Psihologie lectia 32 +33 +34

7/28/2019 Psihologie lectia 32 +33 +34

1/73

LECTIA 32

Cand trebuie sa solicit! ajutor altor specialist!?

Intrebarea din titlul lectiei este dificila, dar sper ca apreciezi valoarea situatiilordificile. Am incercat sa formulam raspunsurile, dar intr-un context oarecum diferit.

Ne-am gandit atunci la decizia de a ne adresa unui profesionist pentru problemele

noastre personale. Acum ne referim la situatia in care noi insine ne aflam in rolul

unei persoane care ajuta si ne confruntam cu problema de a face fata singuri acestei

sarcini sau de a ne decide sa-i sugeram sau sa-i propunem, chiar sa-1 determinam pe eel

ajutat sa apeleze la ajutor profesionist.

Premisape care o vom utiliza este aceea ca a ajuta reprezinta o capacitate a

tuturorflintelor umane.

Societatea moderna a obtinut o realizare semnificativa, transformand procesul

intrajutorarii intr-unul profesionist, desi cei care actioneaza la nivel profesionist

inteleg perfect ca nu pot rezolva totul, ca nu pot raspunde tuturor cerintelor,

asteptarilor din acest domeniu.

Limitarea procesului de tntrajutorare la activitati ale profesionistilor constituie o

pierdere sociala substantial . Te rog sa reflectezi la aceasta afirmatie impreuna cu

partenerul tau de discutie.

22 Psihologie


2/73

Rolul autopsihoterapiei si al terapiei profesionale

Exercitiul 1: Ce s-ar intampla daca ajutorul arputea veni doar din parteaspecialistilor?

Ai putea sa te amuzi intr-un cere de cunoscuti, incercand sa lansezi viziunea

asupra unei practici sociale in care interventia de natura psihologica sa fie

realizata doar de catre specialist!.

Ganditi-va la toate consecintele unei asemenea situatii din punct de vedere

economic, social, emotional, familial, medical etc. Straduiti-va sa nu fiti

tendentiosi si sa nu porniti exclusiv de la consecintele negative sau pozitive

ale unei asemenea situatii. Va puteti simti in rolul creatorilor unei lumi

fantastice.

Daca tu crezi ca este necesar, poti trimite notitele sub forma unei teme pentru

acasa. Nu uita sa-ti inchei prezentarea cu reflectii si concluzii realiste.

Din alt punct de vedere, specializarea si calitatea ridicata a serviciilor din domeniul

intrajutorarii sunt foarte importante, avand drept consecinta inclusiv protejareaoamenilor fata de ignoranta. Cu toate acestea, ajutorul profesionist nu este

indispensabil in orice situatie. Nu putem vorbi despre situatia in care, intr-un mediu

normal, oamenii platesc doar pentru prietenia pe care ar trebui sa o primeasca. Un

repros important la adresa modului nostru de viata este acela ca oamenii trebuie sa-

si cumpere prietenia, de exemplu in cabinetele specialistilor. Dar aceasta problema a fost

abordata in caietul anterior. De data aceasta, este important sa intelegi foarte bine ca

persoana pe care doresti sa o ajuti poate obtine o legarura si o anumita apropiere

si din partea neprofesionistilor. Pentru aceasta nu este nevoie de cunostinte si de abilitati

de specialitate.

Totusi, specialistii sunt si vor fi necesari. Nevoile noastre de sanatate, psihologice,spirituale sunt greu de satisfacut in lumea contemporana. Se intampla ca acestea sa nu

fie constientizate, sa ramana intr-o sfera de conflictualitate, iar activitatea la acest

nivel este complicate si responsabila. Sa-ti doresti apropierea in relatiile cu

oamenii, intelegand limpede acest lucru, are o alta semnificatie decat sa suferi

profund, din cauza lipsei neconstientizate a unei legaruri emotionale sau a perturbarii

sentimentului de siguranta in anii copilariei.

Trebuie sa beneficiem de serviciile specialistilor ori de cate ori cunostintele si

competentele lor specializate pot fi aplicate cu efect mai puternic si mai durabil

decat actiunile neprofesioniste. Profesionistii actioneaza in acest caz mai rapid,

adecvat, depunand mai putina energie si determinand un minimum de consecinte

nefavorabile in procesul schimbarii.

In ceea ce privesteproblema motivatiei privind acordarea ajutorului psihologic,

atat in cazul specialistilor, cat si in cazul tau, se poate observa ca, in general, specialistii

reclama nevoia de a solicita ajutor specializat.

Ar trebui sa constientizam faptul ca si specialistii pot actiona in sens negativ.

Uneori, ei compenseaza insuficienta sentimentului propriei valori, alteori se tern

Capitol XII

23Psihologie


3/73

Lectia 32 Cand trebuie sa solicit! ajutor altor specialist!?

sau ascund ceva. In fapt, nici ei nu sunt fiinte perfecte, dar este extrem de imbucurator

faptul ca, in majoritatea cazurilor, ei se dezvolta continuu, perfectionandu-si nu

numai metodele de lucru, ci si propria structura.

Cand poate firecomandata interventia unui specialist?

jj Vizita la un specialist poate fi recomandata, cu sigurantd, atunci cand* persoana care are nevoie de ajutor doreste acest lucru.

Se constata insa ca reciproca unei asemenea afirmatii nu este adevarata. Faptul ca un

pacient doreste tratament psihologic nu constituie o dovada evidenta ca el are

nevoie de un asemenea tratament. Nu ne putern baza intotdeauna pe diagnosticul pe

care si-1 pune pacientul. Este important sa subliniem aceasta, desi o asemenea

atitudine poate sa ni se para bizara si controversata. Totusi, poate spune altcineva

mai bine decat mine ca vreau, de exemplu, sa mananc sau sa dorm? Oare stie mai

bine decat mine altcmeva ce vreau eu?

Ce crezi tu despre aceasta? Are sens sa sustinem ca cineva nu ar trebui sa fie vazut de

un specialist, daca el considera ca acesta ii poate fi de ajutor?

Despre ce este vorba aici? Te rog sa incerci sa constientizezi ca exista persoane

care se concentreaza excesiv asupra starii lor de sanatate fizica si psihica,

manifestandu-se ipohondric, folosindu-se de orice posibilitate pentru a contacta toti

specialistii posibili. Motivul lor este adesea atat evadarea din fata responsabilitatii, cat si

nevoia de contact, de valorizare, de apropiere, de situare in centrul atentiei.

Stim deja ca problema este complexa. Psihoterapeutul dispune de cunostinte si de o

experienta care ii lipsesc pacientului, iar o parte importanta a activitatii terapeutuluiconsta in a decide daca tratamentul psihologic va fi necesar si daca este suflcient.

Este vorba despre argumentarea deciziei respective. Daca specialistului i se pare ca

sunt indicate alte forme de terapie, el are obligatia morala de a propune consultarea

altui specialist. Dar ii poate fi respins cuiva dreptul la consultatie? Eu nu cred. Tu ce

parere ai?

Daca cineva ajunge la un profesionist, este foarte important raspunsul la intrebarile

daca persoana respectiva are nevoie de un alt tratament decat psihoterapia

indhiduala, care este nivelul si ce tip de procedee terapeutice vor fi cele mai

eficiente. Va comunica raspunsurile diagnosticianul insusi, in discutia cu pacienrul si

cu familia acestuia. Adesea, la asemenea intrebari nu reusesti sa-ti raspunzi singur.

Cred ca intelegi perfect acest lucru.

Trebuie sa te adresezi de urgenta specialistului atunci cand exista indicii privind

un tratament care presupune spitalizarea. Pentru un profan nu este simplu sa

constate ca este necesara o interventie atat de radicals. Si pentru diagnosticianul

insusi reprezinta o dificultate sa stabileasca daca simptomele persoanei sunt serioase si

cum vor evolua acestea.

24 Psihologie


4/73

Rolul autopsihoterapiei si al terapiei profesionale Capitol XII

Daca pacientul este psihotic, cu tulburari antecedente si tratament, plasarea lui intr-un

spital va permite, probabil, un tratament mai eficient. In primul rand, il va elibera de

presiunea pe care o creeaza mediul social ostil. Intr-un spital de psihiatrie, pacientului

psihotic i se cere mai putin decat in mediul social obisnuit. Acolo exista mai putini

oameni carora le este teama de faptele acestuia.

Viata in conditii de spital il protej eaza, totodata, pe pacient de savarsirea unor fapte

daunatoare mediului. Psihoticul nu doreste sa ajunga la asemenea manifestari,intrucat are mustrari de constiinta, dar are nevoie de ajutor pentru a le evita. O alta

calitate a tratamentului spitalicesc este protejarea pacientului de sinucidere. In conditii de

spital pot fi aplicate mijloace radicale si metode de tratament diferite de situatia

tratamentului ambulatoriu.

Extrem de importanta este, de asemenea, atitudinea pacientului insusi fata de

spitalizare. Acceptarea acesteia de buna voie reflecta, de obicei, o stare de disconfort.

Unii oameni reactioneaza favorabil la ideea ca perioada de spitalizare le ofera prilejul de

a se indeparta de cat mai multi factori iritabili si de actiuni neplacute din partea

familiei lor. Exista insa persoane care se opun unei asemenea decizii. Intrucat

internarea intr-un spital de psihiatrie ii priveaza pe pacienti de multe drepturi

cetatenesti si de libertate, o asemenea decizie este ingreunata de restrictii juridice. In

cazul absentei acordului privind spitalizarea, sunt necesare proceduri juridice.

Avand in vedere aceste aspecte, poti trata afirmatiile anterioare ca argumente in

favoarea tratamentului spitalicesc? Cu siguranta ca acesta are si limite, dezavantaje: se

asociaza cu aplicarea unor etichete sociale (,,bolnav psihic"), de care cu greu se mai

poate elibera pacientul, indiferent de starea sanatatii sale; conduce la retragerea din

activitatile firesti; indeamna la pasivitate, la renuntarea la responsabilitatea fata de sine

si fata de cei apropiati. In plus, tratamentul medicamentos determina efecte secundare

nedorite.

Toate acestea sunt motive suficiente, pentru ca posibilul pacient sa manifeste anumite

indoieli. La eliminarea acestora il ajuta insa specialistul, obligat sa urmareasca in

mod riguros toate indicatiile si contraindicatiile.

Fireste, psihologul terapeut trebuie sa colaboreze cu medici de diferite specialitati,

nu numai cu psihiatri, fara a-si asuma competenta de a sti totul. Uneori este vorba

despre constatarea ca, pe langa psihoterapie, nu ar trebui sa fie aplicate si alte forme de

tratament. Terapeutul ar trebui sa ceara analize medicale si sa-1 sfatuiasca pe client

sa se prezinte la medic pentru controlul periodic. Tu, ca persoana care oferi ajutor, ai

nevoie, la randul tau, de consultatii in acest domeniu.

Trebuie sa se acorde o atentie sporita, de exemplu, unor tulburari precum: epilepsia,

migrena, disfunctia glandelor endocrine. In anumite cazuri de tulburari de natura

emotionala, este indicata sustinerea tratamentului psihologic cu tratament

medicamentos tipic. A uita acest lucru este o eroare. Cunostintele despre om ne

determina sa-1 analizam in termenii unitatii psihosomatice si spirituale, manifestarea sa

la toate nivelurile fund neindoielnic corelata. Asadar, deciziile cu privire la nevoia de

interventie medicala sunt importante si necesita cunostinte si experienta temeinica.

Psihologie 25


5/73


In primul rand, sa nu facem rau. Ca atare, nu trebuie neglijate semnalele care pot

indica aspectele somatice ale problemei. Fara ajutor profesionist, unele dintre ele

pot scapa atentiei tale.

Mai exista si problema mijloacelor financiare si a timpulm'. Nu nricp persnana care

are nevoie de interventia unui terapeut profesionist poate beneficia de ajutor gratuit si

nu poate sau nu doreste sa-si cheltuiasca banii in acest scop. Pentru unii, aceasta esteo bariera de netrecut. In acest caz, putem sa ne concentram asupra cautarii unor

forme de ajutor de specialitate care sa fie accesibile, evitandu-se in acelasi timp

supraestimarea rolului cabinetului particular al unui specialist renumit in

domeniu.

De obicei, profesionistul isi petrece alaturi de eel pe care il ajuta mult mai putin

timp decat alte persoane importante din viata acestuia. Daca acestea ar avea eel

putin cateva abilitati elementare privind acordarea ajutorului, influenta lor benefica ar

fi mult mai mare decat a clinicii, a profesionistilor care isi pretuiesc atat de mult

timpul! Cu toate ca de multe ori aceasta ar fi calea cea mai eficienta, nu totdeaunapoti realiza un program de sustinere din partea intregii familii, a unui grup de referinta

A

sau a altor persoane importante pentru eel care are nevoie de ajutor. In acest caz, din

pacate, ne concentram asupra a ceea ce este posibil. Asadar, ne ocupam de eel ajutat

si, daca el este adult, il indrumam sa paraseasca zona cu potential patologic.

Ce anume caracterizeaza un profesionist?

Profesionistul constientizeaza mai bine posibilitatea deformarii perceptiei

persoanei pe care o ajuta si a problemelor acesteia, precum si existenta

fenomenului proiectiei. El este instruit in acest domeniu, trecand prin mai multe

forme de evaluare.

Lectia 32


6/73

Psihologie26


7/73


Altfel stau lucrurile in ceea ce priveste aptitudinile sale naturale de a empatiza, de

exemplu. Profesionistul invata sa pastreze distanta, lucra care nu intotdeauna ajuta,

diminuandu-si astfel capacitatea de a se plasa in locul celuilalt, dar el ajuta prin

comportamente rationale si constiente. In realitate, profesionistul controleaza mtr-o

mai mare masura decat un amator procesul de acordare a ajutorului.

Ce anume sesizeaza mai usor profesionistul?

Exists cercetatori care afirma ca simtul sau de percepere a oamenilor nu depaseste

nivelul mediu. Altii afirma ca o mai mare rigoare a viziunii vizeaza, mtr-o mai mare

masura, sfera bolilor sau a patologicului. N-ar trebui sa ne miram, caci sistemul de

instruire, practica si dezvoltarea carierei profesionale sunt astfel concepute, incat

profesionistul sa sesizeze tocmai manifestarile patologice in comportamentul uman.

Asadar, cu siguranta ca un specialist va sesiza mai bine afectiunile marunte ale

oamenilor sanatosi. De asemenea, el va surprinde rapid tulburarile nervoase. fnsa

*


8/73


Acest principiu este ilustrat de magia folosirii cuvantului potrivit. Intr-o poveste a

fratilor Grimm, acesta magie este intalnita atunci cand un om rau doreste sa rapeasca

copilul reginei. Copilul va fi salvat doar atunci cand regina va rosti corect un anumit

nume. In ultimul moment, ea nimereste cuvantul respectiv si, din acest moment,

copilul este salvat, iar regina traieste fericita pana la adanci batraneti.

Specialist!! considers cadenumirea reprezinta

una dintre cele mai

importante componente in

toate formele de

psihoterapie, dar ea este, de

asemenea, una dintre

componentele eel mai

frecvent omise. Cat de

importanta este denu-

mirea stie orice terapeutcare a vazut macar o

singura data cu cata

alinare accepta pacientul instiintarea ca sufera de dermatita sau de scabie. Auzind

denumirea data, pacientul stie deja ca nu este singurul care sufera de aceasta afectiune, ca

nu va ramane singur in fata bolii, existand o forma de vindecare. Denumirea este

folosita de catre terapeutii din toata lumea - vraci sau psihiatri - cu acelasi succes.

Totusi, nu ar fi bine daca profesionistul ar avea doar acest ascendent asupra

neprofesionistului. Cunostintele si experienta specialistului permit cunoasterea, fie si

partiala, a cauzelor tulburarilor psihice, care raman ascunse unui observatornespecialist. De cele mai multe ori, nu este vorba despre o singura cauza, ci de mai

multi factori care determina boala. Reactiile ciudate ale persoanei devin atunci mai

clare, intr-un context corespunzator, ceea ce face posibila o mai buna adaptare

comportamentala a celui care ajuta la starea psihica a acesteia.

Mai mult, pe baza cunostintelor si a experientei, profesionistul ar trebui sa formuleze nu

numai un program de actiuni favorabile omului, ci si o prognoza probabila, la care

amatoral cu greu ar putea sa ajunga.

Se constata insa ca multe persoane se tern de contactul cu profesionistii, evitandu-i si

convingandu-i si pe altii sa procedeze la fel. Care este parerea ta? Ai experiente

relevante in acest sens?

De ce se tern oamenii de psihologi? Cei mai multi psihologi intalnesc reactii de

tipul: O, epsiholog, aigrijd! Profesionistii fac fata acestor reactii. Ei incearca sa si le

explice atribuindu-le ignorantei umane sau, pur si simplu, le ignora. Insa teama in

fata psihologilor si a altor specialist! trebuie tratata series.

Lectia 32

~N

Psihologie28


9/73


Un arhitect, un pictor sau un preot nu declanseaza o tulburare atat de puternica prin

insasi natura profesiei practicate. Orice persoana trebuie sa fie interesanta, sa aduca

ceva valoros, indiferent de profesia pe care o practica. Oamenii care au de-a face cu

psihologii trebuie sa faca fata cumva acestora, cunostintelor, competentelor,

posibilitatilor si amenintarilor pe care fiecare si le reprezinta altfel.

Se intampla totodata ca, in perceptia comuna, psihologii insisi sa fie considerati

oameni atipici, ciudati, cu probleme si tulburari care i-au determinat sa-si aleaga o

asemenea profesie. Care este atitudinea ta in aceasta privinta?

In cartea sa, ,,Sens si absurd in psihologie", publicata in 1957, H. J. Eysenck scria: ...

Nu incape indoialdcdsi oamenii instruiti rostesc multe absurditdti pe cele mai

diverse teme, neexistdnd un alt domeniu despre care sdse spund atatea ciuddtenii si

atatea judecdti absurde ca eel alpsihologiei.

Sd ne gdndim o clipd de ce existd atatea neintelegeri in sfera problemelor

psihologice. Imi amintesc cum la o receptie prorectorul unei universitdti renumite,

vdzdnd cdsotia sa are locul desemnat Idngd unprofesor de psihologie, a mutat in

grabd cartonasul cu numele acestuia, motivdnd ca nu se cuvine ca o doamndsd

stea aldturi de unpsiholog.

Cu sigurantd ca s-au mai schimbat lucrurile de atunci si ca oamenii au inteles in ce

constdmunca unuipsiholog.

Cea maifrecventdreactie a unuiprofan, indeosebi afemeilor, cdnd li se intdmpld sa

cunoascd un psiholog, este exclamatia: O, fac pariu cd imi veti ghici toate

gdndurile!" Ca persoand particulard, psihologul ar dori, poate, sdstie uneori ce

anume gdndeste cealaltdpersoand, dar, cu sigurantd, nu ar considera acest lucru

drept scop al activitdtii sale profesionale. Sarcina psihologului este de a descoperilegile care guverneazd comportamentul uman si animal, legile invdtdrii, ale

memoriei si ale reactiilor emotionale, de a cerceta comportamentul psihomotor

\ ,' etc. In general, acesta este un program amplu de cercetare, in care nu existd nici

unfel de magi, ci suntfolosite metodele stiintifice uzualepentru un obiect relativ

complicat si dificil.

Dupa parerea ta, stereotipurile descrise aici, dominante in anii' 50, s-au schimbat in

zilele noastre?

,4-Exercitiul 2: Cum suntpsihologii? Cum suntpsihiatrii?

Pune aceste intrebari persoanelor care sunt tentate sa raspunda la ele.

Raspunsurile pot sa fie arbitrare. Poti aduna materialul in forme variate: epitete,

descrieri tipice de comportament sau metafore ample. Nu trebuie sa le explici.

Nu intreba de ce oamenii au o asemenea imagine asupra psihologilor si

psihiatrilor. Incearca mai degraba sa te preocupi de cum se prezinta aceasta

imagine. Este riguroasa, omogena, diferentiata, unitara?

\^ _____________________________________________________

Psihologie 29


10/73


Dupa ce efectuezi o asemenea cercetare, reflecteaza impreuna cu partenerul

tau de discutie. Ganditi-va impreuna la cauzele convingerilor formate, la

caracterul lor just, rational, la originea lor sociala si individuals.

Daca subiectul ti se pare atractiv, poti sa il analizezi in cadrul temei pentruacasa.

Prezenta psihologului este insotita astazi de interes, dar adesea si de teama, de

neliniste. Interesul este legat de posibilitatea de a obtine intelegere, o cunoastere

aprofundata, chiar denumirea fenomenelor cu care se confrunta individul

respectiv. O asemenea modalitate de intelegere ascunde insa o neliniste confuza,

neprecizata, in legatura cu dezvaluirea unei anormalitati, boli sau tulburari:Nu vreau

sdfiu anormal. Tu stii totul despre mine. O sd md descifrezi numaidecdt.

Oamenilor le este teama sa li se dezvaluie ciudateniile, jocurile in care sunt implicati siinteleg aceste lucruri destul de confuz, dorind sa ramana nedezvaluiti. Unora li se pare

ca este suficient un gest necontrolat, un zambet sau un cuvant care sa le scape, pentru

ca psihologul sa sesizeze omul slab si fatarnic care isi pune o anumita masca.

fn opinia multora, psihologii si psihiatrii detin ceva de genul unei ,,chei magice",

care le permite sa afirme autoritar cine este si cine nu este normal.

Pentru un profan, nu sunt importante solutiile referitoare la normal si la patologic.

Aproape nimeni nu intreaba de criteriile folosite, de indoielile si premisele diferitelor

teorii. Se mentioneaza doar autoritatea generala a stiintei, cunostintele atestate prin

diplome universitare si prin practica de specialitate. Acestea sunt cunostintele vazutedin exterior, insotite de ideea ca analizeaza si opereaza pe baza unor criterii clare si

permanente.

Unii nutresc speranta ca vor fi perceputi si clasificati ca fiind sanatosi si normali:

Nu stau chiar asa de rdu. Am anumite sldbiciuni, dar nu atdt de mari meat sdmd

situez dincolo de normd. Sepoate dovedi cd totul este in ordine, ba, mai mult, cd tot

ceea ce sepetrece cu mine este tipic, obisnuitsi de inteles. Fiecare dintre temerile mele,

oricevissidorintdamea, oricecuvantnerostitpoatefidefinit, numit, deslusit

30 Psihologie

Lectia 32


11/73


si oarecum explicat. Tot ceea ce exista in minepoate dovedi o multime de trdsdturi,

proprietdti, atitudini, instincte, complete etc., intr-o configuratie mai mult sau mai

putin tipicd, iar acest psiholog nu o data a vdzut in viata lui asemenea aspecte si

nu va gdsi nimic care sd-l surprindd.

Un alt Specialist scrie in felul urmator despre acest aspect:

Existd diferente intre cunoasterea si intelegerea cuiva, pe de oparte, si descifrarea "si

catalogarea " acestuia, pe de altdparte.

Daca cineva se duce la psiholog cu problemele sale, face demersul acesta cu

*?

speranta cdvafi inteles; aceasta speranta trebuie sdfie, eel putin o clipd, mai

puternicd decdt teama.

Intalnirile intamplatoare genereaza convingerea ca tainele umane sunt, in general,

accesibile psihologilor, fiindusor de deslusit, iar interpretareapersonalitatii in termeni

obisnuiti ne frustreaza de individualitate sau de unicitate.Este suficientd o privire

obiectivdsi voi inceta sdmaifiu o taindpentrupsiholog. Sunt un caz, nu opersoand.

Cuvintele rostite la adresa oamenilor de catre psihologi se sustin prin statutul

,,adevarului stiintific", mai profund decat afirmatiile unui profan.

Dinfericire, multi oameni isi dau seama ca ,,haina" umana nu este ceva

I care sa poatd fi desdfrat fdra vointa si fdra participarea omului. Chiar

\ daca elinsusis-ar strddui, individulnu este accesibilcunoasteriipe deplin,

nici una dintre dasificdri nu-i va distruge individualitateasi unidtatea.

Cu alte cuvinte, nu este posibila o dezvaluire totala. Totusi ramane o oarecare jena.

Cu toate ca este constient de zona sa intima si inaccesibila, omul nu este intru totul

deschis in cadrul unei relatii.

Teama in fata psihologilorsi apsihiatrilorpoatefi consideratd si un reflex

\ :,y sdndtos al subiectivitdtii umane.

Aceasta ne previne in fata posibilitatii de a ne obiectiva in relatia cu cealalta persoana, in

fata unui om care tinde sa controleze mediul sau social. Psihologia nu este in sine nici

magica, nici amenintatoare sau primejdioasa, dar trebuie sa se stie ca poate fi

folosita si in scopul manipularii indivizilor.

Nu este chiar atat de important ce anume spun psihologii teoreticieni despre

subiectivitatea umana, cat ceea ce se petrece in timpul intalnirilor reale cu oameni

concreti.

Daca nu este respectata subiectivitatea, avem de-a face cu manipularea si cu o

abordare a omului ca obiect. Exista multi psihologi si exista multi oameni. Daca

doresti sa-i califici, procedeaza in termenii umanitatii, nu in contextul profesiei

practicate. Asadar, daca tu insuti vei intelege si vei accepta acest lucru, iti va fi mai

usor sa propui persoanei pe care o ajuti sa ia legatura cu un psiholog.

Psihologie 31


12/73

Cand trebuie sa solicit! ajutor altor specialist}?

Procedeaza intotdeauna astfel atunci cand nu reusesti sa ajuti o persoana. Procedeaza

astfel atunci cand te temi sa iei o anumita hotarare. Fenomenele care tie ti se par

ciudate si nefiresti pot constitui un motiv pentru a consulta specialistul.

Exercitiul 3:Atitudinea adecmta

Incearca sa te gandesti la incurajarea contactului cu un profesionist prin generarea,

in cazul persoanei care are nevoie de ajutor, a unei atitudini

corespunzatoare fata de o asemenea posibilitate.

Gandeste-te la situatii in care atitudinea initiala a acestei persoane este negativa,

indiferenta sau pozitiva. Gandeste-te la o actiune care se va dovedi favorabila, fie

atunci cand persoana respectiva nu are nici un fel de experienta in domeniu, fie

atunci cand ea a avut anterior o legatura cu psihologul.

Intreaba-te ce si cum poti face pentru ca atitudinea fata de contactul cu un

profesionist sa fie optima pentru evolutia contactului ulterior si, prin urmare,

pentru binele pacientului.

Strategia ta este una rationala? Valorifica faptele, informatiile sau emotiile?Folosesti presiunea si convingerea sau permiti ca eel ajutat sa-si extinda

posibilitatile de alegere?

Cum apreciezi strategia din punctul de vedere al eficientei? Consideri ca

poate fi construita o strategic universala, corespunzatoare tuturor?

Te rog sa analizezi problema cu partenerul tau de discutie. Confrunta-ti ideile in

cadrul discutiei si asculta informatiile celuilalt. Poate impreuna veti reusi sa

gasiti solutiile optime. Daca reusesti si doresti, descrie-le in tema pentru acasa.

O categoric aparte o reprezinta cei care simt mai profund, vad si aud ,,mai mult",

fiindu-le dat sa inteleaga mai bine, insa intr-un mod mai putin comunicativ. Din

cauza aceasta ei sufera, sunt solitari, respinsi, condamnati la stagnare, fara a reusi sa

se elibereze. Este ciudat, dar multora dintre noi ei ni se par oarecum mai buni decat

cei obisnuiti, ,,cenusii", comuni si tipici. Totusi, ei sunt cei din fata carora fugim,

pentru care ajutorul este necesar, absolut indispensabil, sunt cei pe care in mod

objsnuit ii numim nebuni. Stii ca in latina varius inseamna ,,altceva"? Ce anume

se afia in spatele fricii de altceva? Apararea a ceea ce este tipic? Esti de acord cu

acest lucru?

Citeste pentru nu a evita, pentru a nu te teme, pentru a sti sa sprijini ceea ce se poate

obtine in urma contactului cu un profesionist.

Poti ajuta pe cineva eficient daca refuza notiunea de ajutor? Am dreptul sdfiu eu

msumi, sdfac ceea ce doresc - asa gandesc si vorbesc multi. Se pare ca aceasta

este mai degraba manifestarea unei gandiri sanatoase. Nu-i asa? Ca atare, de ce ar

trebui sa fie ceva controversat? Sa ne gandim, de pilda, la consumul de alcool, de

tigari, de narcotice, la jocurile de noroc. Acestea sunt practici permise adultilor,

fiind tratate ca surse de placere personala. Dar, in acest caz, ne aflam in fata problemei

presiunii exercitate de interventia specialistilor. Tu ce crezi despre acest aspect?

Care este experienta ta?

32 Psihologie

Lectia 32


13/73


Exercitiul 4: Poti sa obligipe cineva sa accepte sa se intervina in viata sa?

Te rog sa analizezi mai multe opinii despre aceasta problema. Intreaba-i pe

oameni cand, daca si in ce imprejurari este justificata si admisibila oasemenea interventie, dupa parerea lor. Solicita-le exemple concrete.

Incearca sa aduni cat mai mult material si sa-1 sintetizezi dupa frecventa

opiniilor exprimate, dupa unitatea sau divergenta acestora.

Ca de obicei, merita sa privesti rezultatele obtinute si prin prisma propriilor

pareri. Te rog sa te gandesti daca se manifesta ideea unei asemenea ingerinte

printre cei apropiati, din familie sau din mediul tau.

Ai avut vreo experienta in acest sens? Intrucat aceasta este o tema dificila,

intima, extrem de dureroasa, consider ca tu insuti vei lua cea mai buna hotarare cu

privire la nevoia de a discuta, de a te confrunta, de a-ti impartasi reflectiile saude a descrie materialul obtinut ca tema pentru acasa.

Alcoolul, fumatul, consumul de narcotice, jocurile de noroc, practicile sexuale inedite

etc. sunt considerate practici particulare daca se desfasoara intr-un cere intim, printre

prieteni, fara sa tulbure viata publica. Dar cand sunt practicate in mod necontrolat,

necumpatat, acestea se rasfrang asupra celorlalti: familie, colaboratori, prieteni,

servicii publice, politic, lucratori din domeniul judiciar, medici, terapeuti.

Cel viciat devine dependent de societatea care ii asigura intretinerea si tratamentul.

Societatea ar trebui sa ajute la satisfacerea unor necesitati care, altfel,isi gasescexpresia in astfel de vicii. Care sunt asemenea necesitati? Am putea enumera printre ele

apropierea, sentimentul propriei valori, acceptarea sociala etc.

Sa nu spui niciodata despre tine ca nu ai face asa ceva! Te rog sa nu fii prea sigur de

tine intr-o astfel de chestiune. Mai bine cauta apropierea unor persoane pe care le

ajuti tu insuti prin intermediul factorilor contextuali, care iti permit sa dobandesti si

mai multa siguranta si incredere in fortele personale, determinandu-te sa te opui

factorilor care ne fac sa fim dependenti.

Capitol XII

Psihologie 33


14/73


15/73

Cand trebuie sa soliciti ajutor altor specialifti?

Te rog sd nu-i privesti pe ceilalti cu superioritate sau cu ironie. Atentia tatrebuie sdse concentreze asupra originii comportamentului modificat. Dacadoresti sdfaci aprecieri, nu uita cd trebuie sa apreciezi comportamentul, nuper so ana.

Analizand aspectele referitoare la aprecierea generala a eficientei procesului de

psihoterapie profesionista, constatam ca aceasta eficienta este dificil de pus inevidenta prin cercetari empirice. Reprezentarea asupra sa devine mai clara datorita

reflectiilor referitoare la dificultatile variate, manifestate in cercetarea unui fenomen

atat de complex cum este acordarea ajutorului, fie el si profesionist.

Nu stim totul despre ce anume actioneaza, cum actioneaza, cat de durabile si de

profunde sunt schimbarile omului dupa ce apeleaza la serviciile de specialitate.

lata de ce reflectiile tale sunt valoroase!

Exercitiul 5: Proiecteazd un model de cercetare a eficientei terapiei

profesioniste!

Daca doresti, poti sa incerci sa proiectezi cercetarea eficientei terapiei

profesioniste. Poti sa alegi, fireste, o anumita scoala, o metoda sau o tehnica de

psihoterapie pe care o cunosti.

Gandeste-te la grupa de subiecti care ar trebui sa fie supusa cercetarii si la cea de

control, in raport cu care ar trebui sa se realizeze comparatia.

Cel mai important va fi sa stabilesti criteriile prin care se dobandeste sanatatea si

o mai buna adaptare, precum si dezvoltarea personala a celor supusi terapiei. Ce

criterii consideri a fi importante si decisive? Care sunt standardele pentru aceste

criterii in procesul de cercetare a eficientei psihoterapiei?

Prezinta-ti reflectiile sub forma unei lucrari scrise. Daca doresti, poti sa-ti

impartasesti aceste impresii in tema pentru acasa.

In procesul de acordare a ajutorului calificat, apar multe probleme etice. Acestea se

refera, de exemplu, la informarea pacientului cu privire la posibilitatea de a

alege diferite tipuri de terapie. Ce crezi? Toti psihoterapeutii spun acest lucru

pacientilor?

Aceste probleme se refera, de asemenea, la gradul de participare a pacientului in

formularea contractului terapeutic. Sunt definite, in acest caz, scopurile procesului

terapeutic, procedeele folosite, posibilitatile existente. Din pacate, uneori aceste

probleme sunt rezolvate in mod arbitrar de catre terapeut, fara participarea pacientului.

Este foarte important, de asemenea, dreptul omului de a supune criticii ceea ce se

petrece intre el si terapeut, precum si de a finaliza terapia sau de a cauta ajutor in

altaparte.

Terapeutii ajutd adesea persoaneleal caror comportament si ale caror

senzatii nu concordacustandardele considerate normale.

Lectia 32

(2(40-41))

Psihologie34


16/73


17/73


Cei mai multi terapeuti sunt de parere cd reprezentantii categoriilor lorprofesionale au obligatia de a ajuta la schimbarea conditiilor socialegeneratoare de disfiinctii, nu doar la schimbarea indivizilor la care auaparut tulburari de manifestare.

Un psihoterapeut afirma: Dacd nu participant activ la sustinerea schimbdrilor

socialefavorabile, vomparticipa activ la mentinerea unui sistem, asa cum seprezinta. el.Semnificatia acestei afirmatii devine mai vizibila daca vom avea in vedere

psihologii care lucreaza pentru institutii precum armata sau penitenciarele.

Un asemenea scop poate sa intre in conflict cu modalitatea de autorealizare a

persoanei, cu valorile acesteia. In acest caz, psihologul terapeut trebuie sa aleaga.

Oare poate sa ,,recomande" revolta sau schimbarea practicii obligatorii in institutia

respectiva pentru a o adapta la nevoile omului, si nu invers? Sau adaptarea este

exclusiv procesul de schimbare a individului pentru a se adapta unui mediu invariabil?

Psihoterapia nu poate deveni un procedeu radical, lipsit de etica, servind

limitarii libertatii umanein gandire si actiune. Gandeste-te la folosireapsihiatriei inperioada comunismului ca instrument ,,de lupta" impotriva adversarilor politici.

Analizeaza o asemenea problems cu partenerul tau de discutie.

Sa nu uitam ca insusi modul de intelegere a tulburarii sanatatii psihice poate fi

supus rndoielii. Cauza acestui lucru consta in ideea de a atribui raspunderea pentru

suferinta bolnavului si situatia in care in el se afla defectelor acestuia, adica lui

Tnsusi, nu conditiilor externe, care adesea au determinat aceste insuficiente. De

altfel, aceasta tendinta predomina nu numai in psihologie si in psihiatrie, ci si in

sistemul juridic si in institutiile care operationalizeaza legea.

Lucrurile par sa semene cu situatia in care, daca gheata nu se potriveste, atunci unmod propriu de actiune este acela de a descoperi ce defecte are piciorul.

Capitol XII

35Psihologie


18/73


Rezumat

Sa mcercam, la final, sa rezumam reflectiile noastre. Pana la urma, ce putem face

atunci cand cineva are incredere in noi si ne cere ajutorul?

Atata timp cat ai convingerea si increderea ea poti sa ajuti pe cineva, iar problemele si

temerile lui nu-ti starnesc teama si nu provoaca nici un rau individual sau social,

atunci ajuta, fa lucrul acesta cat mai bine cu putinta.

Totusi, nu exagera. Nu face experience cu tine insuti.

Satisfactia si bucuriatanu pot constitui o contraponderefataderiscul

altcuiva de a suporta daune.

Daca lucrurile stau altfel, propune ajutorul specialistilor. Solicits asta numai in cazuri

extreme. Nu uita ca ai dreptul de a nu observa ceva, de a nu intelege bine un lucru,

chiar de a nu-1 accepta, de a te simti neputincios sau prea putin eficient. Indiferent

daca pana la urma acordam ajutor nemijlocit sau il indreptam pe eel suferind la unspecialist, intotdeauna il putem inconjura cu dragoste si compasiune. Aceste actiuni nu

se exclud, dimpotriva, se sus in reciproc. Nu uita, de asemenea, ca nu trebuie sa te

simti vinovat, nu numai daca nu poti sa-1 ajuti pe un om, dar nici atunci cand nu vrei

sa faci lucrul acesta. Nu trebuie sa practicam toti acordarea de ajutor celorlalti. S-ar

putea sa nu fii pregatit in acest scop, sa mergi pe alta cale si sa nu fie nevoie acum

de o caracterizare a gestului tau.

Asadar, ajutandtu insuti sau indreptdnd persoana suferinda catre un

specialist, opoti inconjura intotdeauna cu dragoste.

A-i acorda cuiva incredere inseamna a dori sa-i elimini sau sa-i diminuezi suferinta.

Tu stii eel mai bine daca doresti acest lucru.

Lectia 32

36 Psihologie


19/73


20/73

LECTIA 33 t|

Ce putem face pentru a diminua probabilitatea

aparitiei unei boli somatice?

In sdndtatea tal, Sdfim sdndtosi!, Multd sanatate!, Sanatate! - iata cateva expresii

frecvent intalnite, referitoare la conditia noastra fizica si la starea noastra de spirit.

Toata lumea stie ca starea de sanatate fizica este aproape in totalitate independents de

noi insine, fiind un exemplu de situatie in care nu avem prea multe de spus.

In fapt, ce anume intelegem prin notiunea desdndtatelStarea de sanatate trebuie sa

fie inteleasa ca functionare optima a diferitelor organe si sisteme sau, mai curand, ca

stare psihica si dispozitie determinata de acestea? Nu este acelasi lucru. Uneori ne

simtim de-a dreptul groaznic, fara a avea motive fiziologice, sau, dimpotriva, nesimtim confortabil, desi starea organismului nostru este proasta. O persoana care

prezinta o anumita deficienta, avand dificultati in functionarea unui anumit sistem

sau organ, poate sau nu sa fie considerata sanatoasa? Ce crezi?

Exercitiul 1: Sanatatea...!?

Intreaba eel putin cinci persoane ce anume este necesar si suficient, in opinia

lor, pentru a ne putea pronunta cu certitudine in legatura cu sanatatea cuiva.

Cu alte cuvinte, ce conditii trebuie sa indeplineasca un om sanatos.

Gandeste-te daca expresiile folosite de ei sunt pozitive (adica formulari de

tipul Trebuie, Ar trebui) sau negative (de tipulNu poate, Nu ar trebui).

Verifies daca expresiile folosite de cunostintele tale reflecta indicii subiective

(ce anume simte si cum se simte subiectul) sau indicii obiective (de exemplu,

masuratori medicale sau observatii externe). Ai intalnit expresii si descrieri

ideale ale asa-numitei stari de sanatate deplina sau mai degraba aceste descrieri

sunt conditionate, prezentand ce trebuie sa faci pentru a fi considerat sanatos? Ce

anume reprezinta reperul acestor formulari: teoria, conceptia despre

sanatate, cercetarile, cunostintele referitoare la date corecte, tinand seama devarsta, de sex etc.?

La ce rezultat ai ajuns? Esti de acord cu opiniile transmise? Impartaseste-ti

reflectiile cupartenerul tau de discutie. Care este conceptia ta despre sanatate? Tu

insuti pari sanatos in propriii ochi? De ce? De unde provine si de ce

anume este determinata abordarea acestei probleme, in cazul tau?

Psihologie


21/73

Lectia 33 Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli somatice?

Problemele de sanatate ne arata cat suntem de fragili, de vulnerabili, ne fac sa

intelegem legaturile dintre noi si deprinderile noastre, ne invata sa fim smeriti.

Mentinerea sanatatii si a unei bune conditii se asociaza cu alegerea unui stil de

viata sanatos, a unor deprinderi alimentare corecte, cu miscarea fizica, cu felul in

care respiram si ne ingrijim de propriul corp, precum si cu mediul in care traim.

Psihologia ne invata ca putem avea si un alt fel de influents asupra sanatatii noastre,

prin modul de a percepe lumea, prin atirudinea generala fata de noi insine, fata deviata si fata de celelalte persoane.

13 si 14 | Abordarea problematicii referitoare la boli este puternic implicata, din acest punct

(2-20) I de vedere, in fenomenul de localizare a controlului, in cazul experientelor de viata.

Pot fi gasite aici si elemente importante din punctul de vedere al dezvoltarii personale.

Vom incepe acum o calatorie prin ,,tinutul Sanatatii si al Bolilor". Pentru aceasta, ar

trebui sa abordam imprejurarile, sa observam mediul inconjurator, atat in siruatiile

,,luminoase", cat si in cele ,,intunecate". Nu se stie cand, cui si in ce imprejurare ii pot

fi utile informatiile dobandite aici.

Ce putem, deci, face pentru a diminua probabilitatea aparitiei bolilor somatice?Cum ne putem autodefini? Avem un anumit corp sau suntem un anumit corp?

La nivelul cunostintelor actuale de biochimie, se constata ca simtem, in primul

rand, corp. E adevarat ca nu prea vrem sa ne impacam cu aceasta afirmatie.

Posibilitatile tot mai extinse de studiere a proceselor celulare, de efectuare a unor

masuratori tot mai precise si de mentinere a controlului asupra desfasurarii

experimentelor dezvaluie noi descoperiri in acest domeniu. Numeroase procese

care erau localizate in sufletul nostru se dovedesc a fi, pur si simplu, o serie de

reactii chimice. Sau poate sunt doar reflectarea acestora?

Asadar, este vorba despre o unitate psihofizica sau, mai curand, despre un dualism?

Este o eroare sa privim trupul ca pe ,,un ambalaj" incomod si impovarator, in care se

afla sufletul, dar nici glorificarea lui, frecvent intalnita la persoanele fascinate de

estetica si de eficienta, nu este de dorit. Aceasta este o tendinta narcisista (de a ne

adora), care exprima imaturitatea personalitatii celui care gandeste astfel. Cred ca s-

ar putea spune foarte clar: Suntem si corp. Corpul este o importanta parte

constitutiva a fiintei umane.

Psihologie


22/73

Despre sanatatea proprie si a celorlalti

Unitatea psihosomatica afiintei umane reprezinta premisa discutiilor din

aceasta lectie.

Este suficient sa constientizam ca influenta dintre corp si psihic este reciproca si ca 86

produce 0 interactiune complexa, bilaterala, iar reflectiile asupra factorului prioritar nu

due intotdeauna la o abordare pozitiva.

Gandeste-te laurmatoarele exemple:

Exemple (A):

> Sunt trist, sunt incordat,fiindcdsimt cdmdsufoc si cdmddoare capul>

Mddoare capul si abia respir,fiindcdsunt trist, sunt incordat si mdhnit.

^ Cu cat trdiesc mat intens starea mea de tristete, de amdrdciune si de

incordare, cu atdt mai tare mddoare capul.

^ Cu cat md doare capul mai tare si mdsufoc, cu atdt simt cum se intensifiedstarea de tristete si md simt din ce in ce mai rdu.

La un moment dat, este dificil sa stabilim care factor a fost cauza raului nostru, dar se

observa tendinta de a o cauta intr-o anumita stare a corpului. Mai rar ne gandim la

emotiile negative ca la o cauza a disconfortului fizic.

Identificarea interdependentei dintre viata psihica si starea fizica a omului s-a realizat la

nivel biologic si spiritual. Aceste reflectii isi au originea in antichitate: Heraclit,

Platon, Aristotel sunt reprezentantii abordarii filosofice, in timp ce Hipocrat si

Alkmeon din Kretona - cei ai abordarii naturalist-biologice.

La relatia dintre manifestarile psihice si cele fiziologice se raporteaza, in mod practic, si

preotii si samanii din triburile primitive. Blestemul, dansurile rituale, mastile,

farmecele etc. urmareau sa redea sanatatea celor bolnavi, sa le salveze viata sau,

dimpotriva, sa aduca prejudicii celui sanatos, cu ajutoral magiei negre.

Tot aceasta interdependenta o au in vedere de sute de ani yoghinii hindusi. Exercitiile

lor si practicile sistematice permit obtinerea unor efecte care pentru alte civilizatii

par absolut senzationale, daca nu chiar paranormale.

Exercitiul2: Urmarindindescriptibilul...

Alege din domeniul literaturii sau al cinematografiei exemple si descrieri ale

practicilor yoghinilor. Reflecteaza asupra mecanismului care actioneaza pe

parcursul folosirii acestora. De ce se pot intampla toate aceste fenomene

nejustificate, din punctul de vedere al celui care observa?

Daca doresti, cauta materiale in lucrari stiintifice. Tema este fascinanta si se

preteaza la un studiu individual.

Capitol XIII

Psihologie


23/73


Incearca sa identifici mecanismul: actiune exterioara convingerea ca parte a

imaginii lumii emotiile - mecanismul fiziologic al emotiilor -

schimbarile somatice. Poti apela la ajutorul parteneralui tau de discutie. Daca tu

crezi ca este o idee buna, scrie si trimite rezultatele studiilor tale, ca tema

pentru acasa.

Se vorbeste chiar despre medicina psihosomatica, care il abordeaza pe om ca un totunitar. Aceasta se bazeaza pe premisa ca schimbarile din sfera unei functii de un

anumit gen atrag dupa sine schimbari in sfera altei functii.

Medicina psihosomatica se constituie din doua componente importante:

psihosomatica,bazata pe asertiunea ca factorii psihosociali pot d eclansa in

organism anumite schimbari fiziologice;

somatopsihologia, care sustine ca starile fiziologice determina modificari in

ceea ce priveste manifestarea psihica a omului.

Realizam ca aceste interdependente au caracter bilateral, ca pot lua forma uneiinteractiuni reversibile in privinta influentelor reciproce dintre corp si psihic. Aceste

interdependente pot actiona benefic sau nefavorabil asupra starii noastre de sanatate.

Ce sunt tulburarile psihosomatice?

Tulburarile psihosomatice au legatura cu starile de incordare prelungite si in special cu

stresul. In cazul unor boli precum ulcerul si diferitele forme de alergii, exista o

legatura destul de stransa, constatata de mult timp, intre simptomele si starile

pacientului si acesti factori care trebuie sa fie luati in considerate in terapia clinica.

Aceasta este o legatura de alt tip decat in tulburarile nervoase.

Majoritatea medicilor considera ca tratarea tulburarilor psihosomatice, spre deosebire de

nevroze, nu este posibila fara un tratament medicamentos, cu toate ca medicina

neconventionala sustine altceva.

Pe noi ne intereseaza in primul rand parerea psihologilor in aceasta privinta. Putem

identifica orientarile de baza in cercetarea psihologica privind tulburarile si bolile.

Cele mai vechi cercetari psihologice in acest domeniu deriva din traditia

psihanalitica. Este vorba despre identificarea unei anumite structuri de

personalitate ,,responsabile" pentru aparitia mecanismului patologic al

bolii.

Exista, de asemenea, cercetatori care cauta sa identifice legatura dintre f actorii

situationali si aparitia bolii. Este vorba despre behavioristi si despre eclectici,

care incearca sa stabileasca legatura dintre comportamentele de un anumit tip si

aparitia si evolutia bolilor.

In laboratoare se cerceteaza, de asemenea, reactiile fiziologice care insotesc

emotiile.

4 Psihologie


24/73

Despre sanatatea proprie si a celorlalti____________________________________Capitol XIII

Un exemplu de cercetari asupra personalitatii il constitute cautarile referitoare la

factorii responsabili de aparitia infarctului, ale caror rezultate sunt cunoscute sub

numele de personalitate coronariana.

Potrivit cercetatoarei F. Dunbar, autoarea unui studiu despre cauzele aparitiei

infarctului, pacientii cu boli coronarienese camcterizeazdprintr-o mare nevoie de

dominatie si de realizari, printr-o autodisciplinddeosebitd, prin tendinta de a stinge

focarele de tensiune (eliminarea discordantelor constientizate, indeosebi a celor

care se referd la autoritate). Conflictele cu autoritdtile se refereau adesea la tendinta

satisfacerii nevoii de a se ajunge la anumite realizari. Nevoia de agresivitate rareori

ducea la explozii violente. Ei manifestau o mare sensibilitate si tendinta de a se

simti ofensati. Avdnd probleme de viatd, preferau sd le pdstreze pentru sine, nu sd le

impdrtdseascd celorlalti (dupa K. Wrzesniewski).

Alte cercetari, referindu-se la aceeasi categoric de bolnavi, au surprins la acestia un

deosebit spirit al datoriei. Activitatea profesionala reprezinta pentru ei aproape unica

activitate in viata. De asemenea, ei manifesta o puternica nevoie de dominare.

Dupa opinia altor specialist!, orice diferente manifestate in sfera personalitatii sunt

neesentiale din punct de vedere statistic. Ei au atras atentia doar asupra deosebirilor

din sfera controlului emotional: dificultatile de stapanire a tendintelor agresive si

nivelul mai ridicat al reflexivitatii.

Alte cercetari, desfasurate mtr-un interval lung de timp, pe un esantion mare de

persoane (cercetarile grupului de la Chicago), constata la pacientii cu boli cardiace

inclinatii mai accentuate in ceea ce priveste trairea tensiunilor emotionale, o puternica

nevoie de independent si o atitudine suspicioasa fata de ceilalti oameni.

Cercetarile cu privire la personalitatea persoanelor predispuse la infarct sunt cele

mai frecvente. De asemenea, exista materiale despre persoanele cu ulcer gastric

sau duodenal. Acestea manifesta un sentiment de raspundere excesiv, nejustificat,

precum si un nivel ridicat de constientizare a situatiilor carora nu le pot face fata si o

agresivitate estompata.

Cercetarile cu privire la factorii situationali semnaleaza urmarile in plan fiziologic ale

unortrain cu caracter traumatic, din perioada copilariei; de exemplu, moartea celor

apropiati, divortul parintilor, insuccesele scolare, intreruperea studiilor pentru

castigarea existentei. In plus, se atrage atentia asupra dificultatilor generate de

activitatea desfasurata - neacceptarea rolului profesional - si de situatiile

conflictuale din casnicie.

Acestia sunt factori stresanti generali, dar pe specialisti i-a interesat si relatia dintre

trairea anumitor situatii si aparitia unei boli concrete. De exemplu, cei predispusi la

infarct au prezentat intr-adevar, din punct de vedere statistic, mai multe situatii

conflictuale, referitoare, in primul rand, la activitatea profesionala.

Psihologie


25/73

5


26/73

Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli somatice?

Cercetarile referitoare la reactiile fiziologice din timpul stresului, efectuate asupra

animalelor si a oamenilor, descriu reactiile fiziologice in situatii de stres - atat in

conditii de laborator, cat si naturale. Se constata ca in asemenea situatii se produc

modificari esentiale ale multor parametri fiziologici - modificarea pulsului, a

ritmului respiratiei, a tensiunii, a caldurii corpului, a compozitiei chimice a

unor lichide din organism etc.

S-au efectuat, de asemenea, cercetari sociologice si demografice, care depasesc

cadrul psihologiei, privind influenta anumitor factori (industrializarea, densitatea

populatiei, perioada istorica, apartenenta laun anumit grup profesional etc.) si aparitia

unor boli concrete.

Rezultatele tuturor acestor cercetari pot fi ,,aduse la un numitor comun". Cum?

Psihologia ofera urmatoarea explicatie:

Este vorba despre suprapunerea dintre actiunea unor predispozitii ale

personalitatii si factorii situationali, de stres, care determina modificari

fiziologice in organism. Aceste modificari pot fi rare si efemere.

Totusi, repetarea manifestarii, avand ca efect trairile emotionale cu un grad de

tensiune mai intens decat eel optim, decurgand din interact!unea factorilor de

personalitate cu cei situationali, precum si sensibilitatea unui anumit organ,

slabirea acestuia sau bolile anterioare, pot constitui un complex de factori

cauzali patogeni.

Aceste forme de comportament repetabil sunt definite ca modele behavioriste,

uneori ajungandu-se la urmatoarea generalizare: stiluri de viata sanatoase sau

nesanatoase.

Cercetarile ilustrative asupra modelelor de manifestare a persoanelor bolnavedin punct de vedere fiziologic se refera, de asemenea, la persoanele care au

suferit deja un infarct. Specialistii au identificat aici doua modele de

comportament: de tip A si B.

Baza modelului de comportament A o constituie nevoia de realizari, indeosebi in

sfera profesionala, nevoia de dominatie si de agresivitate. Actiunile persoanelor

care exemplifies acest model sunt puternice, rapide si schimbatoare. Ele se

caracterizeaza prin ritmul exploziv si rapid al vorbirii, prin incordarea puternica a

muschilor, prin mimica si miscare vioaie, prin gesticulatie brusca. Isi grabesc

interlocutorii, mananca fara a fi atenti si in graba. Se subliniaza, de asemenea,

raspunderea sporita fata de sarcinile intreprinse, incarcarea excesiva cu probleme

profesionale, acasa, noaptea si in concediu.

Cum se face ca personalitatea si contextul, precum si modelul de manifestare

decurgand din interactiunea acestor factori influenteaza aparitia bolilor somatice?

O verigd intermediara in declamarea bolii opot constitui EMOTIILE.

Lecjia 33

Psihologie


27/73

Despre sanatatea proprie i a celorlalti

Emotiile sunt in relatie cu modul de percepere a unei situatii, exercitand o influenta

secundara asupra manifestarii omului. Componentele fiziologice ale emotiilor,

reprezentate de modificarile care insotesc trairea acestora, pot influenta starea

organismului. Daca nu crezi, incearca sa faci un experiment!

Exercitiul3: Observacum,,sedezlantuie" emotiilein corpultau!

Exista reactii fiziologice ai caror parametri sunt usor controlabili, precum

temperatura corpului, pulsul, tensiunea, ritmul respiratiei, transpiratia etc.

Te rog sa urmaresti timp de o saptamana modificarile corpului tau, pe care le

poti masura, percepe, numara. Observa ce anume se intampla cand ti-e teama de

ceva sau cand te infurii si fa comparatie cu starea organismului atunci cand

nu simti nici un fel de rncordare. Teama si furia sunt starile care actioneaza eel mai

usor si eel mai puternic. Te poti concentra, de asemenea, asupra corpuluiatunci cand simti o stare puternica de jena.

Cel mai bine ar fi sa ai la indemana un aparat de masurat tensiunea, un

termometru si un ceas cu cronometru. Poti incerca sa declansezi aceste emotii in

mod experimental. Ti-ar prinde bine ajutorul partenerului tau de discutie. Daca

doresti, dupa ce faci aceste masuratori, le poti inregistra si descrie. Acesta ar fi un

material potrivit pentru o tema pentru acasa, cu conditia sa traiesti, in general,

emotii puternice si sa le masori in momentul in care se manifesta.

In ce mod, sub influenta emotiilor, se ajunge la modificarea functionarii

organelor interne? Cu siguranta ca doresti sa afli lucrul acesta.

Stimulii din afara organismului ajung la noi prin intermediul receptorilor externi, iar

cei interni ajung prin intermediul interoreceptorilor. Prin tesuturi, ei ajung la

scoarta cerebrala, unde sunt identificati si analizati. Creierul nostru stabileste ce

importanta prezinta stimulii respectivi pentru individ. Daca acestia vor fi considerati

esentiali, vor fi transmisi spre cei mai apropiati centri. Un rol deosebit il joaca aici

sistemul vegetativ-simpatic, care transmite stimulii la organele interne, fapt care se

poate produce pe cale nervoasa sau hormonala.

Psihologie

Capitol XIII


28/73

7


29/73

Leetia 33 Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparijiei unei boli somatice?

Daca o siruatie va fi perceputa ca amenintatoare, are loc mobilizarea intregului

organism pentru efort. Aceasta este o reactie atavica, conditionata de evolutia

specie! noastre.

Astazi, rareori dispunem de posibilitatea de a folosi deplina mobilizare fiziologica.

C&nd intervm si alti factori, se poate ajunge la modificari care au drept consecinta

boala.

Rolul factorilor psihologici in aparitia bolilor somatice este explicat totodata de

inodelul lui Levi. Autorul ia in consideratie stimulii psihosociali (exteriori) si

programul biologic general: tendinta de a reactiona intr-un anumit fel, conditionata

genetic si legata de influentele anterioare ale mediului. In opinia lui, acesti stimuli

declanseaza mecanismele intermediare sau reactiile fiziologice. Daca actioneaza

frecvent, indelungat, puternic, ei devin negativi si pot conduce la aparitia

simptomelor sau chiar a bolii in sine.

Semnificativa este denumirea bolii insesi pe care o foloseste autorul: limitare,boala

determinata de perturbari psihice sau somatice. Aceste limitari se exprima in

insuccesele inregistrate in rezolvarea sarcinilor. Cuvantul ,,boala" poate fi examinat siraportat la diferite niveluri din ierarhia morfo-fiziologica. Astfel, poate sa nu

functioneze sau sa functioneze prost celulele, un organ sau intreg organismul.

Sintetizand, emotiile caracteristice unui anumit tip de reactie declanseaza reactii

fiziologice specifice, care pot accelera aparitia bolii. Trairea emotiilor (de exemplu, o

puternica stare de teama sau de furie) determina declansarea altor factori de rise

pentru afectiunile somatice, cum sunt fumatul, alcoolul, alimentatia excesiva etc.

Uneori, emotiile care intervin o singura data, dar sunt puternice, devin factori

declansatori ai bolii. Se poate intampla ca o emotie foarte puternica sa poata conduce, de

exemplu, la infarct, fara sa existe modificari anterioare ale vaselor sanguine. Estedificil insa ca acest fenomen sa fie extrapolat si la alte boli.

Care este concluzia? Trebuie sa ne dezobisnuim sa traim emotiile? Emotiile negative

sunt, pur si simplu, nocive! Ele reprezinta un atavism inutil oamenilor civilizati,

care ingreuneaza adaptarea la conditiile de mediu.

A renunta la emotiile negative nu este insa posibil. Emotiile exista si sunt atat pozitive,

cat si negative. Ai putea sustine ca ceata si lapovita sunt inutile? Fiecare emotie este

naturala, proprie omului. Nenaturala si patologica este mai degraba inhibarea

permanenta a emotiilor, indeosebi atunci cand acestea sunt puternice, bruste si se

repeta.

Totusi, emotiile pe care le traim in zona constiintei noastre se supun mecanismului de

autocontrol, care nu poate fi identificat cu reprimarea emotiilor.

Putem influenta activ intensitatea emotiei, nepermitand aparitia unei tensiuni

atat de puternice, incatsafacaimposibilaalegerea comportamentului adecvat

unei anumite situatil

Psihologie


30/73

Despre sanatatea proprie si a celorlalti_____________ __________ ______ Capitol XIII

Emotiile nu sunt de la inceput puternice; de exemplu, furia ta apare dintr-o

insatisfactie marunta. Daca ai lasa-o sa se manifeste, probabil ca nu ar mai trebui

sa-ti iei pulsul si sa-ti stergi broboanele de transpiratie de pe fhmte.

In plus, poti dispune de un nivel al cunoasterii de sine care sa-ti permita sa eviti

situatnle care provoaca emotii excesive. De cele mai multe ori poti sa iesi, sa te

scuzi, amanand discutia, sa te sustragi de la rezolvarea unei probleme sau sa incerci sa-

ti schimbi atitudinea, sa abordezi situatiile cu mai mult umor, sa te gandesti laprobleme intr-un alt context. Ce importanta au toate acestea in comparatie cu

eternitateal? - spunea un prieten al meu. In primul rand, trebuie sa permiti emotiilor sa

se exteriorizeze, sa se manifeste atunci cand nu sunt inca atat de puternice incat sa nu

le mai poti controla. In al doilea rand, trebuie sa traiesti in asa fel incat sa eviti ceea ce

te emotioneaza in mod accentual negativ. In al treilea rand, schimba-ti atitudinea

fata de stimuli, prin modificarea perspectivei, prin asocierea cu semnificatii alternative.

Tu insuti esti raspunzator de emotiile tale. Toate iti sunt necesare, firesti, desi

expansiunea lor poate sa nu fie acceptata de mediu, iar componentele fiziologice

ale unor emotii puternice pot sa influenteze nefavorabil starea organismului tau,

indeosebi cand se repeta.

Mai exista o problema, de natura teoretica. De ce emotiile pozitive puternice, care au,

de asemenea, componente fiziologice, nu ne afecteaza organismul? Ai auzit pe cineva

ca a ajuns la spital fiindca a ras prea des sau fiindca a trait stari de admiratie si de

extaz? Dimpotriva, toate aceste manifestari permit organismului nostru sa devina

viguros, sa-si refaca energia si sa se destinda. Asemenea sentimente contribuie la

somatizarea pozitivd, asa cum emotiile neplacute sunt prezente chiar si la nivel

biochimic.

Intelegi caiti poti influenta considerabil propria sanitate prin alegerea anumitorcomportamente, in acord cu personalitatea si cu deprinderile tale. Comportamentele in

sine pot favoriza sau nu sanatatea si pot conduce, de asemenea, la trairea emotiilor.

Daca acestea sunt puternice, violente si repetabile, exista probabilitatea declansarii

sau accelerarii unei boli.

Majoritatea teoreticienilor accepta acest punct de vedere. Nici aspectele intalnite in

viata cotidiana nu infirma continutul acestei asertiuni.

Incearca sa verifici daca, intr-adevar, lucrurile stau astfel.

Exercitiul 4: Cum a aparut acest infarct?

Incearca sa porti cateva discutii pe tema cauzelor psihologice, sesizate de interlocutorii

tai, in aparitia infarctului. Intreaba-i mai intai daca stiu pe cineva care sufera de

aceasta afectiune. Formuleaza intrebari nu despre starea somatica dinainte

de infarct, ci despre deprinderile, modul de viata, modurile de a reactiona si

despre trasaturile de personalitate ale bolnavului respectiv.

Psihologie 9


31/73


Roaga-i sa identifice posibile relatii intre trasaturile de caracter, anumite

comportamente si tipul emotiilor traite. Incearca sa formulezi intrebarea si

altfel: daca interlocutorii cunosc persoane cardiace linistite, echilibrate, fericite,

traind mtr-o totala relaxare si in relatii bune cu cei din jur. S-ar putea ca

aceasta abordare sa va fie utila la ineeputul discutiei pe aceasta tema.

Verifica daca actioneaza frecvent convingerea cu privire la legatura dintre

factorii de natura psihologica si aparitia bolilor somatice si comunica-ticoncluziile in tema pentru acasa. Propune-i partenerului tau de discutie analiza

acestei probleme.

In continuare, ne vom ocupa de probleme care starnesc controverse serioase.

Daca, in ce masura si cum poate omul influenta nemijlocitevolutia proceselor fiziologice ale corpului sau?

Despre inzestrarile ,,yoghine" ale animalelor, lumea a aflat relativ recent. Sobolanii,

cainii, pisicile, in timpul experimentelor de laborator, isi incetinesc sau isi accelereazapulsul, isi regleaza tensiunea arteriala, isi modifica functionarea rinichilor,

influenteaza biocurentii creierului si fluxul sanguin la nivelul urechilor. Scopul

acestor reglari este eel de evitare a durerii sau de obtinere a hranei.

In cazul oamenilor, cei examinati au fost rugati sa-si modifice inregistrarea functiilor

corpului pe ecranul monitorului, in timpul experimentului.

Ne putem imagina urmatorul dialog:

- Cum saprocedez? Nu existdaid nici unfel de butoane!

- Varogsaincercati doarsdintrati intr-o stare corespunzdtoare,pentru a reusi.

- In ce stare?

- Varogsaincercati...

Generatorul de imagini de pe ecran era conectat cu senzorii care trimiteau semnalele

creierului sau ale ritmului inimii ori indicatorii de tensiune arteriala ai persoanei

exanimate. Majoritatea celor examinati, dupa un anumit timp, au atins performanta

dorita. Regland sunetul clopotelului (de exemplu, intensitatea acestuia) sau forma

imaginii de pe ecran, aceste persoane isi reglau concomitent ritmul creierului,

activitatea inimii, tensiunea si alte reactii ale organismului.

Celor examinati le era greu sa descrie acest lucru in cuvinte. Unii simteau ca in ei,,se misca ceva", altii incercau sa se relaxeze sau sa se incordeze, intr-un anumit

mod. Lucrul eel mai important era sa gaseasca in ei acea stare macar o data, fie si

pentru o clipa. Ulterior, era destul de usor sa o repete si sa o consolideze.

Trecerea in revista a starilor organismului, incercarile si erorile, precum si existenta

cuplarii reversibile, care semnala modificarea functiilor, toate acestea erau necesare in

metoda respectiva.

?siho\ogie


32/73

Despre sanatatea proprie si a celorlalti

Dar care este aceasta metoda? Este vorba despre un element constitutiv al terapiei

behavioriste.

Sa-ti poti regla voluntar respiratia, functionarea inimii si a temper a turii

corpului... Ar fi grozav, dar oare este posibil? Sa verificam in cazul nostru.

Exercitiul 5: Influentdndu-ne propriul corp

Te rog sa te asezi comod. fncearca sa gasesti eel putin 10 minute pentru tine, in

care sa nu te deranjeze nimeni. Include ochii. Imagineaza-ti o lamaie.

Priveste-o imaginar. Vei incepe ,,sa actionezi" lent. Imagineaza-ti ca iei in

mana o lamaie rotunda sau alungita. Incearca sa receptezi cu toate simturile

ceea ce transmite fructul respectiv: intensitatea culorii galben-deschis,

suprafata rece si poroasa, mirosul specific, puternic. Imagineaza-ti ca tai fructul.

Sectionezi lamaia, iar sucul ei ti se prelinge printre degete. Dupa o clipa iti

lingi degetele. Simti gustul acru si unic in felul sau, puternic si irepetabil.

Simti ca ai in gura ceva mai multa saliva decat la inceput?

Ce anume s-a schimbat? Nimeni nu a facut nimic, in afara de tine! Daca

doresti, propune acest exercitiu altor catorva persoane. Nu esti curios sa afli

care vor fi reactiile lor? Realizezi ca oamenii se deosebesc prin capacitatea de

a se supune unor astfel de reprezentari?

Cum putem influenta starea corpului prin intermediul tehnicilor specifice psihologiei? Inproblemele somatice, se aplica frecvent terapia behaviorista, prin care se intelege

sferarestransa a modificarilor de comportament, aplicate in variate rulburari si boli, la

adulti si la copii. In primul rand, se urmareste obtinerea controlului asupra evolutiei

reactiilor viscerale.

In cadral terapiei behavioriste, se disting doua forme folosite frecvent:

bio-feedback-ul;

terapia care determina contrareactiile.

Psihologie

Capitol XIII


33/73

1

1


34/73

Lecjia 33 Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei utiei boli somatice?

Bio-feedback-ul reprezinta o cuplare biologica reversibila, care consta in

valorificarea metodelor de invatare, in scopul controldrii activitatii

somato-motorii si a activitatii sistemului nervos central.

Procedeul de baza, folosit In acest caz, consta In controlul reactiilor fiziologice,

inregistrate si masurate cu ajutorul unei aparaturi electronice speciale. Pacientul

invata semnificatia semnalului primit; de exemplu, culoarea rosie a beculetuluiinseamna cresterea ritmului cardiac, iar sunetul scazut informeaza despre diminuarea

incordarii musculare. Persoana incearca sa-si influenteze reactiile corpului. Ca

urmare, se produc informatii reversibile cu privire la eficienta acestor ihcercari.

Aceste procedee sunt folosite in tratarea simptomatica eficienta a mai multor

disfunctii, indeosebi ale sistemului locomotor, ale celui circulator si in cazul unor

rulburari functionale.

Frecvent se folosesc:

- bio-feedback-ul EEG - prin care se regleaza activitatea creierului;

- bio-feedback-ul EKG - referitor la puls si la tensiunea arteriala;

- bio-feedback-ul functiilor vegetative;

- reactia galvanica a pielii;

- temperatura corpului.

Aceste strategii isi gasesc intrebuintarea in tratarea bolilor care presupun

hipertensiunea arteriala, aritmia, precum si a altor boli circulatorii, a epilepsiei, a

migrenei, precum si a simptomelor de natura psihogena, cum ar fi nelinistea, fobia,

afonia, insomnia sau unele dependente. Aceste tehnici se folosesc, de asemenea, in

procesul de recuperare in cazul tulburarilor neuro-musculare - paralizii, dis- si

hiperkinezii, disfonii.

Medicina behaviorista utilizeaza metode de modificare a comportamentului prin

tehnici cognitive, de modelare si de conditionare. Aceste procedee se raporteaza la

procesele de controlare constienta a comportamentelor, care sporesc constiinta de

sine, solicita observarea sinelui, genereaza impulsul de dirijare interna, avand o

mai mare eficienta in determinarea modificarilor pozitive din manifestarea individului.

Sunt eficiente in actiunile intreprinse impotriva obezitatii, a unor dependente, fobii,

folosindu-se totodata ca adjuvante in farmacoterapia sistematica, de exemplu in

bolile inimii.

Cercetatorii ne informeaza despre rezultatele bizare ale cercetarilor in acest domeniu.

S-a constatat ca perceperea reactiilor interne ale corpului nostru, a activitatii

organelor sale nu este indispensabila pentru a atinge autocontrolul in aceasta

directie. Bio-feedback-ul este mai curand o forma de invatare, de conditionare

instrumentala.

Motivatia pentru exercitiile de acest tip este mai important! decat capacitatea de

a recepta senzatiile corpului. Un om care percepe bine nu poate neaparat sa

controleze mai bine evolutia propriilor reactii. Va face mai bine lucrul acesta eel

12 Psihologie


35/73

Despre sanalatea proprie si a celorlalti

care urmareste atingerea efectului decat cel care are in aceasta directie

predispozitii. Asadar, este vorba despre o actiune intentionata, justificata, legata de

o nevoie importanta, puternic motivata.

Sa facem in cele ce urmeaza un experiment!

Exercitiul 6: Copilul si termometml

In literatura de specialitate intalnim un exemplu neobisnuit, putin mai

spectaculos, de exercitiu facut cu copii, pacienti la sectia de oncologie, pentru a

le demonstra ca au posibilitatea de a-si influenta corpul. Copiii tineau in

mana termometrele sensibile. Termometrele indicau o anumita temperatura a

pielii palmei. Copiii erau supusi unei intense vizualizari, in timpul careia,

activizandu-si toate simturile, traiau senzatia de raspandire a caldurii in

organism. Ei isi imaginau niste vagoane cu combustibili, trecand prin fiecare

celula vie a organismului, adaugarea de combustibil, un foe mare, fierbinte,

datator de forta si de viata, iar termometrele din mainile lor indicau, dupaacest joe, o temperatura mai ridicata.

Repetarea acestui experiment nu ar oferi rezultate vizibile, deoarece acei copii

aveau o motivatie extrem de puternica, aceea de a gasi orice forma de ajutor in

lupta cu afectiunea de care sufereau. Copiii doreau foarte mult sa traiasca si sa

fie sanatosi.

Iti propun proiectarea unui experiment analog, care sa indice influenta

mentalului asupra evolutiei reactiilor corpului, a caror dimensiune sa depinda

de motivatie. Ce motivatie anume ai putea declansa, pornind numai de la

acelea care se inscriu in spiritul binelui omului? Ce reactie iei in consideratie? Ceindicii anume vei folosi? Proiecteaza un experiment care sa poata fi

intreprins, fii creativ si curajos! Nu uita ca trebuie sa demonstrezi ca influenta

mintii asupra trupului depinde de motivatia de care dispunem.

Poti trimite proiectul ca tema pentru acasa.

Se constata ca perceperea propriilor reactii interne, ca simptome ale bolii, in

momentul in care au fost insotite de consolidari pozitive din partea celor din jur,

poate deveni - prin mecanismul invatarii inconstiente - cauza unor reactii patologice.

Exprimandu-ne mai simplu, putem sa ne gandim la exemplul unui copii bolnav,acuzand dureri de burta si colici, care, daca in momentele de criza este inconjurat de

surprize placute si de caldura, invata rn mod inconstient sa invoce acest mecanism,

concentrandu-se asupra lui cand simte ca nu i se acorda interes, ingrijire sau emotii

placute.

Gandeste-te la sfaturile care decurg de aici, pentru parinti si bunici! Ei ar trebui sa se

ingrijeasca de copiii bolnavi la fel de afectuos precum se ingrijesc de cei sanatosi!

Psihologie

Capitol XIII


36/73

1

3


37/73


Gandeste-te la exemple pozitive si negative de asemenea comportamente, oferite de

parinti pe care li cunosti.

Exercitiul 7: Despre avantajele care decurg din starea de boald

Iti propun acum un exercitiu destul de dificil, dar foarte interesant. Incearca sa alegi eel

putin patru persoane din mediul tau. Ele se vor diferentia intre ele prin tendinta de a se

imbolnavi, prin absenta de la serviciu sau de la scoala si prin atitudinea fata de sanatate, ingeneral. Alege doua persoane din categoria celor bolnaviciosi, ipohondri,

sensibili la problema sanatatii, tematori in fata bolilor, si alte doua persoane

din categoria celor sanatosi, puternici si activi. Te rog sa incerci sa discuti cu

aceste persoane despre trairile lor din copilarie, in privinta modului in care erau

tratate de persoanele adulte apropiate, despre experienta lor legata de grija,

apropierea, atentia celor din jur, despre modul in care erau hranite si despre

cadourile pe care le primeau.

Scopul tau este sa incerci sa identifici avantajele, mai mult sau mai putin

evidente, pe care le au ei astazi de pe urma bolii. Cum a inceput si de unde

provine o astfel de atitudine in cazul lor?Ai grija ca celor cu care discuti sa nu le creezi o stare de disconfort. Nu iti

este permis sa le prezinti conceptia conditionarii anterioare a acestor

comportamente. Incearca sa-i privesti pe interlocutorii tai prin aceasta prisma.

Am incredere in tine. Materialul obtinut il poti trimite ca tema pentru acasa.

Ai aflat mai devreme ca tulburarile psihosomatice se deosebesc de cele care se

manifesta in timpul nevrozei. Vom incerca sa aprofundam aceasta problema.

14 Psihologie

Lecfia 33


38/73

Despre sanatatea proprie si a celorlalft

Afectiunile fizice in cazul nevrozei

Nevroza poate cauza perturbari in functionarea diferitelor organe interne. Multe

simptome se aseamana cu cele ale afectiunilor de natura fizica, ceea ce ingreimeaza

identificarea lor.

Teama se manifests ca simptome fizice sub forma transpiratiei, a batailor de inima, a

senzatiei de uscare a gurii, a incordarii musculare sau a instalarii starilor de diaree. Demulte ori, nici medicii competent! nu sesizeaza teama, concentrandu-se asupra

simptomelor in sine, pe care le asociaza cu boli somatice.

In nevroze sunt frecvente tulburarile aparatului digestiv - dureri, contractii, diaree,

constipatie, greata si stari de voma. In mod similar, apar perturbari ale functionarii

inimii: intepaturi, tulburari ale ritmului. Se observa, de asemenea, aparitia durerilor de

cap. In trecut, frecvent intalnite erau si tulburarile de simt si activitatea organelor de

simt, de exemplu, tulburari ale auzului, ale vazului, ale echilibrului, care astazi apar

mult mai rar. Ar fi interesant sa stim din ce cauza! Poate fiindca sunt legate de isteria

atat de detestabila in perceptia adultului. Simptomele au deseori caracter general si

nu sunt localizate, iau forma slabiciunii, a oboselii, a ametelilor. Frecvent se intalnesctulburari sexuale in timpul nevrozei, observandu-se relatia cauza-efect.

Nevroza poate insoti, de asemenea, bolile somatice. In acest caz, se pot amplifica

simptomele bolilor respective.

Un pacient cu nevroza este tratat de medic ca ,,un bolnavpotential" dinpunct de vederesomatic, ca un candidat la starea de,,bolnav autentic".

Este un mod de gandire bizar. Tu ce crezi? Unde si cum anume se stabileste granita

dintre sanatate si boala? Oare cineva care are nevroza nu are nevoie de ajutor?Oare o durere justificata de o boala in organism este MAI MARE decat durerea

generata de nevroza? Pur si simplu, metodele de rezolvare sunt altele. De multe ori,

acestea nu tin de competenta medicului.

In cazul acuzarii unor asemenea dureri, medicul poate sa nu identifice boala

somatica. De aceea, persoana suferinda merge de la un specialist la altul, avand

sentimentul ca a dat peste o boala nedescoperita, nedandu-si seama de baza reala a

problemelor.

Suntem inclinati sa acceptam mai degraba rolul de bolnav somatic decat pe acela al

unei persoane cu nevroza, deoarece aceasta se asociaza cu boala psihica, cu cevanecunoscut, amenintator, cu ceva inacceptabil de catre comunitatea ,,sanatoasa".

Bolnavul somatic, ca si copilul, se poate baza pe protectie, pe ajutor si pe ingrijire,

beneficiaza de considerente si privilegii deosebite.

Bolnavul somatic poate starni diferite sentimente, chiar daca acestea nu constau

doar in compasiune, in intelegere si in dorinta de ajutor, el avand sanse mai mari de a

fi receptat adecvat de catre cei din jur, in comparatie cu o persoana cu nevroza.

Psihologie

1

Capitol XIII


39/73

5


40/73


Nevroticul poate fi privit ca bolnav psihic, este expus refuzului, respingerii, starilor de

teama. Poate fi considerat, totodata, o persoana care simuleaza, ceea ce nu ofera un

sentiment tocmai placut. Statutul unui bolnav somatic ofera, in plus, dreptul la

compensatii sociale, la concediu. Dar la aceasta tema vom reveni in lectia urmatoare.

Rolul de bolnav ofera avantaje care ne determina sa ni-1 asumam si sa ne atasam

deel.

Nu crezi ca specialistii ar trebui sa se ocupe, in ansamblu, de omul cu dificultati

somatice si emotionale,nu de bolnavul cu nevroza?!

Sa presupunem ca problemele tale inca se afla in zona ta de influenta, ca te confrunti cu

ele zilnic si ca esti activ, creativ si victorios, ceea ce nu inseamna ca esti scutit de

obligatia de a te ingriji de corpul tau!

Deprinderi sanatoase

Pentru inceput, consider ca fund ilustrativ pentru intelegerea importantei deprinderilor

sanatoase urmatorul exemplu dat de cunoscutul psiholog Covey.

Imagineaza-ti ca ai dat peste cineva care taie de zor un copac, intr-o padure.

- Cefaci? - il intrebi.

- Nu vezi? - raspunde nerdbdator. Tai copacul asta.

- Part epuizat! -strigi. De cdnd muncesti?

- De peste cinci ore - raspunde. Simt cdnu mat pot! Este o muncd groaznicd.

- N-arfi bine sdfaci o pauzd mica si sd-ti ascuti ferdstrdul? - ii propui. Cu

sigurantd, aiputea lucra mai repede.

- Nu am timp sd-mi ascut ferdstrdul - raspunde bdrbatul, pe un ton categoric. Tai

copacul.

Ce anume contribute la refacerea energiei noastre? Miscarea sistematica si

adaptata la starea organismului nostru, atimentatia adecvata si odihna

necesara.

Gimnastica, variatele forme de relaxare sau de sport ne fac sa ne simtim oarecum

limitati, apasati, obligati la un efort nesuferit. Dar, treptat, putem sa ne identificam cu

un asemenea stil de viata, in care miscarea sistematica isi are locul si rolul sau.

Datorita acestui fapt, obtinem:

rezistenta - eficienta vaselor sanguine si a inimii;

elasticitate - capacitatea muschilor de a se intinde si de a se contracta, care,

prin imprastierea uniforma a acidului lactic, nu devin rigizi si nu dor;

forta - dobandita din exercitiile de rezistenta.

Leetia 33

16 Psihologie


41/73

Despre sanatatea proprie si a celorlalft

Merita sa reamintim ca exista, din acest punct de vedere, un numar nelimitat de

posibilitati. Fa ceva pentru tine sistematic, scoate cainele la plimbare, alearga, sapa

gradina, combate ideea ca este necesar sa alergi imediat la specialist, in cazul in

care te simti epuizat.

Despre modul in care ne hranim

Alegerea unei diete constituie o dovada ca organismul insusi este sensibil nu numai lacantitatea de alimente, dar si la pastrarea echilibrului alimentar. Cercetarileintreprinse in aceasta directie au aratat ca cei investigati, ca si animalele, isi aleghrana pentru a-si satisface nevoile specifice ale organismului.

fn cercetarile clasice, este prezentat cazul a trei copii mici, care dupa ce nu au mai

fost alaptati, si-au ales singuri hrana dintre numeroase feluri de mancare. Doi dintre ei

si-au ales hrana timp de sase luni, iar al treilea, timp de un an. Toti trei cresteau in

greutate in mod normal, fara a prezenta simptome ale unor tulburari digestive. Unul

dintre ei, care suferea de rahitism, s-a vindecat alegand o cantitate mare de untura de

peste, care confine vitamina D, necesara in tratarea acestei boli. Acest copil, canda scapat de boala, a remmtat la untura de peste.

Toti trei erau tentafi sa consume mari cantitati ale unui singur aliment un anumit

timp, dupa care treceau la altceva. O data si-au permis o portie zdravana de oua, iar

alta data una de gris. Totusi, in continuare, copiii isi alegeau, in general, ceea ce era

recomandat de nutritionisti, ajungand la o dieta echilibrata. La finalul cercetarilor,

sanatatea si dezvoltarea lor erau intru totul normale.

Din pacate, invatarea si conditionarea fac posibila formarea unor deprinderi ale

organismului aflate in conflict cu cerintele biologice ale acestuia.

Cercetarile au aratat ca soarecii, care au deprinderi alimentare innascute, nu

reactioneaza la cerintele esentiale ale organismului. S-a observat lucrul acesta, de

exemplu, atunci cand soarecii cu lipsa de albumina alegeau zaharina, nu albumina,

intr-o situatie care amintea de conditiile experimentului anterior. Din fericire, in

noile conditii, au devenit sensibili la necesitatile lor biologice. Acest fenomen ar

putea fi sintetizat in felul urmator:

Psihologie

1

Capitol XIII


42/73

7


43/73


Deprinderile se formeaza, de obicei, in concordanta cu cerintele organismului, dar

deprinderile deja formate au tendinta de a se mentine, independent de aceste cerinte.

Asadar, ,,intelepciunea corpului", semnificativa in conditii naturale, poate fi alterata de

insusirea gresita si nesanatoasa a unor deprinderi.

Te rog sa te gandesti despre ce fel de deprinderi este vorba. Pe care dintre ele le

consideri deosebit de primejdioase? Care dintre ele au pus stapanire pe tine?

Dulciurile, produsele cu un grad inalt de prelucrare sau cele modificate genetic?

Cum ne odihnim?

In materialele cursului ai intalnit propuneri de exercitii de relaxare. Acestea pot

constitui sugestii pentru cautarea propriului drum, in aceasta privinta.

Te ingrijesti de corpul tau, ii permiti sa se odihneasca, iar atunci cand este obosit

nu-1 obligi sa lucreze mai departe, ii asiguri o cantitate de somn suficienta. Foarte

bine ii face contactul cu natura.

Te rog sa privesti culorile naturale, incearca sa mirosi cevaplacut, asculta ecourilecalme ale naturii sau sunetele muzicii preferate, degusta ceva ce-ti face mare placere.

Actioneaza asupra simturilor tale!

Schimba-ti starea de spirit, punandu-ti intrebari: ce anume te-a amuzat astazi, ce te-

a entuziasmat, de ce anume ai fost mandru, multumit, cine ti-a zambit, ce anume ai

invatat astazi, ce ai oferit celorlalti, ce anume te-a surprins in mod placut.

Actioneaza asupra gandurilor tale!

Imagineaza-ti un peisaj ideal, incearca sa admiri curcubeul sau sa te scalzi intr-o

apa viu colorata, vizualizeaza. Actioneaza asupra reprezentarilor tale! Sari, inoata,

maseaza-ti corpul, fa dus, leagana-te usor intr-un hamac, actioneaza asupra trupuluitau! Foloseste tehnicile de relaxare musculara!

Toate acestea inseamna odihna. Alege forma adecvata si adaptata la nevoile tale

individuale. Fii creativ si nu actiona doar atunci cand esti extrem de obosit. Nu face

Psihologie lectia 32 +33 +34

Documents

Transcript of Psihologie lectia 32 +33 +34