pacientul este echilibrat hidroelectrolitic şi acido-bazic
- durerea s-a ameliorat
- este echilibrat nutriţional
- nu mai prezintă greaţă şi vărsături
- pacientul este echilibrat psihic
- are un somn liniştit 8 h/noapte
- îşi menţine temperatura corpului în limite fiziologice
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
- dietă bogată în vegetale, restricţie de proteine, evitarea consumului
de ridichi, fasole, mazăre, ciuperci, conopidă, ciocolată
- consum corespunzător de lichide
- evitarea aportului excesiv de săruri minerale
- evitarea sedentarismului
- cură balneară: Călimăneşti, Căciulata, Olăneşti
- administrarea tratamentului prescris
- evitarea cosumului de alcool şi tutun.
34
STUDIU DE CAZ IISURSA DE INFORMARE: - PACIENTUL
- ECHIPA DE ÎNGRIJIRE
- FOAIA DE OBSERVAŢIE
I. CULEGEREA DATELOR
A. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
a) Date fixe:
- Nume şi prenume: Jitaru Aurel
- Sex: masculin
- Vârsta: 29 ani
- Religie: ortodoxă
- Naţionalitate: română
- Starea civilă: necăsătorit
- Ocupaţia: paznic
- Studii: liceu
b) Date variabile:
- Domiciliul: Valea Doftanei
- Condiţii de viaţă şi muncă: Pacientul locuieşte într-o casă modestă
la ţară
- Obiceiuri personale: obişnuieşte să bea şi să fumeze
- Mod de petrecere a timpului liber: merge la discotecă.
B. STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ
a) Date antropometrice:
- Greutate: 85 kg
- Înălţime: 1,90 m
- Grup sanguin: AII
35
b) Limite senzoriale:
- Alergii: nu este alergic
- Proteze: dentare
- Acuitate vizuală: normală
- Acuitate auditivă: normală
- Somn: are insomnie
- Mobilitate: articulaţii integre
- Alimentaţie: bazată preponderent pe consumul alimentelor fast-
food
c) Antecedente heredo-colaterale
- Tatăl este hipertensiv, mama are diabet zaharat
d) Antecedente personale
- În trecut pacientul a fost operat de apendicită
C. INFORMAŢII LEGATE DE BOALĂ
a) Motivele internării
- Pacientul s-a internat în Spitalul Municipal Câmpina secţia Boli
Interne prezentând următoarele simptome: durere lombară în
timpul efortului, agitaţie, paloare, extremităţi reci, greaţă, somn
agitat, puls tahicardic, tenesme vezicale, hipertermie
b) Istoricul bolii
- În trecut pacientul nu a mai suferit din cauza acestor probleme.
- Pacientul prezintă simptomologia de mai sus de circa 3 săptămâni
c) Data internării
01.05.2013
d) Diagnosticul la internare
- Litiază renală
e) Examen pe aparate
- Aparat respirator: torace normal conformat
36
- Aparat cardiovascular: matitate cardiacă în limite normale,
zgomote cardiace ritmice, TA=150/80 mmHg, puls 60/minut
- Aparat digestiv: abdomen nedureros la palpare, splina nepalpabilă,
tranzit intestinal normal, deglutiţie prezentă
- Sistem neuro-endocrin: normal
- Sistem osteo-articular: integru
- Sistem ganglionar: nepalpabil
- Tegumente: palide
- Mucoase: palide
37
II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFĂCUTEDIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE
NEVOIA
FUNDAMENTALĂ
NESATISFĂCUTĂ
PROBLEMA SURSA DE DIFICULTATE MANIFESTĂRI DE
DEPENDENŢĂ
PUNCTAJ
ACORDAT
1. NEVOIA DE A
ELIMINA
- alterarea eliminărilor
urinare
- anxietate
- modificarea densităţii şi a pH-ului urinei
- transpiraţii
abundente
- durere
- tenesme vezicale
1
2. NEVOIA DE A
BEA ŞI A MÂNCA
- alterarea nutriţiei
prin deficit
- alimentaţie neadecvată - greaţă
- vărsături
1
3. NEVOIA DE A SE
MIŞCA ŞI A AVEA
O BUNĂ POSTURĂ
- circulaţie neadecvată - diminuarea mobilităţii
- lipsa de cunoaştere a mijloacelor de
ameliorare a circulaţiei
- palpitaţii
- tahicardie
2
38
4. NEVOIA DE A
MENŢINE
TEMPERATURA
CORPULUI ŢN
LIMITE NORMALE
- hipertermie - obstrucţia căilor excretorii
- proces infecţios
- diaforeză
(transpiraţii
abundente)
- frisoane
2
5. NEVOIA DE A
DORMI ŞI A SE
ODIHNI
- dificultate de a se
odihni
- durere
- anxietate
- ore de odihnă
insuficiente
- agitaţie nocturnă
2
6. NEVOIA DE A
COMUNICA
- comunicare
inadecvată
- anxietate
- durere
- diminuarea
comunicării
1
7. NEVOIA DE A
ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŢI
PĂSTREZI
SĂNĂTATEA
- cunoştinţe
insuficiente
- inaccesibilitatea la informaţie - cunoştinţe
insuficiente asupra
bolii, a măsurilor de
prevenire, a
diagnosticului
medical, a
tratamentului
1
39
III. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
OBIECTIVE
OBIECTIVE PE TERMEN SCURT
- Pacientul să prezinte diureză normală
- Să-şi recâştige apetitul treptat şi să nu mai prezinte greaţă şi
vărsături
- Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic
- Să fie echilibrat nutriţional
OBIECTIVE PE TERMEN MEDIU
- Pacientul să prezinte temperatura corpului în limite fiziologice
- Să prezinte puls periferic bine bătut
- Să prezinte extremităţi calde
- Să-şi exprime diminuarea durerii
- Să aibă un somn liniştit şi suficient cantitativ
OBIECTIVE PE TERMEN LUNG
- Pacientul să-şi exprime absenţa durerii
- Să comunice eficient
- Să nu prezinte niciun semn de deshidratare
- Să urmeze regimul alimentar recomandat
- Să fie echilibrat psihic
- Să urmeze tratamentul medicamentos prescris
40
IV. APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
DATA PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
01.05.2013 - alterarea
eliminărilor
urinare
- pacientul să aibă
diudiureză normală
- pacientul să fie
echilibrat
hidroelectrolitic şi
acido-bazic
- administrez ceaiuri
diuretice şi apă minerală
care favorizează diureza şi
eliminarea consecutivă a
calculilor
- administrarea
tratamentului:
Diurocard-drajeuri 8/zi
timp de 3 zile
consecutiv
- pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic
şi acido-bazic
02.05.2013 - alterarea
nutriţiei prin
deficit
- pacientul să-şi
recâştige apetitul treptat
şi să nu mai prezinte
greaţă şi vărsături
- conştientizez pacientul
asupra importanţei
regimului alimentar
- recoltarea de sânge şi
urină pentru examinări
de laborator
- tratament
medicamentos:
vitamine, săruri
minerale
- pacientul este
echilibrat
nutriţional
41
- circulaţie
neadecvată
- să prezinte puls
periferic bine bătut
- să prezinte extremităţi
calde
- liniştesc şi încurajez
pacientul
- îl învăţ să folosească
tehnici de destindere şi
relaxare
- măsurarea funcţiilor
vitale
- efectuarea EKG
- pacientul este
liniştit, pulsul
este normal
- hipertermie - să prezinte temperatura
corpului în limite
fiziologice
- aerisesc încăperea
- asigur pacientului
îmbrăcăminte lejeră
- administrarea
tratamentului cu
antitermice
- pacientul are o
temperatură de
36,5°C
03.05.2013 - dificultate
de a se
odihni
- pacientul să doarmă
liniştit 8 h/noapte
- asigur pacientului o
cameră curată, bine aerisită
- asigur un mediu liniştit
- administrarea
tratamentului:
Diazepam-comprimate
1/zi
- pacienul are un
somn liniştit şi
suficient
cantitativ
- comunicare
inadecvată
- pacientul să fie
echilibrat psihic
- să folosească mijloace
de comunicare adecvate
stării sale
- furnizez mijloace de
comunicare
- dau posibilitate pacientului
să-şi exprime nevoile
- administrarea
medicaţiei anxiolitice
- pacientul
comunică
normal
42
V. TRATAMENT
NR.
CRT.
DENUMIREA
MEDICAMENTULUI
FORMĂ DE
PREZENTARE
ACŢIUNE MOD DE ADMINISTRARE DOZA ZILNICĂ
1 Scobutil compus fiole a 5 ml antispastic i.v. 1 fiolă/zi
2 Rowatinex capsule antispastic oral 3/zi
3 Diurocard drajeuri de
0,400 g
diuretic
acidifiant
oral 8/zi
4 Diazepam comprimate miorelaxant
tranchilizant
oral 1/zi
5 Cystenal soluţie buvabilă antiinflamator oral 4 picături de 30 ori/zi
6 Cinoxacin comprimate dezinfectant
urinar
oral 2/zi
43
VI. EXAMENUL DE LABORATOR
NR. CRT. EXAMEN DE
LABORATOR
MOD DE RECOLTARE VALOARE NORMALĂ VALOARE OBŢINUTĂ
1 acid uric puncţie venoasă 3-5 mg% 7 mg%
2 creatinină puncţie venoasă 0,6-1,3 mg% 1,8 mg%
3 uree sanguină puncţie venoasă 20-40 mg% 45 mg%
4 reacţia urinei (pH) 10 ml din prima urină acidă 4,6-6,8 8
5 densitatea urinei din urina de 24 h 1018-1030 1035
6 uree 5 ml din urina de 24 h 26 gr/24 h 31 gr/24h
7 acid uric 5 ml din urina de 24 h 0,4-0,7 gr‰/24 h 0,8 gr‰/24 h
8 creatinina 10 ml din prima urină 160 mg%
b = 1-1,5 gr‰; f = 0,5 gr‰
163 mg%
b = 1,3 gr‰; f = 0,8 gr‰
9 ionograma urinară (Na,
K, Cl, Ca)
5 ml din urina de 24 h 312-627 mmol/24 ore
Na = 108-217 mEq/l
K = 40-80 mEq/l
Ca = 7-15 mEq/l
0,1-0,4 gr/24h
15-20 mg/100 ml
Cl = 170-255 mmol/24 h
383 mmol/24 ore
Na = 117 mEq/l
K = 48 mEq/l
Ca = 13 mEq/l
Cl = 203 mmol/24 h
44
VII. EXTERNAREA
DATA EXTERNĂRII: 05.05.2013
STAREA LA EXTERNARE
Pacientul s-a internat în spital acuzând dureri lombare în timpul
efortului, agitaţie, paloare, extremităţi reci, greaţă, vărsături, puls
tahicardic, somn agitat, tenesme vezicale, hipertermie.
Starea pacientului la externare este ameliorată: pacientul şi-a
exprimat absenţa durerii, nu mai prezintă greaţă şi vărsături, doarme
8h/noapte, are o temperatură în limite normale, puls normal, este
echilibrat hidroelectrolitic şi nutriţional.
BILANŢUL AUTONOMIEI: în urma intervenţiilor autonome şi delegate
pacientul şi-a recâştigat independenţa:
- pacientul este echilibrat hidroelectrolitic şi acido-bazic
- şi-a exprimat absenţa durerii
- nu mai prezintă greaţă şi vărsături
- este echilibrat nutriţional
- este echilibrat psihic
- are diureză normală
- îşi menţine temperatura corpului în limite normale
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
- reducerea aportului de calciu din alimentaţie
- reducerea alimentelor bogate în oxalaţi (tomate, ţelină, sfeclă,
citrice, ciocolată)
- evitarea sedentarismului
- consum corespunzător de lichide
- cură balneară: Călimăneşti, Căciulata, Olăneşti
- regim alimentar şi administrarea tratamentului prescris
- evitarea cosumului de tutun şi alcool.
45
STUDIU DE CAZ IIISURSA DE INFORMARE: - PACIENTUL
- ECHIPA DE ÎNGRIJIRE
- FOAIA DE OBSERVAŢIE
I. CULEGEREA DATELOR
A. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
a) Date fixe:
- Nume şi prenume: Bratu Daniela
- Sex: feminin
- Vârsta: 47 ani
- Religie: ortodoxă
- Naţionalitate: română
- Starea civilă: căsătorită
- Ocupaţia: educatoare
- Studii: liceu
b) Date variabile:
- Domiciliul: Câmpina
- Condiţii de viaţă şi muncă: Pacientul locuieşte într-un apartament
modest împreună cu familia
- Obiceiuri personale: pacientul obişnuieşte să bea cafea
- Mod de petrecere a timpului liber: îi place să citească şi să se
plimbe.
B. STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ
a) Date antropometrice:
- Greutate: 58 kg
- Înălţime: 1,60 m
46
- Grup sanguin: 0I
b) Limite senzoriale:
- Alergii: nu este alergic
- Proteze: dentare
- Acuitate vizuală: normală
- Acuitate auditivă: normală
- Somn: insuficeient cantitativ
- Mobilitate: articulaţii integre
- Alimentaţie: lacto-vegetariană
c) Antecedente heredo-colaterale
- Tatăl pacientului suferă de insuficienţă renală acută
d) Antecedente personale
- În trecut pacientul a avut pneumonie
C. INFORMAŢII LEGATE DE BOALĂ
a) Motivele internării
- Pacientul s-a internat în Spitalul Municipal Câmpina secţia Boli
Interne prezentând următoarele simptome: durere colicativă,
anxietate, polakiurie, transpiraţii abundente, paloare, greaţă,
vărsături, poziţie antalgică, agitaţie, hipertermie
b) Istoricul bolii
- În urmă cu 2 luni pacientul a mai fost internat în spital prezentând
aceeaşi simptomatologie
c) Data internării
07.05.2013
d) Diagnosticul la internare
- Litiază renală
e) Examen pe aparate
- Aparat respirator: torace normal conformat
47
- Aparat cardiovascular: matitate cardiacă în limite normale,
zgomote cardiace ritmice, TA=170/70 mmHg, puls 68/minut
- Aparat digestiv: abdomen suplu mobil cu respiraţia, deglutiţie
prezentă, tranzit intestinal normal
- Sistem neuro-endocrin: normal
- Sistem osteo-articular: integru
- Sistem ganglionar: nepalpabil
- Tegumente: coloraţie normală
- Mucoase: palide
48
II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFĂCUTEDIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE
NEVOIA
FUNDAMENTALĂ
NESATISFĂCUTĂ
PROBLEMA SURSA DE DIFICULTATE MANIFESTĂRI DE
DEPENDENŢĂ
PUNCTAJ
ACORDAT
1. NEVOIA DE A
ELIMINA
- alterarea
eliminărilor
urinare
- anxietate
- durere
- transpiraţii abundente
- polakiurie
1
- alterarea
confortului
- calculii - durere
- polakiurie
1
2. NEVOIA DE A BEA ŞI
A MÂNCA
- alterarea
nutriţiei prin
deficit
- alimentaţie neadecvată - greaţă
- vărsături
1
49
3. NEVOIA DE A
MENŢINE
TEMPERATURA
CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
- hipertermie - obstrucţia căilor excretorii - febră
- frison
2
4. NEVOIA DE A SE
MIŞCA ŞI A AVEA O
BUNĂ POSTURĂ
- poziţie antalgică - durere
- oboseală
- calculii
- dificultate de a rămâne în
poziţie funcţională
- poziţie neadecvată
2
5. NEVOIA DE A DORMI
ŞI A SE ODIHNI
- dificultate de a
se odihni
- durere
- anxietate
- agitaţie nocturnă
- ore insuficiente de somn
2
6. NEVOIA DE A
COMUNICA
- comunicare
inadecvată
- durere
- anxietate
- diminuarea comunicării 1
7. NEVOIA DE A
ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŢI
PĂSTREZI SĂNĂTATEA
- dificultatea de a
învăţa
- anxietate
- lipsa de pregătire psihică
- dificultatea de a înţelege
informaţia
1
50
III. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
OBIECTIVE
OBIECTIVE PE TERMEN SCURT
- Pacientul să-şi recâştige apetitul treptat şi să nu mai prezinte greaţă
şi vărsături în termen de 2-3 zile
- Să prezinte diureză normală
- Să-şi recâştige confortul alterat din cauza durerii
- Să-şi diminueze temperatura cu 3°C în termen de 2-3 zile
OBIECTIVE PE TERMEN MEDIU
- Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi acido-bazic
- Să fie echilibrat nutriţional
- Să-şi exprime diminuarea durerii
- Să aibă un somn liniştit 8h/noapte
OBIECTIVE PE TERMEN LUNG
- Pacientul să prezinte temperatura corpului în limite fiziologice
- Să fie echilibrat psihic
- Să-şi exprime o stare de bine
- Să doarmă 8 h în fiecare noapte
- Să urmeze regimul alimentar recomandat
- Să urmeze tratamentul medicamentos prescris
51
IV. APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
DATA PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
07.05.2013 - alterarea
eliminărilor
urinare
- pacientul să aibă
diureză normală
- să fie echilibrat
hidroelectrolitic
- administrez ceaiuri diuretice şi apă
minerală care favorizează diureza
- administrarea
tratamentului:
Diurocard-drajeuri
- pacientul are
diureză normală
08.05.2013 - alterarea
confortului
datorită durerii
- calmarea durerii - aşez pacientul în poziţie antalgică - administrarea
tratamentului
antispastic: Scobutil
compus – 1 fiola i.v.
- pacientul este
liniştit
- şi-a recâştigat
starea de confort
- alterarea
nutriţiei prin
deficit
-pacientul să-şi
recâştige apetitul
treptat şi să nu mai
prezinte greaţă şi
- conştientizez pacientul asupra importanţei
regimului alimentar
- recoltarea de sânge şi
urină pentru examinări
de laborator
- tratament
- pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic şi
nutriţional
52
vărsături medicamentos:
vitamine, săruri
minerale
09.05.2013 - hipertermie - pacientul să-şi
menţină temperatura
corpului în limite
fiziologice
- aerisesc încăperea
- asigur îmbrăcăminte lejeră
- măsurarea funcţiilor
vitale
- administrarea
tratamentului:
antitermice
- pacientul are o
temperatură de
37°C
10.05.2013 - dificultate de
a se odihni
- pacientul să doarmă
liniştit 8 h/noapte
- asigur pacientului un climat liniştit,
cameră curată, bine aerisită
- administrarea
tratamentului:
Diazepam-comprimate
1/zi
- pacienul are un
somn liniştit şi
suficient cantitativ
- comunicare
inadecvată
- pacientul să
comunice eficient
- dau posibilitate pacientului să-şi exprime
nevoile
- învăţ pacientul tehnici de relaxare
- administrarea
medicaţiei anxiolitice
- pacientul este
liniştit şi comunică
eficient
V. TRATAMENT
NR.
CRT.
DENUMIREA
MEDICAMENTULUI
FORMĂ DE
PREZENTARE
ACŢIUNE MOD DE ADMINISTRARE DOZA ZILNICĂ
53
1 Scobutil compus fiole a 5 ml antispastic i.v. 1 fiolă/zi
2 No-spa comprimate analgezic oral 2/zi
3 Covalitin comprimate acţiune litică
asupra
calculilor
oral 2/zi
4 Diurocard drajeuri diuretic
acidifiant
oral 6/zi
5 Diazepam comprimate tranchilizant oral 1/zi
6 Cystenal soluţie buvabilă antiinflamator oral 4 picături de 30 ori/zi
VI. EXAMENUL DE LABORATOR
NR. CRT. EXAMEN DE
LABORATOR
MOD DE RECOLTARE VALOARE NORMALĂ VALOARE OBŢINUTĂ
54
1 acid uric puncţie venoasă 3-5 mg% 9 mg%
2 creatinină puncţie venoasă 0,6-1,3 mg% 1,6 mg%
3 uree sanguină puncţie venoasă 20-40 mg% 50 mg%
4 reacţia urinei (pH) 10 ml din prima urină acidă 4,6-6,8 10
5 densitatea urinei din urina de 24 h 1018-1030 1033
6 uree 5 ml din urina de 24 h 26 gr/24 h 29 gr/24h
7 acid uric 5 ml din urina de 24 h 0,4-0,7 gr‰/24 h 0,9 gr‰/24 h
8 creatinina 10 ml din prima urină 160 mg%
b = 1-1,5 gr‰; f = 0,5 gr‰
168 mg%
b = 1,8 gr‰; f = 0,7 gr‰
9 ionograma urinară (Na,
K, Cl, Ca)
5 ml din urina de 24 h 312-627 mmol/24 ore
Na = 108-217 mEq/l
K = 40-80 mEq/l
Ca = 7-15 mEq/l
0,1-0,4 gr/24h
15-20 mg/100 ml
Cl = 170-255 mmol/24 h
407 mmol/24 ore
Na = 173 mEq/l
K = 65 mEq/l
Ca = 10 mEq/l
Cl = 191 mmol/24 h
55
VII. EXTERNAREA
DATA EXTERNĂRII: 13.05.2013
STAREA LA EXTERNARE
Pacientul s-a internat în spital acuzând durere colicativă, anxietate,
transpiraţii abundente, paloare, greaţă, vărsături, hipertermie, agitaţie.
Starea pacientului la externare este favorabilă: pacientul prezintă o
ameliorare a durerii, nu mai prezintă greaţă şi vărsături, temperatura
corpului este în limite fiziologice, este echilibrat hidroelectrolitic.
BILANŢUL AUTONOMIEI: în urma intervenţiilor autonome şi delegate
pacientul şi-a recâştigat independenţa:
- prezintă o stare de ameliorare a durerii
- este echilibrat hidroelectrolitic şi acido-bazic
- este echilibrat nutriţional
- are diureză normală
- îşi menţine temperatura corpului în limite fiziologice
- este echilibrat psihic
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
- dietă hiposodată, bogată în proteine şi lipide
- evitarea consumului de brânză, ouă, legume uscate
- consum corespunzător de lichide
- evitarea sedentarismului
- administrarea tratamentului prescris
- cură balneară: Călimăneşti, Căciulata, Olăneşti
56
57