Psihologie lectia 57 +58

7/28/2019 Psihologie lectia 57 +58

1/49

LECTIILE 57

SI 58

LECTIILE 57 SI 58

Cum te poti eunoaste mai bine?

Moto:

Cdnd spun eu ", ma gdndesc la ceva absolut unic in felul sou, ce nu poateficonfundat cu nimic altceva. (U. Betti)

Priveste in oglinda. In fata ta se afla un om. Seamana cu multi altii? Esteirepetabil? Priveste-i fata. Este fata unui om. Aceasta fizionomie iti vorbeste prinfelul ei diferit de a fi si asta atrage. In acelasi timp, uitandu-te la ea, iti vin in mintealte fizionomii, alti oameni. Oameni cu probleme asemanatoare, oameni care stau la

fel pe scaun.

Te poti uita la tine ajutandu-te de anumite mecanisme, de diverse conceptii referitoare lasanatate si la boala.

Poti privi si altfel, tinand cont de irepetabilitatea subiectiva. In contactul cu omul, orealitate esentiala este fizionomia umana, figura. Figura este adevarul despre celalalt,confirmarea alteritatii lui, asadar a libertatii si a subiectivitatii sale.

Dorind sd respectdm si sdpdstrdm independenta celuilalt, trebuie sa-i permitemsdfie, trebuie sdneraportdm la elca la unpartener, trebuie sd existe relatia eu-tu, orelatie nemijlocita. (...) Agandiin raportcu o fizionomie presupunenu ogandire

despre, d una pentru... (E. Levinas)

Nu crezi ca ne putem privi pe noi insine in acelasi fel? Adica in spiritul gandiriipentru?

Cand observam oamenii in mod superficial, ne izbeste asemanarea lor. Dar cu cat nevom concentra mai mult, observandu-i analitic si sistematic, cu atat vomconstientiza mai mult diferentele dintre ei. Desi scopul cercetarilor stiintifice estedescoperirea legitatilor generale, totusi acestea se justifica indeosebi prin existentadiversitatii. Daca am fi identici, ar fi suficient sa ne limitam la cercetarea organismelorumane din punct de vedere fizic si biologic. Dorim totusi sa aflam de ce, in situatiiidentice, oamenii se comportauneori absolut diferit.

Cum putem accepta abordarea stiintifica a unor cazuri specifice, unice in felul lor? Inaceste situatii, psihologia recurge la doua abordari:

idiografica - aceasta abordare preconizeaza ca omul este mai multdecat suma anumitor calitati, iar previziunile bazate pe valori medii au outilitate limitata atunci cand dorim sa intelegem sau sa ajutam (abordareaclinica);

nomotetica - potrivit acesteia, se admite ca diferentele dintre noi constau in

gradul in care detinem anumite calitati, ceea ce ofera posibilitatea de a prefigura

comportamente, pe baza unor grile si teste (teoria insusirilor).

Psihologie 1


2/49

Lectiile 57 si 58_________________ __ ______Cum te poti cunoaste mai bine?

Discutiile cu privire la eficienta ambelor forme de prognozare se desfasoara in

continuare, dar cercetarile arata superioritatea procedeelor statistice, indeosebi in

raport cu estimarile clinice nerafinate.

In procesul de cunoastere a sinelui putem deveni, de asemenea, ,,persoana

supusa testelor" sau ,,persoana clinica". Ambele abordari sunt utile, desi la

baza lor se afia premise referitoare la natura umana. Tu insuti iti alegi in viata

strategiile de autocunoastere, strategii care ti se potrivesc, tinand seama de scopulfinal: valorificarea potentialului, planiflcarea, luarea deciziilor si, in primul

rand, dezvoltarea personala, necesitand atitudinea acceptarii depline a

propriului EU.

In acest caiet am optat pentru abordarea clinica, indemnandu-te la autoanaliza, la

observarea de sine, in care nu se folosesc metodele bazate pe testare ca instrumente ale

cunoasterii. Fara a pune la indoiala valoarea acestor metode, ar trebui sa intelegem ca

masurarea fortei EU-lui, a nivelului de teama, a extravertirii etc. ar fi mult mai

riguroasa si obiectiva, dar mai putin accesibila interpretarii, in raport cu datele care

provin din exercitiile, premisele si descoperirile la care ajungem singuri.

Cum sa ne cunoastem cat mai profund si sa ne indragim?

Oare cunoasterea propriei personalitati, a conditionarilor acesteia, a complicatiilor, a

libertatii personale este necesara, in general? N-ar fi mai bine sa o evitam? Nu

totdeauna aceasta va fi insotita de sentimente placute. Ce crezi? Se pare ca ocunoastere mai profunda ameninta parerea buna pe care o avem despre noi insine.

Insa, pe de alta parte, cum sa traiesti demn, matur si responsabil, fara cunoasterea de

sine si fara acceptarea sinelui?

Sunt putine persoanele care au sentimentul propriei valori, fara a confunda

autoaprecierea cu acceptarea de sine conditionata, fund gata sa se indrageasca pe

sine si sa-si activizeze propriul potential. Dar numai o asemenea atitudine este onesta.

Psihologie


3/49

Cunoscandu-ne pe noi insine si tratand cunoasterea ca pe un proces continuu si

metadata finalizat,prin care descoperim lumea si tinem pasul cu propria dezvoltare,

avem posibilitatea de a intelege geneza succeselor si a esecurilor noastre. Intelegand,

putem tinde spre atitudinea de acceptare in fata unor probleme care nu depind de

noi si spre atitudinea de responsabilitate fata de ceea ce depinde de vointa noastra.

Autocunoasterea si acceptarea de sine constitute scopuripersonate, carenu ar trebui sd fie concepute disociat, ci pe etape care se imbind si se

intrepatrund.

Sa ne gandim mai intai la ce inseamna, in general, EU-1.

Exercitiul 1: Ce ai in vedere atunci candspui,,EU"?

Incearca sa faci urmatorul experiment, adaptat dupa Zimbardo si Ruch.

la o foaie de hartie si numeroteaza randurile de la unu la douazeci. Pe fiecare

rand scrie o propozitie care sa inceapa cu ,,Sunt...". Dupa ce termini lista,clasificaraspunsurile in cele patru categorii de mai jos:

- Pune litera A dupa propozitiile care se refera la propriul tau EU ca

fiinta fizica (inaltime, greutate, culoarea parului, sex, culoarea pielii etc.).

- Pune litera B dupa propozitiile care se refera la EU-1 tau in roluri

institutionale (student, cetatean, jucator de fotbal, lider etc.).

- Pune litera C dupa propozitiile care se refera la EU-1 tau sensibil in

mod caracteristic, in interactiunile sociale (fericit, temator, religios, timid etc.).

- Pune litera D dupa propozitiile care redau EU-1 tau ca fund rupt de

interactiunile cu ceilalti, de contextul specific sau de structura sociala.Asemenea propozitii generale, nediferentiate, ar putea fi, de exemplu: Sunt

om...; Sunteu msumi...; Sunt contopitcu universul... etc.

Numara cate afirmatii despre tine insuti se incadreaza in fiecare dintre aceste

categorii si orienteaza-te asupra persoanei pe care o definesc. Compara propriul

EU cu EU-1 unui coleg si cu EU-1 unei persoane mai in varsta decat tine.

Exista date care atesta ca, la generatiile anterioare, in cadrul autodescrierii

domina categoria B, in timp ce la tinerii de astazi majoritatea enunturilor vor

apartine probabil categoriei C. (Zurcher)

Asadar, care este continutul constiintei personalitatii tale?

Afirmatiile de tip B reflecta un continut care isi extrage identitatea

din structura sociala, in timp ce perceptia sinelui de tip C este caracteristica nu

pentru o anumita identitate, ci pentru procese ale EU-lui bazate pe

senzatii curente. L. Zurcher a denumit tipul C ca fiind constiintd

variabild,care se adapteaza la schimbarile rapide, prin disponibilitatea de a

fi flexibila in mod activ, nu cantonata intr-o identitate fixata

situational, intrucat structura sociala nu este stabila.

Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX

Psihologie


4/49

Cum te poti cunoaste mai bine?

Este absolut posibil ca tipul D, care a aparut relativ rar in anii trecuti, sa

devina pana la urma tipul dominant al intelegerii sinelui, daca ritmul

schimbarilor sociale va prezenta in continuare o acceleratie atat de pregnanta.

Constiinta de tip D este o constiinta izolata de fiinta fizica, de structura

sociala si de interactiunea cu mediul, fiind o constiinta independents, care se

manifesta liber, ancorata doar in abstractiuni. Afirmatiile de tip A se raporteaza la

entitatea noastra fizica.

Majoritatea teoreticienilor care se ocupa de evolutia intelegerii sinelui

(engl.self conception) accepts, in general, ca acest aspect extrem de personal al

firii umane este produsul interactiunii sociale dintre noi si ceilalti. Cooley a

introdus in anul 1902 notiunea de constiinta reflectata, care se structureazS careflectare a aprecierilor pe care ceilalti le ,,afiseaza" despre noi.

G.H. Mead a dezvoltat conceptia potrivit careia in perceptia sinelui se rSsfrang

parerile celorlalti oameni. El afirma ca EU-1 nostru se dezvolta in directia adoptarii

atitudinilor pe care ceilalti le manifests fata de noi ca atitudini proprii. Cu timpul,

incepem sa gandim despre noi intr-un mod congruent cu felul in care ceilalti oameni se

comports fata de noi.

Potrivit lui W. James, EU-1 social este doar una dintre cele trei componente ale

constiintei, alaturi de celelalte doua: continutul material si eel spiritual. Partea

sociala a perceptiei sinelui nu constituie o entitate unitara. Purtam in noi tot atatea

continuturi sociale cati oameni ne cunosc si au despre noi o anumita imagine.

O anumita insuficienta a EU-luipoate sa se manifeste din cauza ca:

- ceilalti nu ne observa;

- ni se pare ca imaginea celorlalti despre noi este neplacuta, negativa.

In cursul nostru, am vorbit mult despre o asemenea problema, folosind alte notiuni- de exemplu absenta stimulilor din AT, notiunea de autoapreciere negativa etc. Sa

revenim la aceasta problematica, prin intermediul exercitiilor.

Exercitiul 2: Atuntieram ,,unNIMENI"..., in ochiiloreram,,unZERO"

Vom porni de la trairi negative: inregistrarea unei insuficiente in reactia

celorlalti fata de existenta noastra sau perceperea unor opinii negative despre

sine, in mediul din jur. Fa acest exercitiu numai daca doresti. Este nevoie de

disponibilitatea pentru confruntare, de masurarea cu amintirile neplacute, dar si

de dorinta de reflectie profunda cu privire la ceea ce s-a intamplat in mod real,

vizand doar reprezentarile noastre.

Exercitiul ar trebui ,,sa se adreseze" cuiva, sa se indrepte catre o persoana

care poate si doreste sa te asculte, sa accepte experienta ta; aceasta persoana ar

putea fi partenerul tau de discutie. Alege una dintre temele de mai sus sau

abordeaza-le pe rand. Tu singur stii ce anume este just in cazul tau. Nu uita de

conditiile exterioare: timpul, locul, intimitatea suficienta, siguranta, precum si

sustinerea din partea unei persoane importante, in timpul exercitiului sau dupa

efectuarea acestuia.

Psihologie

Lectiile 57 si 58


5/49

Eu si propria mea dezvoltare

Te rog sa povestesti - intr-o relatie personala, fata in fata - despre experienta ta

importanta, repetabila, profunda, cand te-ai simtit neobservat, ignorat,

inexistent, cand erai ,,un nimeni", fund ,,transparent" pentru o persoana sau

pentru un grup de referinta. Povesteste trairile tale legate de aprecierile negative

din partea unor persoane sau grupuri. Vorbeste despre ceea ce ti s-a fixat

adanc in minte si nu s-a sters pana in prezent.

Indiferent de tema pe care o vei alege si la care vei lucra, te rog sa te concentreziasupra propriilor emotii, asupra descrierii comportamentului. Straduieste-te sa

nu faci aprecieri. Fii pregatit pentru nevoia de a descarca emotiile negative,

sentimentul de vinovatie, de nedreptate, de jignire sau ranire. Stii doar ca

numai prin descarcarea reactiilor poti ,,face loc" altor emotii. Nu pastra

resentimente; separa faptele de interpretarea lor.

lertandu-i astazi pe altii si pe tine, iti vei face un minunat cadou: iti vei

oferi o zona noua, extinsa, a libertatii personale.

Exprima-ti admiratia si recunostinta pentru ceea ce ti-ai oferit. Te felicit. Este un

lucru extraordinar. lar acum, un nou exercitiu.

Exercitiul 3: Imagineaza-ti... (vizualizeaza ceva ce-tifaceplacere)

Una dintre modalitatile de a ne cunoaste mai bine si de a ne indragi o constituie

vizualizarile sau reprezentarile plurisenzoriale active. Acestea servesc nu doar

atingerii starii de relaxare, ci si dobandirii constiintei de sine, contactului cu propria

lume launtrica, ceea ce permite defmirea sentimentului eliberarii interioare.

In lectiile anterioare te-ai confhmtat, printre altele, cu vizualizarea Curcubeului.

Acum iti propun un exercitiu al aceluiasi autor, F.J.P. Cavallier, intitulat

Cascada. Ideea esentiala a acestuia este aceea ca purificarea reprezinta factorul

necesar dezvoltarii personale.

Dupa trairile declansate de exercitiul anterior, o propunere excelenta pentru

tine va fi tocmai o asemenea ,,baie". Te rog sa observi ca stelutele din text

semnifica timpul adecvat, necesar pentru a pune in practica aceasta recomandare.

Capitol XX

(28(24) )

Psihologie


6/49

Lectiile 57 si 58 _________________ __ ____ Cum te poti cunoaste mai

bine?

Persoana care te sustine pe parcursul exercitiului (partenerul de discutie) ar

trebui sa taca in acest rastimp. Lectura nu poate fi foarte rapida, dar nici

excesiv de expresiva.

Imagineaia-ti ca te plimbi prin pddure. **Pretutindeni esti mconjurat de

copaci falnici. ****** Te afunzi linistit in pddure. ****La un moment dat,

auzifosnetul unei ape. **Este un sunet foarte pldcut. **Il deslusesti tot maiclar. ****Sunetul acela persistd in auzul tdu. *****Te apropii de apa

curgdtoare, de izvor. ***Mergdndpefirul apei, ajungi la o cascaddcu apa

caldd. ***** Este o cascadd splendidd, invdluitd in luminitele stropilor de

apd.****Inspumdstrdlucitoare.*****Poatecdsuntaicisiflori.*Pdsdri.

Bucurd-ti privirea cu aceastdpriveliste minunatd. *** * Iti fixezi privirea spre

apa care curge din abundentd. ***Q apa curatd si caldd **** ce curge

abundent in fisurile stdncilor si in crdpdturile pdmdntului. ****Imaginea

cascadei iti umple privirea. * *Fosnetul apei ce cade iti alind inima. ***** *ffi

umple auzul. ***** Simti o emotie pldcutd. ***Este un moment important

pentru tine. ****Incearcdsdintelegi si sd simti sensul acestei ape pure, ce

curge atdt de bogat. *****Si, dacd te simti pregdtit, imagineazd-ti cd te

dezbraci. **Iatdcdesti in natura asa cum esti cu adevdrat, ca in momentul

nasterii. ***Intrdacum sub cascada minunatd, cu apa atdt de limpede si de

jucdusd, plind de energie. ******)# Simti pe deplin apa ce alunecd pe

trupul tdu. li simti cdldura bldnddsi binefdcdtoare. *****Este un sentiment

pldcut, purificator. ****Apa este usoard, foarte usoard, pared la limita dintre

gazsi lichid. ****Cdnd alunecd pe corpul tdu, ii simti mdngdierea delicatd. Pe

fata. ***Pe gat. ***Pe coloana vertebrald. ****Pe intregul corp.

******Simti cum pdtrunde si cum alunecd de-a lungul intregului trup, de-a

lungul cutiei toracice, **al abdomenului, al picioarelor, * * * * *pdnd la tdlpi.

**** Simti cum tdlpile sunt bine infipte in pdmdnt. Cdteva clipe rdmdi cuaceastd apa curatd, bund si binefdcdtoare, ce curge pe trupul tdu, scdlddndu-l.

****** Apa esie Qtat ae usoard si de curatd, meat, dacd dor esti, poti sd-i

permiti sdpdtrundd in interiorul tdu, prin vdrful capului. Permite-i sd curgd,

asa cum doreste, pe cdipe care ea insdsi si le alege.

*****Curgdnd, va lua cu sine ce este inutil. *****Spaldsi dizolvdce este de

prisos. ******Muschii incordati, *****amintirile nepldcute. *****Toate

lucrurile de care doresti sd te eliberezi si de care nu ai nevoie sunt spdlate, se

dizolvd usor si se due. ****** Simti cum apa circuld dinspre cap in tot

trupul tdu. ***** Prin tdlpi sescurge apa incdrcatddeimpuritdtilede carevreisdscapi. *****Treptat, te simti tot mai purificat, innoit. *****Resimti

sensul profun d al acestei curdteniipe care ai decis sd o realizezi in interiorul

tdu si care te incarcd. *****Te simti usor, extrem de usor, ***** pregdtit

pentru o noud viatd. Trupul tdu a fast eliberat de tot ceea ce il deranja.

*****/aracum, golgolut, in mijlocul naturii, iesi de sub cascadd si te plimbi

prin pddure. ***Observi copacii, plantele, pdsdrile, animalele si intelegi

cds-a schimbat felul tdu de aprivi, iar asta s-a intamplat datoritd puritdtii

interioare.

Psihologie


7/49

Eu si propria mea dezvoltare_________________________________________Capitol XX

* * * *Dacd doresti, poti sdpromiti cascadei ca vei reveni sistematic acolo,pentru a te incdrca de curdtenie. *****Inainte de a incheia exercitiul,multumeste-ti tie insuti pentru timpulpe care ti l-ai oferit.

Acest exercitiu nu este recomandat insa persoanelor care au trait anumitetraume cauzate de apa. II vom efectua, ca de obicei, intr-un loc adecvat,intr-o pozitie corespunzatoare a corpului si intr-un context care sa ne garantezesentimental de confort si de siguranta.

Te rog sa nu uiti ca tu insuti poti deveni autor de exercitii adaptate la propriilenevoi, al caror scop va fi valorificarea - ca surse de relaxare, de energie si demotivatie pentru efort - a unor reprezentari plurisenzoriale si a unor amintiri legate deceea ce ne-a facut placere, ne-a inspirat si ne-a determinat la angajare. Poatedoresti sa-ti descrii propriile idei, in acest sens!?

Exercitiul 4: Cine si cum te-a laudat eel mai mult?

Pentru acest exercitiu nu te poti scuza prin lipsa de timp sau de forta. Este obligatoriu!Aminteste-ti si noteaza un numar cat mai mare de trairi in timpul carora altii au

fost pentru tine apropiati, te-au acceptat, cand te-ai simtit tu insuti foarteapropiat, pe deplin acceptat, valorizat in mod pozitiv. Aduna tot: mangaierile,laurii, aplauzele, medaliile si diplomele. Nu uita de numele citit in ziare, de

privirea plina de mandrie, de premiile la concursuri. Scrie despre tot,semnaland doar continutul experientei pe care o cunosti bine. Aduna totulcu grija si cu rigoare. Ceea ce faci este doar un preambul.

Alege acum trei experience de acest fel, care, in sens obiectiv, nu trebuie safie cele mai semnificative. Acestea ar trebui sa fie insa legate de cele mai

profunde sentimente de mandrie, de bucurie si de acceptare. Ar trebui sa lepovestesti cuiva de incredere. Indreapta-ti atentia spre amammte: tinuta ta inastfel de clipe, vremea, momentul zilei, anturajul etc. Te rog sa vorbesti tare,

sigur, cu bucurie. Priveste in ochii interlocutorului. Respira adanc, intra incontact cu sentimentele tale. Fii predispus la somatizare (trairea la nivelulcorpului a unor sentimente pozitive). Lasa-te in voia acestor sentimente.

Daca ti se pare important, impartaseste-ti reflectiile si descoperirile in tema

pentru acasa.

Incheie-ti exercitiul cu un moment de reflectie asupra citatului:

,,Daca tu crezi ca esti ceea ce te consideraprietenii si dusmanii tai, inseamna ca nu tecunosti cu adevarat." (de Mello)

Sa revenim la teorie.

Imaginea de sine

Imaginea de sine constituie o notiune definita in mod diferit de la un autor la altul.Astfel, ea poate fi inteleasa drept:

* constiinta de sine a propriei existente si manifestari;

ceea ce poate spune cineva despre sine cand spuneEU, PE MINE',

Psihologie


8/49

7


9/49

Lectiile 57 si 58______________________ ____ ___Cum te poti cunoaste mai bine?

constelatie insusita de impresii, senzatii si valori cu privire la sine;

multime de idei si de sentimente, cu un grad diferit de constientizare si deexpresie, referitoare la sine;

organizare a proprietatilor, pe care individul le numeste ale sale.

Analizand imaginea EU-lui, ne putem ocupa de variate aspecte ale acestuia. Astfel, ne

putem concentra asupra unor aspecte precum: stabilitatea, incarcarea cu elemente

pozitive sau negative, acceptarea de sine, concretetea, globalitatea etc. Ne putem

ocupa, de asemenea, de diferite elemente ale continutului imaginii EU-lui: insusiri,

nevoi, inzestrari, emotii, atitudini.

Principalele surse ale formarii imaginii de sine sunt:

perceperea stimulilor care vin din propriul corp;

actiunea parintilor sau a tutorilor;

compararea cu ceilalti;

invatarea activa a sentimentului propriei valori si a acceptarii de sine.

Activitatea corpului nostru este resimtita ca fiind mai mult sau mai putin placutasau neplacuta, depinzand de starea de sanatate a organismului si de modul in

care sunt satisfacute nevoile omului inca din perioada embrionara. Suntem expusi

actiunii a numerosi stimuli kinestezici, vizuali, auditivi, olfactivi, gustativi, care se

suprapun. Invatam sa distingem ceea ce vine din interiorul nostru de ceea ce nu

este al nostru. Initial, aceasta se face indeosebi pe baza senzatiilor tactile si

kinestezice. Pipaindu-ne pe noi si obiectele din jur, manevrandu-le, ne cunoastem

mai intai pe noi si apoi lumea, prin intermediul gurii, al membrelor, care devin cu

timpul tot mai indemanatice. In al doilea an de viata, zonele importante ale corpului in

aceasta privinta devin organele excretoare si cele genitale. Prin invatarea

controlului asupra urinarii si asupra excrementelor si prin masturbarea din perioadacopilariei ne percepem pe noi insine. Din pacate, la unii adulti, in situatii

exceptionale, cunoasterea sinelui ramane fixata regresiv, in aceasta etapa.

Influents parintilor asupra formarii imaginii de sine este esentiala. Acest rol

decisiv decurge din caracteristicile perioadei de viata care este benefica pentru

invatare. Parintii percep manifestarea copilului ca fiind pozitiva sau negativa,

reactionand aprobativ sau impotrivindu-i-se. Copilul invata prin aceasta estimare. Ei

sunt, de asemenea, autori ai etichetarii, ai opiniilor referitoare la copil. Micutul

accepta ca opinii proprii aceste etichete adesea marcate emotional, care devin

astfel elemente ale imaginii EU-lui, prin care i se ofera copilului modele de

comportament cu care el se identifies. Parintii pun in fata copilului anumiteasteptari. Realizarea lor atrage dupa sine recompense, aprobare, in timp ce

nerealizarea lor atrage pedeapsa parintilor.

Simtindu-ne acceptati, iubiti, doriti, ne formam imaginea unui individ capabil de

reusita. In schimb, cand nevoia noastra de sprijin, de sentimente, de grija nu este

satisfacuta, devenim apatici si indiferenti. Sentimentul de deznadejde profunda care

sta in spatele acestei situatii duce la sentimentul de inutilitate, de parasire.

8 Psihologie


10/49

Eu si propria mea dezvoltare_______ Capitol

XX

Copilul caruia i se dau sarcini pe care el nu reuseste sa le rezolve isi respinge

familia si ierarhia de valori a acesteia sau nu are incredere in posibilitatile sale,

traind complexul inferioritatii, fiind marcat de lipsa de ambitie si devenind indiferent la

valorificarea sanselor care apar.

Ne dezvoltam, asadar, doar fiind copii REUSITI, VALOROSI, ACCEPTATI!

De aceasta imagine de sine se leaga atitudinea fata de realitate si fata de ceilalti oameni.

Aceste insusiri ale imaginii de sine sunt, din pacate, destul de rezistente si se pot

mentine vreme indelungata. Cat de greu este sa invatam pe cineva sa se accepte pe

sine putem afla observand procesele care se manifesta in timpul psihoterapiei.

Prin urmare, in imaginea de sine ,,inglobam" ceea ce fac adultii importanti din

anturajul nostru: parinti, rude, membri ai aceluiasi grup confesional, cadre didactice

etc. Invatam ceea ce ar trebui sa facem, ce trebuie si ce putem face, dupa parerea

adultilor importanti din anturajul nostru. Venind - sau nu - in intampinarea

asteptarilor oamenilor de care suntem dependent! in diferite etape ale dezvoltarii, ne

imbogatim imaginea propriei persoane cu componente succesive. Aceste asteptari sunt

uneori contradictorii, de aceea apelam la optiuni. De asemenea, invatam sa

identificam valorile din grupul in care traim.

Imaginea de sine se structureaza prin comparatie cu ceilalti. Acest lucru se petrece in

timpul jocului cu cei de aceeasi varsta, cand se constituie imaginea corpului nostru ca

fiind eficient, puternic, bland, iubit, un corp pe care ,,ne putem baza" sau, dimpotriva,

nereusit, slab, urat, ineficient. Aceasta se fixeaza in contactele sociale ale omului.

Problema consta in faptul ca ne manifestam in acord cu imaginea formata despre sine si

fixam o asemenea imagine prin anumite forme de comportament. De exemplu,

respingerea in timpul jocului face sa apara imaginea sinelui ca a cuiva care este respins,

neacceptat, ceea ce determina izolarea fata de grup. Si cercul se include.

Ulterior vom formula aprecierea sinelui datorita procesului de comparatie in plan

social. Apreciem calitatea ideilor noastre, corectitudinea opiniilor noastre, acuratetea

emotiilor noastre, precum si nivelul capacitatilor noastre, comparandu-le cu cele

ale celorlalti.

In afara constiintei care deriva din aprecierea celorlalte persoane, intelegerea sinelui

este legata de faptul ca ne definim in termenii insusirilor proprii care se manifesta,

dupa opinia noastra, mai mult timp si cu o mai mare intensitate. Asadar, sursa datelor

pentru construirea imaginii de sine este observarea de sine si autoanaliza propriului

comportament. In afara de aceasta, sunt importante perceperea sistematica a sinelui caindivid de valoare, demn de atentie, precum si planificarea si reglementarea

relatiilor cu lumea, in vederea activizarii intense si depline a propriului potential.

Evolutia imaginii propriei persoane

Parerile despre noi insine apar si se dezvolta treptat. Asupra acestora au influenta

toate senzatiile si trairile care se petrec inca din perioada fetala. Copilul isi

inregistreaza oarecum temerile, starile de euforie, senzatia de putere si de infrangere,

Psihologie


11/49

9


12/49


sentimentul de siguranta, de izolare si de insingurare. Bazele imaginii EU-lui se

formeaza pe parcursul primilor ani de viata. Un copil care a suferit, care s-a simtit

neocrotit devine neincrezator, plin de teama, de neincredere in sine. El va interpreta

inlamplarile viitoare prin prisma impresnlor sale mitiale. Aceasta se petrece

inconstient. Copilul nu are o inzestrare si nici experienta necesardpentru a crea o

imagine adecvatd a sinelui, singurul indiciu pentru el fiind reactia celorlalti

fatdde el. El nu dispune deprea multe date pentru a contesta aceste aprecieri;oricum, este prea slab pentru a li se opune sau a incerca sd lupte cu ele. El

acceptdpasiv opinii care initial ii sunt comunicate empatic, precum si prin

intermediul cuvintelor, al gesturilor, al actiunilor. (...) Astfel, individul va trece

prin viatdcu disponibilitati insusite la inceputul vietii, fiind inzestratcu o anumitd

tolerantd fata de influenta conditiilor neobisnuite de mediu si de modificdrile

sdvdrsite ca urmare a experientei ulterioare de viata. (Sullivan)

Unii considers ca suntem absolut neputinciosi fata de imaginea de sine deja

formats.

Se poate demonstra ca, in momentul in care ne-am format o perceptie sau alta a

sinelui, am si deformat informatiile care provin atat din mediul nostru, cat si din

memoria noastra. Facem in asa fel meat acestea sa fie congruente cu imaginea

initiala. Asadar, cand exista o parere buna despre sine si o autoapreciere pozitiva,

cuplarea reversibila negativa este tratata ca o exceptie de la regula. Pe de alta parte,

daca ne-am autoapreciat negativ, o cuplare reversibila pozitiva se va produce cu greu,

deoarece va fi considerata o exceptie inconsecventa, in timp ce orice insucces sau

experienta neplacuta vor fi acceptate usor, ca materiale doveditoare ,,asteptate".

Un copil care crede despre sine ca este rau, ca nu este iubit va cauta informatii caresa-i confirme aceasta banuiala. Micutul cu incredere in sine si in viata, optimist, isi

consolideaza o experienta viitoare care sa-i confirme parerea ca lumea si oamenii

sunt prietenosi, ca nu constituie o amenintare, iar el insusi este iubit.

In perioadele ulterioare ale vietii, majoritatea oamenilor se comporta ca si cand ar

multiplica manifestarile de copil pe un alt material. Se intampla ceva care lasa impresia ca

in ceea ce au invatat oamenii despre sine la inceput se ascunde experienta anilor de

mai tarziu. Comportamentele ulterioare ale celorlalti oameni fata de noi au influenta

Lectiile 57 si 58


13/49


14/49

asupra imaginii EU-lui, dar bazele acesteia sunt cele mai importante, deoarece in

perioada timpurie copilul este eel mai predispus invatarii, fiind dependent si supus,

intr-un anumit sens, din cauza imposibilitatii de a face optiuni, neavand sansa de a

^parasi ,,campul de forte" distinctive. El este prea slab si prea puternic legat din

punct de vedere emotional. Copilul este extrem de sensibil la climatul afectiv, la

comunicarea nonverbala a adultilor important!. Se constata chiar ca are tendinta de a

hiperboliza modalitatile sale ,,rele" de comportament, pe cele care au intampinat

dezaprobarea. Aceasta poate duce la fixarea convingerii ca are insusiri rele, ceea ce

atrage dupa sine sentimentul diminuarii propriei valori. Acest lucru se poate exprima prin

timiditate si stanjeneala.

Pe de alta parte, cunoscand satisfactia in primele sale contacte sociale, micutul

dobandeste sentimentul sigurantei de sine. Ca atare, el se va comporta in relatiile

ulterioare mult mai sigur si, in felul acesta, isi va fixa acest comportament. Va cauta

activ aceste contacte, se va interesa de manifestarea celorlalti si va invata astfel sa

interpreteze in mod adecvat aceste actiuni.

Rolul imaginii de sine mature si pozitive

Imaginea de sine este un produs al procesului de invatare si un rezultat al experientei

noastre. Dupa cum iti amintesti, am stabilit ca, prin intermediul unei experience

organizate in mod constient (corective), putem schimba imaginea de sine intr-una

constructive, adecvata realitatii, care sa ne permita o viata satisfacatoare.

Imaginea de sine matura sipozitiva este eel mai important scopal actiunilor

din sfera igieneipsihice si a autopsihoterapiei.

Aceasta regleaza felul nostru de a actiona. Unul dintre primii psihologi care auatras atentia asupra acestui aspect a fost A. Adler, care a afirmat ca felul de actiune al

unei persoane decurge din conceptia pe care aceasta o are despre sine si despre

lume.

Perceptia de sine influenteaza nu numai relatiile cu ceilalti oameni, ci si

sentimentul nostru de independenta. Persoanele cu un nivel scazut de

autoapreciere sunt, in general, mai conformiste decat cele cu un nivel inalt de

autoapreciere. Acest lucru are impact asupra scopurilor spre care tindem si - fapt

extrem de important - asupra calitatii vietii personale afective.

Calitatea imaginii de sine conditioneaza totodata atitudineafata decelelalte

persoane. Atitudineanegativafatadesine tnsusi este cauzasentimentelor si

a atitudinilor negative fata de ceilalti. Cand imaginea propriuluiEU este

realista,aprecierilelaadresacelorlalti oameni suntadecvate.

Dragostea de sine si concentrarea asupra sinelui constituie baza pe care se

structureaza sentimentul propriei valori.


11Psihologie


15/49


Ca atare, daca parintii apreciaza in mod negativ preocuparea fata de sine,

considerand-o un simptom al egoismului, al narcisimului, ei pot genera in copil

sentimental valorii scazute. Acest aspect declanseaza activitatile compensatorii. Este

bine ca aceste eforturi sa duca la compensarea a ceea ce se considera ca fiind negativ.

Omul poate sa nu-si constientizeze totusi slabiciunea sa, sa respinga prezenta acesteia si

sa incerce sa o transforme intr-o sursa de putere. In acest caz vorbim despre

supracompensare. Multe daune ii produce psihicului compensarea nevrotica, in

urma careia dorim sa actionam perfect, intr-un mod deosebit. Aceasta manifestare

este caracteristica pentru nevrotici.

Tendinta spre compensare se manifesta cu o intensitate variata si devine o

problema la persoanele la care observam dorinta continua, clara, obositoare si

suparatoare de a-si depasi partile slabe, indiferent de metoda, fortat.

Astazi esti adult. Al instrumente potrivite si destula energie pentru a-ti

construi si reconstrui imaginea de sine.

Despre constanta imaginii EU-lui si despre schimbarile acesteia

Am afirmat deja ca tendinta noastra principala este aceea de a pastra constanta

imaginea propriei persoane. Asupra imaginii EU-lui pot avea influenta nevoi

puternice de natura psihica si presiuni sociale. Conditiaunei asemenea schimbari

este ca omul sa perceapa incongruenta dintre imaginea sinelui si experienta.

Este indispensabila aici capacitatea de introspectie si de a accepta perceperea

celorlalte persoane. Aceasta se petrece treptat, cand constientizam incongruenta si

cand o confirma experienta ulterioara.

Schimbarile bruste ale imaginii sinelui apar in urma unor traume, train

traumatice sau intamplari critice. Este vorba de traversarea unor stari de teama, de

gelozie, de rusine, generate de venirea pe home a unor frati sau surori, de debutul

scolaritatii, de respingerea in cadrul grupului, de primele contacte sexuale, de boli, de

insuccese, de accidente si de procesul de imbatranire.

Imaginea de sine constanta ne este necesara, indeplinind in procesul de

adaptare o functie integratoare, aflata in legatura cu comportamentul nostru.

Nu ne putem adapta adecvat la cerintele realitatii daca nu avem un sistem de referinta

unitar. Se vorbeste, de aceea, despre un centru stabil de dirijare a comportamentului, de

o harta invariabila a existentei noastre. Persoanele cu o imagine constanta a

EU-lui sunt mai putin tematoare, recurgand mai rar la mecanismele de aparare,sunt mai deschise, mai accesibile si au un sentiment mai pronuntat al propriei valori.

Instabilitatea imaginii de sine este efectul unor inconsecvente de natura educativa si

al unor schimbari in cadrul mediului, in cadrul grupurilor de referinta. Un exemplu il

constituie aici evolutia copiilor mustrati sau laudati pentru aceleasi comportamente, pe

care le manifesta in medii diferite - de exemplu la bunici si la parinti sau la

parinti divortati, care le asigura ingrijirea succesiv.

Lectiile 57 si 58

12Psihologie


16/49

Sdcunosti lucrurile inseamndsdfii invdtat.

Sd-i cunostipe ceilalti inseamndsdfii intelept.

Sd te cunostipe tine inseamndsdfii luminat. (de Mello)

Care este imaginea propriului tau EU? Cum s-a format aceasta? Ce schimbari au

intervenit in cadrul sau? Poti sa raspunzi la aceste intrebari?

Iti propun acum reflectia aprofundata. Daca doresti, revino la exercitiile propuse in

caietul consacrat autoaprecierii si acceptarii de sine. Daca nu le-ai parcurs sistematic, ar

fi indicat sa le reiei.

Ne putem cunoaste cu adevarat, deplin siprofund?

Exercitiul 5: A cunoaste -a nu cunoaste - aceasta este intrebarea!

Socrate a fost primul filosof care si-a orientat gandirea spre cunoasterea

omului, considerand ca va atinge acest scop prin cunoasterea de sine. Metoda lui

consta in revenirea sistematica la autocunoastere care, impreuna cu judecata

intelectuala, devenea in conceptia lui fundamental adevarului. El spunea:

Rdtdcim nu fiindcd suntem rdi, ci funded nu stim ce este binele. Asadar,

necunoasterea binelui decurge din nestiintd. Ca atare, cine define stiinta

potrivitd, nu o cunoastere superficial, poate infdptui binele.

Husserl, intemeietorul fenomenologiei, afirma: ...ceea ce devineproprietatea

noastrd, ceea ce imi revine mie (...) ca filozof meditativ este viata mea

curatdcu toate trdirile ei curate. (...) Este metoda care imipermite sdmd

conceppe mine insumi cape un EU curat, laolaltd cu propria mea viata

curatd si constientd, datoritd cdreia intreaga lume obiectivd este o lume

existentdpentru mine, o lume care existd intocmai asa cum se raporteazd la

mine...

Asa gandeau filosofii. Te rog sa intrebi catevapersoane despre convingerile

lor in aceasta privinta. Inregistreaza atitudinile celorlalti in ceea ce priveste

autocunoasterea, valoarea unor asemenea eforturi, rolul lor in viata noastra si,

in primul rand, atitudinea fata de limitele cunoasterii de sine.

Finalizeaza-ti discutiile prin stabilirea nivelului de autocunoastere declarat de

interlocutorii tai. Nu uita sa-ti formulezi si tie aceasta intrebare. Poti

prelucra si trimite materialul obtinut, impreuna cu concluziile, ca tema pentru

acasa.

Meritd sd ne dam seama cd, atunci cand afirmam ca ne cunoastem bine,nesupunem iluziei. Realitatea noastrd este sau devine sistemul nostru de referintd,

conceptia noastrd despre lume. Ca atare, oricaredintrenoi, dispundnddeconvingeri

diferite, dispunesideoaltdrealitatepsihologicd. Cu toate acestea, necomportam

frecvent ca si cdnd oamenii arfi asemdndtori unii cu altii si lipercepempe ceilalti ca

si cdndviziunea lor asupra lumii arfi identicd cu a noastrd.


13Psihologie


17/49


Persoanele care tind spre schimbare, spre dezvoltare au un punct de vedere

sanatos, indiferent deproblemele care reprezintd sursa lor de suferintd. Ele doresc

sd-si cunoascd propriile conditiondri, propria realitate psihologicd, pentru a

descoperi ce anume le impiedicd sd obtind in viata ceea ce asteaptdde la ea.

In realitatea subiectivda acestora existdoparte din marele adevdrpsihologic. O

decizie luatdin copildrie, constituind astdzi sursa suferintei, era atuncijustificatd. Nu

o data aceasta era singura posibilitate de a evita un pericol mai mare sou o stare

de disconfort. Din acest punct de vedere, este greu sdfie consideratd drept

patologie. (F. Cavallier)

Limitele cunoasterii de sine sunt determinate de diferiti factori. Devine important

insa motivul cunoasterii, care ne va permite sa ne percepem ca persoane capabile de

autocorectare, nu atat in sfera insusirilor pe care le avem, cat in cea a deciziilor pe

care le luam, a comportamentelor si, in primul rand, a atitudinii fata de propriul EU.

Exercitiul 6: Noul men mesaj

Te rog sa citesti textul urmator de eel putin zece ori, pe parcursul a eel putin

cinci zile. Citeste-1 cu voce tare, eel mai bine in prezenta altei persoane sau in

fata oglinzii. In timpul lecturii, ,,asculta-ti sentimentele".

Analizdnd ,,inventarul" vietii, avem impresia cd trebuie sd confirmdm

zestrea "pe care amprimit-o intr-un anumitsens de lapdrintii nostri, asadar

suntem oarecum ,,predestinati "pentru afi cdstigdtorisau necdstigdtori. Cei

cdstigdtori stiu cum sd-si modeleze viata in continuare; in schimb, cei care

pierd sunt pasivi si asteaptdpe cineva care sd le schimbe viata. (...)

Necdstigdtoriiformuleazdreprosuri la adresapdrintilor, in ceea cepriveste

modul in care aufost educati, confirmdnd astfel cdnu doresc sd-si asume

responsabilitatea fata de sine, asadar se regdsesc mai departe in relatia

dependentd de tipulpdrinte-copil.

Analiza tranzactionald le aratd necdstigdtorilor si celor mediocri una dintre

principalele sarcini: Itipoti schimba inventarul dacd doresti acest lucru ".

Lectiile 57 si 58

14 Psihologie


18/49


19/49

Poti tnvdta sd decizi singur in privinta propriei vieti. Decizia iti apartine,Tu, capersoand care dispune de posibilitatea de a beneficia defunctiile

stdrilor EU-lui, poti beneficia de toate acestefunctii si nu trebuie sd te limitezi

doar la una.

Tepoti simti mai bine cdnd iei decizii noi. Defiecare datdcdnd nu actionezi

dupd imperative adesea incorecte, ci itipermiti sdrealizezi ceea ce doresti

-fdrdprejudiciipentru tine saupentru ceilalti -, te vei manifesta in ipostaza

copilului natural. Ludnd o noud decizie, poti renunta la multe informatii

vechi, care ingreuneazdtrdirea vietii cu bucurie.

Chiar si eel mai lung drum incepe cu primulpas.

Nu existd un automat care, prin apdsarea unui buton, sd tefacd sd devii

deodatdalt om. Si totusi, te mistipe drumulde la needs tigdtor la cdstigdtor, in

mdsura in care inlocuiesti imperativele tale ,,Nu e OK" cu informatii

,,OK", Trebuie" cu ,,Pot", ,,Nu reusesc" cu,,Stiu ceva", cu ,,Sunt lafel de

valoros ca si tine", cu ,,Pretuiesc priceperile tale sipe ale mele" etc.,

inlocuind deci sustinerea negativdcu unapozitivd.

Poti auzi si accepta aceste sustineri de la oameni care iti sunt apropiati.

Tile poti insusi singur, autonom, de la EU-ltdu protector -,,Pdrinte". Tocmai

acesta stie eel mai bine ce dorinte are EU-l tdu Copil" si cum sd-lprotejeze

infatafrustrdrilor si a deceptiilor, cu ajutorul relatiei cu EU-l Adult".

Increderea in sine inseamnd prezenta EU-luiPdrinte". Poti fi pentru tine

insuti unpdrinte mai bun decdt aufostpdrintii tdi adevdrati.

Creeazdatitudineaesentiald:,,EusuntOK. TuestiOK.", trdiestevalorificdnd in

tine,, Copilulnatural", carespune: ,,Imifacepldcere, viata estefrumoasd,

lucreazdcu mine, s-arputea sdflesi maifrumoasd".

Rezista in timpul lecturii si multumeste-ti pentru acest lucru!

Probabil ca, lucrand concentrat asupra propriului EU, vei avea nevoie de procedee

care sa-ti asigure confortul psihic. O asemenea stare va fi necesara atat in faza

initiala, de pregatire pentru autoanaliza, cat si pe parcurs, in confruntarea cu

tensiunile care apar ca urmare a unei asemenea activitati. Stii deja multe tehnici de

acest fel. Acum iti mai propunem una.

Exercitiul 7: Relaxeazd-te!

Te rog sa parcurgi exercitiile propuse de Maltz si popularizate de Siek,

referitoare la igiena psihica. Acestea constau in relaxarea sistematica si

constienta a diferitelor parti ale muschilor si in generarea de reprezentari care sa

o aprofundeze. In opinia autorilor, ar trebui sa le consacram zilnic,

sistematic, circa o jumatate de ora.

Pentru efectuarea lor, trebuie sa ne asiguram confortul necesar, un loc comod si

liniste.

r


15Psihologie


20/49

Lectiile 57 si 58___________________ ___ _______Cum te poti cunoaste mai bine?

Asezat comod, concentreaza-te asupra fruntii. Relaxeaza-ti muschii, pentru

a-ti putea netezi cutele. Ocupa-te de muschii maxilarelor si relaxeaza-i, fara a

strange din dinti. Concentreaza-te asupra barbiei, lasand-o usor in jos.

Ocupa-te apoi de brate, de antebrat si de palme. Treci apoi la muschii

picioarelor, ai degetelor, ai feselor.

Nu trebuie sa faci efort pentru relaxare. Este suficient sa receptezi senzatiile

care vin din diferite parti ale corpului. Ramai nemiscat minimum cinci minute.

Dupa aceasta etapa, incearca sa-ti imaginezi scene potrivite, create de autor,pentru a aproftmda aceasta stare.

Imagined 1

Imagineaza-ti ca stai intins, ca esti linistit, iar picioarele iti atarna din ce in ce

mai greu. Nu doar picioarele sunt tot mai grele, ci si bratele, spatele, capul.

Intreg corpul devine din ce in ce mai greu. Imagineaza-ti ca prietenul tau se

apropie de tine si vrea sa-ti ridice bratul stang, dar bratul este atat de greu,

meat nu poate fi ridicat.

Imagined 2

Imagineaza-ti ca esti o marioneta. La cap, la maxilare, la maim si la picioare ailegate fire si sarme, de care trag altii. Apoi, imagineaza-ti ca firele si sarmele care

sustin si intind diferite parti ale corpului tau se relaxeaza. Imagineaza-ti cum

iti cade barbia, cum capul se lasa spre piept, bratele cad de-a lungul

corpului, picioarele se lasa in jos si intregul corp se prabuseste.

Imagined 3

Imagineaza-ti ca trupul tau este alcatuit dintr-o serie de baloane umplute cu

aer. Bratele si picioarele sunt formate din cate doua baloane. Capul este un

balon, pieptul un balon, ca si abdomenul. Imagineaza-ti acum ca talpile tale

sunt doua supape prin care iese usor aerul. Aerul iese si picioarele se inmoaie, se

micsoreaza, se contracta, asa cum se intampla cu un balon fara aer. Bratele semicsoreaza, se inmoaie, se contracta. Imagineaza-ti ca prin supapele de la

maini si de la picioare iese aerul din piept, din abdomen si din cap. Pieptul,

abdomenul si capul se micsoreaza, se inmoaie ca un balon din care iese aerul.

Imaginea 4

Imagineaza-ti intamplari si siruatii placute din viata ta. Orice om are amintiri

despre situatii sau intamplari in care s-a simtit deosebit de fericit, linistit, senin,

liber, relaxat.

Imagineaza-ti asemenea situatii cat mai detaliat. Incearca sa simti gustul,

mirosul, miresmele asociate acestor experiente.De exemplu, aminteste-ti micile valuri pe apa, imaginea unei barci pe mare

sau pe un lac, vazduhul usor incetosat de deasupra apei sau care invaluie un

munte, simte mirosul de fum, gustul si mirosul de paine proaspata, crocanta.

Reaminteste-ti senzatia de placere cand razele calde iti mangaie pielea, intregul

corp si fata fiind atinse de adierea blanda a vantului. Aminteste-si mirosul de

apa si umezeala brizei calde, cum atingi nisipul moale si cald, cum calci pe el,

aminteste-si apusul de soare, sentimentul de liniste in natura, sunetele muzicii

indragite.

16 Psihologie


21/49

Cu cat iti vei reaminti mai multe detalii ale unor asemenea situatii sau intamplari in

care te-ai simtit linistit, fericit, relaxat, senin, cu atat vei ajunge la o stare

placuta acum si te vei relaxa mai profund.

Capacitatea de a te relaxa poate fi folosita in fiecare zi, la intervale scurte - de

exemplu, cand astepti pe cineva, in timpul unei calatorii, la sedinte sau la adunari de

durata. Aceste stari ne permit sa depasim mai usor starea de plictiseala, de oboseala, deapatie, sa suportam mai usor o situatie in care suntem expusi furiei, incordarii,

nerabdarii.

Exercitiul 8: ,,Regulide aur"pentru regasirea propriului EU

Maltz propune in plus aplicarea zilnica a unor,,reguli de aur":

Cand te-ai decis sa faci ceva si ai trecut la formele concrete de actiune, nu

te gandi la insuccese, nu-ti face griji in privinta rezultarului. Lasa lucrurile sa

se desfasoare in voie si straduieste-te sa faci cat mai bine ceea ce depinde de

tine.

Incearca sa stabilesti ce anume trebuie sa faci acum, concentreaza-te

asupra a ceea ce ai de facut si nu-ti irosi energia cu ganduri inutile,

straine de situatia respectiva, mai ales daca sunt neplacute.

Straduieste-te sa-ti fie cat mai bine in fiecare zi. Cauta satisfactie si fericire

in fiecare zi care trece.Nu astepta satisfactia de la trecut, nici de la viitor.

Traieste in prezent si straduieste-te sa-ti organizezi ziua in asa fel incat sa o

petreci cu o satisfactie sporita.

Simti cum trece viata. Opreste-te si asculta. Priveste la ceea ce este in jurul

tau, constientizeaza ceea ce vezi, ce auzi, ce atingi. Nu trai ca si cand ai fiimpachetat in vata.

Nu lupta cu ceea ce te-a speriat in trecut. Multi oameni traiesc de

parca s-ar lupta mereu cu ceea ce i-a ranit candva, i-a infuriat si le-a creat

starea de teama. Intelege ca ceea ce a fost candva a trecut, acum este

vorba despre o situatie noua, exista sarcini si posibilitati noi.

Ai grija sa nu poluezi cursul actual al vietii cu probleme vechi.Sa

nu te supui panicii si grabei, vechilor temeri si griji, vechilor traume.

Intelege ca acestea te pot presa si ca iti pot afecta Capacitatea de a actiona si

de a te bucura. Nu de munca ne este teama, nici de sarcini noi si

dificile, ci de diferite ganduri sterile, neplacute, de amintiri neplacute, deresentimente readuse la viata, care ne fac sa fim nervosi si ne iau

energia si curajul de a trai.

Daca trudesti la rezolvarea unei probleme si nu poti gasi solutia, lasa

lucrul pe altadata. Culca-te, odihneste-te. Vei rezolva aceasta problema

dupa ce te vei odihni. Multe inventii au aparut tocmai in acest fel: dupa

stradanii ineficiente in rezolvarea unei probleme, solutia a venit brusc, pe

neasteptate, datorita activitatii latente.

Psihologie



22/49

1

7


23/49


Invata sa te relaxezi in timpul activitatii si pe parcursul fiecarei zile.

In ce masura ceea ce propune autorul iti este cunoscut si in ce masura

reprezinta pentru tine ceva nou? Despre multe dintre aceste recomandari am

vorbit intr-un alt context in materialele noastre. Poti da si alte exemple? Ce

crezi despre caracterul universal al unor asemenea convingeri? Poate ca merita sa

le analizezi cu partenerul tau de discutie!

Pentru a intra intr-un contact mai profund cu propriul EU, pentru a te indragi si a te

respecta mai mult, poti sa incerci sa folosesti strategia de a recurge la succesele tale

anterioare. Aceasta este o minunata sursa de energie, precum si o motivatie

generala pentru efort.

Exercitiul 9:Reaminteste-ti (imagine aza-ti) succesul!

Propunerea cuprinde doua strategii: una bazata pe amintiri, cealalta pe creatie. Ambele sunt

utile si reprezinta modalitati de pregatire pentru provocarile reale pe care le poti intalni saupe care tu insuti le cauti.

Amintirile sunt numite ,,derularea filmelor" cu continut potrivit, cu

inregistrarea succeselor noastre, de care suntem mandri. Criteriile pe baza

carora consideram ceva ca fiind succes ar trebui sa fie subiective. Nu exista

persoana care sa fie lipsita de orice fel de succes. Acesta poate fi castigarea

unui concurs sau depasirea barierei timiditatii, trecerea exemplara a unui

examen sau promovarea clasei.

Creatia consta in ,,a actiona in asa fel, ca si cand...". Aceasta este o etapa

indispensabila in dezvoltarea personala. Poate fi comparata cu exercitiile de

zbor ale puilor de pasare, cu invatarea inotului, atunci cand doar simulammiscarile necesare. E. Gates afirma ca reprezentarile si amintirile placute asupra

carora ne concentram actioneaza asupra noastra precum gimnastica.

Intra in contact cu amintirile propriilor succese. Valorifica perceptiile din zona

tuturor simturilor. Ramai in zona rememorarii cat timp doresti. Povesteste

aceste lucruri partenerului tau de discutie. Bucura-te tu insuti de propriile

realizari, fii multumit si bucuros cu adevarat, plin de iubire si de respect.

18 Psihologie

Lectiile 57 si 58


24/49

Exprima-ti emotiile in mod deschis in enunturi de tipul: Mabucur; Sunt

multumit; Ma respectpe minepentru...; Admir capacitatea mea de a...

etc. Inregistreaza-ti afirmatiile pe o caseta. Picteaza-ti trairile. Fixeaza-ti-le in

minte, pentru a reveni la ele si a le folosi ori de cate ori vei avea nevoie.

lar acum ai prilejul de a-ti imagina ceea ce inca mi s-a produs. Poti face

aceasta la un nivel variat de concretete. Ideile si sentimentele tale pot fi

legate de domenii concrete ale vietii, in care esti activ. Inainte de aintreprinde o activitate sau o actiune complicata, incearca sa-ti imaginezi

succesul cat mai plastic, comparandu-te cu un pianist inainte de concert, cu

un saritor de schi, dansator, chirurg, actor, orator etc.

Urmareste fazele succesive ale actiunii, scopurile planificate. Imagineaza-ti

cum reusesti sa fii un minunat partener, parinte etc. Priveste cu ochii

imaginatiei efectul dorit, aplauzele, propriul sentiment de implinire si de

satisfactie.

Impartaseste ceea ce traiesti. Si acest lucru poate fi valoros pentru tine.

Despre unitatea psihosomatica a fiintei umane am vorbit deja. Nu putem uita ca

efortul in directia acceptarii de sine necesita totodata grija pentru starea noastra

fizica. Criteriul de acceptare a trupului nu poate deveni pentru omul matur nici

eel estetic, nici eficienta sau rezistenta. Noi nu avem corp, suntem corp. Dar

acesta nu este doar un ,,ambalaj", ,,o cutie pentru psihic". Nici concentrarea

excesiva sau negarea nu se justifies.

Exercitiul 10: Ingrijeste-te de propriul corp!Aceasta este o propunere asemanatoare exercitiului 10 de la lectia 56. O

reiau aici, fiindca stiu cat de mult este neglijata preocuparea de confortulcorpului nostru atunci cand ne concentram asupra sinelui ca entitate

psihica.

Te rog sa constientizezi cerintele de ordin somatic: respiratia, alimentatia,

somnul, caldura, miscarea, sexul... -cerinte biologice firesti, fara a caror

satisfacere nu ne putem manifesta normal - si pe cele cu un caracter mai

rafinat, legate de preferinte specifice.

Gandeste-te la corpul tau cu dragoste, cu respect, fiindca te reprezinta,

face parte din tine. Ingrijeste-te, asadar, de tine. Creeaza-ti mai intai un

program care sa cuprinda toate functiile sale de baza la nivel elementar,apoi urmareste-ti preferintele proprii, ceea ce-ti ofera bucurie, placere,

satisfactie.

Incearca sa traiesti macar cateva zile in care sa respiri aer proaspat din

plin, profund, sa mananci si sa bei ceea ce este bun pentru tine, sa stai la o

temperatura corespunzatoare, imbracat potrivit, sa te misti in functie de ceea

ce este bine pentru tine. Oare nu esti destul de curajos pentru a face acest

lucru pentru tine insuti?


( 56 (327)

19Psihologie


25/49

Lectiile 57 si 58_________________ Cum te poti cunoaste mai

bine?

Priveste-ti fiecare parte a corpului. Intreaba-1: De ce anume ai nevoie?

Gandeste-te la piele, la par, la unghii chiar. Ai grija de muschi, de coloana

vertebrala. Da-le o sansa talpilor si palmelor. Nu uita totodata ca nu tot ceea ce

este placut este bun pentru tine, sanatos, indeosebi pe o durata mai mare. S-ar

putea ca la realizarea acestui program sa te ajute dezbaterea preliminara cu

partenerul tau de discutie sau sa intreprindeti actiuni comune in acest sens. Nu

uitati insa de gusturile individuale, de necesitatea de a lua in considerate stareaspecifica a organismului si conditia sa preliminara.

Corpul tau ,,isi va manifesta recunostinta" foarte repede printr-o disponibilitate

sporita la efort, prin cresterea eficientei, energie, mobilizare generala si

siguranta. Acest exercitiu iti poate oferi totodata posibilitatea de a descoperi

ceea ce nu cunosti, de a sesiza zone inca nedescoperite ale propriului EU.

Exercitiul 11: Ai grija de simturi!

In acest rastimp incearca sa privesti lucruri frumoase pentru tine, sa asculti ceea ce te

incarca de sentimente bune, sa incerci gusruri si miresme care-ti starnescemotii minunate. Poate te legeni intr-un hamac sau folosesti o saltea de apa!

Faci o baie pe care o visai de mult, dar nu aveai timp! Cand te-ai dat ultima

data cu balsam? Iti mai amintesti cat de placut este sa mergi descult pe muschi?

Te rog sa incerci sa oferi simturilor tale stimuli corespunzatori. In cinci zile

succesive, te poti ocupa de fiecare simt in parte sau iti poti consacra timpul

investindu-1 global in perceptii senzoriale minunate. Nu uita, de asemenea, ca

diversitatea poate inspira, dar trebuie sa fie gradata si adaptata la nevoia

generala de stimulare.

Te rog sa observi ca lumea iti oferaunnumarnelimitatdeposibilitatide care

beneficiezi in mod constient si responsabil. Te poti uita la geamul murdar al

unui tramvai sau la copacii frumosi, poti asculta zgomotul strazii sau muzica

preferata.

Scopul exercitiului este de a ne convinge ca noi insine suntem cei care

decidem, ca nu o data ne lipsim de senzatii sau recurgem la cele

nepotrivite, neglijandu-le pe cele interesante. Straduieste-te sa fii bun cu tine!

Corpul nostru este important, ca si starea lui generala, nevoile si preferintele sale.

Importante sunt simturile noastre, prin care intram in contact cu lumea, simtim

realitatea si participam la comunicarea cu ceilalti. Importante sunt, de asemenea,

visele si dorintele noastre.

Gandeste-te cat de des renunti chiar la ideea ca doresti ceva. Gandeste-te cat de

mult esti absorbit de lupta ineficienta, de aspiratia dupa ceva sau de ascunderea ori

nerecunoasterea propriilor dorinte. Lumea nu trebuie sa-ti ofere nimic, dar tu, ca

singurul responsabil pentru fericirea ta, ar trebui sa stii sa-ti numesti nevoile,

tratandu-te pe tine ca persoana la fel de importanta si valoroasa ca si ceilalti.

Poate ca te va ajuta in aceasta directie urmatorul exercitiu practic.

20 Psihologie


26/49

Exercitiul 12: Cadourile

Te rog foarte mult sa parcurgi eel putin prima parte din acest exercitiu. Asadar,

gandeste-te ca ai posibilitatea nelimitata de a primi cadouri de la diferite rude

apropiate, de la cunoscuti, de la prieteni. Toti te intreaba ce anume ai dori sa

primesti. Ocazia de a ti se oferi cadouri este speciala. Ar putea fi ,,Aniversarea

primei acceptari de sine" sau ,,Jubileul imaginii pozitive a EU-lui".

Te rog sa alcatuiesti o lista cat mai lunga, cu cadouri diferite si interesante. Nu

lua in seama pretul si nici gradul de accesibilitate a ceea ce ai dori sa

primesti. Pretul nu este totusi un etalon al valorii. Acest etalon va fi nivelul

bucuriei tale, al fascinatiei, capacitatea de a-ti implini visurile.

Scrie ce anume ai dori sa primesti. Nu-ti limita cu nimic imaginatia. Dupa

etapa de proiectare a ideilor, nu le cerae prin ,,sita" utilitatii. Crezi ca iti sunt

sau nu accesibile toate aceste cadouri? Ai solicitat candva asa ceva? Oamenii

din jurul tau stiu ce anume doresti tu de fapt?

lata acum cea mai grea parte a exercitiului: trebuie sa anunti cu voce tare,intr-un anturaj destul de mare, unul dintre cadourile alese si dorite de tine. De

ce? Candva, o batranica si-a permis sa spuna cu voce tare la sedinta locatarilor de

bloc ca visul vietii ei ar fi un sejur la Venetia. Si o persoana dintre cele

prezente i-a oferit transportul gratuit in automobilul sau, cu care tocmai se

deplasa acolo, iar altcineva i-a dat adresa unei familii de prieteni. Asa se

implinesc visurile noastre - chiar si cele mai putin materialiste!

Dorintele nerostite nu au sansa de a se implini. Sper ca vei face lucrul acesta.

Poti sa-ti impartasesti gandurile si trairile legate de aceste lucruri in tema

pentru acasa.

Exercitiul 13: Visefmmoase

In aspiratia spre autocunoastere si spre acceptarea de sine, nu ocoli strategiile

legate de procese care nu sunt pe deplin constientizate.

Lucreaza, daca vei considera potrivit, asupra continutului si viselor tale de

noapte. Le poti inregistra, povesti, picta, prezenta cu ajutorul computerului, al

dansului, al compozitiei improvizate la un instrument sau cu ajutorul vocii.

Intreaba-te pe tine insuti de asocierea cu trairi reale, dar concentreaza-te in

primul rand asupra sentimentelor. Intreaba-te ce semnificatie are acest lucru

pentru tine, ce anume ai aflat despre tine. Indreapta-ti atentia asupra cerintelor si

nazuintelor dezvaluite in felul acesta. Analizeaza ceea ce te nelinisteste cu

partenerul tau de discutie.

Acum, concentreaza-te asupra intrarii in starea de relaxare si de autosugerare a

unor trairi pozitive, valoroase. Pe parcursul catorva zile la rand, stai comod in

pat, in asteptarea unor vise placute si interesante. Esti destul de valoros

pentru ca timpul petrecut pentru odihna trupului sa fie folosit si pentru

regenerare, cautare, inspiratie.


(35(12-19))

21Psihologie


27/49


Nu adormi cu gandulEu nu visez nimic sauNu tin minte ce am visatsauNu

vreau sa visez, eu vreau sd dorm bine. Psihicul tau poate fi pregatit in mod

adecvatpentru confruntari, aventuri si cautari, pentru trairi care sa-i regenereze

fortele vitale cu ajutorul sugestiei: Voi avea vise frumoase si bunepentru

mine. Fii pregatit sa le memorezi si sa folosesti ceea ce aduc acestea. Poti

incerca sa te transpui intr-o atmosfera potrivita cu ajutorul muzicii, al

reprezentarilor vizuale, legate, de exemplu, de anotimpuri, de peisaje, de culorietc. Daca insa esti pregatit sa accepti toate continuturile, nu ar trebui sa uiti ca

trairile din vis pot fi si neplacute.

Autosugestia preliminara actioneaza minunat si eficient doar in masura in

care ii accepti scopul: cunoasterea, acceptarea si aprecierea sinelui. Ai prilejul de

a face reflectii suplimentare in legatura cu trairile tale in tema pentru acasa.

Cunoasterea de sine se poate reduce la masurare sau cantarire, adica la supunerea la

cercetari bazate pe teste si pe experience, la dobandirea de informatii reversibile de la

lumea din jurul nostru, la observarea sinelui, pe parcursul mai multor actiuni./\

Insa toate acestea reprezinta o actiune rationala, pe deplin constientizata si controlata.

Pentru a limita actiunea autocenzurii noastre, ca si in cazul lucrului asupra viselor, ne

putem spori capacitatea de proiectie, disponibilitatea de a ne dezvalui, fara restrictii

severe. Daca nu vrei sa te dezvalui in fata celorlalti din teama ca vei fi respins, s-ar

putea sa ai probleme chiar cu constientizarea proprie a anumitor continuturi. Ar

putea sa te ajute in acest sens exercitiul urmator.

Exercitiul 14: Cunoasterea desineprin analogii

Metafora si analogia sunt tehnici pe care le cunosti deja. Cu toate acestea,

merita sa revenim asupra lor. Astazi iti propun sa lucrezi cu casetofonul.

Roaga-1 mai intai pe partenerul tau de discutie sa te ajute la acest exercitiu.

Asaza-te comod intr-un loc linistit, incercand sa atingi starea de relaxare. La

inceput partenerul tau de discutie poate numara de la cincizeci la unu. Dupa

cifra unu iti va oferi succesiv enunturi pregatite anterior, iar tu, cat mai rapid

cu putinta, le vei completa privind in tine insuti.

Lectiile 57 si 58

(2(28^29))

(15 (IS-Tfrj)

( 19 (14) )


28/49

Psihologie22


29/49

Eu si propria mea dezvoltare_______ Capitol

XX

Pot fi emmturi propuse in caietele anterioare, referitoare la: animal, planta,

rasa de caine, culoare, anotimp, disciplina sportiva, personaj de basm, erou de

film sau personaj literar, bautura, incaltaminte, floare, arbore, gen de

muzica, pictura, arhitectura, costum, vehicul, cladire, perioada istorica,

mancare, obiect scolar, temperatura, stare de concentrare, cataclism, mobila,

chiar specie de pasare, de insecta, zi a saptamanii etc.

Toate aceste enunturi trebuie completate, fara a omite vreunul. Cel care

transmite enuntul nu vorbeste prea tare si nu te grabeste. Mai intai trebuie sa

te decizi in mod clar ca vei incerca sa dai raspuns, ca vei face lucrul

acesta fara controlul ratiunii si al aprecierii calitatii analogiei. Nu trebuie sa le

explici nimanui, poate doar tie insuti.

O asemenea exprimare este mult mai eficienta decat notarea in scris a

asocierilor. In cazul notarii in scris, succesiunea nu mai constitute o surpriza si

nu poti lucra cu ochii inchisi, ceea ce sporeste concentrarea asupra sinelui.

Asculta apoi enunturile tale. Le poti asculta de mai multe ori. Acum,

enunturile tale pot fi prelucrate rational, prin cautarea analogiilor care

exista intre tine si un obiect ales, pentru a va putea compara. Daca doresti, fa

lucrul acesta independent, iar daca vei considera ca este bine si sigur

pentru tine, iti poti asigura compania cuiva. De data aceasta, partenerul tau

de discutie nu mai transmite informatii reversibile in mod indirect, ci poate

vorbi direct despre sentimentele pe care le traieste in legatura cu asocierile

tale. Nu analiza exactitatea lor exterioara. Concenrreaza-te mai curand asupra

continutului si asupra genezei acestora.

Ce este de facut cand autocunoasterea noastra duce mereu nu spre intelegerea si

spre acceptarea de sine, ci spre fixarea si generalizarea autoaprecierii negative si a

respingerii sinelui, spre intarirea convingerii asupra unui nivel scazut al valorii

capersoana?

S-ar putea ca povestea ta, problemele tale sa fie greu accesibile. Poate ca ai nevoie de

ajutor din partea altor persoane, a grupului sau a specialistilor? Daca in

exercitiile anterioare au dominat in cazul tau reactiile negative, incearca sa-ti

manifest! recunostinta, fie si pentru ca ai trecut prin aceste dificultati. Poti folosi in

acest scop urmatoarea propunere.

Exercitiul 15:Recunostinta pentru ceea ce am si ce sunt

Adesea, in viata, indeosebi cu prilejul finalizarii anumitor etape, ne exprimam fata de altii

recunostinta pentru ceea ce au facut pentru noi. Tinerii care isi intemeiaza

familii multumesc parintilor. Terminand scoala, elevii multumesc profesorilor.

Le multumim, de asemenea, colaboratorilor, colegilor si sefilor pentru

colaborare, recomandari, indrumare etc. Se intampla ca aceste cuvinte de

recunostinta sa nu fie sincere ori, dimpotriva, sa fie profunde si autentice.

Psihologie 23


30/49


Poate ca si tie ti-a multumit cineva pentru o fapta anume: pentru ca 1-ai ascultat,

pentru un sfat, pentru sustinere sau pentru ajutor material.

Astazi iti propun o sarcina cu totul diferita. Multumeste-ti tiepentru toate

stradaniile si eforturile de a te mentine in viata, pentru tendinta de a-ti

imbunatati conditiile de viata, pentru perseverenta la invatatura si in realizarea a

ceea ce ti-ai propus. Multumeste-ti pentru ca doresti sa-ti produci o bucurie,

pentru ca reusesti sa-ti oferi clipe placute si fascinante, pentru ca inveti mereu

ceva nou, pentru ca esti creativ si plin de initiativa.

Multumeste-ti pentru ca nu te-ai dezamagit, pentru ca mergi inainte,

oprindu-te acolo unde trebuie sa te odihnesti. Pentru ca ai ajuns la final,

te-ai straduit sa fii bun cu tine, pentru ca te-ai inconjurat de ceea ce este

frumos si valoros. Nu uita sa multumesti pentru toate suferintele suportate,

pentru rabdarea in fata lenei si a sentimentului de slabiciune, pentru

perseverenta de a face alti pasi in fiecare zi.

Ar fi frumos sa-ti inregistrezi aceste enunturi. Poti folosi un casetofon, o

camera video sau poti sa-ti notezi enunturile. In functie de preferinte, intimp ce faci acest exercitiu, poti ramane singur sau poti fi insotit de cineva.

Oricum, tu ar trebui sa fii activ. Partenerul tau de discutie accepta sau

consolideaza ceea ce se petrece cu tine in sens pozitiv, iti ofera informatii

reversibile despre faptul ca ceea ce faci in prezent este minunat si ai dreptul sa

faci asta. El poate impartasi cu tine emotiile, admiratia si sentimentul de

respect.

Multi terapeuti si teoreticieni afirma ca nu trebuie sa ne implicam psihicul in

evenimente ale trecutului. Adesea, ei au in vedere intamplari critice, situatii

dificile, ,,bagajul" nostru de viata. Dar se intampla sa fie la fel de nepotrivite sistrategiile in care ne concentram asupra unui trecut frumos, fara a face nimic

pentru a ne imbunatati situatia in prezent. Este bine sa stim sa ne extragem

forta, linistea, inspiratia si optimismul din experienta noastra de pana acum in

contactul cu lumea.

Lectiile 57 si 58

Psihologie24


31/49


32/49

Exercitiul 16:,, Camara " memoriei

Pe parcursul acestui curs ti-ai amintit clipele fericite din eopilarie,

minunate cu profesorii, cele mai frumoase trairi in grup.

Astazi te indemn la amintiri minunate din sfere cat mai ample ale vietii tale.

Aminteste-ti vacantele minunate, discutiile reusite, cele mai bune momente lalocul de munca etc.

Incearca sanotezi toate aceste fapte si intaniplari. Ocupa-te apoi de cautarea

suvenirurilor, chiar simbolice, care sa te ajute sa intri in contact cu trecutul

atunci cand doresti. Cauta un loc potrivit pentru colectia ta. Acolo se vor afla

fotografii, bilete, scrisori, poate frunze uscate, flori, castane, fulgi de pasare etc.

Nu te necaji daca nu ai firea unui colectionar si nu dispui de un trecut ,,fixat" in

mod simbolic prin obiecte. Fii creativ si imagineaza singur simboluri ale unor

situatii minunate. Sunt convins ca iti vei consacra efortul pentru a construi

,,camara" memoriei tale. Te rog sa nu te opresti doar la atat. Colectiile tale pot fi

imbogatite in fiecare zi.Nu ai dori, probabil, sa-ti petreci viata intr-un asemenea muzeu. Intra acolo

doar pentru odihna, pentru alinare, pentru atingerea unei stari de mandrie si

de respect fata de viata ca valoare in sine.

Exercitiul 17:Jnregistrarea sentimentuluide aprohare

Iti mai amintesti exercitiul intitulat Infrumusetarea monstrului'lAcum iti

propun un exercitiu potrivit pentru tine, folositor pentru cei care au probleme

nu atat cu atitudinea globala fata de sine, cat cu acceptarea in prezent a

atitudinilor, a faptelor, a starii propriei persoane. Daca nu-ti place de tine

fiindca ti-ai pierdut logodnica/logodnicul, locul de munca, fiindca nu ai trecut unexamen, ti-ai pierdut indemanarea, esti bolnav etc., iti poti ajuta soarta,

folosind ,,inregistrarea sentimentului de aprobare".

Cumpara un caiet. Unul foarte gros. Rostul lui ar trebui sa fie in acord cu

cerinta exercitiului. In fiecare zi trebuie sa faci eel putin sase note pornind de la

observarea a ceea ce te-a bucurat, ce ti-a placut, ce ti-a produs emotii mai putin

negative. Nu nota ceea ce ,,iti pun altii in cosulet", ci doar ceea ce iti oferi tu

insuti. Obliga-te la o observatie riguroasa, pentru a surprinde cat mai multe

emotii placute, decurgand din comportamente, stari, ganduri si idei dorite,

benefice, pe care le-ai observat la tine.

Cat timp vei face astfel de insemnari? Cel mai bine, pana la efectul scontat!

Cel putin doua saptamani. Nu incerca sa fii minimalist! Acolo unde este posibil,

noteaza cat mai multe elemente pozitive despre tine. Insemnarile nu trebuie sa

fie ample, dar ar trebui sa fie lizibile si sa comunice bine starile respective,

pentru a putea reveni la ele dupa un anumit timp. Nu uita ca ai o asemenea

posibilitate.

Observa schimbarile. Oare, dupa un anumit timp, aceasta constrangere nu se va

schimba in deprinderea de a percepe pozitiv actiunile tale si de a-ti oferi

Eu i propria mea dezvoltare Capitol XX

(1(15-16))

25Psihologie


33/49


,,impulsuri" pretutindeni acolo unde ai o baza reala? Sper ca nu ai uitat ca

acest lucru nu este suficient. Lipseste aici capacitatea de acceptare

neconditionata a propriei persoane, de iubire fara baza. Dar ai facut primul

pas, vor urma alti pasi.

Exercitiul 18: Imi acordtimp!j\

Infiecare zi imi voi rezerva celputin un sfert de oral

lata continutul ,,retetei" pe care o primesti acum. Am incredere ca o vei urma.

Este extrem de importanta pentru tine atunci cand indeplinesti mai multe

roluri, cand ai probleme cu indeplinirea anumitor cerinte, cand traversezi

momente critice, cand ajuti pe cineva care sufera. In asemenea situatii, o

strategic fireasca o constituie atitudinea in care noi trecem pe un plan

secundar. Intr-o asemenea situatie, chiar si nevoile noastre puternice nu mai

sunt inregistrate la nivel constient. Frustrarea lor o receptam ca pe un disconfort

usor nedefinit. Viata plina de tensiuni genereaza stari de prabusire si de criza,

indeosebi daca perioada dificila se instaleaza o vreme indelungata. Daca

mediul din jur este plin de oameni, mananci oarecum in fuga, adormi ultimuldin casa, te speli in graba, raspunzi mereu la telefon, incearca sa introduci

imediat principiul din ,,reteta". Este foarte simplu. Sa nu-ti fie teama la inceput ca

ai putea neglija ceva. Dimpotriva, vei fi mai dinamic, mai constructiv dupa

o clipa de reflectie asupra ta.

Nu are prea mare importanta ce anume vei face in momentul respectiv. Totul e

sa faci ceva pentru tine. Putina muzica, un pui de somn, un dus rapid sau

altceva, ca sursa de relaxare. Cateva momente petrecute pe un balansoar?

Daca nu ai nici o idee, intinde-te pe covor, dupa ce te-ai spalat pe fata, ia o

bucata de gheata in gura si stai cu ochii inchisi. Daca ti-e teama ca o sa-ti

scape ceva, nu fi naiv. Tu insuti iti scapi printre degete si exact acum incercisateregasesti!

Acest principiu este minunat si pentru cei care due o viata mai putin intensa.

Incearca!

Exercitiul 19: A sosit tiinpulpldcerilor!

Un concert, un carusel, o plimbare calare, inot sau poate un film bun? La

restaurant, la coafor sau poate la sala de sport? Cand ai fost ultima data la

pescuit? Iti place sa inoti, sa dansezi? Cand ai facut ultima data acest lucru?

Cand ai mancat ultima oara ceea ce adorai in copilarie? Dar cand te-ai catarat in

copac, ai facut baie in rau, ai aprins focul in aer liber sau ai topait prin iarba?

Ce anume te impiedica sa-ti faci o anumita placere?

Gandeste-te acum la ceva ce-ti place foarte mult, ceva ce nu ai mai facut de

mult. Alcaruieste mai intai o lista de placeri, straduindu-te sa controlezi bine

profunzimea reflectiilor. Nu accepta minima rezistenta. Alegerea a ceva usor

accesibil ar arata ca iti neglijezi nevoile. Reflecteaza asupra trecutului, asupra

motivelor de invidie pe care le identifici in tine atunci cand observi

comportamentul celorlalti.

Lectiile 57 si 58

26 Psihologie


34/49


35/49

Unele placed atrag dupa sine cheltuieli insemnate, timp si energie,

incompatibile cu posibilitatile tale. Foarte des insa, lipsa de efort pentru a le

realiza devine ratiunea unei convingeri false in acest sens. Intreaba-te, de

fapt, de ce anume nu poti face asta pentru tine si raspunde cinstit.

Alege ceva ce iti place eel mai mult. Poti invita cateva persoane apropiate

pentru a participa la placerile tale, pornind de la principiul ca majoritatea

oamenilor prefera sa imparta cu ceilalti momentele bune.

Urmatorul exercitiu necesita curaj, investirea energiei proprii, iesirea din casa si

spargerea schemelor. Hotaraste singur daca esti pregatit pentru asa ceva.

Exercitiul 20:Timpulfrumoaselorintalniri

Nu putem subestima rolul companiei altor persoane care ne inspira, ne ajuta, ne

prezinta scopuri noi, ne sunt parteneri in dispute constructive. Pentru a te

cunoaste mai bine si a te indragi, poti depune efortul de a te inconjura de

persoane a caror companie te ajuta sa-ti construiesti o imagine de sine buna.Nu este vorba aici despre strategia populismului ieftin - a fi prezent printre

oameni care te aproba fara nici un fel de rezerve, care nu pun nici un fel de

conditii in actiune, nici un fel de provocari in procesul de dezvoltare.

,,Intalnirile minunate" sunt intalniri rare, neobisnuite, cu oameni la care nu

avem acces in fiecare zi, importanti pentru noi, semnificativi, pe care ii admiram si

ii imitam. In contactul cu ei suntem mai mult ascultatori decat vorbitori.

Exista asemenea persoane in viata ta? Ai acces la ele?

Te rog sa-ti gasesti timp si energie pentru ca, in scurt timp, sa-ti planifici si sa

realizezi o asemenea intalnire.

Exercitiul 21 :Laudati-ma pentru ceva!

Acest exercitiu poate fi o provocare serioasa pentru tine, impunand depasirea

rusinii si a inhibitiei, in cazul in care adopti atitudinea solicitarii consolidarii

pozitive: laude, cuvinte aprobatoare. In cultura noastra, majoritatea avem

talentul deosebit de a refuza impulsurile pozitive, chiar pe deplin justificate,

exprimate pe o cale care nu tine de formalitate.

De data aceasta, incearca sa te confrunti cu sarcina de a solicita in mod activ

asemenea ,,stimuli" pe care, asa cum consideri, ai putea sa-i primesti.

Adreseaza-te mai intai celor apropiati. Roaga-i sa-si exprime recunostinta,bucuria, aprobarea fa|a de comportamentul tau. Partenerul sa te laude pentru

ceva ce ai facut acasa, colaboratorul sa-si exprime satisfactia pentru munca pe

care ai efectuat-o bine. Nu cere stimuli pe care cineva nu vrea sa ti-i ofere, nu

manipula, nu fi agasant. Intreaba:Poti sa-mi spui ceva dragut, ceva bun in

legdturdcu ceea cefac?

Nu ezita sa-i intrebi pe parinti, pe copii, pe prieteni. Poate risti si te adresezi in

acest scop si unor persoane mai putin prietenoase! Este optiunea ta.

Eu i propria mea dezvoltare Capitol XX

27Psihologie


36/49


Urmatoarea etapa a exercitiului consta in solicitarea unui ,,impuls" pentru

nimic, cu conditia ca persoana respectiva sa fie de acord sa ti-1 ofere, fara a

simti tensiune, disconfort, senzatia de falsitate. De exemplu: Ma poti alina,

imipoti spune ceva bun,fdrdvreo legdturdcu ceea cefac?

Este ceva dificil si pentru tine, si pentru persoana pe care o rogi asta. Este o

sarcina ,,de antrenare", caracteristica pentru activitatea grupurilor de

intampinare. Probabil ca un teren bun pentru experimentele tale ar fi grupultau de referinta, indeosebi daca ati lucrat anterior in cadrul exercitiilor din

acest curs.

Exercitiul 22: Fa un schimb de masaj cu cineva!

Te rog sa revii la exercitiile consacrate masajului. Poate fi masajul capului, al

mainilor, al talpilor, al spatelui sau un masaj comun, cand ai la dispozitie un

grup.

Roaga pe cineva sa-ti ofere un masaj. Vei introduce insa aici recomandarea

extinsa, cuprinzand relaxarea preliminara:

Prin atingerea mea iti transmit sentimentul de acceptare si de respect.

Atingdndu-te, mdstrdduiesc sd-ti aduc alinare, relaxare, cdldurdsi energie.

Oferindu-ti toate acestea, sunt bucuros. Doresc sdfac lucrul acesta din

proprie vointd si md simt minunat. Esti demn de ingrijire si de atentie.

Meriti iubirea celorlalti. Cred cdacest lucru sepetrece aidsi acum, cdva

contribui la adancirea sentimentuluipropriei valori si al acceptdrii de sine.

Nu trebuie sa te grabesti. Un asemenea masaj ar trebui sa dureze minimum

douazeci de minute. II incheiem cu o alta introducere a sugestiei. Nu te

ridica brusc. S-ar putea sa doresti sa mai stai culcat, infasurat in patura.Gandeste-te daca nu ai dori sa-i oferi partenerului tau un masaj similar. Nu ai

o asemenea obligatie, daca, fireste, nu ati stabilit asta ceva mai devreme.

Ganditi-va la ce este bine acum pentru voi.

Discutati despre experienta voastra dupa un anumit interval de timp.

Nu are sens sa discutati imediat, sa transformati cu orice pret mesajele

nonverbale in mesaje verbale. Uneori, este mai bine sa taci decat sa

,,vorbesti", sa intelectualizezi.

Exercitiul 23:J ocuri expresive: voceasidansul, activitatile plasticePentru a te cunoaste pe tine si a patrunde in interiorul tau, trebuie sa dispui de

analizapropriilorperceptii si trairi interioare. Obiectul si subiectul analizei este

aceeasi persoana. O anumita inlesnire o constituie abordarea oricaror actiuni

de exteriorizare a expresiei. O sculptura executata de tine, un desen, o broderie

sau un mozaic vor constitui surse de informare care te privesc direct. De

acestea vor putea beneficia ceilalti, dar si tu insuti, revenind la ele dupa un

anumit timp.

Lecjiile 57 si 58

43 si 44

(30-34)

Psihologie28


37/49

Acelasi rost il au celelalte genuri de expresie, precum cantecul, compozitia,

dansul, pantomima, in masura in care suntinregistrate, fixate, devenind o

bogata ,,baza" de date. Te indemn calduros la experimente de acest tip, la

jocuri expresive: dans, miscare liberape ritmul muzicii, cantat, compozitie si

improvizatie instrumentala, precum si activitati plastice. Acestea se remarca

prin numeroase atribute, constituind o forma de descarcare a tensiunii inutile, o

proiectare a ceea ce exista in noi, un impuls, o functie expresiv-impresiva.Aceste exercitii sunt totodata un joe cu functie revelatoare, permitandu-ne sa

traim ceva autentic, sa exersam comportamente la care nu ne-am incumeta in alt

context, sa traim noi senzatii, asadar ne satisfac nevoia de stimuli. In cadrul lor ne

simtim creatori, in sens subiectiv - cream ceva nou pentru noi, nu imitam

pe nimeni.

tnregistreaza-ti cantecele, foloseste o caseta video, fotografiaza ceea ce faci si

cum. Apoi pune-ti intrebarea: Ce am aflat nou despre mine?

Exercitiul 24:Scriu un CV, un anuntpublicitar, o ofertd matrimoniala,

un epitafetc.

Intr-unul dinrre caiete te-ai confruntat cu tema autoprezentarii intr-o scrisoare

alcatuita din sapte propozitii si adresata catorva destinatari diferiti. Trebuia sa

faci acest lucru in mod spontan, fara a te pregati, tinand seama de specificul

receptorului informatiei, de utilitatea scrrisorii pentru acesta.

Acum iti propun o alta tema, solicitand indeosebi persoanele care n-au facut-o

anterior. De data aceasta nu cunosti destinatarul. Este o persoana nedefinita

concret; poate fi chiar un grup de persoane. Poate fi vorba despre cineva

sever sau despre cineva indulgent: un potential patron, cititor de ziar, pieton

sau vizitator de muzee.

Scrie, asadar, CV-ul tau ideal, un anunt matrimonial si chiar un epitaf. Poate ca

vei avea prilejul sa te amuzi, dar nu te limita doar la atat. Analizeaza,

discuta, consulta-te, chiar daca la inceput vei rade. Nu-ti permite sa te iei in

ras si nici sa te mandresti. Te asigur ca s-ar putea sa fie o experienta interesanta.


( l2 ( 27 ) j

29Psihologie


38/49

Lectiile 57 si 58 ___________ Cum te poti cunoaste mai

bine?

Exercitiul 25:Monolog in oglinda

Incearca sa stai in fata unei oglinzi man si sa te observi. Acorda acestei operatii mai mult timp,

nu fi superficial. Concentreaza-ti privirea asupra intregii siluete. Privindu-te, cauta sa faci

asocieri. Preocupa-te de ce anume exprimi in sine, de emotiile tale. Intreaba-te, de

asemenea, de ce anume ai nevoie in viata aceasta si asculta ce iti raspunde

propria silueta.

Daca esti pregatit, prezinta in fata oglinzii un monolog:

Md ingrijesc de mine. Promit sdfac ceea ce este binepentru mine, sd iau

deciziijuste, sd-miplanific actiuni care vorfi o provocarepentru mine, dar

posibil de realizat. Indiferent defelul cum a decurs trecutul, mdvoi comporta cu

rdspundere. Sunt demn de grijd. Binele men personal este o conditie pentru

bunele contacte cu ceilalti. Nu sunt nici mai bun, nici mai rdu decdt altii.

Sunt lafel de bun ca si ceilalti. Imi voifolosi bine timpul. Mdvoi inconjura de

oameni minunati, ma voi ocupa de ceea ce ma atrage. Md voi ocupa de mine,

ca de un oaspete drag si mult asteptat. Este obligatia mea, unapldcutd si

realizabild.

Asculta cum suna toate acestea. Simti anumite retineri? De unde provin?Daca provin din grija fata de cei apropiati, gandeste-te inca o data la ameliorarea

calitatii relatiilor cu ceilalti, tocmai prin imbunatatirea propriei conditii si a

propriului confort. Daca te percepi ca pe un instrument specific, pentru a

face bine in lume, te rog sa retii ca nici eel mai harnic cosas nu va cosi bine cu

ocoasatocita!

A face optiuni adecvate nu inseamna a trai opulent. Uneori poti incepe cu

alegerea unei card porrivite, a unui film, a unui anturaj, a unei forme de odihna

sau actiuni creative, precum si cu construirea unor relatii reciproc satisfacatoare cu

ceilalti. Tu insuti stii eel mai bine cu ce sa incepi.

Exercitiul 26:Ai grija de tine!

Daca exercitiul anterior nu s-a dovedit potrivit si adaptat la posibilitatile tale, poate doresti sa

lucrezi cu fotografii.

Alege din albumul tau cat mai multe fotografii care alcatuiesc o serie

cronologica. Priveste-le cu atentie, incepand cu cele initiale. Daca este posibil,

alege fotografii individuale, in care esti doar tu. Lasa-ti timp pentru amintiri,

pentru emotii ,,de acolo si de atunci". Cu siguranta, nu este prima data cand

faci lucrul acesta!

Astazi vom merge mai departe. Alatura doua fotografii: una veche, de canderai copil, si alta din prezent. Priveste-le si fii pregatit sa receptezi emotiile

care vor aparea spontan. Ce simti? Ai aparut pe lume intr-un context anume,

te-ai aflat in grija cuiva. Ti-ai structural personalitatea, atitudinile, valorile,

deprinderile. Cu siguranta, datorezi mult lumii. Dar aceasta nu a fost doar o

sursa de sustinere si de protectie. Lumea te-a si ranit. Dar de multa vreme nu

mai esti doar un material, ci o persoana activa.

30 Psihologie


39/49

Nu lasa ca cineva sate nedreptdteasca. In primul rand, sa nu-ti permiti sa tenedreptatesti singur!

T

Psihologie lectia 57 +58

Documents

Transcript of Psihologie lectia 57 +58