Psihologie lectia 19 20

7/28/2019 Psihologie lectia 19 20

1/55

LECTIA 19

Ce reprezinta grupul la care ma raportez?

Pot sa-ti dezvalui un secret? Suntem aproape de linia de sosire! Ai citit o multime depagini si, cu siguranta, ai asimilat multe cunostinte referitoare la diferite aspecte

specifice psihologiei. Ai avut ocazia sa afli rezultatele unor cercetari empirice si

poate ca ai efectuat tu insuti anumite experimente si cercetari. Ai intalnit nenumarate

propuneri de exercitii practice. S-a schimbat ceva? La inceput, ai fost interesat de

vreo schimbare anume? Sau schimbarile pe care le observi in viata ta iti perturba

echilibrul?

Te rog sa confrunti primele tale asteptari referitoare la curs cu ceea ce ai reusit sa

obtii pana in acest moment. S-ar putea ca pe parcursul urmatoarelor teme sa apara noi

asteptari. Acesta este un moment potrivit pentru a face un asemenea rezumat. Dupacum ai observat, cursul indeamna mai degraba la o atitudine activa fata de tine

insuti, la reflectie, la analiza si la observatii, mai putin la insusirea de cunostinte

teoretice. Asteptarile tale pot fi satisfacute suplimentar, imbogatindu-ti cunostintele cu

lecturi sistematice complementare sau prin continuarea studiilor.

Te asteptai la o verificare? Ei bine, la sfarsitul acestui caiet vei gasi un set de teme

care iti permit sa-ti apreciezi progresele inregistrate in folosirea corecta a notiunilor

specifice psihologiei si asimilarea vocabularului de baza al acestui domeniu, fapt

necesar pentru a comunica eficient pe parcursul insusirii cunostintelor urmatoare.

Progresele tale personale, dezvoltarea personalitatii proprii, succesele tale sausolutiile noi pe care le poti identifica ar putea fi mult mai importante decat nivelul

cunostintelor teoretice, acesta putand fi imbunatatit in orice moment.

Psihologie


2/55

Lectia 19 Ce reprezinta grupul la care ma raportez?

Te felicit sincer pentru efortul depus in depasirea propriilor bariere, temeri, neplaceri sistereotipuri!

Inainte de a te confrunta cu testul pe care ti 1-am anuntat, iti propun inca o incursiuneintr-un limit pe care 1-ai investigat partial, studiind materialele din caietele 5 si 7.Asadar, vom calatori in ,,tinutul Apartenentei de Grup".

Exista diferite abordari ale apartenentei la grup.

Unul dintre modurile de abordare este identic cu eel care a fost prezentat atuncicand am discutat despre sprijin: omul este fiinta sociala, apartine unei specii, dar siunor subdiviziuni ale acestei specii - rase, culturi, societati, categorii profesionale,anturaj etc. In acest caz, trebuie sa ne indreptam atentia catre influenta grupuluiasupra individului, punand in discutie modalitatea de adaptare a acestuia.Vom analiza influenta grupului asupra individului, precum si posibilitatea omului dea modela mediul social. Apartenenta este inteleasa aid in acceptiunea sabio-sociala.

O alta abordare se ocupa de calitatea interactiunilor umane, de stilurile de comunicare, declimatul specific diferitelor grupuri sociale. Ne preocupa in acest caz influentafavorabila a grupului asupra persoanei. De data aceasta, apartenenta se asociaza cuactiunile interumane surprinse in cadrul grupurilor sociale.

Ne va preocupa in cadrul cursului modul in care se manifesta influenta diferitelorgrupuri sociale asupra individului si modul subiectiv in care acesta orecepteaza. Nu este vorba despre influenta imediata - schimbari alecomportamentului, emotiile care apar in urma exercitarii presiunii de grup -, cidespre influenta relativ durabila, care se manifesta si in viata din afara grupului, inatitudinile noastre, in conceptii, in valorile la care aderam - intr-un cuvant, inidentitatea noastra. In acest caz, apartenenta semnifica identificarea cu scopurile sicu valorile grupurilor sociale. Acesta este un mod subiectiv de a percepe influenta

grupului asupra persoanei, influenta care nu este totdeauna constientizata. Aprecierea sicaracterizarea acestei influente pot fi variate, in functie de autorul judecatilor devaloare - individul, grupul sau un observator impartial.

Pentru a aprofunda aceasta problema, vom analiza la inceput notiunea de grup de

referinta.

Ce inseamna grupul de referinta?

Vom incepe analiza cu notiunea de sentiment de apartenenta, incercand sadescoperim ce anume semnifica acesta si daca este necesar in descnerea si intelegerea

omului, daca este un fenomen favorabil, natural sau, dimpotriva, daca devine cauzaunor tulburari individuale si sociale. Vom aborda, de asemenea, evolutia sa si ceea cese intampla atunci cand il detinem sau atunci cand nu reusim sa il manifestam. Artrebui sa ne intrebam totodata daca sentimentul apartenentei in sine este pozitiv saunegativ ori daca, in general, poate fi valorizat, trecand peste insusirile concrete alegrupului din care individul face parte. Vom acorda atentie, de asemenea,consecmtelor potentiale ale sentimentului apartenentei constituit si ne vom gandidaca, in ce mod si cand au functie patologizanta sau evolutiva ori, poate, imposibil dedefinit in contextul evolutiei personale.

2 Psihologie


3/55

Despre sentimental apartenenjei Capitol IX

Care este, asadar, originea sentimentului de apartenenta?

Oamenii isi doresc sa se afle in relatii apropiate unii cu altii. Cand reusim sa atingem

starea de incredere profunda si de legatura spirituala, incepem noi insine sa gandim

limpede si sa ne raportam la ceilalti cu sensibilitate si intelegere. In asemenea

momente, iese la suprafata natura prietenoasa a relatiei, simtim ca viata noastra are un

obiectiv, ne dam seama de asemanarea noastra cu ceilalti oameni, desi se poate

intampla si altfel: sentimentul singuratatii sa declanseze neputinta si disperarea

noastra, acestea fiind considerate situatii critice.

Cel mai puternic antidot pentru traumele de acest tip este apropierea fata de semeni.

Prin apropierea de celalalt dobandim capacitatea de a atenua incordarile, de a

imbunatati obiectivitatea gandirii si modul nostru de a ne manifesta. Detinand

experienta apropierii in relatiile cu o persoana, putem stabili legaturi profunde cu

ceilalti. Asemenea experience se dobandesc in cadrul primelor grupuri de referinta -

in familie, in contact cu alte generatii sau in medii alternative, cu rol educativ si

formativ. In grupul de referinta apare insa manifestarea apropierii fata de indivizii

aceleiasi specii. Aceasta manifestare poate disparea din cauza unor traume care au

determinat formarea unor stereotipuri artificiale, modalitati de reactie improprii,

fixate in forma in care au fost intiparite in timpul propriilor trairi traumatice.

Privindu-i pe copiii care se dezvolta in conditii emotionale favorabile, ne dam seama

cum ar putea fi oamenii daca nu ar aparea stereotipurile cronice care sa-i separe de

ceilalti. Copiii carora li s-a intamplat ceva rau, atat timp cat nutresc speranta ca vor

reusi sa gaseasca pe cineva care sa-i sustina, cauta un adult in preajma caruia sa se

simta bine si, fara nici un fel de indicatii, isi pot descarca necazurile si grijile, pana ce

vor fi din nou in stare sa-si redobandeasca sentimentul fortei si multumirea.

Un copil care se dezvolta optim se adreseaza oricui se afla in preajma. mainte de a se

consolida sentimentul lipsei de speranta - puternic si greu de inlaturat - este

suficient chiar si un ascultator imperfect si copilul se poate elibera cu succes de

ceea ce il tensioneaza.

Psihologie 3


4/55


Exercitiul 1: Cui ne adresam atunci cand avem o temere?

Te rog sa initiezi trei conversatii cu tinta: intreaba mamele unor copii de varsta

prescolara cum reactioneaza micutii atunci cand se ranesc, cand sunt tristi,

bolnavi, rusinati, certati, cand se afla intr-o noua situatie sau un nou grup,

cand sunt in centrul atentiei unui grup ostil fata de ei etc. Discutia nu trebuie sa

urmareasca identificarea emotiilor care-i insotesc pe copii, manifestarea sistrategiile pe care le aplica in aceste situatii, ci consecintele unor asemenea

situatii.

Te rog sa incerci sa afli impreuna cu mamele copiilor daca micutii solicita

cuiva ajutorul si cui anume. Prefera sa ramana singuri in asemenea situatii

sau tind sa stabileasca legatura cu un adult? Rezultatele tale se deosebesc de

cele din experimental propus in lectia 9?

Incearca sa discuti cu fratii si surorile tale, poate chiar cu parintii, despre

propriul tau comportament in perioada copilariei. Iti propun ca de data aceasta sa

te bazezi pe memoria altor persoane. Este utila si valorificarea proprieimemorii, dar incearca sa constientizezi ca multe dintre experientele anterioare ar

putea fi modificate si reinterpretate pe baza relatarilor cuiva care a observat din

exterior. Asuma-ti, te rog, atitudinea deschisa a ascultatorului cu adevarat

interesat de perceptiile observatorilor si nu incerca sa identifici asa numita

versiune autentica a evenimentelor.

Cum arata, dupa tine, problema legaturii dintre adulti si copii, atunci cand

acestia din urma se afla in situatii dificile din punct de vedere emotional?

Catre cine se indreapta atunci cand au temeri?

Cu noi, adultii, lucrurile stau altfel. Persists in noi o resemnare teribila - convingerea ca

nu avem nici o sansa in a acorda un ajutor autentic in vederea depasirii traumelor si a

problemelor emotionale. In viata, am intreprins multe asemenea incercari pentru a

obtine ajutor, pentru a ne descurca in fata sentimentelor noastre. In cele din urma,

acceptam o manifestare rigida, aproape ineficienta - NE-AM RETRAS DIN

CONTACTELE CU OAMENII - considerand ca ne impacam destul de bine cu

propria resemnare. Dar te rog sa observi ca nu este vorba aici despre o dependenta

vitala, despre ,,sprijinirea" pe umerii altora, ci de cealalta dimensiune - capacitatea de

a stabili contacte cu o alta persoana, in scopul de a imbunatati modalitatile prin

care depasim situatiile dificile. Acest fenomen a fost prezentat in lectia 12, ca

abordare posibila a criteriilor de insanatosire psihica.

Pentru a recastiga bucuria, speranta, iubirea, trebuie sa stii sa intri in contact cu

ceilalti, sa ai sentimentul ca apartii umanitatii. Acest sentiment se dobandeste adecvat in

grupuri mici. Multi dintre noi am ramas singuri cu noi insine mai mult timp, astfel

incat atunci cand cineva poate sa ne acorde chiar mai multa atentie decat trebuie,

nu mai suntem in stare sa observam si sa apreciem aceasta. Nu punem pret pe efortul

celorlalti de a stabili contacte si relatii cu noi. Ne mentinem in izolarea noastra

cronica, o aparam, invocand tot felul de justificari irationale, nevrotice, care ne

determina sa credem ca nu este momentul sau nu este vorba despre persoana

Lectia 19

( 9(19)

Psihologie


5/55

Despre sentimental apartenentei Capitol IX

potrivita pentru a stabili o legatura si a beneficia de atentia care ni se acorda. Nu

stim sa ne bucuram de sentimentul de apartenenta in situatiile naturale pe care ni le

ofera viata cotidiana. Atitudinea calda, rabdatoare, asigurarea insistenta ca un

asemenea contact nu obliga la nimic, este benevol, subiectiv si dezinteresat, toate

acestea pot determina abandonarea starii de izolare a unei anumite persoane.

Dorind sa determinam pe cineva la o reconstruire a unei relatii de apropiere din

viata sa, este bine sa transmitem verbal si nonverbal mesajul: Tepoti bazape mineacum. Nu esti singur. Sunt cu tine. Este suficient cdsunt cu tine. Voifi cu tinepdnd ce

tu insuti vei observa caasa stau lucrurile. Poti vorbi despre durerea ta. Doresc

sdascult acest lucru.Nu uita ca trebuie sa fii foarte rabdator intr-o asemenea situatie.

Pentru ca omul sa se convinga ca nu este singur, nu este nevoie de un lider

extraordinar, de un terapeut, nici de un grup terapeutic numeros. Ceea ce este cu

adevarat necesar este o persoana care isi ofera prezenta, indrazneata si care vrea sa

stabileasca legatura, depasind zidul izolarii si construind apartenenta. Insa estev--' important de retinut ca acest mecanism va actiona mai rapid, iar schimbarea va fi

mai intensa si mai durabila, in conditiile in care contactul se va stabili intr-un grup

natural. Grupul dispune de o influenta uriasa, dar la aceasta chestiune vom reveni.

Desi ne deosebim de ceilalti, avem specificul nostru, care constituie o mare valoare,

trauma noastra constand, in primul rand, in sentimentul insingurarii. Este nevoie,

asadar, de o prezenta rabdatoare si concreta atunci cand cineva si-a pierdut sau nu

si-a constituit niciodata sentimentul apartenentei. Trebuie sa fim altfel sau aceiasi?

Cand oare ne vom simti mai bine? Tu ce crezi?

Cand incepem sa construim sau sa reconstruim apartenenta noastra, sa traim speranta si

sa resimtim apropierea, adesea se manifesta si neintelegerile. Responsabilitatea fata

de cineva - fata de omul ,,imblanzit" - consta in a-i promite exclusivitatea?

Oamenii incep sa ceara sa le acorzi din ce in ce mai mult timp si atentie, sa le oferi

dovezi de atasament si isi aroga dreptul la exclusivitate. Nu aceasta este solutia!

Apartenenta cuiva se poate construi si in mod responsabil, pe alte temeiuri.

^ Sunt cu tine acum. Tin la tine. Imi fac griji pentru binele tau. Acest lucru este

important si deosebit. Este suficient. Este o investitie. Fii cu mine, atat timp cat

putem fi impreuna. Sa ne folosim de acest timp. Apoi, indreapta-ti atentia spre

treburile tale. Nu alege singuratatea, care te atrage. Nu este nevoie, pentru ca stii sa

traiesti cu ceilalti oameni.

Exercitiul 2: Esti doar a mealLi_^i jerOg S facj acestexercitju5 deoarece iti poate folosi nu doar pentru

intelegerea fenomenelor psihologice, dar si ca modalitate de manifestare

constienta in relatiile cu cei apropiati.

Asaza-t comod si imagineaza-ti ca te afli in mijlocul unei poieni mari. In jur

sunt persoane mai mult sau mai putin apropiate, aflate fata de tine intr-o

relatie situationala. Incearca sa invoci imaginea unor sfori care te leaga de ei.

Imagineaza-ti ce culoare au, cat sunt de groase, de netede sau aspre, puternice ori

complet lipsite de rezistenta!

Psihologie 5


6/55


Imagineaza-ti acum intoarcerea acestor persoane cu spatele la tine si apoi

indepartarea lor. Ai senzatia ca asemenea despartiri se intampla in mod

reversibil sau ireversibil? Doresti cu orice pret sa controlezi persoanele care

vor sa intre in contact cu ceilalti si sa tii strans sfoara sau noile lor relatii

interumane te bucura, fiindca ele imbogatesc relatia voastra? Ce se intampla cu

tine? Dispui de usurinta de a permite persoanelor legate de tine sa aiba si alte

legaturi? Suferi din aceasta cauza? Cand, fata de cine si in ce conditii ceri

exclusivitate in cadrul unei legaturi?

Te rog sa analizezi acest aspect impreuna cu partenerul tau de discutie.

Ar fi minunat daca ai dori sa faci distinctie intre notiunea de apartenenta si cea de

conformism si subjugare. Sentimentul de apartenenta poate si trebuie sa fie insotit de

sentimentul libertatii, in ciuda pastrarii unor relatii apropiate si indelungate cu

oamenii. Libertatea reprezinta una dintre valorile de baza ale vietii omului. Atat

indivizii, cat si societatea ii atribuie o mare importanta. Pentru a recastiga libertatea,

suntem in stare sa ne expunem riscurilor deosebite si sa investim energie.

Pe langa sentimentul de libertate a carui sursa o constituie conditiile externe din

existenta omului, trebuie sa distingem si sentimentul libertatii ca rezultat al stariiinterioare a individului. Se poate vorbi despre experienta libertatii interioare si a

autenticitatii propriilor actiuni si decizii. In cazul perceptiei subiective, o stare

apasatoare este generata de lipsa sentimentului de libertate interioara. Sentimentul

libertatii interioare este descris ca stare autentica, ca acceptare de sine, ca realizare a

sinelui, ca forta a propriului eu si ca independents. Toti acesti factori sunt conceputi ca

elemente si ca simptome esentiale pentru sanatatea psihica. Absenta libertatii

interioare este insotita, in schimb, de o scazuta apreciere de sine; apar astfel

dependenta, retinerile si conflictele interioare. Sentimentul frecvent si intens al

subjugarii interioare este caracteristic nevrozelor.

De unde apare o asemenea convingere? Aceasta depinde in cea mai mare masura de

caracterul invaziv al contactului cu ceilalti. Invazia se refera la contactul cu o persoana

care ne obtureaza autonomia interioara, ne subordoneaza si ne face dependent!

emotional. In cadrul unei legaturi, invaziva devine manifestarea care starneste teama,

frica, sentimentul de inferioritate, de vina sau de rusine. Caracterul invaziv este favorizat de

atitudinea obiectuala, instrumentala fata de oameni, precum si de ascunderea

propriilor sentimente. Persoanele predispuse invaziei sunt adesea inclinate in situatii

sociale sa-si manifeste teama, rusinea, ele dispunand de o apreciere de sine scazuta.

Psihologie


7/55

Despre sentimental apartenentei

Cauza care favorizeaza invazia este teama in fata agresivitatii in timpul confruntarilor si,

ca atare, dorinta de a le evita cu orice pret - de exemplu prin supunere si

subordonare. Uneori, disponibilitatea sporita fata de invazie face ca, in aprecierea

subiectiva a persoanei, un anumit contact sa aiba caracter invaziv- m timn ce nentru

cei care observa din afara, aceasta insusire, in general, sa nu existe.

Pretul pe care trebuie sa-1 platesti pentru o asemenea modalitate de evitare a confrun-tarilor agresive este suferinta, care deformeaza substantial felul de apercepe lumea,

chiar perceptia sinelui, indeosebi perceptia propriilor dorinte si emotii.

Exercitiul 3: Cine oare nt-a subjugat interior?

In sine, acest exercitiu poate avea pentru tine caracter invaziv; de aceea, te

rog sa-1 efectuezi in tihna si sa reactionezi adecvat. Te rog sa nu uiti ca tu esti

acela care decide in ce masura exercitiile pe care ti le propunem constituie o

provocare menita sa contribuie la dezvoltarea ta personals sau iti depSsesc

pragul de securitate.

Gandeste-te daca ai trait sau dacS ai fost martorul vreunui contact cu puternic

caracter invaziv. Sper ca esti la fel de deschis si in ceea ce priveste

constientizarea propriei atitudini invazive in contactele cu ceilalti oameni

-propriii copii sau partenerul, de exemplu. Aminteste-ti aceasta situatie

intr-un mod cat mai plastic si intens posibil. Asigura-ti conditii confortabile,

prezenta partenerului de discutie sau a altei persoane de incredere, care poate

sa-ti acorde atentie. Incearca sa identifici cat mai precis, dupa lectura atenta a

materialului ce urmeaza, mecanismele care au actionat in cadrul contactului cu

caracter invaziv: masca a iubirii, amenintare, atribuire etc.

Raporteaza-te la experientele care au fost puternice sau de lunga durata.

Gandeste-te la ele si spune ce beneficii personale desprinzi acum din

intelegerea mecanismelor care au actionat in timpul acelor interactiuni

dramatice pentru tine, avand caracter invaziv. Ce anume ai invatat? Ce nu

reusesti inca sa manifest!?

Totusi, in procesul de socializare si de educatie este indispensabila o anumita doza de

invazivitate, dar nu trebuie sa uitam ca o influenta deosebit de distructiva asupra

personalitatii o are caracterul invaziv al relatiilor survenite in perioada timpurie a

dezvoltarii. Legaturile copilului cu parintii sai nu trebuie sa fie in nici un caz

instrumentale, lipsite de respect sau de aprecierea individualitatii si indeosebi avalorilor individuale. Intr-adevar, copilul este dependent de parintii sai, aceasta fiind o

dependents naturala in perioada de crestere, singura dependents extrema care

poate fi acceptata, in general, in viata omului, fara sa poata fi negata sau tratata ca

expresie a raului. In schimb, lipsa de rezistenta a structurilor psihice in formare il

face pe copil sa fie supus influentelor exterioare - atat celor bune, cat si celor rele.

Parintii nu trebuie sa accentueze dependentele. O astfel de modalitate de a actiona

poate spori gradul de dependents, ceea ce slabeste capacitatea generala a copilului de

a se opune presiunilor din afara.

Capitol IX

Psihologie


8/55


(l 0(37)) Satisfacerea asteptarilor celorlalti devine o obligatie interioara (vezi conceptia expusa

in lectia 10). Un asemenea proces, initial in copilarie, poate fi continual in viata

adultului, conducand la disparitia dorintelor autonome - omul care nu stie ce vrea

- sau la trairea vointei celorlalti ca pe o vointa proprie. Din fericire, acest proces

este de durata, iar individul se lupta pentru autonomia proprie.

Cum se desfasoara si in ce consta contactul invaziv si distructiv cu persoaneleimportante, in evolutia noastra? Invazia se poate realiza prin amenintare, cand

subordonarea si dependenta sunt declansate de teama in fata umilintei si a

subestimarii - subestimarea valorii personale -, de compromitere si de aparitia

sentimenrului de rusine si de vinovatie.

Te rog sa te gandesti daca in anturajul tau exista persoane care ar putea fi numite

persoane cu personalitate depreciativa. Asemenea persoane isi construiesc simtul

valorii prin umilirea altora, prin deprecierea lor, starnindu-le sentimentul de teama

- cu cat cineva dispune de un nivel scazut al aprecierii de sine, cu atat mecanismul

actioneaza mai eficient.

Un alt tip de legaturi cu caracter invaziv se poate desfasura sub masca iubirii.

Partenerul accepta sa se subordoneze si sa fie dependent, dar o face de teama de

a-si pierde iubirea si de a trai sentimentul vinovatiei. Acesta este un fenomen absolut

negativ. Un autor de specialitate afirma: Copiii nu renuntd usor la imaginatia

inndscuta, la curiozitate si visare. Trebuie sd-i iubesti pentru a-i face sd renunte la

acestea. Teama de a pierde dragostea actioneaza ca o constrangere puternica. Cand

manipulam cu amenintarea retragerii iubirii, putem vorbi despre caracterul maladiv al

acesteia. In procesul de educatie, ne ocupam de comportamente, avem dreptul sa le

apreciem, dar nu-i mintim pe copii, apreciindu-i ca pe niste entitati independente de

noi. Avem dreptul sa ne exprimam mania si repulsia, tristetea si dezamagirea

legate de calitatea executiei, de comportamente, dar nu avem voie sa-i apreciem pe

copii ca atare.

Dependenta in cadrul celui mai important grup de referinta, familia, devine extrem de

puternica atunci cand persoana iubita foloseste amenintarea retragerii iubirii fata de

manifestarea unui comportament independent din partea copilului.

Psihologie


9/55


Exercitiul 4: Daca esti murdar, mama nu te iubeste!

In cateva randuri^ pe parcursul studierii cursului de psihologie, ai intalnit

notiunea de dragbste conditionata si neconditionata. Aceasta e o problema

atat de importanta, meat avem nevoie de o disponibilitate permanenta pentru a

constientiza acest proces in contexte din ce in ce mai noi. Iti propun acum un

exercitiu necesar pentru depistarea simptomelor ,,iubirii bolnave" in relatiaparinte-copil. Un camp bun de observatie il va constitui pentru tine parcul,

terenul de j oaca - locuri in care vei avea ocazia sa observi fara ca prezenta ta sa

infiuenteze cursul firesc al intamplarilor. Incearca sa fii un martor pasiv, nu te

amesteca in nici una dintre situatiile observate. Nu uita, fireste, de valorile

personale si de manifestarile distinctive!s\

Incearca sa notezi cat mai multe expresii auzite - indreapta-ti atentia si asupra

comunicarii nonverbale, in care transpare amenintarea cu retragerea iubirii

parintelui fata de copil.

Te rog sa dezbati aceste aspecte cu partenerul tau de discutie. Nu uita de

reflectiile referitoare la propria ta participare la schimbul ,,iubirii bolnave",atat de pe pozitia copilului, cat si de pe cea a parintelui. Aceasta sarcina poate fi

dificila si dureroasa, de aceea ingrijeste-te de confortul personal si decide

singur daca doresti sa te confrunti cu asemenea provocare! Poti trimite

materialul obtinut, insotit de un comentariu personal, ca tema pentru acasa.

O a treia forma de contact invaziv o constituie invazia prin atribuire. Aceasta este un proces de atribuire

a unor insusiri si proprietati unei persoane, mai ales atunci_____cand persoana nu define in general

aceste insusiri. Te rog sa-ti amintesti in ce consta (13-14(20-39)J procesul respectiv,intorcandu-te la lectiile 13 si 14 ale cursului nostru.

Sa-1 citam din nou pe autorul de specialitate amintit anterior: Afacepe cineva sddevind ceea ce dorim noi, indiferent daca el doreste acest lucru, a-l face sd

intruchipeze propriile noastre proiectii reprezintd cu totul altceva decat emiterea

unui ordin. Nu i se spune persoanei respective ce anume trebuie sd devind, ci i se

spune ce este. Asemenea forme de atribuire sunt intr-un context potrivit mult mai

eficiente decat ordinele sau alte forme de constrangere sipersuasiune. (...) Am

impresia cd majoritatea indicatiilor, fie cd se manifesto timpuriu, fie cd au un

caracter durabil, leprimim sub forma atribuirii. Ni se spune cd lucrurile trebuie sd fie

asa sau asa. Ise spune cuiva, depildd, cd este un bdietel bun sau ofetitd rea si nu

este vorba despre cineva educat pentru afiun bdietel bun sau ofetitd rea. Putem

apela la ambele operatii, dar nu este necesar sd i se spundpersoanei date cine

anume trebuie sdfie, de vreme ce i s-a dat de inteles cd este acel cineva.

Parintii puteau sa-ti spuna ca nu esti cuminte pentru ca nu faci ceea ce-ti spun. Ceea

ce spun despre tine este o inductie mult mai puternica decat ceea ce-ti impun sa

faci. Este un fenomen paradoxal, dar, spunandu-i cuiva ca este, de exemplu, obraznic,

prost, naiv, neputincios etc., operam cu atribuirea si, in felul acesta, impiedicam

persoana sa faca ceea ce i se cere. Intelegi? Daca esti obraznic, nu te poti comporta

asa cum doresc ei. Daca esti prost, timid si pasiv, este greu sa astepte din partea ta

, decizii intelepte, fapte indraznete si spirit vioi.V**' ' '

Psihologie 9


10/55


i^Hia

Exercitiul 5: Esti un magar, un ratat sau ofetita cuminte?~

Acest caiet abunda in teme care presupun trairea unei dureri sau a tristetii.

Increderea ca reusesti sa scapi de anumite incordari si de sentimentul

neajutorarii este totusi nejustificata atunci cand se bazeaza pe disponibilitatea

de a suporta un anumit rise si un efort considerabil legat de implicarea in

intelegerea constienta a mecanismelor care ne dirijeaza viata. Ca si in celelalteexercitii, te indemn sa te preocupi de propriul confort, sa-ti asiguri conditii

optime, care sa-ti permita valorificarea inteleapta a continuturilor dezvaluite, nu

doar trairea unei noi suferinte si a disconfortului. Nu te indemn sa-ti

rascolesti ranile, ci sa intelegi de unde provin ele, pentru a te elibera de folosirea

lor ca paravan al pasivitatii tale.

Aceasta introducere a fost necesara, deoarece exercitiul consta in confruntarea

cu atributele pe care ti le-au ,,daruit" in copilarie adultii din preajma ta.

In prezenta partenerului tau de discutie, asezat intr-o pozitie comoda, incearca

sa-ti amintesti cat mai multe expresii si cuvinte cu care erai caracterizat in

copilarie. Fa un efort si evoca amintirile legate de comportarea verbala si

nonverbala a tuturor adultilor importanti.

Dupa aceasta etapa a exercitiului, odihneste-te, incercand sa te apropii de

cineva in care ai incredere. Apoi discutati. Care atribute produc tensiune si

care sunt placute? Care anume ,,s-au lipit de tine" si care nu au devenit

compo-nente ale identitatii tale? Ce importanta au toate acestea pentru tine,

astazi?

Cum ai putea sa faci fata amenintarii legaturilor invazive, care determina supunere, ducandpana la pierderea sentimentului libertatii interioare? Un remediu ar fi retrairea

intelegerii apropiate, depline, a unui contact care sa-i lase individului libertatea de a lua

decizii si de a-si alege modul de viata. Fireste, un asemenea contact este propriu

oamenilor caracterizati prin atitudini deosebite, care decurg dintr-un stadiu avansat de

promovare individuala. Acestea sunt persoane care au atins maturitatea emotionala,

dispunand in acelasi timp de libertate interioara. ^ ' Atitudinile pe care ei le manifesta

sunt acceptarea, autenticitatea si empatia.

Persoanele care traiesc adecvat sentimentul apartenentei sunt binevoitoare, manifesta

grija sincera fata de ceilalti, cred in posibilitatile umane, sesizeaza laturile frumoase si

puternice. De asemenea, respecta felul diferit de a fi al celorlalti. Nu dorescputerea, nu manipuleaza, nu guverneaza. O asemenea atitudine ne permite sa fim

deschisi in manifestarea dorintelor si sentimentelor noastre. Nu trebuie sa ne aparam,

avem libertatea de a lua decizii, iar intre noi exista un spatiu cuprinzator de

manifestare a libertatii.

O apartenenta sanatoasa se construieste pe baza empatiei: cineva intuieste starea ta

psihica, o percepe, o intelege si comunica reversibil. Dobandim in acest caz

convingerea ca cineva se intereseaza de noi cu adevarat, ne intelege si accepta felul

nostru de a fi. Nu trebuie sa fim ceea ce nu suntem, nu trebuie sa ne prefacem. O

apartenenta sanatoasa, lipsita de orice spirit invaziv si de tendinta de a subjuga, o


11/55

construim impreuna cu cineva care reuseste sa fie el insusi, sa-si pastreze

10 Psihologie


12/55

Despre sentimentul apartenentei

autenticitatea. Acest tip de manifestare ne starneste increderea, ne modeleaza totodata

libertatea si atitudinea degajata in reactii, avand un caracter reversibil in relatia cu

partenerul. Asadar, daca in anturajul tau natural, in grupurile din care faci parte

exista persoane care ocupa un loc deosebit in dezvoltarea ta intelectuala, atunci

inseamna ca efortul tau de a face progrese este incurajator. Merita sa te gandesti si la

nevoia de a alege in mod responsabil grupurile catre care aspiri sau pe cele din care

sa faci parte, de a veghea asupra procesului de subordonare si de asimilare a ceea cela inceput nu ne starnea entuziasmul si ne provoca indoieli. Daca suntem obligati

de imprejurari sa mentinem relatii permanente si profunde cu grupuri

nefavorabile evolutiei noastre personale, trebuie sa ne ingrijim de sentimentul

independentei si de necesitatea de a functiona in medii alternative.

Exercitul 6: Catalizatorisiinhihitoriin dezvoltarea noastrd

Te rog sa urmaresti persoane importante din viata ta. Incearca sa reinvii o

amintire din perioada copilariei. Gandeste-te la o proportie a persoanelor de pe

lista celor important! pentru tine. Pe cine ai putea sa treci intr-un tabel la

rubrica (A) - egocentric, neadmitand nici o contrazicere, rece, cu masca - si pecati dintre acesti oameni ai putea sa-i treci la rubrica (B) - deschisi, autentici,

empatici, concentrati asupra celorlalti, fara inclinatia de a face aprecieri? Cu

care dintre aceste persoane ai reusit sa stabilesti relatii de incredere, intelegere,

interes reciproc si in prezenta carora nu ai reusit sa te simti in siguranta sau ai

avut senzatia de teama, rusine, jena sau de vinovatie? Cum s-a desfasurat

comunicarea in aceste relatii interpersonale? Ai putea sa definesti stilul

acestora? Gandeste-te daca si cand relatiile tale cu persoane adulte importante au

luat forma unui dialog activ sau a unor monoloage. Determina proportia

dintre catalizatorii dezvoltarii (B) si inhibitorii acesteia (A). Incearca sa o

exprimi printr-un numar. Mai este nevoie sa te conving ca iti este propice

raportul cu valoarea mai mare decat 1 ?

Daca lucrurile nu stau insa asa, atunci cauta in viata ta de adult legaturi

adecvate, intelepte si benefice. Acum tu insuti ai responsabilitatea

pentru o viata constienta.

Te rog sa nu uiti ca, in ciuda unei evolutii absolut nefavorabile din punct de

vedere emotional si cognitiv, specifice legaturilor cu ceilalti oameni, esti in

stare sa-ti dezvolti capacitatea de a apartine unui grup, fara a te supune

acestuia. Analizeaza aceste aspecte cu partenerul tau de discutie. Ce caracter

are relatia dintre voi?

Nu este bine sa ramai in singuratate si nici sa le permiti altora sa ramana singuri. Nueste bine sa construiesti un zid al izolarii cronice. Nu avem motive sa fim singuri.

Intalnindu-ne, stabilind contacte, redobandim in felul acesta energia si bucuria.

Astfel, nu ne vom pierde nici sentimentul libertatii interioare.

Sane ingrijim de calitatea interactiunilor noastre! Safacem eforturi pentru caacestea sa nu aibd caracter invaziv. Sa alegem apartenenta, fara a ne lasasupusi!

Capitol IX

Psihologie 11


13/55


14/55


Sa vorbim acum despre sentimental de apartenenta ca rezultat al procesului de

adaptare psiho-sociala. O asemenea perspectiva iti va permite sa intelegi mai

bine problematica grupului de referinta. Te rog sa urmaresti exemplul urmator.

Exemplu (A):

Pentru plantele tropicale, mediul de adaptare climaterica deplina il constitute

zonele dintre tropice; clima temperata poate constitui un mediu desupravietuire, dar clima arctica, nu. Intrebarea daca plantele tropicale sunt

adaptate la mediu poate avea un raspuns in functie de mediul la care ne

raportam.

La fel se mtampla si in cazul oamenilor, atunci cand este vorba despre nevoile lor

psihice. Avand in vedere nevoile lui, despre fiecare se poate spune ca este adaptat si

neadaptat in acelasi timp, tinand cont de mediul favorizant sau ostil. Din punctul de

vedere al abilitatilor care se dezvolta in procesul de socializare, fiecare dintre noi

este adaptat - in sensul conformismului comportamental - la anumite medii

culturale si la anumite roluri; in schimb, fata de altele, fiecare dintre noi se

dovedeste a fi neadaptat. Se spune, de asemenea, ca orice conformism este unnonconformism, si invers.

Cum anume sa procedam pentru ca un anumit mediu sa devina sistem principal de

referinta? De ce anume ar trebui ca acest sistem sa fie un mediu in care, in

virtutea unui statut circumscris, s-a aflat individul sau un mediu in care acesta exista in

prezent? Gandeste-te la calatorii sau la persoanele care isi schimba frecvent

domiciliul si locul de munca din cauza specificului acesteia! De ce nu ar trebui sa fie

un asemenea sistem un mediu daunator, in care nimeni nu s-ar adapta, sau un

mediu in care oricine ar prospera? Si, de fapt, cine anume decide alegerea acestei

perspective asupra adaptarii individuale? Te rog sa observi ca aprecierea sociala

poate fi si ea diferita de aprecierea individuals. Noi insine ne putem simti adaptati,dar altii ne pot aprecia ca nefiind astfel.

Asadar, la ce trebuie sa fim adaptati? La propria familie, la propria generatie? La

mediul de lucru sau la anturaj? Oare o adaptare importanta in viata o constiruie

capacitatea de a pastra relatii optime si de intrajutorare cu vecinii sau de interventie

activa impotriva lor, daca afecteaza nevoile noastre? La ce anume ne putem adapta, in

general? La ceea ce a fost, ce este sau la ce va fi in viitor? Totul in jurul nostru

sufera transformari permanente. Este bine sa avem firea unui cameleon?

12 Psihologie


15/55


De asemenea, poate aparea un conflict serios, de exemplu, intre nevoile care tin

de personalitatea noastra si asteptarile si obligatiile sociale intr-un anumit sistem

- om-mediu social. Nu este greu de inteles, ci este sufficient sa privesti relatia

dintre nevoia unei gospodine de a se autorealiza si asteptarea de a-si indeplini

obligatiile. Din fericire, poate exista si un echilibru armonios intre ceea ce jsolicita

individul ca atare si ceea ce este apreciat de catre societate. La aceasta tema vom

reveni in lectiile referitoare la problematica impacarii exigentelor impuse de diferiteroluri sociale, in capitolul urmator al cursului nostru.

Adesea, comportamentul concret este apreciat cafiind adaptabil intr-un

anumit context si, in acelasi timp, in adaptabil in altul

Exemplu (B):

Exprimarea vizibila a sentimentelor religioase in diferite zone geografice

este considerata atat simptom al neadaptarii, cat si simptom al adaptarii optime. O

persoana cu o puternica nevoie de independents se poate simti absolutneadaptata atunci cand societatea asteapta din partea ei subordonare. Aceasta se

poate manifesta adecvat in acest rol doar sub ifidrumarea unui sef tolerant, care sa

conduca grupul in stil democratic. Un delincvent poate sa se adapteze excelent la

grupul din inchisoare si sa nu se adapteze deloc in conditii de viata in libertate.

Grupul de referinta al acestuia este tocmai colectivitatea din inchisoare.

Sper ca tu sa reusesti intuitiv sa enumeri insusirile grupului de referinta. Trebuie sa

constientizam, de asemenea, ca in prezent exista grupuri extrem de daunatoare, iar

adaptarea la ele ar insemna doar disparitia anumitor cerinte, dezintegrarea

personalitatii si pierderea individualitatii. Despre ce fel de medii este vorba? De

exemplu lagarul de prizonieri, de concentrare, sectele religioase. Incearca, te rog, sacauti exemple de medii de acest tip. Ai fost obligat candva sa rezisti in asemenea

conditii? Dar cei din anturajul tau? Ce stii despre modalitatea de a depasi asemenea

situatii?

Exista conditii in care aparitia unor manifestari - furie, depresie, suspiciune, manie

-este un simptom al sanatatii, absenta lor fund o dovada a patologicului.

Intreaba-te inca o data daca trebuie sa raspundem asteptarilor societatii sau sa realizam

propriile noastre nazuinte!

Exercitiul 7: Nonconformistul care a salvat lumea

Te rog sa gasesti un numar cat mai mare de exemple, din viata ta si din

istorisiri pe care le-ai auzit, despre persoane care se comporta in mod

nonconformist, efectele comportamentelor lor fiind benefice sau de-a dreptul

salvatoare pentru intreaga colectivitate. Daca nu reusesti sa te folosesti de

exemple autentice, apeleaza la cinematografie si la literatura, extrem de bogate in

asemenea descrieri. Daca doresti, trimite comentariile cu privire la astfel de

persoane ca tema pentru acasa.

Capitol IX

Psihologie 13


16/55


17/55


Oare intotdeauna activitatile asociale sunt nefaste? Se constata ca spiritul independent nu

inseamna doar absenta conformismului, ci, mai curand, o optiune pozitiva, care

atrage dupa sine, fireste, riscul dezaprobarii din partea grupului. Inovatorul

nonconformist are o sansa de succes, cu atat mai mare cu cat statutul sau informal

este mai inalt. Se spune ca asemenea persoane au dobandit un credit de excentricitate, au

facut efort in aceasta directie si colectivitatea le permite anumite abateri.

Comportamentul unui asemenea om este perceput ca o propunere de noi forme deactiune. Daca se abate o singura persoana, ea poate fi tratata ca excentrica sau

ratata, dar cand este vorba de doua persoane, atunci ele au o mai mare forta de

influenta asupra grupului. O minoritate unanima creeaza membrilor grupului o

alternative importanta. O asemenea minoritate poate conduce chiar la schimbari ale

normelor de grup. De asemenea, este important modul in care percepem noi insine

realitatea - ca mediu ostil, care ingreuneaza realizarea cerintelor noastre, sau ca o

provocare benefica pentru dezvoltarea personala. Tu insuti stii ca modul in care

apreciem starea vremii este mai important pentru activitatea noastra decat temperatura

aerului, umiditatea, precipitatiile etc.

Ce este, asadar, grupul de referinta?

Exercitiul 8: Grupul men de referinta este ca ...

Ai vrea sa te joci de-a metaforele? Pentru a-ti aminti principiile jocului,

intoarce-te la exercitiul 2 din lectia 2. De data aceasta, fara vreo introducere

teoretica sau incalzire, incearca sa alcatuiesti 3-5 metafore referitoare la grupul

tau real de referinta. Tii minte, fireste, ca o metafora ar trebui sa se constituie din

doua parti (un substantiv si un adjectiv), asadar poti spune:grupul men de referinta

este ca un acvariu cu exponate interesante, intr-o apd neschimbatd de multd

vreme sauca o cabana in Muntii Retezat, in carefocul arde linistit in sobd.

Ulterior, poti sa alcatuiesti o versiune pentru un grup de referinta ideal.

Este interesanta comparatia? Analizeaza aceste chestiuni cu partenerul tau de

discutie. El face parte din grupul tau de referinta? Ar fi interesanta confruntarea

ambelor liste de metafore pe care le-ati alcatuit. Daca vrei, trimite materialele

elaborate ca tema pentru acasa.

Astazi trebuie sa reflectam asupra notiunii de grup de referinta. Nu stiu daca

realizezi cat de mult complica oamenii de stiinta lucruri simple si evidente pentru

un neavizat. Grupurile, in general, exista, iar acum te rog sa parcurgi cu interes

rezultatele cercetarilor de specialitate.

Unii se intreaba daca grupul exista cu adevarat ca entitate reala, ca element distinct al

realitatii, accesibil cunoasterii si diferit prin proprietatile sale de elementele

constitutive, adica de persoane. Anumiti cercetatori sunt inclinati sa creada ca

grupurile exista in mod real, prin prezenta unui psihic care nu poate fi redus la

psihicul persoanelor care-1 alcatuiesc. Altii afirma ca psihicul grupului reprezinta o

multime de idei, gdnduri si deprinderi repetate inpsihicul individului si existente

doar in cadrulpsihicului individual(Allport). In acest caz, entitatea reala ar fi proprie

indivizilor, in timp ce grupurile ar exista doar ca reflectdri in mintea acestor indivizi.

Lectia 19

( 2 (29) )

14 Psihologie


18/55

Despre sentimentul apartenentei

Alti cercetatori considera, de asemenea, cagrupul este o realitate doar intr-o zond in

care esteperceput ca existent in mod real.

Este sustinuta si ideea ca grupul exista in mod real, ca poate fi cercetata structura si

functionarea lui, punand in evidenta mai multe fenomene prezente doar in cadrul

grapului social.

Asadar, sd consideram grupul un obiect de cunoastere cu statut propriu,care influenteaza in mod concret manifestarea indivizilor.

Sa incercam sa privim lucrurile mai profund. Se constata ca teoreticienii nu se

exprima identic in ceea ce priveste factorii constitutivi ai grupului. S-a subliniat

importanta perceperii, a motivatiei, a scopurilor organizatorice, a interdependentelor si

interactiunilor, dar nu s-a stabilit factorul cu rol determinant, director. De asemenea, este

greu sa delimitezi grupul de factorii care influenteaza eel mai puternic dinamica relatiei

dintre individ si grup. Aceasta problema poate fi privita prin prisma

acomodarii interpersonale, care este procesul de adaptare continua, reciproca,tinzand spre obtinereaunei stari de echilibru relativ stabil. Cercetatorii si teoreticienii nu

sunt de acord nici in ceea ce priveste numarul de persoane care alcatuiesc un grup.

Ne gandim daca sunt suficiente doua persoane sau daca este nevoie de prezenta a trei

persoane. Daca grupul trebuie sa constiruie o structura in care sa se manifeste toate

procesele, atunci ar trebui sa cuprinda eel putin trei persoane - gandeste-te, de

exemplu, la posibilitatea unei coalitii intr-un grup alcatuit doar din doua persoane.

Numarul maxim de membri ai unui grup este greu de stabilit, dar se admite ca

grupul ar trebui sa permita tuturor membrilor sai o interactiune nemijlocita cu oricare alt

participant la grup.

C9(5) \ Am afirmat in lectia 9 ca grupurile sunt inevitabile si ca au caracter universal. Dinpunctul nostru de vedere, foarte important este ca grupurile mobilizeaza forte

puternice, ale caror consecinte sunt extrem de importante pentru individ.

Intrucat omul este fiinta sociala, formarea grupurilor este inevitabila si universala,

fiind greu sa te opui unui asemenea proces. Sa vedem care sunt fortele si procesele

care genereaza consecinte importante pentru individ. Cele mai importante sunt

actiunile grupurilor de referinta.

Grupul de referinta reprezinta:

un gnip social, adesea informal, care o perioada relativ lunga de timp constituie

sursa standardizata atat a conduitei proprii, cat si a scopurilor, normelor si

standardelor personale, interiorizate;

o sursa esentiala de informatii reversibile cu privire la comportamentul nostru,

ceea ce poate - dar nu trebuie - sa fie baza unor importante zone ale imaginii

propriului eu, a identitatii, a cunoasterii de sine si a autoaprecierii;

o indispensabila - desi nu singura - sursa de sustinere sociala;

locul de satisfacere a nevoilor psiho-sociale ale individului.

Capitol IX

15Psihologie


19/55


20/55

Ce reprezinta grapul la care ma raportez?

Grapul de referinta poate participa, de asemenea, la viata si dezvoltarea noastra,

cand nu suntem membrii acestuia. O asemenea influenta este deosebit de puternica in

perioada cand aspiram sa devenim membri, suportand pretul initierii prin

mdeplinirea unor conditii preliminare, numeroase si dificile pentru noi.

Exercitiul 9: Cat costa taxa de inscriere?

Cu cat pragul de initiere in grap este mai inalt, cu atat este mai mare

disponibi-litatea de a aplica mecanismul de aparare in fata nelinistii

potentiate legate de tot felul de situatii dificile. Depasind dificultati

considerabile pentru a putea patrunde in grup, a te simti membru al

acestuia sau a te identifica cu acesta - de exemplu a deveni student,

membru al unui club sau chiar cercetas - vom practica cu oarecare placere

principiul ,,lamaii dulci" si al ,,stragurilor acri". Ne bucuram ca nu studiem,

pentra ca studiile sunt scumpe si obositoare. Dar cand reusim sa obtinem

carnetul de student, lipsurile pe care le suportam in camin le consideram o

aventura interesanta si provocatoare.

Acestea sunt motivele pentru care consider ca iti va fi greu sa obtii materialul

necesar pentru acest exercitiu. Incearca totusi sa afli, in eel putin doua

conversatii individual, cate ceva despre influenta asupra manifestarii noastre,

influenta subiectiv perceputa, a grapului la care dorim sa aderam.

Ce fel de influenta a exercitat acest proces asupra programului nostru zilnic,asupra contactelor din cadrul anturajului, asupra activitatilor preferate, asupra

modului de petrecere a timpului liber sau chiar asupra vestimentatiei si a

felului in care ne exprimam? Intreaba-i pe interlocutorii tai daca, in perioada

care a precedat aderarea la un anumit grup, au sesizat schimbari de

comportament, in ce au constat ele, cat de durabile si profunde s-au dovedit a

fi ulterior.

Intreaba daca, dupa parerea interlocutorilor tai, schimbarile pe care ei le-au

observat au'fost in bine sau in rau. Intreaba-i daca, dand timpul inapoi, si

astazi ar tinde sa faca parte din aceleasi grupuri sau ar alege alte medii de

viata sociala.

Lectia 19

( 8 (35) )


21/55

Astept teme pentra acasa interesante, pornind de la acest exercitiu.


22/55


Este extrem de importat sa intelegi ca un grup devine grup de referinta ca urmare a

interactiunii dintre individ si grup in timpul careia se desfasoara procesul de satisfacere a

unor nevoi individuale ale unor persoane. Ce nevoi pot satisface grupurile sociale?

Orice fel de nevoi. Trecand peste cele biologice care, pe parcursul evolutiei, au

constituit grupurile (constientizeaza modalitatea de dobandire a hranei, a

adapostului, satisfacerea nevoilor sexuale etc.), incearca, te rog, sa dai un exemplu de

nevoie pentru a carei satisfacere nu sunt necesare alte persoane. Putem concepe

independent noastra in satisfacerea nevoilor in acest fel ca fiind doar relativa.

Exercitiul 10: Sunt pamantean, roman si incd ce altceva?

' Din ce grupuri faci parte? In care dintre ele ai fost atras si pentru care a trebuit

sa lupti? Care sunt formale si care informale? Cum se schimba aceasta

apartenenta in timp? Incearca sa faci o sistematizare: clasifica grupuri

importante, in functie de dimensiunea influentei lor asupra ta, asupra vietii si

v optiunilor tale. Au fost multe grupurile care au exercitat influenta asupra ta?

Sentimentul tau de identitate se bazeaza pe experienta dobandita in urma

apartenentei la diferite grupuri?

Un asemenea efort poate fi foarte interesant, desi cere, fireste, mult timp. Poti

incerca o sistematizare a perceptiilor, amintirilor si reflectiilor tale, folosindu-te

de o schema simplificata: perioada copilariei timpurii, gradinita, scoala,

adolescenta si perioada de maturitate social-afectiva, perioada de constituire a

familiei si de indeplinire a unor roluri importante.

x Nu uita de nevoia schimbului de ajutor si de informatii reversibile. Acum ai

mult de lucru, dar te poti mandri cu rezultatele tale in tema pentru acasa.

Acum, la sfarsitul lectiei despre apartenenta, incearca sa realizezi o descriere riguroasa si o

apreciere a grupului tau de referinta. Trebuie sa fie un grup cu ale carui scopuri te

identifici, un grup care - asa cum stii foarte bine - participa la satisfacerea nevoilor taleimportante, constituind o sursa de informatii reversibile esentiale, actionand asupra

ta cu o forta puternica si rasfrangandu-se asupra autoaprecierii si asupra celorlalte

elemente ale imaginii propriului tau eu.

Exercitiul 11: Cum arata propriul grup de referinta?

Daca esti ,,bine ancorat" in propriul grup de referinta, acest exercitiu nu-ti va

crea nici un fel de dificultati, deoarece consta in alcaruirea unei descried

detaliate a grupului. Ar fi bine sa incepi cu descrierea componentei grupului

- numaral de participanti, sexul si varsta acestora. Mentioneaza daca este un

grup mic sau mare, formal sau informal, durabil sau temporar. Defineste apoi

scopurile grupului si ,,portretul" sau. In ce scop exista grapul respectiv? Este

bine sa intelegi normele de grap. Ce anume trebuie sa faci in cadral grupului

si care sunt comportamentele nepermise?

Gandeste-te apoi la cine este lideral grapului. Este un lider formal sau nu?

Care este stilul sau de conducere? Ce alte roluri importante indeplinesc in

cadral grapului participant^? Sunt roluri stricte si permanente? Cine anume

v le stabileste?

Psihologie

1


23/55

7


24/55


Merita, de asemenea, sa stabilesti limitele grupului, permeabilitatea lui,

disponibilitatea de a absorb! si alte persoane sau caracterul lui ermetic. In ce

consta procesul de absorbtie a unor membri noi?

Gandeste-te la reteaua de comunicare din cadrul grupului. Caracterizeaza

coalitiile existente in interiorul sau. Incearca sa intelegi istoricul acestui

grup.

Descrierea grupului, imbogatita cu concluzii importate pentru tine, poate

constitui tema pentru acasa.

Exercitiul 12: Deseneazagrupultau de referintd!

Te rog sa faci un desen care sa constituie o tema independents sau o completare a

exercitiului anterior. Folosind simbolurile din tabel, deseneaza o schema a

grupului tau de referinta.

De exemplu:

simfi ttxtoi*? Gii& & tfkrfo ffo? &

Simboluri grafice:

- linia continua semnifica limitele inchise, ermetice, ale grupului;

- linia intrerupta semnifica limitele permeabile ale grupului;

- cerculetele cu initiate semnifica femeile;

- patratele cu initiate semnifica barbatii;

- distanta dintre simboluri reflecta distanta psihica dintre membrii grupului;

- zonele marcate cu linie continua sau intrerupta - submultimile - constituie

coalitiile;

- sagetile indica actiunile de comunicare, emotionale, orientarea atentiei;

- o singura sageata arata interesul exprimat unilateral, iar doua sageti

-interesul reciproc.

Exercitiul 12 in sine nu poate constitui tema pentru acasa. Ar fi bine daca 1-ai

considera o completare a exercitiului 11, desi nu este neaparat necesar. Fireste, poti sa

desenezi schema propriului grup, pentru a-ti aprofunda cunostintele si pentru a

sistematiza experienta dobandita, dar ar fi greu de analizat ca tema pentru acasa

fara exercitiul precedent. Hotaraste singur ce vei face cu propunerea prezentata.

18 Psihologie

Lectia 19


25/55

Ce influenta are asupra mea apartenenta la

diferite grupuri?

Suntem extrem de sensibili fata de ceilalti oameni. Acestia exercita asupra noastra omare influenta, chiar si atunci cand nu o fac in mod intentional

Influenta exercitatd asupra noastraprin insasi prezenta celorlalti oameni senumeste facilitare sociala.

Un exemplu de facilitare sociala il constituie tracul actorilor, determinat de imagmea____ salii pline de spectator!. Te rog sa observi ca vorbim aici despre rolul prezentei in

f 9 (5) J sine a celorlalti oameni. Aceasta tema a fost abordata in lectia 9 a cursului nostru.

Fenomenul facilitarii sociale este intotdeauna nefavorabil. Esti de acord cu aceastaafirmatie?

Exemplu (A):

Sportivii obtin intotdeauna rezultate mai bune in prezenta rivalilor, spredeosebire de situatiile cand lupta doar cu timpul. Acest efect este declansat deceilalti, care ii stimuleaza intr-un anumit mod. Imagineaza-ti ca prezenta unorpersoane avand ochii acoperiti nu impulsioneaza in egala masura.

Apare aipi inca un fenomen ciudat: in cazul sarcinilor in care nu poate fi identificat

efortul individual, se observa o scadere sensibila a acestuia.

Exemplu (B):

Cand de o franghie trag doar trei persoane, ele se lupta ,,ca niste lei"! Candacelasi joe implica un grup mai mare, fiecare persoana se leneveste brusc.Acest fenomen a fost denumit parazitism social. Te rog sa te gandesti daca aiintalnit un astfel de fenomen si in ce a constat. Poate reusesti sa-ti amintesti catmai multe impresii si observatii pe aceasta tema.

LECTIA 20

----- -- -

Psihologie 19


26/55

Lectia 20 Ce influenta are asupra mea apartenenta la diferite grupuri?

Grupul permite o mai buna organizare a muncii atunci cand realizarea acesteia

necesita colaborarea unui numar mai mare de persoane - de exemplu in sarcinile

pentru a caror rezolvare este necesara valorificarea mai multor deprinderi.

In mai multe cercetari de laborator si experimente naturale, efectuate atat pe oameni, cat

si pe animale, s-au obtinut aceeasi rezultate: prezenta altor indivizi exercita o

influenta care stimuleaza sau franeaza comportamentul nostru. Cum poate fi inteleasa

aceasta aparenta contradictie? Prezenta celorlalti reprezintaun stimul care starnestestarea generala de incitare. O asemenea stare faciliteaza manifestarea unor deprinderi si

reactii simple fixate. In acelasi timp, acesta este un factor care disperseaza atentia,

perturbandu-ne comportamentul, fiind solicitata insusirea unor reactii complicate.

Tu ce crezi? Ce influenta are asupra ta prezenta altor persoane, in procesul de

invatare si in situatia sustinerii unui examen? Ar trebui sa inveti in cadrul unui grup si

sa dai examenul singur sau sa inveti singur si sa dai examenul in grup? Poti

raporta la experienta ta de viata legitatile relevate in cadrul experimentelor?

Exista atatea grupuri cate colectivitati. Se stie ca este imposibil sa ramanem total

independent! de ele. Se mai stie ca o asemenea dependents se poate dovedi benefica, incorelatie cu evolutia noastra individuala. Sa incepem cu exemplele pozitive ale

influentei grupului asupra vietii omului.

Un exemplu de apartenenta creativa poate fi descrierea facuta de Carl Rogers,

teoretician si practician cunoscut in psihologia de orientare umanista, care isi

impartaseste propriile trairi. Autorul face o sinteza a trairilor generate de munca in

grupuri care se intalneau din cand in cand. O asemenea apartenenta este temporara, are

un inceput si un sfarsit strict delimitate, iar fenomenele care se petrec acolo

constituie elemente ale unui proces concret, de grup. Un asemenea grup nu este

natural, nu apare spontan, iar activitatea sa nu continua dupa incheierea intalnirilor.

Legaturile care apar la aceste intalniri sunt apreciate, intelese de toti ca fiind foartevaloroase, dar, ulterior, nu evolueaza in conditii naturale. Se spune ca asemenea

grupuri se nasc si mor, ca traiesc frumos, rapid si intens, iar sensul existentei lor

marcheaza o urma care va ramane in noi si care poate sa ne schimbe viata. Evident, in

bine. Sa urmarim asadar ce afirma Carl Rogers.

Exemplu (C):

Am pardsit adunarea comunitdtiipentru cd acumulasem mai multe impresii

decdtfusesem in stare sdsuport. Am dorit sd-mi pun ordine in sentimentele

care suferiserd o anumitd tulburare in timpul evenimentelor. Amplecatfdrd afinelinistit, fiindcd am avut sentimentul cdacea colectivitate se va descurca in

orice situatie si va sti sa gdseascd solutii mult mai intelepte decat ar fi putut

sa ii ofere oricare altdpersoand individuala. Primul sentiment de care mi-am

dat seama a fast mdndria. Eram mdndru cd sunt membru al unei

comunitdti care-i insotestepe ceilalti cu o grijd deosebitd, mai profundd si

mai sensibild decdt grija de care eram in stare eu insumi sau oricare alta

persoand dintre cele prezente. M-am gdndit la X si la faptul cd, pdnd la

urmd, cineva si-a dat seama - ceea ce eu insumi scdpasem din vedere - cd

20 Psihologie


27/55


nu afostpe deplin ascultat si acceptat. Am ascultat de vocea comunitdtii,

care a insistat, prin intermediul membrilor sdi, sd-l ascultpe You toatdfuria si

pasiunea sa, desi ofdcea intr-un mod care stdrnea multora indignarea. Am

ascultat si am acceptat vocea acestei indigndri. Am observat oameni care

se ascultd unulpe altul sincer. Interventia curajoasd a lui Z a stdrnit

suferintd, durere, furie sifrustrare, o reactie in care mdndria si bucuria se

invecinau cu tristetea. Se ndsteau idei, erau formulate argumente si incercdri desolutionare aproblemelor, iar not ascultam, indiferent dacderam de acord cu ele

sau dacdsimteam o impotrivire violentd. Nu afirm cd toti ascultam, cd toti au

receptat continutul interventiilor. Se ajungea la intreruperea vorbitorului,

la neintelegeri, deformdri, la imposibilitatea de a mai auzi ceva. Si eu am

participat la toate acestea, dar, pdnd la urmd, asa cum mi separe, aproape

infiecare caz, cineva il ascultape eel interesat. Eram mdndru de noi,

simteam cdpdtrund in zone noi, obligatsdmdconfrunt cu noiprobleme, uneori

covdrsitoare, sdmerg inainte, sdparticip la aceste actiuni, sdinregistrez progrese

in ceea cefdceam, indiferent cum amfi denumit acest lucru. (...)

Participdnd la acestproces dureros, dificil, obositor, expus contradictiilor,prin care se constituia colectivitatea, regdsesc in mine doudreactii: uneori

sunt foarte frustrat si ma gdndesc dacd toate acestea au vreun sens. Cea

de-a doua reactie este mult mai intensd. Cu uimire observ durerile care

insotesc aparitia a ceva nou si revine convingerea mea anterioard. Dacd

reusim sd descoperim mdcar of drama de adevdr cu privire la procesul care

faceposibildpentru un numdr de 136 de oameni o viatd comund, ford a se

distrugepe ei, o viatd comund, plind de grijapentru dezvoltarea deplinda

fiecdreipersoane, o viatd comund, cu toatd bogdtia diversitdtii ei, opusd

conformismului steril, totul aratd cd acest adevdr va avea implicatii

numeroase. Nu stiu cum sd rezolvproblema exploatdrii celor sdraci de cdtre cei

bogati, cum sd indepdrtez amenintarea spectrului nuclear sau cum sd

facemfatd uriasei nedreptdti sociale. Sincer, as dori sd posed o asemenea

stiintd. Dar dacdvom reusi sd descoperim adevdrul cu privire la procesul de

formare a comunitdtilor, nu voi fi dezamdgit. Orice descoperire care ne

apropie de adevdr contine oputere revolutionard incalculabild.

Asa scrie Carl Rogers. Veti fi, cu siguranta, de acord cu mine ca din aceste cuvinte

transpar mandria si emotia. Asemenea emotii sunt demne de invidiat!

Exercitiul 1: Una dintre cele mai frumoase impresii ale tnele din cadrul

gmpuluiApeleaza si de data aceasta la amintiri, care trebuie sa fie frumoase si placute.

Fireste, ai obligatia de a-ti asigura confortul emotional. Ai o anumita experienta

privind viata de grup. Probabil ca ai participat la anumite ateliere de lucru, la

grupuri de sustinere sau terapeutice. Poate, in general, nu cunosti asemenea

trairi, ceea ce deocamdata nu este important.

Te rog sa-ti amintesti cele mai frumoase stari pe care le-ai trait in cadrul

grupului. Pot fi impresii de la scoala, din cadrul familiei, al anturajului.

Capitol IX

21Psihologie


28/55

Ce influenta are asupra mea apartenenta la diferite grupuri?

Nu uita ca astazi ne ocupam de sentimentul apartenentei. Indreapta-ti gandurile

spre trecut. Verifica daca asemenea impresii sunt frecvente in viata ta sau

daca trebuie sa le urmaresti indelung si sa le incadrezi fortat in categoria

amintirilor. Cand si in ce imprejurari ai cunoscut sentimentul placut al uniunii cu

ceilalti, al legaturii cu alte persoane? Cand si cum ai cunoscut increderea,

bucuria, comuniunea, apropierea in cadrul grupului? Prin ce s-a exprimat

apropierea dintre voi? Prin cantec, dans, rugaciune, atingere, lacrimi deemotie?

Povesteste aceasta traire minunata partenerului tau de discutie. La randul

sau, acesta iti poate imbogati imaginea, prin propria sa poveste pe aceasta

tema. Va tineti de mana, va leganati, priviti impreuna focul? Ce anume face sa

va simtiti atat de apropiati unul de celalalt?

Doresti sa-ti descrii experienta in tema pentru acasa? Daca da, o astept cu

mare interes.

Un grup de antrenament este nu numai un mic colectiv in care oamenii simt ca sunt

receptati, acceptati si confruntati, ci este si un loc in a carui ambianta oamenii potdeveni mai creativi. Dar, de cele mai multe ori, avem de-a face cu un grup care

urmareste anumite sarcini, format artificial si condus de profesionisti. Sentimentul

apartenentei la un asemenea grup este urias, dar cand apare nevoia si necesitatea de a

functiona dincolo de urmarirea scopului, oamenii sufera adesea, din cauza unei

insingurari secundare. Un grup bine format isi inzestreaza membrii cu competenta

transferului, a aplicarii practice si a valorificarii noilor competente intr-o situatie

naturala de viata. Grupul il conduce pe om spre contacte care sa-i permita obtinerea

sentimentului apartenentei in situatii naturale.

Un grup ideal este un loc de cercetare a limitelor de dezvoltarepersonala, ocolectivitate in care membrii pot sa-si dezvolte potentialul la eel mai malt

nivel.

Grupul astfel inteles reprezinta o microcomunitate educationala, un cere de oameni

reuniti pentru a rezolva probleme personale si interpersonale. Un asemenea grup ar

trebui sa lucreze sub indumarea unui lider bine pregatit.

Lectia 20

Psihologie22


29/55


^~-

Grupul nu poate fi tratat ca suma a persoanelor care infra in components sa. Orice

grup este un sistem unic cu caracter propriu, special, cu propriul sentiment al fortei.

Este un conglomerat de energie manifestata de membrii sai, uniti intr-un intreg, o

imitate - un Gestalt(o forma) a carui structura este mai complexa decat suma partilor

componente. Contactul cu grupul este trait in mod unic si este insotit de o senzatie de

deosebire, dar si de asemanare intre membrii grupului. Fiecare persoana, indiferent de

ceea ce face, este indemnata sa fie constienta de sine, ca membru al societatii, si deimportanta sa in cadrul grupului, pe masura ce acesta evolueaza.

Unul dintre autorii de specialitate sustine ca... intr-un grup, totul esteposibil. El isi

arepropria sa viatd interioard, propria energie, propriile posibilitdti de

experi-mentare si de completare a variabilelor destinului diferitilor sdi membri.

Aceastd creativitate permite indivizilor sdse confrunte cu dificultdtilepe care le

resimt. De asemenea, eafoloseste la rezolvareaproblemelorcomunitdtiitn

ansamblu.

v Pentru ca grupul sa poata crea sentimentul deplin de apartenenta, creativ si necesar

din punctul de vedere al sanatatii, trebuie sa se adapteze la anumite reguli practice,care au ca scop concentrarea atentiei, dobandirea propriei experience si modelarea

stilului de comunicare.

lata cateva dintre aceste reguli:

Asuma-ti raspunderea pentru propriile cuvinte si fapte - daca gandesti eu,

atunci spune acest lucru, in loc sa spui not.

Experimenteaza aici si acum si concentreaza-te asupra acestui fapt,

irnpartasmdu-ti gandurile, sentimentele si senzatiile din momentul respectiv.

Asculta-i pe ceilalti, fara a astepta posibilitatea de a te amesteca brusc in vorba.

Intreaba doar atunci cand intrebarea ta nu poate fi inlocuita cu o afirmatie care

cuprinde parerea ta; astfel, in loc de intrebarea Tu procedezi in consens cu

principiile binelui general?, spune clarCred cdtie nuprea-tipasdde mine.

i Vorbeste persoanei in mod nemij locit, nu interpreta sentimentele despre care

iti vorbesc oamenii, nu cauta cauzele acestora, doar asculta si accepta.

Acorda atentie limbajului trupului tau.

Pastreaza secretul asupra mesajelor pe care ti le transmit ceilalti.

Experimenteaza, risca, dar, in acelasi timp, ai grija de propria persoana,

putand testa aici diferite comportamente de care te temeai altadata. Nu intrerupe actiunile importante, ci invata sa amani pentru mai tarziu sau sa

nu comunici senzatiile tale grupului, daca acest lucru ar determina intreruperea

evenimentelor care se petrec in cadrul acestuia.

Respecta spatiul psihologic al celorlalti, indemnandu-i la schimbari, dar nu-i

obliga, daca nu sunt pregatiti pentru aceasta.

Esti de acord cu aceste principii sau iti starnesc impotrivirea? Incearca sa te concentrezi

asupra acelor reguli care iti produc emotii puternice. Gandeste-te ce anume determina

aparitia lor. Analizeaza principiile grupului impreuna cu partenerul tau de discutie. v -

Psihologie 23


30/55

Ce influenta are asupra mea apartenen|a la diferite grupuri?

Principiile mentionate ar trebui sa fie analizate cu mare atentie, chiar aplicate in relatiile

cotidiene.

Grupurile de antrenament interpersonal, cele terapeutice si grupurile de sustinere

sunt formatiuni specifice complet necunoscute in anumite medii. Ne vom concentra

acum asupra acelor grupuri pe care le cunoastem cu totii: familie, grupurile de

prieteni, profesionale, precum si grupurile de persoane care isi petrec impreuna

timpul liber.

Ne vom ocupa de analiza functionarii acestor grupuri cunoscute, in cadrul carora

unele interactiuni sociale sunt asemanatoare. De asemenea, toate grupurile dispun de

norme si de lideri, dar, pe de alta parte, exista forme diferite de comportament in

fiecare grup in parte. Multe dintre cercetarile asupra grupurilor mici au luat forma

unor experimente, ceea ce a oferit posibilitatea testarii riguroase a ipotezelor, dar,

din pacate, au fost omise adesea trasaturi importante ale grupurilor. Astfel, ele se

limiteaza doar la anumite elemente ale vietii de grup. Grupul ca manifestare ofera

imaginea unui fenomen fascinant, a carui cunoastere integrala - daca poate fi folosita

aceasta notiune - ar echivala cu distrugerea lui.

Sa revenim la legitatile generale si la cele specifice care decurg din caracterul

grupului.

Principala teorie a grupurilor, transpusa in limbajul comun, sustine caexista doud ratiunifundamentalpentru legdturile din cadrul grupului:

motivatia determinate de sarcini, pentru a putea flnaliza anumiteinitiative - sa joci un joe, sa construiesti ceva -, ceea ce solicitacolaborarea si implicarea unui numdr mai mare de persoane;

motivatia emotionala, pentru a obtine satisfactia generatd de convietuireacu ceilaltisi de stabilirea raporturilor cu semenii.

Toate grupurile intreprind actiuni, dar proportia dintre motivatia bazata pe sarcini si

cea emotionala este variabila. Oamenii adera la un anumit grup din considerente

economice sau de alta natura, dar, ulterior, sunt intr-un fel ,,atrasi" de activitatile

grupului, ceea ce le ofera uneori satisfactie si-i face sa ramana mai multa vreme in

legatura cu grupul. Un grup de prieteni se bucura de compania celorlalti, dar trebuie sa

faca ceva, adica sa formuleze o anumita sarcina, chiar daca aceasta ar consta in barfa

sau in luarea mesei impreuna. O grupare alcatuita din cateva persoane devine grup

atunci cand, din anumite considerente, faptul ca se afla impreuna este atragator sau

cand actioneaza in comun. De cele mai multe ori intervin concomitent ambeleconsiderente. Grupul devine omogen cand membrii sai isi pierd interesul fata de

contactele alternative, cand dobandeste sentimentul comunitatii, identificandu-se cu

NOI, mai frecvent decat cu EU.

Pentru a deveni omogen, grupul trebuie sa indeplineasca anumite conditii, precum:

* apropierea fizica;

asemanarea in privinta valorilor, a originii, a preocuparilor;

Lectia 20

Psihologie24


31/55


experienta dobandita in cadrul grupului, incluzand totodata satisfactia pe care

o genereaza realizarea eficienta a sarcinilor;

existenta unui lider care dispune de competence suficiente pentru a dobandiacordul intregului grup;

lipsa unor personalitati ostile, care sa produca perturbari puternice.

Obtinerea omogenitatii permite colaborarea optima intre toti membrii grupului,acordarea ajutorului, precum si satisfactia legata de participarea la activitatea de

grup. Membrii unor asemenea grupuri devin din ce in ce mai eficienti si tind spre

mentinerea contactelor - ceea ce se poate exprima, de pilda, prin faptul ca nu lipsesc de

la lucru. De asemenea, se poate observa cresterea motivatiei emotionale si

scaderea celei bazate pe rezolvarea de sarcini, precum si ostilitatea fata de alte

grupuri si favorizarea propriului grup.

Procesul de formare si de functionare a grupului depinde de marimea acestuia. fn

^^ majoritatea grupurilor se poate observa rivalitatea interna, vizand detinerea unei

pozitii avansate. Membrii grupurilor construiesc coalitii, in scop de aparare sau de

atac, care sunt relativ durabile sau doar situationale. Adesea putem observa coalitii,,ale celor slabi" indreptate impotriva ,,celui puternic". In grupurile mai mari,

participarea la viata acestora este din ce in ce mai dificila. Aici se schimba caracterul

relatiilor interumane. Mai multe persoane doresc sa ia cuvantul, este mai puternica

teama in fata unui auditoriu mai mare, este mai greu sa iti exerciti influenta asupra a

ceea ce fac ceilalti. In grupurile mari, majoritatea persoanelor au sanse reduse de a se

manifesta, fiind mai mare varietatea de personalitati, talente si stiluri de

interactiune. Exista mai putine retineri in discutie si poate fi exprimata mai usor

nemultumirea. Cand un grup mare primeste o sarcina de rezolvat, apare tendinta de a

crea reguli si de a stabili o diviziune a muncii.

Toate grupurile sociale genereaza norme proprii, care pot fi definite ca modele

comune de perceptie si gandire, incluzand modalitati de actiune in rezolvarea

v, sarcinilor, convingeri comune si comportamente sociale.Normele sunt cu atat

mai stricte, cu cat vizeaza modalitatile de efectuare a activitatii principale a grupului.

Exemplu(D):

De exemplu scoala dispune de norme clare si concrete referitoare la formele de

invatamant si de educatie, iar un grup de dansatori stabileste cu exactitate

indicative in ceea ce priveste vestimentatia, miscarea, coafura etc.

Normele influenteaza viata noastra. Multe forme de comportament reprezinta o

consecinta a conformismului. Gandeste-te cat esti de incurcat atunci cand, fara

intentie, incalci o anumita norma - intri intr-o toaleta rezervata celuilalt sex, uiti

sa-ti saluti seful, aplauzi in timpul unui concert simfonic, nu ajuti o femeie sa-si

imbrace pardesiul etc.

Membrii unui grup au de la incepurul functionarii acestuia ceva comun, iar unitatea

creste, deoarece grupul urmareste norme comune, ceea ce se poate manifesta prin

Psihologie 25


32/55


tendinta spre asimilare, apoi prin izolarea celor care se abat de la reguli. Cineva

care nu se subordoneaza este obligat prin diferite mijloace sa faca lucrul acesta, iar

daca nu-1 face, este respins. Cei care se abat sunt respinsi in primul rand atunci

cand felul lor diferit de a fi afecteaza aspecte importante pentru grup, convingeri

adanc inradacinate sau succesul pe care grupul doreste sa-1 obtina.

Exemplu (E):

Un exemplu il constituie aici refuzul unui membru al unei echipe de a participa la

un antrenament sau aflarea vestii ca unui dintre membrii unui grup de

abstinent! consuma alcool.

Ca urmare a conformismului, oamenii sunt inclinati sa imite un grup chiar si in ceea ce

priveste raspunsurile absolut eronate, solutiile false si comportamentele lipsite de

orice sens. Asadar, este important ca uneori oamenii sa se abata de la norme, dar

intr-un mod constructiv, in asa fel incat sa determine grupul la reflectie, pentru a

adopta forme mai eficiente de solutionare a problemelor, in functie de situatiile

variate. Abaterile pot fi receptate ca o inovatie utila, iar originalitatea si spiritul

independent sunt pretuite in primul rand in domenii precum stiinta, arta, moda, dar si

aici intre anumite limite.

Toate grupurile genereaza anumite ierarhii. Existenta unei ierarhii este functionala,

deoarece grupurile, indeosebi cele numeroase, sunt mai eficiente atunci cand au o

structura de conducere. La inceputul existentei grupului, intre persoanele cu

motivatie puternica pentru dominare se desfasoara o lupta stransa pentru pozitia in

cadrul grupului. Indeplinind diferite functii in realizarea sarcinilor de grup, ele incep sa

fie percepute ca potential! lideri. In cele din urma, una dintre ele este recunoscuta calider. Apare in felul acesta modelul specific al interactiunii. Pozitia persoanei in

cadrul grupului depinde de contributia ei la realizarile grupului, iar trasaturile de

personalitate sunt mai putin importante. O persoana este recunoscuta ca fiind

folositoare sau nu grupului si de aici decurge pozitia ei. Adesea, in cadrul grupurilor, se

contureazarolurile de:

* lider concentrat asupra indeplinirii anumitor activitati, care decurg din scopurile

si dezideratele grupului;

26 Psihologie


33/55


lider socio-emotional, care se preocupa de relatiile interumane, precum si de

confortul si de sentimentul de siguranta al membrilor grupului.

Se constata ca aceste roluri sunt disjuncte. Este greu sa fii specialist, realist, economist si

empatic, sensibil, saritor, in acelasi timp.

In continuare ne vom ocupa de analiza legitatilor si a caracterului grupurilor sociale

naturale, din care facem parte toti.

Familia

Se deosebeste de celelalte grupuri prin legaturile specifice dintre generatii. fn fiecare

cultura exista modele diferite, riguroase privind relatiile dintre soti, parinti si copii,

precum si dintre frati si surori, diferente sensibile existand din punctul de vedere al

statutului determinat de sex. Vom reveni la aceasta tema in lectiile 21 si 25. Familiile

\v_ sunt diferentiate, ca si indivizii care le compun, fiind destul de greu sa gasesti doua

structuri sau chiar doua roluri identice. Aspiratiile diferitelor persoane trebuie sa fie

strict coordonate, canalizate cumva spre un spatiu de viata comun. Dormim, mancam,crestem copiii, ne odihnim etc. Dispunem de avere, ocupam cu precadere aceeasi

pozitie in cadrul unei comunitati mai largi, dar relatiile noastre sunt absolut informale.

Inti-o familie sanatoasa nu este nevoie sa spui cine esti. Ar tiebui sa se manifeste

aici cat mai putine retineri in exprimarea sentimentelor. Te rog sa observi ca nu

exista multe grupuri in care sa putem rade cu pofta, sa ne dezbracam, sa plangem, sa

ne pupam, sa ne alintam. Daca in familia ta toate aceste forme de comportament sunt

interzise, ar tiebui sa ai un motiv de neliniste. Modul deschis de exprimare a

bucuriei, a atasamentului, a dezaprobarii sunt indicii ale sanatatii unei familii.

Grupul de prieteni

Si grupurile de acest fel se deosebesc in multe privinte. Ele nu au o structura formala.

W Nu se confhmta cu sarcini concrete si necesare. Se alcatuiesc adesea din persoane

de varsta apropiata, de origine similara, cu valori si preocupari asemanatoare, ce se

intalnesc pentru a impartasi bucuria si placerea de a fi impreuna. Acesta este asa numitul

motiv al afilierii, care decurge din nevoia de atasare. Membrii unor asemenea grupuri se

bucura de sustinere sociala, de sfaturi, adesea de ajutor material, atunci cand

intampina probleme. Indeosebi pentru cei tineri - intre 15 si 25 de ani - este deosebit de

important grupul celor de aceeasi varsta. Ei alcatuiesc un mediu in care pot fi

independenti de familia primara. Se pot intalni, ii pot cunoaste pe cei de aceeasivarsta, pregatindu-se in felul acesta pentru constituirea propriilor familii. In asemenea

grupuri invata diferite competente sociale. Dobandesc sentimentul identitatii, devin

independenti, ating un anumit nivel de maturitate. Daca nu ne identificam cu grupul

celor de aceeasi varsta, in perioada adolescentei vom avea dificultati mai mari in

ceea ce priveste depasirea sentimentului singuratatii, se va manifesta absenta unei

ierarhii proprii de valori, fiindu-ne mai greu sa manifestam simtul responsabilitatii

mature fata de sine si fata de ceilalti.

^ ' '

___

Psihologie


34/55

27


35/55

Lectia 20 Ce influents are asupra mea apartenen^a la diferite grupuri?

Prietenii si cunoscutii isi petrec mult timp discutand. Discutam despre noi insine,

dar cu mai multa placere despre ceilalti, pur si simplu barfind. In felul acesta

schimbam un volum urias de informatii. Ne formam conceptiile, atitudinile, ne

construim propria imagine. Prietenii alcatuiesc mai frecvent retele decat grupuri

inchise, dorind sa includa persoane populare intr-un anumit mediu. Uneori se

formeaza in cazul lor subgrupuri si anumite verigi de comunicare, in care se reflecta

stractura sociometrica a grupului. Este vorba despre o dispersie a simpatiilor si

antipatiilor. Acceptarea depinde aici de subordonarea fata de normele de grup si de

realizarea valorilor de grup, dar si de insusirile personalitatii percepute in formele de

manifestare. Statutele inalte in grupurile de prieteni sunt adesea reprezentate de

persoane agreabile si saritoare, care ofera sprijin, indeplinind rolul de lideri care se

ingrijesc de confortul psihic al membrilor grupului.

Colegii de serviciu

Majoritatea activitatilor umane se desfasoara in grupuri, deoarece se impune

realizarea unor sarcini multiple si complexe. O asemenea activitate genereaza relatii

intre oameni, determinand structura ierarhica a grupurilor. Se contureaza aici si unmodel de viata informal. In pauzele de lucru barfim, glumim, ne acordam ajutor

sau ne tachinam reciproc. Acest sistem informal influenteaza, fireste, calitatea muncii

noastre. Relatiile bune ajuta la stabilirea colaborarii in cadrul activitatii profesionale.

Cand omogenitatea unui colectiv de lucratori este foarte mica, nu se poate vorbi

despre colaborare. Eficienta este scazuta si observam un mare numar de absente si,

adesea, abandonarea muncii.

Pentru a obtine maximum de eficienta si de satisfactie in activitatea profesionala,

grupul de lucru nu ar trebui sa depaseasca 15 membri. Omogenitatea grupului trebuie sa

fie deosebita, iar colaborarea in grup trebuie sa urmareasca obtinerea unor

recompense comune. Ar fi bine ca diferentele de statut sa nu fie prea mari. Grupul artrebui sa aiba influenta asupra luarii deciziilor. Controlul nu trebuie sa fie restrictiv. Cel

mai bine lucreaza grupurile cu caracter flexibil, care schimba caracteristicile

activitatii efectuate, si cele autonome, care isi organizeaza singure activitatea.

Grupurile ai caror membri isi petrec impreuna timpul liber

Cei mai multi participam la diferite grupuri de distractie: facem sport, dansam,

cantam, ii ajutam pe ceilalti, cultivam gradina etc. Fiecare grup are un anumit filon

social - concentreaza persoane in sfera diferitelor activitati, dupa diferite variabile:

varsta, sex, statut social general etc. Activitatea grupului defineste caracterul relatiilor

interumane care exista in cadrul sau. Acest caracter poate fi mai mult sau mai putin

intim, poate fi bazat pe colaborare, pe rivalitate sau poate fi extravertit. Intalnirile

membrilor de grup isi au ritmul lor natural. Ele se deosebesc de intalnirile dintre

prieteni, prin faptul ca membrii lor se concentreaza asupra unei singure activitati

-tenis, calarie, dans, inot - sau asupra unor convingeri - religie, politica, o anumita

activitate sociala etc. Ceea ce fac si traiesc este pentru ei foarte important. Acest

model de coexistenta in cadrul grupului ofera o satisfactie deosebita. Se constata ca

prieteniile inchegate in felul acesta sunt mai profunde si mai durabile.

28 Psihologie


36/55


Asemenea grapuri nu sunt ermetice, avand o atitudine pozitiva fata de celelalte

grapuri. Sunt generoase; indeamna la integrate, in numele unui interes coniun,

trecand peste diferente precum varsta, statutul social etc., reprezentand o forta de

stimulare a dezvoltarii personale intr-o anumita directie.

Exercitiul 2: Grupul de prieteni contra grupului hobby

Atentie, atentie! Tocmai incepe meciul - de box, de fotbal - intre grapuri de

prieteni unanim cunoscute si grapuri de persoane care isi petrec impreuna

timpul. Sa le numim grupuri hobby.

Te rog sa incerci sa continui comentariul. Joaca-te de-a comentatoral unui

meci pe care trebuie sa ti-1 imaginezi doar. Jocul urmareste sa evidentiezi

argumente pro si contra apartenentei la un grap sau altul. Incearca sa-ti fixezipozitia in aceasta chestiune, dar te rog sa nu fii opac la argumentele favorabile

celeilalte pozitii. Incearca sa fii un observator si un comentator impartial.

S-ar putea ca jocul sa te amuze.

O buna versiune a aceluiasi joe este discutia de lucra, in timpul careia tu si

partenerul tau de discutie incercati sa va convingeti de necesitatea de a participa la

activitatile grapurilor de acest tip. Iti doresc distractie placuta! Daca doresti, poti

sa trimiti materialul ca tema pentru acasa. Rezultatele jocului sunt

concordante cu experienta ta personala? Prezinta argumente si exemple

concrete.

Dincolo de consecintele favorabile pentra noi ale apartenentei la diferite grapuri

sociale, putem observa si o serie de procese negative, care fac dificila functionarea

noastra eficienta. Printre altele, este vorba de procesul de filtrare a informatiilor in

cadral grapului. Normele sau, cu alte cuvinte, standardele de grap reprezinta factoral

care determina unificarea conceptiilor, a convingerilor, a comportamentelor fiecarai

membra al grapului. Pentra ca aceasta unificare sa aiba loc, este nevoie ca multe

elemente ale procesului de informare sa fie similare; de exemplu sursele de informare,

sistemele de referinta necesare interpretarii unitare, cunostintele proprii despre lume.

Capitol IX


37/55

29Psihologie


38/55


In cadrul grupurilor, predomina o presiune considerabila in favoarea conformismului.

Psihologie lectia 19 20

Documents

Transcript of Psihologie lectia 19 20