STUDIU DESPRE LITIAZA RENALA LICENTA

8/16/2019 STUDIU DESPRE LITIAZA RENALA LICENTA

1/32

Cuprins:

MOTTO

ARGUMENT

CAP.I.DATE GENERALE DESPRE BOALĂ

1.1. Prezentarea n!iuni"r #e anat$ie %i &izi"'ie aparatu"ui rena"

1.1.1 Anat$ia %i &izi"'ia aparatu"ui rena"

1.(. Prezentarea tereti)* a +"ii

1.De&ini!ie

(.Eti"'ie

,.Pat'enie

-.Dia'nsti) )"ini) si$pt$at"'ie/

0.Dia'nsti) para)"ini)

.Dia'nsti) #i&eren!ia"

2.E3"u!ie4.Trata$ent

a/i'ien5#ieteti)

+/$e#i)a$ents

)/)6irur'i)a"

CAP.II. 7NGRI8IRI GENERALE

(.1. Internarea pa)ientu"ui 9n spita"

(.( Asi'urarea )n#i!ii"r #e spita"izare

(., Asi'urarea )n#i!ii"r i'ieni)e pa)ien!i"r interna!i

Pre'*tirea patu"ui %i a))esrii"r "ui


2/32

S)6i$+area "en'eriei #e pat Asi'urarea i'ienei persna"e)rpra"e %i 3esti$entare a pa)ientu"ui E&e)tuarea ta"etei 'enera"e %i pe re'iuni a pa)ientu"ui i$+i"izat O+ser3area pzi!iei pa)ientu"ui

S)6i$+area pzi!iei %i i$+i"izarea pa)ientu"ui Captarea e"i$inari"r

(.-. Supra3e'6erea &un)!ii"r 3ita"e %i 3e'etati3e

(.0. A"i$enta!ia +"na3u"ui

(.. Re)"tarea pr#use"r +i"'i)e %i pat"'i)e

(.2. Pre'*tirea pa)ientu"ui %i e&e)tuarea te6ni)i"r i$puse #e a&e)!iune

(.4. Pre'*tirea preperatrie %i 9n'ri;iri"e pstperatrii

(.. E=ternarea pa)ientu"ui

CAP.III.7NGRI8IRI SPECI?ICE

Cazu" 15P"an #e 9n'ri;ire Cazu" (5P"an #e 9n'ri;ire Cazu" ,5P"an #e 9n'ri;ire

[email protected]

-.1. E3a"uare &ina"*

-.(. Cn)"uzii 'enera"e

-.,. Bi+"i'ra&ie


3/32

Motto

7N@INGE:greutăţile profesiunii tale.

STĂPNETE:supărarea şi nerăbdarea ta.

GNDETE5TE :”că cel suferind este dezarmat şi fără putere şi arenevoie de ajutorul tău şi îngrijirea ta”. (Masei)

ARGUMENT


4/32

Litiaza renală, cunoscută mai frecvent sub numele de “pietre la rinichi” este oafecţiune cunoscută înca din antichitate.

Chiar dacă medicina a evoluat considerabil pană în zilele noastre,litiaza renală a

rămas în continuare una dintre cele mai frecvente boli,chiar mai mult,incidenţa sa este încreştere în Europa,merica de !ord şi "aponia,frecvenţa care poate fi pusă cel mai

probabil pe seama alimentaţiei şi a durităţii apei.#romovarea şi menţinerea sănătaţii cat si prevenirea îmbolnavirilor sunt obiective

importante în actualulul sistem de sănătate.$ar e%istenţa omului nu poate fi concepută fără boli,de aceea preocuparea pentru

în&ri'irea pacientului a fost şi rămane unul dintre ţelurile umanitare ale medicine.păr(nd la toate v(rstele, are de re&ulă un dia&nostic cu at(t mai sever cu c(t

se instalează la o v(rstă mai timpurie. Consencin ele i rapiditatea instalării complica iilor, precum iț ș ț ștendin a frecventă la recidive m)au impresionat,iar empatia manifestată fa ăț țde pacien ii cu această afec iune,eu însumi fiind subiectul acestei boli m)aț ța'utat să în ele& mai bine această boală,fapt pentru care L*+* -E!Lțmi s)a părut potrivită ca subiect al acestei lucrări. /olosind o bo&ată biblio&rafie de specialitate i însu indu)mi no iuniș ș țde nursin& din cadrul orelor la care am participat la coală, voi încerca sășsubliniez importan a acestei afec iuni.ț ț

Capit"u" I.DATE GENERALE DESPRE BOALĂ

1.1.Anat$ia %i &izi"'ia aparatu"ui rena"


5/32

Siste$u" rena" este alcătuit din rinichi şi uretere 0or&ane pereche1,vezica urinară şi uretră.

R"u" acestuia este de a menţine homeostazia mediului intern prin e%istenţa unor procese fiziolo&ice comple%e defiltrare,absorbţie0activă şi pasivă1 şi sectreţie.2n urma acestor procese se formează urina prin intermediul căruia sunt eliminaţi produşii reziduali ai metabolismului.

3rina formată la nivel renal trece prin uretere şi a'un&e lavezica urinară unde staţionează pentru o perioade scurte detimp,după care este eliminată prin uretră în timpul micţiunii.

-inichii produc în medie pe minut apro%imativ 456ml defiltrat plasmatic.$in aceştia 457 sunt reabsorbiţi iar 4ml esteeliminat prin urină.

Diureza reprezintă cantitatea de urină e%cretată de rinichi încursul unei zile şi are o valoare de apro%imativ 4688ml.

3n alt rol al rinichilor este în menţinerea e)6i"i+ru"ui 6i#r5e"e)tri) şi la re'"area tensiunii arteria"e 0prin intermediulreninei1.

$e asemenea, rinichii secretă eritrpetina care este factor de creştere care stimulează eritropoeza şi hidro%ilează prohormonul steroidian precursor în forma activă a vitaminei $9.

Rini)6ii au o formă de boabe de fasole şi sunt situaţi de o parte şi de alta a coloanei vertebrale apro%imativ între vetebrele+5)L9, rinichiul stan& este poziţionat de obicei superior faţă de celdrept.

-inichii au o mar&ine e%ternă conve%ă şi o mar&ine internăconcavă pe care se află hilul renal,alcătuit din artera şi venarenală,limfaticele,nervii,'oncţiunea uretro)bazinală.


6/32

Ne&rnu" unitate anatomică şi fiziolo&ică a rinichiului estealcătuit din '"$eru"0polul vascular1 şi tu+u" urini&er0polulurinar1.

:lomerulii renali filtrează într)o sin&ură zi o cantitate de 7 orimai mare decat toată apa din or&anism,de 46 ori mai mult decatlichidele e%tracelulare şi de ;8 de ori mai mult decat volumul plasmatic.

2n concluzie rinichii îndeplinesc 7 funcţii de bază< epuraresan'3in* $en!inerea e)6i"i+ru"ui s$ti) $en!inereae)6i"i+ru"ui a)i#5+azi) $en!inerea iz53"e$iei.

lterarea acestor funcţii duce la apariţia sindromului de

insuficienţă renală,urmat uneori de instalarea comei uremice.

1.(. Prezentarea tereti)* a +"ii

.!efiniţie

"itiaza urinară) este a&e)!iune rena"* caracterizată prin formarea decalculi 0concreţiuni minerale, or&anice şi de cele mai multe ori mi%te, în bazinet şide)a lun&ul căilor urinare 0încep(nd cu tubul urinifer şi termin(nd cu uretra1, înurma precipitării substanţelor care în mod normal, se &ăsesc dizolvate în urină.

#.$tiologie

Nu este 9ntt#eauna )"ar #e )e une"e persane sunt a&e)tate #e "itiaza rena"*.

2n =8> dintre cazuri cauza rămane necunoscută,dar e%istă unii factori favorizanţi şiunele circumstanţe de apariţie &enerale.

?a)tri &a3rizan!i:

• Clima caldă şi uscată?


7/32

• *mobilizarea prelun&ită la pat?• portul e%cesiv de săruri minerale<

) apă bo&ată în săruri de calciu?) alimente bo&ate în o%alaţi şi săruri de calciu.

Cir)u$stan!e #e apari!ie:

5 @tază urinară 0prin diferite obstrucţii1 ?5 *nfecţii urinare repetate ?5 $eshidratari masive care duc la creşterea concentraţiei urinare ?5 fecţiuni în cursul cărora creşte eliminarea urinară a substanţelor ce

formează calculii<• Aiperparatiroidie,osteoporoză• :ută,rinichi polichistic

)modificarea pA)ului urinar<

• @căderea acidităţii duce la precipitarea acidului o%alic• Creşterea acidităţii accelerează precipitarea acidului uric• 2n mediul alcalin se precipită fosfaţii.

Eti"'ie 9n &un)!ie #e tipu" #e )a")u":

Ca")u"ii #e stru3it

@unt compuşi din ma&neziu şi amoniac şi sunt asociaţi cu infecţiile bacteriene cronice ale căilor urinare.Bacteriile produc enzime ce cresc cantitatea deamoniac din urină,un factor favorabil formării cristalelor de struvit.@pre deosebirede celelalte tipuri de calculi aceştia sunt mai frecvenţi la femei decat la

bărbaţi.$eseori se dezvoltă la persoane care utilizează catetere urinare perioade

îndelun&ate.

Ca")u"ii #e a)i# uri)

@e formează datorită unei concentraţii anormal de crescută a acidului uricdin urină.cidul uric este un produs al metabolismului proteinelor. dietă bo&atăîn proteine poate antrena un e%ces de acid uric în urină.#acienţii cu &ută sau cei


8/32

care efectuează chimioterapie sunt predispuşi la apariţia acestui tip de calculirenali.

Ca")u"ii #e )istin*

Calculii sunt compuşi din cistină,un aminoacid.2n cazurile,formarea lor sedatorează cistinuriei0e%creţia de cantitaţi mari de cistină prin rinichi1.

%.&atogenie

Ca")u"ii rena"i se formează atunci c(nd balanţa între apa, sărurile,mineralele şi alte substanţe din urinî se modifică. Dodul în care aceastî balanţă estemodificată determină tipul de calcul care se formeaza. Cei mai mulţi calculi renalisunt formaţi din calciu şi apar atunci cand nivelul acestuia în urină se modifica.

/actorii care determină modificarea balanţei urinare sunt<

)afecţiuni medicale< e%istă multe boli ce pot afecta balanţa normală ducand

astfel la formarea de calculi? persoanele care au o boala inflamatorie intestinalăsau care au suferit intervenţii chirur&icale la nivelul intestinului, nu absorb normal&răsimile de la acest nivel? aceste modificări interferă cu modul în care estemetabolizat calciul şi alte minerale ducand la apariţia litiazei renale

)alimentele bo&ate în o%alaţi< persoanele care consumă mancăruri bo&ate îno%alaţi, cum sunt le&umele verzi şi ciocolată, sunt predispuse la formarea decalculi? aceasta poate fi o problemă mai mare dacă alimentaţia este în acelaşitimp şi saracă în calciu.

Litiaza rena"* poate fi o boală moştenită, care apare de)a lun&ul mai multor &eneraţii ale aceleiaşi familii. 2n cazuri rare, pot apare calculi renali datorită

producţiei crescute de hormoni de către &landele paratiroide, ceea ce are caurmare creşterea calciului în san&e şi formarea de calculi renali.

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/intestin_1281http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/ingrediente-minerale_1468http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/ingrediente-minerale_1468http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/intestin_1281


9/32

'.!iagnostic clinic(simptomatologie)

Calculoza renală,mai ales în cazul calculilor mici care se elimină prin uretere poate să nu aibă o simptomatolo&ie specială.$e cele mai multe ori, prezenţacalculilor în rinichi,poate da naştere unor simptome foarte z&omotoase,cele maiimportante fiind<

Durerea:determinată de faptul că musculatura caliceală,bazinetală şiureterală se contractă pentru a evacua calculul provocand astfel )"i)a rena"*.

Se$nu" Gir#an:este pozitiv atunci cand lovind cu partea cubitală amainii re&iunea lombară bolnavul acuză durere.$urerea poate fi continuă,e%trem de vie sau poate să apară la anumite interval subformă de crize.Ea se accentuează pe masură ce calice şi în bazinet se adună urinace nu se mai poate evacua.2n mod refle% durerea poate apărea şi în parteaopusă,fapt ce în&reunează localizarea afecţiunii.@e remarcă apariţia


10/32

bdomenul este dureros,uneori la fel de intens ca lomba şi poate fi meteorizat. *emnul +iordano)este intens pozitiv.

,.!iagnostic paraclinic

Diagnosticul paraclinic constă în<)e%aminări ale urinei?)analize san&uine?)e%aminări radiolo&ice.

2n cadrul e%aminărilor urinei se urmăre te


11/32

/.!iagnostic diferen ial ț

@e face plec(nd de la simptomele principale


12/32

apă, apă minerală,ceai,bere,sucuri de fructe.Cura de diureză u urează eliminareașcalculilor renali i poate tulburările biochimice ce contribuie la formarea litiazei.șCorectarea pA)ului poate fi realizată printr)un re&im corespunzător iFsau prinșadministrarea de produ i cu ac iune acidifiantă sau alcalinizantă, cu scopul de aș ț

împiedica sau precipitarea anumitor substan e.ț

1.2ratament

a)igieno-dietetic

$e multe ori litiaza renală este dia&nosticată pentru prima dată, atunci c(nd pacientul se adresează medicului din cauza apari iei unor dureri de intensitatețmare. Dedicul îi poate indica pacientului să elimine înt(i piatra i să urmezeștratament antial&ic sau poate indica o procedura de îndepartare a calculului.Dedicul poate prescrie un tratament înainte de a ti dimensiunile calculului.ș

Da'oritatea calculilor de dimensiuni mici 0mai mici de 6 mm1 sunt elimina ițfără a fi nevoie de alt tratament, în afară de in&estia de lichide i medicamenteleșcare calmează durerea. Cu c(t calculul este mai mic, cu at(t ansele să fie eliminatșdin or&anism fără a necesita tratament sunt mai mari. pro%imativ =8> din calculiimai mici de 6 mm i apro%imativ 'umatate din cei peste 6 mm sunt elimina i de laș țsine.

+ratamentul la domiciliu este necesar pentru 48)58> din ace tia. 2n medie,șun calcul traversează tractul urinar în 4)9 saptamani, iar doua treimi din cei care seelimină de la sine, traversează tractul în 7 săptăm(ni de la debutulsimptomatolo&iei. !u to i calculii renali sunt dia&nostica i ca urmare a apari ieiț ț țsimptomatolo&iei. Calculul poate să nu provoace durere i medicul îl poate depistașdoar în timpul unui consult de rutină sau a unei e%aminări pentru o patolo&ieasociată. +ratamentul în acest caz este identic cu cel pentru litiaza simptomatică.

b)medicamentosDedicamentele antial&ice, cum sunt *!@ pot scade intensitatea durerii.

cestea includ aspirină, ibuprofenul si Getoprofenul. Dedicul poate prescrie lanevoie medicamente mai puternice.$acă litiaza renală reapare în ciuda consumului crescut de lichide i modificări aleșdietei, medicul poate prescrie medicamente care să a'ute dizolvarea calculilor sau

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antialgic_5493http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antialgic_5493


13/32

prevenirea formării altora noi. Dedicamentele sunt prescrise i în cazul patolo&ieișasociate, care cresc riscul formării de noi pietre. +ipul medica iei este în str(nsățle&atură cu compozi ia calculului.ț

Me#i)a$ente pentru pre3enirea &r$*rii #e )a")u"i +'a i 9n )a")iuț

pro%imativ H8> din persoanele cu litiază renală au calculi bo&a i în calciu.țDedicamentele pentru prevenirea formării de calculi bo&a i în calciu sunt din calculi sunt forma i dintr)o substan ă chimică denumită cistină.ț țceste pietre apar mai de&raba în familii în care e%istă o perturbare metabolica

care face ca nivelele de cistină din urina să fie crescute 0cistinurie1. Dedicamentele pentru prevenirea formării de calculi bo&a i în cistină sunt


14/32

Me#i)a$ente pentru pre3enirea &r$*rii #e )a")u"i +'a i 9n stru3itaț

ce tia reprezintă apro%imativ 48>)46> dintre calculii renali. @untș

denumi i i calculi de infec ie, dacă se formează peste infec ii renale sau urinare.ț ș ț țDedicamentele pentru prevenirea formarii de calculi bo&ati in struvita sunt<)inhibitori de ureaza< sunt rareori folositi, datorita efectelor secundare si doaratunci c(nd procedurile de îndepartare a pietrelor nu pot fi folosite sau nu daurezultate.

De re inutț

2n cazul în care calculii sunt forma i din acid uric sau cisteina, medicamentele luatețîmpotriva formării acestor calculi, trebuie luate pentru tot restul vie ii. Calculii dințstruvita de dimensiuni mari, se formează după infec ii renale repetate. $e obiceițeste nevoie de antibiotice i chirur&ie, pentru a vindeca infec ia i a preveni apari iaș ț ș țde calculi noi.

c)c3irurgical

indica ie absolută este reprezintată de obstruc ie completă sau prezen aț ț țunui calcul cu ventil care blochează scur&erea de urină.

*nterven ia se impune în toate cazurilele de litiază renală obstructive,dupățaplicarea tratamentului de eliminare spontană a calculului i la care rezultatele aușfost ne&ative, sau în cazul infec iilor urinare, rebele cu distensia rinichiului sauțcalculi volumino i.ș

E%tra&erea calculului nu remediază condi iile ce favorizează apari iaț țlui.E%tra&erea calculului se face prin sec iune a bazinetului i a ureterului.!u seț șintervine dec(t e%cep ional simultan pe ambele păr i.@e caută să se intervină maiț ț

înt(i pe rinichiul cu func ia cea mai bună,pentru a evita infec ia.ț ț

2n litiaza ureterală,c(nd calculul depa e te anumite dimensiuni, se fi%eazăș șinterven ia chirur&icală,ureterolitotomie, i din arborelele pirlocalicial)pielotomie.ț ș

*nfec ia înso e te deseori litiaza,favoriz(nd apari ia, cre terea i recidivaț ț ș ț ș șcalculilor.2n acest caz se instituie un tratament corespunzător.


15/32


16/32


17/32

$upă repartizarea în salon i se face cunoscut re&ulamentul de ordineinterioară al spitalului, apoi i se prezintă sala de mese, toaleta,sistemul desemnalizare din dreptul patului. ntura'ul pacientului trebuie să fie )Ht $aiprte)tr i "ini titrș ș , trebuie să semene c(t mai mult cu antura'ul lui, paturile să fiedistan ate pentru ca bolnavii să nu se deran'eze reciproc. /erestrele salonului să fieț

prevăzute cu perdele colorate, zu&raveala să fie curată, mobilierul sa fie estetic,redus i usor lavabil, temperatura camerei optimă între 4H)58ș 8C.

!ini tea este primordialăș i asi&ura confortul pacientului,în acest scop,ș se vor înlatura to i e%citan ii auditivi, vizuali, olfactivi sau &ustativi cu efecte ne&ativeț țasupra sistemului nervos. @e evită căderea obiectelor metalice, sc(rt(itul u ilor,ș

personalul medical va purta papuci cu talpa moale, silen io i.ț ș

Ior fi înlăturate dezinfectantele cu miros pătrunzător, sticlele cu medicamente

volatile se in închise, plo tile vor fi îndepărtate din salon. @alonul trebuie aerisit oriț șde c(te ori este nevoie.

(., Asi'urarea )n#i!ii"r i'ieni)e pa)ien!i"r interna!i

Pre'*tirea patu"ui %i a))esrii"r "ui

2n condi iile spitalizării patul reprezintă pentru fiecare bolnav mobilierul cel maițimportant din salon, aici petrec(ndu) i ma'oritatea timpului de boala iș șconvalescen ă.ț

#atul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite ) 5m lun&ime, H8)=8cmlă ime, ;8 cm înăl ime p(nă la saltea, pentru a satisface at(t cerin ele de odihnă aleț ț ț

bolnavului, c(t i pentru manipularea lui de către personalul de în&ri'ire 0u or deș șmanipulat i u or de cură at1.ș ș ț #atul este confec ionat din tuburi u oare de metalț șvopsit în alb, pentru a se putea observa i cele mai mici urme de murdărie. #artea saș

principală este somniera metalică, confec ionată din s(rmă ino%idabilă, bine întinsăț

pe un cadru de fier i elastică.ccesoriile patului sunt < salteaua, 4)5 perne, patura,șlen'eria de pat, o mu ama i o aleză.ș ș t(t patul c(t i accesoriile lui vor fi păstrate înșcondi ii de perfectă cura enie.ț ț

S)6i$+area "en'eriei #e pat


18/32

@chimbarea len'eriei de pat are ca scop asi&urarea condi iilor i&ienice i deț șconfort ale pacientului. @chimbarea len'eriei de pat se face de obicei dimine a ,țînainte de cură irea salonului, dar dupa măsurarea func iilor vitale i efectuareaț ț ștoaletei. $acă însă în cursul zilei se murdăre te, schimbarea ei trebuie facutășimediat, indiferent de orar i la nevoie de mai multe ori pe zi.ș

Dateriale necesare< cear af de pat, cear af plic, fe e de pernă, patură, aleză,ș ș țmu ama, sac de rufe murdare.2nainte de toate se e%plică bolnavului necesitatea iș șsimplitatea tehnicii.

+ehnica<

J se a ază 5 scaune pe care se pune len'eria?șJ se a ază perna pe scaun?ș

J se desface mar&inea len'eriei i a paturii sco (ndu)le de sub saltea, se întoarce iș ț șmar&inea cear afului ce a prote'at patura?șJ se ridică patura îndoind treimea dinspre picioarele patului, apoi pe cea dinsprecapul patului i pliată astfel în trei păr i, se ridică din partea de mi'loc pentru a seș țîndoi i se a ază pe scaun?ș șJ se ridică în acela i mod cear aful i patura, iar mu amaua i aleza se ridică îndoiteș ș ș ș șîn doua?J se întinde cear aful de pat care a fost împăturit în armonică, a ez(ndu)l în treimeaș șmi'locie. Cu o mi care se întinde capătul dispre picioarele patului, se fi%eaza lașcapete, întroduc(ndu)l sub saltea?

J se a ază în treimea mi'locie mu amaua i aleza care se fi%eaza întinse perfect?ș ș șJ se a aza cear aful se a aza patura i se fi%ează împreună cu cear aful sau separatș ș ș ș șsub saltea?J se a ază perna înfa ată?ș șJ se apropie noptiera de pat.

Asi'urarea i'ienei persna"e)rpra"e %i 3esti$entare a pa)ientu"ui

#rin i'iena +"na3u"ui se întele&e ansamblul de te"nici i proceduriș

utilizate n scopul ntre inerii cură eniei mucoaselor, tegumentelor i #anerelor ț ț șceea ce reprezintă n #ond o modalitate de apărare a organismului mpotriva

bolilor.

*&iena corporală a bolnavului începe încă de la internare, c(nd esteîmbiat i la nevoie deperazitat, iar în timpul spitalizării bolnavul va face baieșsau du cel pu in de două ori pe saptăm(nă. Cu această ocazie i se va schimbaș ți len'eria de corp.ș


19/32

Baia &enerală va fi efectuată în mod obli&atoriu i înaintea interven iilor ș ț

chirur&icale ca i înainteaș e%ternării bolnavului. ceasta nu va depa i 46șminute. se vor îndeplini urmatoarele condi ii


20/32

O+ser3area pzi!iei pa)ientu"ui

C$prta$entu" bolnavului este important pentru că de acesta depindeîntrea&a sa atitudine fa ă de boală, tratament, în&ri'ire i în final fa ă de personalulț ș țmedical. ceasta depinde de o serie de factori ca < &rad de cultură,v(rstă,inteli&en ă,cracter, mediu social, etc.ț

Comportamentul bolnavului este diferit, de la totala acceptare a situa iei deț bolnav i aprecierea pozitivă a spitalului i a personalului medical, p(nă la an%ietate,ș șdezaprobare fa ă de orice act terapeutic.ț

2n suprave&herea comportamentului bolnavului unul din lucrurile cele maiimportante care trebuie urmărite este pozi ia bolnavului care trădează nu numai oțanumită starea patolo&ică ci i &radul de severitate al îmbolnăvirii. E%presia fe eiș ț

poate traduce unele stări ca< an%iete, durere, deprimare, optimism, indiferen a sauținteres fa ă de boală sau mediu. Ea se modifică în func ie de starea &enerală aț ț

bolnavului? iar durerea este unul din factorii primordiali care influen ează pozi iaț ț bolnavului.

Durerea are #rept e&e)t su&erin aț , iar bolnavul prin adoptarea unor anumite

pozi ii încearcă să o minimalizeze. $e aceea el i)a pozi ii antial&ice, cu sus inereaț ț ț păr ii dureroase, iar faciesul sau adresează &rimase, &eme, are ma%ilarelețcrispate. Bolnavul este a&itat, caută o pozi ie care să)i calmeze durerea,țare transpira ii, e%tremită ile se pot răci.ț ț Bolnavul ocupă în pat o pozi ie activă,ț

pasivă sau for ată i în func ie de indica ii i necesită i.ț ș ț ț ș ț La bolnavii opera i cea maițfrecventă pozi ie este decubit dorsal cu capul într)o parte p(nă î i recapătă cuno tin aț ș ș ț

pentru a favoriza iri&area centrilor cerebrali c(teodată patul va fi usor înclinat, apoidecubit lateral dreapta sau st(n&a urmat de semi ez(nd în special la bolnavii peste 68șani.

S)6i$+area pzi!iei %i i$+i"izarea pa)ientu"ui $acă bolnavul men ine timp îndelun&at acea i pozi ie, acesta esteț ș ț

predispus la apari ia unor complica ii 0escare de decubit, tromboze, embolii1ț țcare)i împiedică procesul de vindecare. #entru prevenirea apari iei acestora sețrecomandă schimbarea pozi ie pacintului i mobilizarea lui c(t mai precoce.ț ș


21/32

#acientul va fi încura'at să se mi te în pat, să se întoarcă sin&ur de pe o parteș pe alta, să) i miste picioarele, m(inile, să se ridice în pozi ie semi ez(ndș ț ș pentru a pre&ăti sculatul din pat precoce. 2n afara complica iilor, to i opera ii se vor ridica din pat în seara zileiț ț țsau a doua zi diminea a. ceasta manevră simplă este benefică i datorităț șfaptului că favorizează amplitudinea respiratorie, ventila ia pulmonară, tuseați e%pectora ia, accelerează reluarea tranzitului intestinal i influen ează înș ț ș ț

mod pasiv psihicul bolnavului. -idicarea se face treptat, înt(i la mar&inea patului, î i balanseazăș&ambele, face un pic de &imnastică respiratorie i spi'init , fără să e%a&erezeșde prima dată, face ca iva pa i. @e va ine cont i de ceea ce spune pacientulț ș ț șdacă vrea să mai mear&ă sau să se oprească. @tarea &enerală nu este o

piedică, nici starea de slăbiciune, nici deshidratarea, nici obezitatea, cidimpotrivă la persoanele cu antecedente de flebită, plimbarea va avea loc c(t

mai repede posibil. !atura sau comple%itate opera iei nu împiedică ridicarea din patț

precoce, care nu va fi am(nată din cauza drenurilor, sondelor sau perfuziilor.

Captarea e"i$inari"r

Captarea de'ec iilor este importantă at(t pentru men inerea în perfectă stare de i&ienăț ța pacien ilor c(t i în vederea îmbo&ă irii datelor necesare în vederea stabiliriiț ș țdia&nosticului.

2n vederea captării de'ec iilor patul se prote'ează cu mu ama i aleză iar în caz deț ș șmurdărire va fi schimbat ulterior.

Captarea &e)a"e"er: materiile fecale sunt resturi alimentare supuse procesului de di&estie i eliminate din or&anism prin defeca ie. Captarea lor se faceș țîn ploscă sau bazinet. #losca se ine de maner i se ine întotdeauna acoperită, fie cuț ș țcapacul propriu, fie cu un ervet.ș

$upa defecare toaleta se face cu h(rtie i&ienica sau prin spălare. Bazinetul

este scos din salon, apoi se aerise te salonul i bolnavul se spală peș ș m(ini. ceste se păstrează pentru a fi arătate medicului.

Captarea urinei: urina este o solu ie apoasă prin care sunt eliminatețsubstan e inutile i to%ice rezultate din metabolism. Colectarea urinei se face în vaseț șspeciale numite urinare. @e mai poate folosi i plosca.ș 2n cazul în care este necesara


22/32

captarea urinei pe 57 ore, pentru unele analize de laborator, se face în recipientecilindrice &radate de 5)7l.

Captarea 3*rs*turi"r: prin vărsătură se întele&e evacuarea con inutuluițstomacal prin căile di&estive adică pe &ură.

2n timpul vărsăturilor bolnavul va fi sus inut, în cazul în care este în decubit dorsalțcapul va fi întors spre partea dreaptă i i se va oferi tăvi a renală. @e va determinaș țcantitaea de vărsătură i nu se va arunca p(nă medicul nu va fi informat.ș

(.-. Supra3e'6erea &un)!ii"r 3ita"e %i 3e'etati3e

importan ă deosebită în suprave&herea bolnavului o are monitorizareaț&un) ii"r 3ita"e i 3e'etati3eț ș ale or&anismului i de a le nota în foaia deș

temperatură, căci modificările lor reflectă în mare măsură starea &enerală a bolnavului i evolu ia bolii.ș ț

TEMPERATURA

2emperatura reprezintă rezultatul proceselor o%idative din or&anism,&eneratoare de caldură.

@copul măsurării este evaluarea func iei de termore&lare i termo&eneză.ț ș

Locul de măsurare este < a%ila, plica in&hinală, cavitatea bucală, rect, va&in? ișse măsoară cu a'utorul temometrului ma%imal.

Ialoarea normală a temperaturii este< ,5,2>C "a a#u"t.

+emperatura trebuie măsurată de doua ori pe zi, valoarea ob inută se noteazățîn foaia de temperatură, spa iul dintre două linii orizontale corespunde la douățdiviziuni de &rade. @e notează cu pi= #e )u"are a"+astr*. 2n caz de modificări seanun ă medicul.ț

PULSUL

&ulsul reprezintă e%pansiunea ritmică a arterelor comprimate pe un plan osos,fiind sincron cu sistola ventriculara. Este o senza ie de oc percepută la palparea uneiț șartere superficiale comprimată incomplet pe un plan dur, osos. #alparea pulsului seface cu v(rful de&etelor inde%, mediu i inelar de la m(na dreaptă.ș


23/32

@copul măsurării pulsului este evaluarea func iei cardio)vasculare elementelețcare se apreciază în măsurarea pulsului sunt< ritmicitatea, frecven a, celeritatea,țamplitudinea.

Locul de măsurare este orice artera accesibila palpării i care poate fișcomprimată pe un plan osos< radială, femurală, humerală, carotidă, temporală,superficială, pedioasă.

Ialorile normale sunt >54>+atai$in "a a#u"ti. !otarea în foaie detemperatură se face cu pi= #e )u"are r ieș iar spa iul dintre două linii orizontalețcorespunde la patru pulsa ii pe minut.ț

TENSIUNEA ARTERIALĂ

2ensiunea arterială reprezintă presiunea e%ercitată de s(n&ele circulantasupra pere ilor arteriali, în cursul contrac iei cardiace. + variaza în func ie cuț ț țv(rsta precum i cu orarul activită iilor în cursul zilei.ș ț

@copul măsurării este evaluarea func iei cardiovasculare.ț

@e masoara cu a'utorul tensiometrului i al stetoscopului pe bra ul bolnavului.ș țIalorile normale la adulti sunt<

J tensiunea sist"i)a 11051->$$F'

J tensiunea #iast"i)a 205$$F' @e notează în foaia de observa ie cuț pi= #e )u"are r ieș , &rafic sau cifric.

RESPIRA IAȚ

5espira iaț reprezintă necesitatea fiecărui individ de a capta 5 din mediulîncon'urător, necesar proceselor de o%idare din or&anism i de a elimina Cș 5 rezultat

din arderile celulare. Dăsurarea are ca scop evaluarea func iei respiratorii a pacientului fiind unțindiciu al evolu iei bolii i al apari iei unor complica ii.ț ș ț ț

Dasurarea respira iei prin inspec ie se face prin plasarea m(inii cu fa aț ț ț palmară pe suprafa a toracelui i numărarea inspira iilor timp de un minut. Ialorileț ș ț


24/32

normale sunt 1514 +atai $in "a a#u"t. @e urmăre te frecven a, amplitudineaș țmi cărilor respiratorii, ritmul respira ie, simetria mi cărilor respiratorii. Ialoareaș ț șob inută se notează în foaia de temperatură, spa iul dintre două linii orizontaleț țcorespund la două respira ii pe minut , se notează cuț pi= #e )u"are 3er#e. Curbarespira iei se modifică odată cu curba temperaturii i a pulsului, astfel că în timpulț șstărilor febrile numărul inspira iilor pe minut cre te.ț ș

(.0. A"i$enta!ia +"na3u"ui

#rincipala recomandare făcută pacienţilor pentru prevenirea şi dizolvareacalculilor renali constă din creşterea aportului de lichide nesărate şi nealcoolice, lacantitatea de (0 "itri pe zi, iar în "uni"e #e 3ar* chiar cantitatea #e ,5- "itri,asi&ur(nd o diureză de minimum doi litri pe zi, pentru a opri precipitarea sărurilor./ac e%cepţie persoanele cu suferinţe cardiace.

Cel puţin o 'umătate din cantitatea de apă se va consuma în orele dedimineaţă p(nă la amiază, iar seara se bea încă 588)568 ml lichide pentru a evitasta&narea urinei peste noapte.

Lichidele consumate zilnic se iau sub formă de apă plată, apă de robinetfiartă şi răcită, lapte, ceaiuri medicinale şi aromatice, sucuri naturale de fructe şicompoturi.

$ieta alimentară impune un aport sporit de le&ume, fructe şi sucuri, în paralel cu reducerea consumului de carne roşie, &răsimi animale, crustacee,dulciuri şi alcooluri.2n momentul declanşării durerilor violente se începe o cură de trei zile în care nu semăn(ncă nimic, ci doar c(te două pahare cu suc de mere. 3rmează 6 zile de re&imdiri'at şi anume<) ziua 4< suc de pepene verde 0c(te 568 ml la intervale de 5)9 ore1?)ziua 5 şi 9< c(te o lin&uriţă ulei de măsline la intervale de 46 minute şi sucurinaturale de fructe?) ziua 7< se consumă numai fructe proaspete, repartizate în 9)7 mese?) ziua 6< dimineaţa numai fructe, la amiază piure de cartofi cu salată de zarzavaturi,

iar seara mere cu p(ine &raham.$upă aceste zile se vor consuma supe de le&ume 0morcov, fasole verde,tomate, dovlecei1, salate de crudităţi 0ceapă, lactuca, ardei &ras, usturoi, morcov,ridiche nea&ră rasă, sfeclă roşie, varză, pătrun'el, mărar, păst(rnac, praz,castraveţi1, salată de vinete, cartofi fierţi, fructe crude, lăm(i 05)7 fructe pe zi1,

pepene verde şi &alben, mere, pere, lăm(i, piersice, &rapefruturi, coacăze, fra&i


25/32

0988)688 & pe zi1, afine, sucuri şi compoturi din fructe, stafide, stru&uri 04)5 G& pezi pe o durată de două zile săptăm(nal1, nuci, alune de pădure.

(.. Re)"tarea pr#use"r +i"'i)e %i pat"'i)e

2nainte de orice recoltare se pre&ătesc materialele necesare recoltării, se pre&ăte teș psihic i fizic pacientul, se informează despre scopul i modul de efectuare aș șrecoltării.

-ecoltarea s(n&elui pentru e%amene de laborator, se face diminea a, prinț punc ie venoasă. Cele mai frecvente e%aminări la bolnavii cu litiază renală sunt


26/32

'etului urinar 0c(ţiva mililitri1.3rina recoltată se însăm(nţează pe medii de cultură şi citirea seface după intubare latermostat 57 h.

(.2. Pre'*tirea pa)ientu"ui %i e&e)tuarea te6ni)i"r i$puse #ea&e)!iune

2n cazul interven iilor aparatului renal e%istă i e%aminări speciale ca


27/32

(.4. Pre'*tirea preperatrie %i 9n'ri;iri"e pstperatrii

PREGĂTIREA PREOPERATORIE

#re&ătirea preoperatorie a bolnavului constă într.o pre&ătire &enerală i o pre&atireșlocală, bolnavii care prezintă risc operator primind în&ri'iri suplimentare speciale.

#re&atirea &enerală preoperatorie constă în e%amenul clinic care pune în eviden ățstarea fiziolo&ică a bolnavului i este completat de e%aminările paraclinice,ș

pre&atirea psihică a bolnavului ) bolnavul este informat despre riscurile opera iei iț șse cere consim ăm(ntul, se suprimăț tot ceea ce ar putea să produca bolnavului ostare de nelini te, se reduce starea de an%ietate prin informa ii sumare privindș ț

interven ia chirur&icală. La nevoie i se administrează calmante la indica iaț țmedicului.

Pre'*tirea &izi)* %i psi6i)* a pa)ientu"ui

sistenta medicală trebuie să răspundă cu amabilitate, profesionalism, si&uranţăşi promptitudine la solicitările tuturor pacienţilor, înc(t aceştia să capete încredereînserviciul în care a fost internat#rin atitudinea ei, nici distantă, dar nici familiară, nici dură dar nici cu slăbiciune, binevoitoare,dar şi autoritară, va reuşi, cu si&uranţă, să inspire pacienţilor încredere.2n&ri'irile

i&ienice presupun efectuarea unei băi sau du în seara dinaintea interven ieiș țchirur&icale sau în diminea a zilei interven iei chirur&icale.ț ț

#re&atirea din preziua interven iei chirur&icale presupune asi&urareațrepausului fizic, intelectual, psihic, administrarea somniferului la prescrip iațmedicului, efectuarea unei clisme evacuatoare i asi&urarea i&ienei corporale.ș

#re&ătirile din diminea a interven iei presupune interupereaț ț alimenta ieiț0bolnavul nu măn(că cel putin 45 ore înainte de interven ia chirur&icală1țîndepărtarea protezelor dentare, îndepărtarea bi'uteriilor, a lacului de pe un&hii i așfardului, &olirea vezicii urinare.

Bolnavul este înso it de asistenta medicală în sala de opera ie, unde esteț ț preluat de personalul de la sala de opera ii, împreună cu foaia de observa ie. ici vaț țavea loc interven ia chirur&icală, dar înainte de aceasta bolnavul va fi investi&at dințnou de medicul anestezist. 2n sala de preanestezie se verifică re&iunea rasă i seșnotează eventulele escoria ii . se verifică starea de cura enie, dacă s)a îndepărtatț ț


28/32

proteza dentară? se pre&ătesc zonele pentru perfuzie, prin badi'onare cu antisepticecolorate, se instalează sonda urinară.

2n sala de opera ii se e%ecuta ultima parte a pre&ătirii pacientului, seținstalează i se fi%ează pacientul pe masa de opera ie, se monitorizează func iileș ț țvitale, se pre&ăte te c(mpul operator i se instalează c(mpul steril.ș ș

PREGĂTIREA POSTOPERATORIE

2n&r'irea postoperatorie a pacientului începe din momentul terminării interven ieițchirur&icale, deci înainte ca el să fie transportat în cameră. $in sala de opera iiț

pacientul este transportat cu patul rulant sau cu tar&a in sectia de chirur&ie de unde avenit, unde va fi suprave&heat permanent. 2n timpul transportului vom urmării<aspectul fe ei, respira ia, pulsul, perfuzia.ț ț

2n salonul în care va fi instalat bolnavul, trebuie să fie mobilier redus i u or ș șlavabil, să fie bine aerisit, lini tit, în semiobscuritate, temperatura optimă de 4H)ș588C, instala ii de o%i&en montate în perete, cu prize în stare de func ionalitate. #atulț țva avea len'erie curată i va fi prote'at cu o aleză de cauciuc acoperită cu o aleză deș

panză, va fi accesibil din toate păr ile, astfel înc(t operatul să poată fi în&ri'itțcorespunzător.

Cea mai frecventă pozi ie a bolnavului operat este decubit dorsal cu capulțîntr)o parte, p(nă c(nd acesta î i recapătă cuno tin a.ș ș ț

#acientul va fi suprave&heat în permanen ă iar elementele de apreciat sunt


29/32

J @tarea abdominală< pacientul prezintă o u oară tensiune a peretelui abdomonal,șchiar o hipere%tensie superficială i dureri în primele 5)9 ore după opera ieș țJ -eluarea emisiei de urină în prima parte a zilei este un semn bun, la începutcantitatea nu este abundenta, dar revine la normal în două zile. @e masoară cantitateai aspectul, dacă emisia de urin lipse te se practică sonda'ul vezicalș ș

J @caunul se reia în următoarele 5)9 zile i este precedat de eliminarea de &aze, înșcazul în care nu apar &azele se folose te tubul de &aze, iar dacă scaunul nu esteșspontan se face o clisma evacuatoareJ Iomismentele se va nota cantitatea, aspectul i caracterulș

2n&ri'irea plă&ii operatorii<

) pla&a suturată, neinflamată se trateaza prin pansare sterilă< se de&resează cu benzina te&umentul din 'urul plă&ii. @e dezinfecteaza cu tintura de iod sau alcool pe

o distan ă de ;) cm folosind la fiecare ter&ere alt tampon. #la&a se dezinfecteazăț șde asemenea printr)o sin&ură ter&ere cu tamponul imbibat în tictură de iod saușalcool, apoi se dezinfectează din nou te&umentul din 'urul plă&ii. @e acopera pla&acu compresa sterilă.

(.


30/32

#entru litiaza urică se indică aport scăzut de proteine, produse lactate, interzic(ndu)se carnea de purcel, miel, vitel, v(natul, mezelurile, momitele, splina, ficatul, creierul.

Educaţia pentru sănătate vizează educaţia bolnavului cu litiază renală6 în

vederea profila4iei recurenţelor şi a complicaţiilor bolilor renale. #revenirea recidivelor presupune identificarea tuturor factorilor endo şi e%o&eni derisc şi

“inactivarea lor”.As)iat )u re)uren!a "itiazei rena"e s5au raprtat:

) alimenta ia


31/32

promovare a sănătăţii şi la vindecarea bolnavului, este o continuare a planului terapeutic stabilitde medic.

(.1>. E=ternarea pa)ientu"ui

Domentul plecării bolnavului este stabilit de către medic. +rebuie să pre&atim bolnavul pentru e%ternare, ceea ce necesită o muncă sus inută de educa ie sanitarăț ț privind respectarea odihnei, a re&imului dietetic. Bolnavul i apartinătorii vor fișinstrui i asupra modului de preparare a alimentelor, asupra re&imului de via ă iț ț șasupra tratamentului pe care îl va urma la domiciliu.

2n vederea e%ternării se adună toată documenta ia relativă la bolnav în vedereaț

formulării epicrizei de către medic.

@e va fi%a ora plecării împreună cu bolnavul, pentru a)i putea asi&uraalimenta ia p(nă în ultimul moment. Bolnavul i familia sa vor fi anun a i cu 5)9ț ș ț țzile înainte privind data ie irii din spital. @e verifică dacă hainele bolnavului suntșcorespunzatoare plecării, daca nu i se anun ă familia.ț

@e aprofundează bolnavului indica iile primite de la medic i cuprinse înț ș biletul de ie ire. @e va lămuri în special asupra re&imului dietetic, se va verifica dacăș pacientul i)a însu it în mod corespunzător tehnicile necesare pentru continuareaș ștratamentului prescris la domiciliu i se va insista ca la data indicată să se prezinte lașcontrol.

Bolnavul va părăsii spitalul însotit de un membru al familiei, fie cu ambulan a.ț


32/32

STUDIU DESPRE LITIAZA RENALA LICENTA

Documents

Transcript of STUDIU DESPRE LITIAZA RENALA LICENTA