Psihologie lectia 17 18

7/28/2019 Psihologie lectia 17 18

1/56

LECTIA 17

Ce intelegem prin Jimbajul trupului"?

Bine ai revenit! Intalnirea de astazi - asa cum iti amintesti - va fi consacrata analizeicomunicarii nonverbale. Pentru intelegerea si insusirea corecta a continutului acestei

lectii, te rog sa incerci sa aprofundezi ceea ce este esential. Ar fi bine sa iti folosesti

imaginatia si sa fii dispus sa rezolvi exercitii si sa faci experimente care implica atat

propria ta persoana, cat si pe ceilalti.

Astazi vom continua calatoria, inceputa in lectia anterioara, prin ,,tinutul Comunicarii

Interpersonale", doar ca de aceasta data vom analiza problema comunicarii

nonverbale. Iti reamintesc ca o asemenea abordare diferentiata a problematicii nu se

regaseste intocmai in comunicarea naturala, care se petrece pretutindeni si

intotdeauna. De ce? Pentru ca avem destul de rar ocazia sa intalnim manifestandu-se

izolat comunicarea verbala si comunicarea nonverbala. Comunicam, folosind

concomitent diferite mijloace. Iti amintesti exemple de comunicare verbala sau

nonverbala, intalnite distinct? Un exemplu il constituie aici lectura unui text literar, in

care ne este accesibil doar cuvantul, si un spectacol de pantomima, care foloseste doar

gesturile si mimica. Poti oferi si alte exemple?

In ciuda caracterului artificial al analizei, sa nu uitam de valoarea sistematizarii

cunostintelor.

Pentru recapitularea cunostintelor despre comunicarea verbala, iti propun un scurt

exercitiu.

Exercitiul 1: Miexagera!

Incearca sa observi si sa notezi un numar cat mai mare de propozitii auzite in

jurul tau, care sa cuprinda generalizari excesive, nejustificate. Noteaza, asadar,

toate enunturile in care apar cuvintele: ,,totdeauna", ,,niciodata", ,,nimeni",

,,fiecare", ,,nicaieri" sau ,,pretutindeni". Te rog sa nu comentezi ceea ce auzi.

Efectueaza exercitiul pe parcursul unei zile. Este interesant sa observi cat

material ai reusit sa obtii. Daca poti, noteaza si propriile enunturi, in masura in

care iti dai seama ca ai folosit asemenea cuvinte. Ar fi bine, de asemenea, sa

inveti in felul acesta ,,sa auzi" asemenea generalizari in mesajele din presa, incadrul unor intalniri oficiale, in comert, afaceri si - foarte important - in

propria familie.

Ulterior, analizeaza enunturile consemnate. Te rog sa observi cat de des aceste

cuvinte sunt golite de semnificatie, in esenta ele aratand ca vorbitorul a dorit sa

sublinieze importanta unui anumit fenomen, sa-si defmeasca propria

atitudine fata de un anumit fapt. Aceasta inseamna ca emitatorul, constient

w

Psihologie


2/56

Ce intelegem prin ,,limbajul trupului"?

sau nu, exagereaza. Este important, in acest moment, sa te gandesti la intentia

care insoteste un asemenea enunt. Din ce motiv cineva spune ca nimeni

nu-1 iubeste, catoti il persecuta, ca totdeauna are ghinion si ca niciodata nu i

s-a intamplat sa castige ceva?

Incearca sa schimbi aceste ,,cuvinte magice", spunand: ,,adeseori", ,,rareori",

,,majoritatea", ,,minoritatea" etc. si asculta apoi cum suna mesajul. In realitate,exista foarte putine propozitii care cuprind asemenea generalized si care sa

aiba corespondent in realitate.

Inca o observatie importanta: in caietul acesta vei intalni multe propuneri de exercitii

practice, care presupun colaborarea mai multor persoane. Ar fi minunat daca ai

reusi sa atragi in colaborare un numar cat mai mare de oameni. Cea mai buna

strategic ar fi sa efectuezi fiecare exercitiu cu o alta persoana. Exercitiile nu solicita

foarte mult timp. In faza de ,,elaborare", acestea cuprind activitati care nu trebuie sa

dureze mai mult de 5-10 minute; in schimb, intervalul de analiza si de reflectie

depinde de motivatia voastra. Cu cat vei face mai multe exercitii, cu atat vei avea

mai multe beneficii. Este important sa constientizezi inca o data ca beneficiul tau,sub forma dezvoltarii competentelor personale, va fi generat de parcurgerea cursului

intr-un mod care sa constituie pentru tine o provocare, care sa te ajute sa iti depasesti

limitele. Incearca sa descoperi ceva nou, sa te miri de ceva, sa-ti revizuiesti parerile, sa

observi in alt fel ceea ce stii deja, sa gandesti diferit. O intrebare elementara la care

ar fi trebuit sa raspundem de mult se refera la motivatia personala. Daca tratezi

problemele discutate aici ca fiind importante si utile, atunci te vei stradui sa gasesti

timp, energie si oameni disponibili pentru colaborare. Multi terapeuti afirma ca, de

obicei, obtinem ceea ce dorim!

Ce inseamna ,,limbajul trupului"?

Comunicarea nonverbala inseamna comunicarea prin intermediul

mijloacelor nonverbale.

Despre ce este vorba? Rolul nostru este de a reflecta asupra fenomenului de

comunicare care nu presupune folosirea cuvintelor. Fara vorbire, cum comunicam?

Limba constituie principalul mijloc prin care oamenii isi exprima gandurile si

sentimentele. Dar, fireste, nu este singurul mijloc. Exista multi alti purtatori de

informatie si, ceea ce este curios, probabil multi dintre acestia nu au fost inca studiati. Deexemplu, unul dintre purtatorii de informatie cunoscuti in comunicarea

interpersonala este mirosul, al carui rol nu-1 putem ignora. Daca nu reusim sa

intelegem, sa cercetam sau sa descriem asemenea purtatori, aceasta nu inseamna ca ei

nu exista. In fiecare zi emitem si receptam informatii prin cai necunoscute inca.

Comunicam prin mimica, pantomima, contact vizual, prin locul ocupat

intr-un spatiu,prin inflexiunea vociietc.

Leca 17

Psihologie


3/56


4/56

Comunicarea verbala si nonverbala Capitol VIII

Mesajele transmise nonverbal nu sunt totdeauna usor de inteles pentru cei din jur.

Receptarea corecta aunei informatii depinde, printre altele, de contextul situational, de

experienta comuna si de traditia culturala ale emitatorului si receptorului.

De asemenea, este mteresant sa reflectam in ce masura comunicarea nonverbala

are o dimensiune universala si in ce masura depinde de cultura. Cu alte cuvinte,

este interesant de stiut daca zulusii gesticuleaza intr-un mod comprehensibil pentru

eschimosi sau daca londonezii se privesc in ochi la fel ca bucurestenii.

Se pare ca exprimarea nonverbala intalnita in relatiile dintre oameni reprezinta un

gen de comunicare despre care nu invatam niciodata in mod special, exceptie facand

studentii de la facultatile de teatru - ei fund insa persoane adulte - care invata cum

anume sa foloseasca aceste mijloace de expresie. Unele forme de exteriorizare a

starilor afective - cum ar fi rasul si plansul - probabil nu necesita in general exercitii.

Ele sunt, dupa toate probabilitatile, mecanisme innascute. Pe altele le invatam in

decursul dezvoltarii personale; persoane apropiate si importante, pe care le observam

W destul de des si care exercita asupra noastra cea mai mare influenta, ne transmit

adesea, fara a se controla, anumite modele de mimica, gesturi, modalitati de

contactare vizuala etc. Te rog sa observi, in cazul tau sau al fratilor si surorilor tale,expresii, gesturi, caracteristici vocale care constituie ,,copia" formelor de expresie

folosite de parintii vostri.

Se pare ca, pentru inceput, este foarte importanta remarca referitoare la

constientizarea si intentionalitatea comunicarii nonverbale.

4' 5 x Majoritatea cercetdrilor demonstreazd cdo marepartedintre

infoi'matiile

I 1 transmiseprinmijloace extralingvisticenu sunt intentionate si nici

\ constientizate.

Multi dintre noi, in situatii obisnuite, nu ne dam seama in general ca observam

mina si gesturile celorlalte persoane, ca noi insine suntem observati din acest punct

s__. de vedere, iar - ceea ce este foarte important - multe aspecte din viata noastra

depind de acest schimb de informatii.

Exemplu(A):

Imagineaza-ti ca esti directorul unei mici companii si ca prezidezi o comisie

de recrutare a personalului. Observi candidatele/candidatii pentru postal deasistent manager. Constient sau nu, iti orientezi atentia asupra pozitiei corpului

(drept, inclinat, prea relaxat, rigid etc.), asupra mimicii (adecvata sau nu in

raport cu continutul enuntului, vioaie, extrem de retinuta etc.), asupra timbrului

vocii, frizurii, machiajului, vestimentatiei. Daca iti face placere, incearca

sa-ti imaginezi eel putin doua ipostaze: una atragatoare si una respingatoare.

Te rog sa te concentrezi asupra elementelor de comunicare nonverbala,

semnalate anterior. Care factori sunt esentiali pentru tine? Ai fost in stare sa

constientizezi toti factorii important! pentru tine? Discuta despre acest lucru

. cupartenerultaudediscutie.*^-^


5/56

Psihologie 3


6/56

Ce in^elegem prin ,,limbajul trupului"?

Asadar, ce anume constituie obiectul analizei noastre? Cum anume definim tinutul pecare il vizitam? Sa analizam urmatoarea definitie preliminara.

Comunicarea nonverbala semniflcd un schimb de informatii de un anumitgen intre oameni, desi acest schimb nu are forma unui cod si, in general, nueste constientizat sau intentionat.

Ce fel de informatii se transmit cu ajutorul comunicarii nonverbale? Se

transmit:

informatii despre sentimente, emotii, afecte si despre starea psihofizica

generala a omului, care provin, in primul rand, din expresia faciala a persoanei si

din timbrul vocii;

informatii despre relatiile sociale dintre oameni, pe care le obtinemconcentrandu-ne asupra felului de a privi, asupra pozitiei corpului si asupramodului de a folosi spatiul interpersonal.

La acestea se poate adauga ca:

unele expresii mimice si gesturi (pantomima) pot inlocui mesajele verbale;

mesajele nonverbale constituie un context adecvat pentru interpretarea mesajelorverbale;

mesajele nonverbale reprezinta o sursa de cunoastere a atitudinilor umane.

Mesajele nonverbale se pot clasifica in:

1. individuale;

2. interactive.

Criteriul unei asemenea delimitari este premisa ca unele forme ale mesajelornonverbale se manifesta chiar si atunci cand individul ramane singur, in acest cazmesajele nemaigasindu-si receptorul.

Exemplu (B):

Ganditi-va la mimica si gesturile care insotesc munca fizica sau intelectuala inconditii de solitudine. Iti vin in minte figuri sau expresii proprii pe care le-aimanifestat in timp ce te priveai in oglinda sau te pieptanai?

Mesajele nonverbale individuale sunt cele care pot aparea chiar si in singuratate

-ceea ce nu inseamna ca ele nu apar si in prezenta altor persoane.

Exercitiul 2: Oarestiice imispune mina ta?

Incearca sa observi in jur mimica unei persoane care rezolva singura oproblema intelectuala - fie chiar un copil care ,,se lupta" cu tema pentruacasa, un adult care se confrunta cu dezlegarea unui joe incrucisat sau cucompletarea fisei de impozit pe venitul global. Te rog sa privesti cu atentieexpresia fetei persoanei pe care o observi fara ca aceasta sa stie. Incearca sa

Psihologie

Lectia 17


7/56

Comunicarea verbala si nonverbala

deslusesti emotiile care insotesc

munca. Gandeste-te ce anume

iti comunica o asemenea

fizionomie. Sarcinaestedificila

sau usoara, placuta sau nu,

interesanta sau plictisitoare

pentru eel observat? Ce anumegandesti despre conditia gene-

rala si despre starea de spirit a

persoanei respective? Cum te-ai

simti tu insuti, fiind ,,privit pe

furis"? Constientizezi schimbarea expresiei frzionomiei tale in timp ce efectuezi

diferite activitati? Ai inteles acest lucru singur sau ai obtinut informatiile

respective de la alte persoane?

Inainte de a vorbi despre toate acestea cu partenerul tau de discutie, te rog sa

transmit! persoanei observate informatia ca ti-ai permis ,,sa atentezi" la

intimitatea ei in felul acesta. Nu uita sa faci acest lucru chiar si atunci cand ai

putea sa-1 ascunzi. Aceasta este o dovada de maturitate si de curaj in relatiile

interpersonale. In plus, exercitiul nu a urmarit observarea pe furis. Nu ai

folosit decat oportunitatea de a observa mimica unui om care nu vorbeste cu

nimeni, fiind angajat intr-o activitate care ii absoarbe atentia.

La sfarsit, se impune sa faci un lucru important pentru reprezentarile tale:

intreaba-1 pe eel observat daca reprezentarile tale despre emotiile sale si despre

atitudinea presupusa fata de sarcina efectuata au fost corecte.

O alta forma iau mesajele nonverbale care apar doar in relatiile interpersonale,

cand suntem constienti de prezenta altor persoane sau cand aceasta prezenta esteesentiala din punctul de vedere al subiectului.

Rezumand, mesajele nonverbale sunt:

individuale, in care ne concentram in primul rand asupra analizei limbajului

trupului, asupra aspectelor nonverbale ale comunicarii lingvistice si asupra

modificarii pupilelor;

interactive, in care analizam contactul vizual, spatiul personal, teritorialitatea,

spatiul interpersonal.

Mesajele individuale

,,Limbajul trupului"

,,Limbajul trupului" cuprinde, in primul rand, mimica, gesticulatia, precum si o

serie de reactii fizice, modul in care ne imbracam, machiajul, parfumul folosit etc., tot

ce putem afla observand o persoana, miscarile intentionate sau neintentionate ale

intregului sau corp ori diferitele elemente ale acestuia. Surse importante de

informatie devin nu numai miscarile concrete, ci si ritmul lor, felul in care variaza,

Capitol VIII

Psihologie


8/56


9/56

Lectia 17 Ce intelegem prin ,,limbajul trupului"?

vigoarea sau absenta acestora. Paradoxal, dar prin acest limbaj ,,comunicam" chiar si

atunci cand corpul nu se misca, in acest caz fund importante: incordarea muschilor,

infatisarea persoanei, marimea pupilelor, culoarea tenului si caldura emanata.

Te rog sa te gandesti daca esti un receptor sensibil al limbajului corpului uman. Nu

trebuie sa folosesti aici datele exercitiului urmator, ci te poti baza pe amintiri, pe

cunostinte proprii. Dar daca doresti sa-ti imbogatesti, sa-ti revizuiesti sau sa-ti

actualizezi conceptia cuprivire la acest aspect, efectueaza exercitiul urmator.

Exercitiul 3: Cat de fluent si de rapid deslusesti limbajul trupului"?

Mergand cu autobuzul sau cu trenul, observa ceilalti pasageri. Nu le aprecia infatisarea

din punct de vedere estetic, ci gandeste-te la ce anume iti ,,spun" corpurile lor.

Gandeste-te la acele aspecte care pot fi usor verificate, la starea materials,

varsta si starea lor civila. Concentreaza-te insa, in primul rand, la factori care

iti solicita sensibilitatea si imaginatia. Treci apoi la sfere mai putin accesibile:

starea de spirit, starea de sanatate, emotiile traite, dispozitia sufleteasca etc.

Nu uita insa ca acestea nu sunt decat supozitii care ar trebui confirmate saunu. Numeste-le, asadar, fantezii si nu le trata ce pe niste certitudini. Priveste-i pe

oameni cu atentie si incearca sa vezi daca sunt linistiti sau nervosi, relaxati sau

incordati, somnorosi sau odihniti, flamanzi sau satui si gandeste-te daca in

aceasta privinta esti un observator bun si atent. Ce elemente iti atrag atentia?

Vestimentatia, frizura, machiajul, tenul, mirosul? Te uiti la bijuterii, la

verigheta? Esti atent la tremurul mainilor, la incordarea bratelor, la coltul lasat al

buzelor, la incordarea pumnilor? Reusesti sa te uiti la fel de atent la barbati ca si

la femei? Felul tau de a te uita este binevoitor pentru eel observat? Te uiti cu

prietenie, cu dorinta de a cunoaste, de a intelege, de a te apropia? Se intampla

sa privim pentru a face aprecieri, pentru ,,a-i prinde cu ceva" pe ceilalti sau

fiindca nu ne place cineva, facandu-1 sa devina ridicol prin insusi faptul de a fi

privit.

Ce inseamna toate acestea pentru tine? In general, iti poti imagina starile

celorlalti pornind de la asemenea perceptii, dincolo de context? Cum te simti tu

insuti cand iti dai seama ca poti constitui obiectul unei astfel de observatii? Ce

fel de observare ti-ai dori, intr-un asemenea caz? Deci priveste asa cum ai dori tu

insuti sa fii privit. In concluzie, esti un ,,cititor" abil al ,,limbajului trupului"?

Sa verificam acum ce anume putem afla despre limbajul corpului pe baza cercetarilor

empirice.

Cele mai multe cercetari au fost consacrate mimicii. In secolul al XlX-lea s-au

efectuat cercetari amanuntite asupra mimicii, analizata ca expresie a starilor

emotionale. Eforturile experimentatorilor incercau sa desluseasca daca schemele

noastre mimice sunt diferentiate individual sau daca sunt specifice speciei, daca

sunt innascute sau dobandite in procesul invatarii si al adaptarii la mediul social.

Multi cercetatori considerau ca mimica noastra a servit initial pentru transmiterea

Psihologie


10/56


de mesaje: frica de adversar, intimidarea acestuia, sfidarea sau atacul, avand un

caracter ereditar. Altii considerau ca rolul muschilor fetei a fost initial si va ramane in

contmuare acela de a inlesni receptarea stimulilor la nivel senzorial - de aceea

deschidem larg ochii, ciulim urechile, adulmecam etc. Disputele cu privire la natura

mimicii la om continua inca, nereusindu-se sa se raspunda unanim la intrebarea

daca mimica este innascuta sau dobandita pe cale culturala.

Darwin a fost primul care a afirmat ca modelele emotionale sunt in cea mai mareparte ereditare, ca sunt reactii innascute, ce au fost necesare candva in decursul evolutiei. De

exemplu, un animal atacat isi arata coltii, maraie, isi zbarleste blana. O reminiscenta a unor

astfel de reactii ar fi ranjetul sau scrasnitul din dinti in fata dusmanilor.

G. Allport a distins sapte zone ale fizionomiei umane, puse in miscare prin actiunea

diferitelor grupe de muschi, care corespund unor expresii faciale concrete. Acestea

sunt:

- sprancenele si fruntea;

- ochii;

- nasul;

- buza superioara;

- buza inferioara si barbia;

- intredeschidereabuzelor;

- maxilarul inferior.

Ne putem usor imagina cat de complexa este mimica si

cat de dificil este sa o intelegi. Care este relatia dintre o

expresie concreta si o anumita stare emotionala?

Expresia faciala are sau nu un corespondent univoc pentru o anumita stare afectiva aomului?

Se constata ca, pe baza mimicii, reusim - mai mult sau mai putin - sa identificam cu

exactitate sase categorii de emotii:

1. dragostea, fericirea, bucuria;

2. mirarea;

3. teama, suferinta,

4. mania, furia, hotararea;

5. dezgustul, repulsia;

6. dispretul, batjocura.

In urma altor cercetari, s-a afirmat ca expresiile legate de mimica pot fi reprezentate pe

un sistem de axe, in care prima ar fi axa placere-neplacere, iar a doua - axa

atragerea atentiei-respingere. Aceste doua axe perpendiculare se afla intr-un plan

sferic, pe care sunt proiectate toate celelalte expresii faciale.

De ce a fost necesara o asemenea reprezentare? S-a constatat ca expresiile proprii

grupurilor de emotii 1 si 6 erau frecvent confundate de catre persoanele ce au

Capitol VIII

Psihologie


11/56


12/56

Lectia 17 Ce mtelegem prin ,,limbajul trapului"?

participat la cercetare, asadar ele sunt oarecum asemanatoare intre ele si de aceea, pe

schema, ar trebui sa se situeze intr-o relatie de vecinatate. Interesant este de ce

lucrurile stau astfel! De ce stari emotionale atat de diferite intre ele sunt atat de des

confundate in incercarea de descifrare, pe baza expresiei faciale?

Cercetarile ulterioare au inclus reprezentanti ai mai multor culturi, precum si expresii

faciale ale unor persoane nevazatoare, dar nici acestea nu s-au soldat cu un raspuns

univoc. In investigarea copiilor nevazatori, cercetatorii excludeau posibilitateainvatarii expresiilor faciale. O asemenea excludere s-a dovedit falsa, deoarece copiii

nevazatori puteau fi supusi unui antrenament specific, fiind recompensati, probabil, in

mediul lor, pentru o reactie mimica adecvata si adaptata situatiei.

Un argument suplimentar pentru adeptii conceptiei referitoare la caracterul innascut al

expresiei faciale il constituie cercetarile asupra universalitatii expresiilor prin care se

manifesta emotiile la sugari. Astfel s-a afirmat ca toti oamenii manifests o expresie

faciala caracteristica pentru fiecare emotie fundamentals. In schimb, dependenta de

cultura, in acest cadru, consta in gradul de stapanire, de control al mimicii in

timpul exprimarii emotiei. In cadrul diferitelor culturi ne deosebim in ceea ce

priveste factorii care declanseazS, in general, emotiile si gradul in care, in diferitecontexte sociale, trebuie sa ne controlSm, sa ne stSpanim transpunerea emotiilor in

mimica. Ce fel de material a fost folosit in stabilirea acestei relatii? Celor investigati li

s-au prezentat, de obicei, fotografli cu expresii tipice si au fostrugati sa defineasca

emotia sau sa spuna ce fel de emotie le declanseaza o asemenea expresie a fetei.

Uneori, cei investigati erau rugati sa selecteze cateva fotografli care se potrivesc cu

denumirile concrete ale starilor emotionale. A aparut si o alta tehnica, mai complicata, de

inregistrare a expresiilor faciale, in care au fost folosite fotografli ale unor modele si in

care persoane instruite corespunzator isi miscau muschii faciali care participa, in

general, la formarea expresiei faciale.

Au fost fotografiate separat trei zone ale fizionomiei:

1. sprancenele si fruntea;

2. ochii si baza nasului;

3. partea inferioara a fetei - obraj ii, gura, nasul si barba.

Acest material a permis compunerea unor elemente ale expresiilor faciale intr-o

singura imagine.

Iti propun acum un exercitiu.

Exercitiul 4: Sane mtelegem prin expresii faciale!

Ai nevoie de ajutorul unei persoane in care sa ai incredere. Roaga sa

colaboreze pe cineva care este deschis la experience noi si la care gasesti

ceva important pentru tine. Sper sa stabilesti o colaborare adecvata. Asezati-va

pe podea intr-o pozitie comoda. Distanta dintre voi nu trebuie sa depaseasca un

metru. Nu stabiliti dinainte nimic. Incepeti jocul intitulat ,,Conversatia

faciala". Nu uita ca, in timpul ,,conversatiei", vorbim si ascultam, reactionam

?sihologie


13/56


la mesajele lansate. Incearca sa aplici aici recomandarile stilului bazat pe

parteneriat: nu impune modul tau de a desfasura jocul, dar fii, daca se poate,

independent in ,,enunturile" tale. Comunicarea se va desfasura numai prin

intermediul semnelor faciale. Nu folosi cuvinte sau gesturi, voceanefiindu-ti de

data aceasta un instrument de cnmunicare.___________________

A

Incneiati jocul atunci cand doriti, atunci cand nici una dintre parti nu mai

vrea sa adauge nimic. Stabiliti dinainte care va fi semnalul incheierii jocului si

durata minima a exercitiului - nu mai putin de trei minute.

Incercati apoi sa notati ce anume s-a petrecut intre voi. Ce ati vazut, ce ati

trait si ce anume v-ati imaginat. Va rog sa scrieti! Daca nu notati, multe

continuturi importante se vor pierde. Exista de asemenea pericolul ca,

exprimandu-va cu voce tare, sa sugerati reciproc anumite judecati si observatii

sau sa blocati reactiile alternative. Abia dupa aceasta faza a temei puteti sa

conversati. Ei, cum a fost? Ceea ce s-a intamplat intre voi poate fi numit

conversatie? V-ati ascultat reciproc? A fost o forma de dialog sau a fost vorba

despre doua monoloage? Cum ai reusit sa respecti regulile stilului bazat pe

parteneriat? Ce continut

v-ati transmis? Continutul a

fost receptat in acord cu

intentia emitatorului?

Impartaseste-ti

obser-vatiile si

reflectiile cu partenerul

tau de discutie.

Transcrierea acestui

exercitiu poate constituitema ta pentru acasa.

Pantomima si miscarile corpului

Aceasta parte a comunicarii nonverbale va ramane pentru multa vreme un obiect

important de analiza pentru terapeuti si pentru diagnosticieni. A aparut chiar un

domeniu distinct referitor la sfera expresiei nonverbale, numit chinestezica,

preocupat de cercetarea pozitiei corpului si a miscarilor acestuia. Sunt insa putine

teoretizarile din acest domeniu. Una dintre ele este sistematizarea conform careia se

disting miscari (comportamente) cu caracter temporar (miscari categoriale) si

miscari continue.

Miscarile temporare, numite si categoriale, se manifesta in timp, in asa fel incat

este usor sa le observi inceputul si sfarsitul. Acestea sunt separate de miscarile care le

preced si de cele care le succed. Miscarile neintrerupte sau continue nu sunt

percepute ca intamplari distincte, ci pe durata unui anumit interval de timp, evoluand

fara un inceput sau un sfarsit sesizabil.

In plus, miscarile continue nu pot fi, in mod logic, transformate in categorii separate

prin impartirea lor, de exemplu, in functie de segmente temporale - balansarea pe

scaun isi pierde sensul cand o impartim in ,,balansari" distincte, pentru a o analiza.

Capitol VIII


14/56

Psihologie 9


15/56

Lectia 17 Ce intelegem prin ,,limbajul trapului"?

De asemenea, nu toate miscarile categoriale trebuie sa fie mesaje distincte. De

exemplu, stralucirea ochilor poate insemna nevoia fiziologica de a umezi globul

ocular sau poate deveni expresiaunor stari afective.

Exercitiul 5: Observa ce anume comunica corpullui!

La inceput, ar fi bine sa faci o scurta ,,incalzire". Incearca sa observi eel putin

zece minute un fragment dintr-un film, fara sonor. Te rog sa-ti indrepti atentia

asupra miscarilor si gesturilor actorilor. Ce iti spun trupurile lor? Foloseste

toate informatiile importante pe care le-ai aflat din curs.

lar acum observa un pieton pe strada, o persoana care merge cu tine in lift

sau in tramvai. Concentreaza-te asupra miscarilor intregului corp, adica asupra

pantomimei si gesturilor mainilor. Nu te concentra deocamdata asupra

celorlalte elemente de comunicare interpersonal ! Ar fi bine sa observi de la o

anumita distanta, pentru a evita concentrarea asupra mimicii, a privirii si

asupra altor elemente de comunicare nonverbala. De data aceasta exersam

,,lectura" pantomimei. Ce anume iti transmit corpurile lor? Apare intre voivreo comunicare intentionata? Persoanele observate de tine comunica cu alti

oameni? Ce emotii traieste, in opinia ta, un om supus observatiei? Care sunt

starea lui de sanatate si conditia lui? Ai putea folosi o caseta video, pentru a

observa persoane apropiate, in situatii cunoscute? Iti vei inregistra propria ta

pantomima pentru a o analiza? Ar fi expresia unei puternice motivatii! Sau

poate ca esti pregatit sa experimentezi in fata oglinzii!

Ai aflat ceva nou si important? Doresti sa-ti impartasesti descoperirile in tema

pentru acasa? Nu uita de partenerul tau de discutie!

In categoria miscarilor temporare pot fi incluse gesturile care constituie anumite

simboluri si care pot fi transpuse in cuvinte - de exemplu, gestul prin care este

semnalat comportamentul unei persoane care este nebuna. Ar fi bine in acest moment sa

reflectezi asupra propriului exemplu. Nu se poate stabili cate miscari si gesturi

functioneaza in comunicarea noastra. Se inscriu aici, desigur, negarea si afirmarea

(intarirea). Ai observat, desigur, persoane care se pierd in interventiile lor, in fata

unui public larg, atunci cand lipseste simpla miscare a capului, in semn de confirmare, la

eel putin cativa dintre receptori!

Exemple(C):

Ce alte exemple de gesturi traductibile in cuvinte putem da? Se constata ca,

din pacate, la majoritatea persoanelor, primele asocieri se leaga de gesturi

vulgare. lata inca o sursa de reflectie! Comunicarea nonverbala ne permite sa

,,strecuram" anumite continuturi neacceptate la nivelul vorbirii. Ceea ce nu

poate fi exprimat in cuvinte poate fi ,,redat", fara mustrari, cu ajutorul mainilor.

Folosind statistica asocierilor, va oferim alte exemple:

^aplauzele, care semnifica admiratie, multumire, chiar entuziasm; >

deschiderea larga a bratelor in semn de neputinta;

10 Psihologie


16/56


> intinderea ambelor maini in semn de salut; >

intinderea mainii ca pentru a cere;

> ridicatul din umeri ca gest de neintelegere, de neputinta sau ca lipsa deinteres;_____________________________________

gestul de amenintare sau de dezaprobare facut cu degetul.

Poti gasi si alte exemple de acest fel. Poate reusesti sa identifici mai multe, impreuna cu

partenerul tau de discutie!

Exista multe miscari si gesturi temporare care insotesc vorbirea - de exemplu,

invocarea cuiva sau a ceva in continutul enuntului, zambetul, stabilirea unei

comunicari vizuale, o anumita pozitie a corpului (cu mana in sold, cu bratele

incrucisate, cupicioarele indepartate etc.).

Comportamentul continuu transpare, de exemplu, in gesticulatia care insoteste

vorbirea, subliniind un anumit continut, semnaland inceputul si sfarsitul enuntului,

conferindu-i un anumit ritm. Comportamentul continuu, repetat adesea la anumite

intervale de timp, se concretizeaza in miscarea degetelor, balansare, jucatul cu un

anumit obiect, frecarea palmelor, a fetei, stransul mainilor sau al degetelor. Adesea,

asemenea gesturi sunt interpretate ca expresie a nelinistii interne a persoanei.

O categoric separata o constituie Comportamentul care ar putea fi temporar sau

categorial - de exemplu, indreptarea sau aplecarea corpului sau distanta dintre

persoane. Nu intotdeauna acestea constituie o forma de transmitere a mesajelor cu

aceeasi importanta. Indreptarea corpului poate semnifica, intr-un anumit context,

ceva foarte important; in alte situatii, o astfel de miscare este doar o informatie

despre faptul ca persoana resimte un disconfort fizic.

Exemple (D):

> Un tanar asculta enunturile antrenorului sau, care rezuma rezultatele

sportive obtinute de membrii clubului in sezonul anterior. Antrenorul ii

apreciaza pozitiv rezultatele si atitudinea generala din timpul

antrenamentelor si al concursurilor. Tanarul isi indreapta pozitia corpului.

> O femeie asteapta la casa de bilete din gara. Dupa un anumit timp, isi

indreapta corpul.

> Un minor interogat in mod artagos si agresiv de catre profesor inceteaza sa

mai ofere explicatii si isi indreapta corpul.

Exercitiile 6,7,8 si 9: ,,Sa discutam" cu mainile, cupicioarele,cu spatele,cu

tot corpul!

lata, de data aceasta, patru exercitii deodata! Te rog sa nu le confunzi

continuturile. Ar fi interesant sa atragi mai multi parteneri in formele succesive de

comunicare, care se pot desfasura in locuri si in contexte diferite. Este bine

sa fii atent la confortul propriu, in timpul efectuarii unor astfel de exercitii.

Psihologie

Capitol VIII


17/56

1

1


18/56


O idee excelenta ar fi propunerea efectuarii unei serii de exercitii in timpul

unei intalniri de societate, in masura in care participantii sunt de acord. Din

pacate, in asemenea situatii nu se poate asigura intr-o masura satisfacatoare

confortul tuturor participantilor si nici respectarea instructiunilor. De asemenea,

este dificil sa te plasezi in rolul unui participant activ si reflexiv. De aceea,

poate te hotarasti sa efectuezi un cxcrcitiu dc mai multe ori - de exemplu, o

conversatie cu mainile la una si aceeasi intalnire, repetand exercitiul, prin

schimbarea perechilor de parteneri. Exercitiul se va incheia in momentul cand

fiecare a exersat cu toate persoanele prezente la intalnire. Apare astfel

posibilitatea de a compara propriile senzatii ca emitator si ca receptor, de a

urmari modul de comunicare la diferite intalniri, de a deslusi fidel contmutul

transmis si concordanta acestuia cu intentiile emitatorului. Toate exercitiile se

vor efectua in perechi. La inceput, veti sta pe podea la o distanta care sa nu fie

mai mica de un metru si nici mai mare de un metru si jumatate.

In ,,discutia" cu mainile, ne prindem de maini. Manecile vor fi ridicate pana la

cot. Inchidem ochii, ne straduim sa nu scoatem nici un fel de sunete, ne

concentram asupra senzatiilor generate de pipait. ,,Discutam" cu mainile,

atingandu-ne reciproc, fara a trece de limita incheieturii palmei.

In ,,discutia" cu picioarele ne asezam fata in fata, pe podea, inchizand ochii la

semnalul de incepere a exercitiului. Incercam sa ridicam picioarele pana

atingem talpile partenerului nostru. S-ar putea ca in cadrul exercitiului

desfasurat in grup sa fie nevoie de o faza pregatitoare, dar, cand ramai doar cu

partenerul tau, este indicat sa scurtati aceasta etapa la minimum.

Asezati-va apoi pe spate si, dupa ce va atingeti talpile, treceti la tema pe care o

aveti de rezolvat - ,,discutia" cu ajutorul talpilor. Nu trebuie, de asemenea, sa

depasiti limita gleznei.

Pentru ,,discutia" cu spatele, stam pe podea, cu spatele unul la celalalt. Nesprijinim spate in spate. Incepem ,,discutia", fara a exista un scenariu pregatit

dinainte. N-ar avea sens, pentru ca intr-o discutie fireasca nu-ti pregatesti

dinainte cuvintele si gesturile. Este o discutie spontana, care verifica

disponibilitatea ta fata de experiment, distractie, deschidere la noi senzatii, la

experience carora te supui singur, in diferite situatii.

Nici in ,,discutia" cu tot corpul nu trebuie sa folosim vocea. De data aceasta, nu

trebuie sa inchidem nici ochii. Nu ne folosim nici de pipait. Vom sta in

picioare, unul in fata celuilalt, la o distanta de aproximativ un metru si jumatate.

Ceea ce dorim, exprimam cu ajutorul gesturilor si miscarilor corpului. Intr-o

forma minima activam si mimica, desi exercitiul se poate efectua si in versiunea cumasti. Poti incerca si aceasta versiune, alegand o masca pe care o consider!

interesanta si adecvata.

Nu este o situatie intalnita in fiecare zi. Adulti, pe podea, ,,discutand" ceva cu

palmele, cu spatele, chiar cu picioarele! Nu refuza participarea la exercitiu,

inainte de a incerca!

Iti amintesti exemplul despre gustul unui fel de mancare necunoscut, prezentat in

primul caiet?

1 2 Psihologie

C 1


19/56


C\z7r\?\ In toate aceste exercitii incearca sa comunici in spiritul recomandarilor stiluluiV_Illybazat pe parteneriat, pe care ti 1-am prezentat in caietul anterior. In felul acesta,diminuezi probabilitatea aparitiei problemelor interpersonale. Nu se poateinsa garanta faptul ca in asemenea exercitii nu apar senzatii neplacute,neintelegeri intre parteneri, simptome de teama, de rautate sau de rusine. Terog sa nu uiti ca tocmai exercitiile le pot dezvalui, elibera, deschide, fara a fiinsa cauza acestora. Oamenii au doar prilejul de a exterioriza ceea ce nu

constientizau inainte - furie, teama sau jena - intr-o forma care le scapa desub control. Asemenea exercitii ne ajuta sa ne exteriorizam intr-o mai maremasura. lata de ce este bine sa ne straduim ca senzatiile pe care le traim saaiba consecinte benefice pentru noi. Raspundem de noi insine, de felul incare ne exprimam sentimentele, de ceea ce facem cu starile noastre afective,avem, de asemenea, obligatia de a ne ingrij i de noi in ceea ce priveste depasireatensiunilor emotionale excesive. Se poate intampla totodata ca tu sicunostintele tale sa tratati aceasta propunere ca pe un bun prilej pentru a vadistra si relaxa. Tocmai o astfel de atitudine este de dorit! Te rog sa nu uiti safaci un rezumat, care sa cuprinda informatii reversibile si reflectii de naturagenerala. Ar fi minunat daca ai dori sa folosesti materialul pregatit ca tema

pentru acasa. Nu uita ca este mai bine sa desfasori un singur joe in companiapartenerului tau de discutie decat sa le efectuezi pe toate dezorganizat.

Aspectele nonverbale ale comunicarii lingvistice

Dincolo de continutul pe care il exprima notiunile, cuvintele poarta informatii

suplimentare. Aceste informatii suplimentare pot fi adecvate continutului lor de

baza, constituind o completare a acestuia, sau pot fi in contradictie cu acesta.

Informatia suplimentara transpare in modalitatea de enuntare a cuvintelor - ritm,

intensitate, timbru, mod de accentuare etc. De toate aceste aspecte se ocupa

cercetatorii paralimbajului. Acesta cuprinde aspecte nonverbale ale comunicarii,

adica insusiri ale vocii - inaltimea si intensitatea, debitul, timbrul, ezitarile, diferite

erori si perturbari ale fluentei -, precum si sunetele nonlingvistice - de exemplu,

rasul, cascatul etc. Este amuzant, dar se poate afirma ca si sughitul poate fi cercetat

decatrepsihologi!

Initial, cele mai multe cercetari au vizat patologia - de exemplu, rolul emotiilor

neplacute asupra vocii, indeosebi aspectele influentei daunatoare a starilor de teama.

Mai tarziu s-a acordat atentie influentei generale a contextului social, planificarii

cognitive si luarii deciziei in timpul procesului vorbirii, in ceea ce priveste modalitatea de

vocalizare. Cercetarea s-a extins asupra legaturii dintre personalitate si insusirile vocii,

precum si dintre alte emotii si modul de folosire a vocii.

Vocalizarea sau melodia vorbirii poate constitui o parte importanta a mesajului

verbal, poate reflecta originea cuiva - etnica, sociala, culturala -, precum si

schimbari ale starii sufletesti, ale atitudinii si sentimentului fata de interlocutor.

Gandeste-te la elemente nonverbale ale comunicarii lingvistice care ,,tradeaza"

propria ta origine sociala, domiciliul sau alte aspecte. Esti constient ca folosesti un

anumit accent in frazare, ca enunturile tale se caracterizeaza printr-o anumita

,,melodie"? Esti constient ca pronunti anumite sunete intr-un mod specific?

Psihologie 13


20/56

Lectia 17 Ce intelegem prin ,,limbajul trapului"?

Intelegem pe deplin asemenea fenomene cand ne mutam in alt oras, cand calatorim

sau cand avem numeroase intalniri. Aminteste-ti ce insusiri ale vocalizarii - nu este

vorba despre exprimarea in dialect, proprie comunicarii verbale - ai identificat in

diferite regiuni ale tarii.

Exercitiul 10: Sa ,,discutam "folosindsunetele!

Iti propun un joe asemanator ca structura cu eel intitulat ,,Sa ne intelegem prin expresii

faciale!" fnsa, de data aceasta, varog, dupa ce va asezati comod, sa inchideti ochii. Esteimportant sa va concentrati numai asupra emiterii si ascultarii sunetelor.

Imposibilitatea de a recepta stimuli vizuali poate sa fie benefica in acest caz!

Va rog sa nu folositi nici un fel de cuvinte. ,,Discutati" doar cu ajutorul vocii.

Articularea sunetelor poate sa nu se apropie de vorbirea umana. Straduiti-va

sa mormaiti, sa zumzaiti, sa sasaiti, sa bazaiti, sa bolborositi, sa gafaiti

etc.

Ca si in exercitiul precedent, nu uitati ca trebuie sa aiba loc o conversatie, nu un

monolog. Reactionati unul fata de celalalt. Straduiti-va sa intelegeti si sa

receptati cat mai mult. Nu deschideti ochii si incheiati exercitiul printr-un

semn stabilit initial. Va rog sa nu va atingeti!

Preocupati-va de starea de confort, pentru ca nu toate persoanele sunt

predispuse la experience noi. Ceea ce faceti ar putea fi receptat de catre

observatori ca expresie a unor tulburari de comportament - de aceea,

asigurati-va confortul necesar si intim pentru perioada desfasurarii exercitiului.

Cercetatorii s-au concentrat, de asemenea, asupra aspectelor comunicarii lingvistice,

purtatoare de informatii suplimentare, dincolo de mesajul verbal. Au fost cercetate

ritmul vorbirii, pauzele caracteristice, perturbarile de vorbire si tonalitatea vocii.

Ilustrative in acest sens sunt studiile asupra influentei daunatoare a starilor de teama

- asupra fluxului firesc al vorbirii. Au fost luate in considerate urmatoarele categoriide tulburari: repetitiile,propozitiile incomplete sau reformulate, omiterea unor cuvinte

sau parti din cuvinte, greselile de limba, poticnirile, balbaiala, intercalarea de sunete

de tipul ,,aaa", ,,iiii", ,,mmm" etc. Alte cercetari si-au indreptat atentia asupra timpului

de reactie la intrebarile puse, numarului de cuvinte folosite intr-un enunt intr-o

unitate de timp, ca si asupra numarului de pauze-taceri din enunturile verbale. In

aceste cercetari s-au luat in considerate insusiri importante ale personalitatii, care

pot avea influenta asupra vocalizarii. De exemplu, s-a tinut seama de componenta

extra- si introvertita. Extravertitii sunt persoane cu o mare putere de reactie in relatiile

interpersonale, deschise in raporturile interumane, in anturaj, avand nevoie de legaturi

interpersonale. S-a constatat ca acestia vorbesc mult mai rapid decat introvertitii,. . : : .- . . . ceea ce se explica si printr-o mai mare impulsivitate si reflexivitate a acestora.

Cat de repede vorbesti tu insuti? Indreapta-ti atentia asupra diferentierilor care se

manifesta din acest punct de vedere printre persoanele din anturajul tau. Cine vorbeste eel

mai rar si cine vorbeste ca o mitraliera, scotand zeci de cuvinte pe minut? Exista vreo

corelatie intre ritmul vorbirii si deschiderea acestor persoane in relatiile cu ceilalti?

Te rog sa te gandesti la aceste lucruri.

14 Psihologie


21/56

Comunicarea verbala i nonverbala

Influenta starilor de teama asupra vorbirii consta in manifestarea unor pauze frecvente si

lungi in cadrul enuntului, in ezitari inainte de inceperea formularii acestuia. Se

intampla insa ca teama sa optimizeze eficienta exprimarii.

Eficienta vorbirii depindedeforta impulsului, adicdde intensitatea temerii,

precum si de eficienta deprinderii, adicd de gradul de complexitate al

enuntului si de abilitdtile generate de care dispunepersoana respectivd in

domeniul comunicdriL

Sa ne familiarizam acum cu efectul facilitarii, numit si efectul auditoriului. Acest

fenomen a fost pus in evidenta in cercetarile referitoare la nivelul de efectuare a

sarcinilor intr-un spatiu izolat sau in prezenta celorlalti. Rezultatele medii ale nivelului de

executie arata ca, in prezenta altor oameni, efectuam mai bine doar sarcini simple, pe

care le facem intr-un numar mare, lucrand rapid. In prezenta ,,spectatorilor",

performanta este mai scazuta in raport cu sarcinile dificile, cu operatii mai complicate.

Asa se explica aparitia schimbarilor din vorbire sub influenta starii de teama, care sedeclanseaza in momentul unei interventii publice, de exemplu.

Aminteste-ti cum suna vocea ta atunci cand te temi. Ai vreo amintire din timpul

serbarilor scolare? Cumte-ai descurcat atunci?

Intr-o anumitdmasura, calitatea exprimarii este determinatasi de contextul in

care se desfasoard enuntul.

Pe baza cercetarilor, aflam ca in acest context anumiti factori joaca un rol important in

comunicarea prin intermediul vocii. De exemplu: in masura in care tema nu presupune vreo amenintare, prezenta unei alte

persoane, care ofera informatii reversibile, sustine exprimarea eficienta;

daca tema presupune amenintarea, prezenta altei persoane afecteaza eficienta

emiterii enuntului;

exprimarea variaza daca enuntul se adreseaza unei persoane de acelasi sex

sau uneia de sex diferit; vorbind cu persoane de sex opus, enunturile sunt

rostite mai tare, iar cand persoana care intreaba ceva este de acelasi sex,

raspunsul este dat mai repede;

vorbind cu persoane care au un statut superior, manifestam un grad mai marede ezitare, o anumita prudenta, facem mai multe pauze;

persoana care minte vorbeste pe un ton mai ridicat decat cea care spune adevarul.

lata cat de usor putem trece in sfera manipularii interpersonale, pornind de la aceasta din

urnia afirmatie - daca vrei ca cineva sa te creada, incearca sa-i vorbesti pe un ton mai

scazut. Este bine de stiut acest lucru, desi nenumarate indoieli ne napadesc atunci cand ne

gandim la diferitele posibilitati de valorificare a acestei legitati. Din fericire, deosebirea, destul

de mica, poate fi surprinsa cu exactitate doar de aparatura electronica performanfi.

Psihologie 15

Capitol VIII


22/56

Ce in|elegem prin ,,limbajul trupului"?

Exercitiul 11:Adam adresandu-se Evei

Te rog sa verifici, pe baza unui experiment propriu, daca informatiile oferite

anterior, rezultate ale cercetarilor empirice, sunt juste. Te rog sa discuti cu

doua femei si cu doi barbati si sa le propui sa participe la urmatoral joe. Tuinsuti nu vei participa, ci vei asista la desfasurarea acestuia. Fiecare dintre

participant! (carora li se vor atribui, din start, numele: Eva, Maria, Adam si

Ion) are posibilitatea de a adresa celorlalti participant! la joe cate o intrebare

simpla, fara ca destinatarul sa cunoasca emitatorul. Datoria ta va fi sa

inregistrezi pe o caseta audio intrebarile si sa urmaresti reactia fiecarui

participant la intrebarile ce-i sunt adresate de catre ceilalti.

Schema inregistrarii jocului arata in felul urmator:

Ion

Verificam astfel intensitatea enunturilor adresate persoanelor de acelasi sex si

celor de sex opus, precum si disponibilitatea de a reactiona la expresii, intuind

sexul emitatorului.

Ai prilejul de a confirrna sau de a respinge rezultatele cercetarilor empirice.

Femeile s-au adresat mai tare barbatilor decat femeilor? Barbatii s-au adresat

mai tare femeilor decat barbatilor? Barbarul raspunde mai repede la intrebareaunui barbat? Dar femeia, la intrebarea unei femei? Timpul de raspuns la o

intrebare a unei persoane de sex opus este mai lung? Care observatii dintre

cele enuntate anterior au fost confirmate in jocul tau si care nu? Daca doresti,

trimite rezultatele si reflectiile tale ca tema pentru acasa.

Schimbarea dimensiunii pupilelor

Cercetarile asupra acestui fenomen, analizat ca modalitate de comunicare, au fost

initiate relativ tarziu.

Nici nu ne dam seama cat de importanta in comunicare este informatia cu privire la

schimbarea dimensiunii pupilelor interlocutorului. De exemplu, negustorii turci si

chinezi se orienteaza pe baza marimii pupilei

potentialului cumparator in privinta interesului

manifestat fata de marfa pe care o prezinta.

Urmareste acest fenomen intr-un magazin.

Cineva atras de un obiect anume, dornic sa-1

cumpere, are pupilele marite. Se pare ca jucatorii de

poker experimentati folosesc acest indiciu ca

Lectia 17

Ion


23/56

informatie suplimentara.

Psihologie16


24/56


Ce ne spun, in acest sens, cercetarile? Pupilele barbatilor se dilata mai mult la vederea

femeilor decat a barbatilor sau copiilor, iar femeile reactioneaza in acelasi mod la

vederea barbatilor si a copiilor. Asemenea reactii sunt dependente si de orientarea

sexuala a persoanei investigate. Copiii, independent de varsta sau sex, reactioneaza

puternic la vederea sugarilor. Baietii reactioneaza mai puternic la fotografiile mamei

decat la cele ale tatalui, la fotografia unei fetite mai curand decat la cea a unui baiat.

Fetele reactioneaza invers. Sunt interesante rezultatele cercetarilor asupra receptariifotografiilor mamelor cu sugari in brate. Cei investigati au fost intrebati care dintre

mame isi iubeste mai mult copilul. Au sustinut unanim ca este vorba de femeile

care aveau in fotografie pupilele mai dilatate. Fireste, nici una dintre persoanele

investigate nu si-a dat seama de actiunea acestui factor.

In ce au constat celelalte cercetari? Intr-un experiment care consta in desenarea

unei fete vesele si a uneia furioase, cei investigati plasau in desenul fetei vesele

pupile mai mari. S-a evidential aici o relatie: dimensiunea pupilei este cu atat mai

importanta, mai semnificativa, cu cat este mai clar conturat irisul. Se constata chiar ca

reactiile pupilei prezinta o mai mare valoare pentru comunicare la indivizii cu ochialbastri; la indivizii cu iris intunecat (caprui), aceste reactii au un rol mai mic,

manifestandu-se mai puternic elementele faciale si pantomimice.

Ce culoare au ochii tai? Ce culoare au ochii persoanelor importante pentru tine? Ce

semnificatie prezinta, dupa parerea ta, reactia dimensiunii pupilei in relatiile voastre?

Exercitiul 12: Priveste-md drept in ochisisa,,discutam"cuochii!

Folosind, ca de obicei, aceeasi structura a exercitiului, mentine cu un partener de joe un

contact la nivelul fetei, timp de cateva minute. Puteti privi si un alt element al

fizionomiei, dar privirea nu trebuie sa paraseasca zona faciala.

Stiai ca, pentru majoritatea persoanelor, contactul vizual reprezinta o incalcare a

intimitatii? Pare un lucru ciudat, fiindca fata este ,,cel mai public" element al

corpului nostru, pe care il aratam intotdeauna! Ce crezi despre culturile in care

se apeleaza la voal?

Comportati-va in acord cu regulile folosite in exercitiile precedente (din ciclul

,,discutii"). Cum a fost? Ai putea sa faci experimentul de mai multe ori, cu

persoane fata de care te afli in raporturi diferite. Nu uita ca iti asumi de fiecare

data un rise in ceea ce priveste relatia cu ceilalti. Nu pierde din vedere

necesitatea rezumatului, a reflectiilor si a informatiilor reversibile. Poate ca

notezi exercitiul si il trimiti ca tema pentru acasa! Analizeaza toate acestea cu

partenerul tau de discutie.

In unele cercetari, dimensiunea pupilelor este considerata un bun indiciu al stimularii

senzoriale si al unor procese cognitive. De asemenea, este tratata ca simptom al

activizarii musculare. Observarea pupilei se foloseste si in cercetarea atitudinilor si

preferintelor.

Psihologie 17


25/56

Ce mtelegem prin ,,limbajul trupului"?

Mesajele interactive

Contactul vizual

Contactul vizual constituie in mod incontestabil o sursa

importanta de informare in timpul comunicarii

interpersonale. Informatii esentiale ofera insasi stabilirea

contactului vizual, precum si intreruperea acestuia, evitarea,intermitentele etc. Semnificatia lor depinde insa de context. O

semnificatie uriasa revine contactului vizual in cadrul

cuplului, in situatia in care partenerii se afla fata in fata, la o

distanta destul de mica. Un asemenea contact nu are caracter

continuu, desi se mentine pe toata durata conversatiei, cu

anumite intreruperi. Se constata ca persoana care asculta se

uita mai des la eel care vorbeste decat invers. In timpul

pauzelor din vorbire, eel care vorbeste se uita insa mai des la

ascultatorul sau, adaptandu-si comportamentul in functie de

reactiile acestuia.

Amuzant, dar reactiile ascultatorilor au fost grupate in patru categorii:

1. ascultatorul isi ridica ochii, ceea ce ar insemna un ragaz de gandire, iar in acest

moment vorbitorul asteapta sa-si reia discursul;

2. ascultatorul ridica sprancenele sau le incrunta usor, in semn de nedumerire, si

atunci vorbitorul repeta enuntul intr-o alta forma;

3. ascultatorul isi mentine contactul vizual si da aprobator din cap, exprimand

intelegere deplina, iar vorbitorul isi continua demonstratia;

4. ascultatorul isi mentine privirea si zambeste, sugerand ca intelege si ca este de

acord, ca nu mai are nimic de adaugat in aceasta chestiune, iar vorbitorul

continua.

Modul de stabilire a contactului cu ajutorul vazului se afla in legatura cu atentia.

Atentia vizuala reprezinta confirmarea nonverbala a interesului fata de partener si de

enuntul acestuia. Mult mai atenti vizual sunt extravertitii, despre care am amintit

anterior. In cercetari, ei dovedesc o mai mare frecventa a contactului vizual. Bolnavii de

schizofrenie si persoanele sanatoase se deosebesc sensibil sub acest aspect, primii fiind

mai putin atenti vizual. La concluzii destul de evidente - dar strict confirmate de

metode empirice remarcabile - au ajuns cei care au cercetat problematica

cuplurilor. Persoanele care se indragesc se uita una la alta mai frecvent decat cele

care nu se simpatizeaza.

Frecventa si durata contactului vizual constituie un indiciu al relatiilor de grup.

Persoanele situate inferior in ierarhia de grup privesc mai des in directia persoanelor

care ocupa o functie mai inalta, mai ales daca o asemenea persoana emite diverse

mesaje. Cel care este situat superior in structura de grup se uita mai des la o persoana

dependents de el, indeosebi cand vorbeste si este ascultat. Astfel se comporta oamenii

care tind sa obtina sau sa mentina puterea, care au tendinta de a domina si de a-si

exercita controlul asupra celorlalti.

Lectia 17

Psihologie18


26/56

Comunicarea verbala i nonverbala Capitol VIII

Uneori, contactul vizual poate fi interpretat ca o amenintare sau ca un avertisment.Poate fi un mijloc destul de primitiv, care serveste apararii teritoriului. O asemeneaprivire trebuie sa fie lunga si fixa, cu intentia de a obliga persoana sa-si lase in josprivirea, de a o determina sa fie docila si sa se lase dominata.

A\

Exercitiul 13:Oare ochii pot minti?

Te rog sa pregatesti un carton de marime A4. Decupeaza cu foarfecele ofasie ingusta. Orificiul aparut va fi ,,ferestruica", iar restul cartonului - unparavan pentru restul fizionomiei tale. Poti efectua exercitiul ca participantsau doar ca regizor si ca observator.

Emitatorul isi ascunde capul dupa carton. I se vad doar ochii. Se va stradui sa nu

apeleze la gesturi sau la miscare. Se concentreaza asupra expresiei faciale siasupra expresiei specifice a ochilor in contactul vizual.

Pe baza datelor limitate in felul acesta, receptorul incearca sa desluseasca si sanumeasca o anumita emotie. Apoi, emitatorul va prezenta intreaga saexpresie, descoperindu-si fata.

Te rog sa observi ce problems poate aparea aici. Unele persoane pot inregistraexcelent si recepta semnalele transmise prin intermediul contactului vizual,dar nu reusesc sa le numeasca in mod adecvat. Se poate incerca, in acest caz,imitarea expresiilor faciale pe care ni le reprezentam ca insotind anumite priviri.Verificati cum anume reusesc acest lucru diferite persoane. Te rog sa observi caexpresivitatea ochilor - capacitatea de a exprima sentimente si stariemotionale prin intermediul ochilor - este o trasatura caracteristica pentru unnumar mic de oameni. Nu uita nici de importanta culorii irisului!

Cum ati reusit sa descifrati emotiile, eventual sa imitati expresiile faciale?

Analizeaza senzatiile si reflectiile importante impreuna cu partenerul tau de

discutie. Oare ochii pot minti? Eu cred ca nu. Esti de aceeasi parere?

Spatiul personal

Spatiul personal este defmit in literatura de specialitate ca fiind o zond cu graniteinvizibile, care imprejmuiesc corpul individului, in care intrusii nu au ce cauta sau cao zond care-l inconjoard nemijlocit pe individ, in cadrul ei desfdsurandu-se toateinteractiunile cu ceilalti. Spatiul personal se deosebeste ca marime de la opersoana la alta. De asemenea, isi poate schimba dimensiunile chiar si la aceeasipersoana, in functie de o serie de conditii. Cel mai simplu este sa ne imaginam ca neaflam in niste baloane transparente, de plastic, iar volumul lor, impreuna cu

suprafata invecinata, constituie modelul spatiului personal.

In toate abordarile, autorii sunt de acord ca patrunderea unei alte persoane in acestspatiu starneste reactii negative omului al carui spatiu a fost incalcat.

Este interesanta conceptia care propune divizarea spatiului personal sau individual inpatru sectiuni:

1. intima;

2. individuala;_______________ _______________________

Psihologie

1


27/56

9


28/56

Ce intelegem prin ,,limbajul trupului"?

3. sociala;

4. publica.

Autorul acestei teorii considers ca marimea fiecarei sectiuni este relativ permanentapentru individ, desi ele pot suferi schimbari minore, in functie de conditii.

lata unele rezultate ale cercetarilor cu privire la aceste aspecte:

Distanta dintre partenerii dintr-un cuplu este cu atat mai mica cu cat este mai

ridicat gradul in care se cunosc.

Femeile sunt mult mai dependente, in comparatie cu barbatii, de conditiile in

care are loc interactiunea.

Cele mai mici distante se mentin in interactiunile in aer liber, iar cele mai mari, in

birouri sau in sali de asteptare.

Interactiunile cu prietenii se

produc la granita sferei

intime, intalnirile cu ceicunoscuti - in sfera

indivi-duala, iar

interactiunile cu persoane

straine au loc la limita

exterioara a acestei sfere.

Interactiunile de afaceri si cele

in care se intalnesc seful cu

subalternul se desfasoara cu

precadere in sfera sociala.

Rezultatele cercetarilor au evidential si urmatoarele aspecte:

(l3-14 (18 ...)) Persoanele ,,dependente de camp" (vezi radaristii si giroscopistii) comunica cu

ceilalti in asa fel meat distantele dintre ei sunt in medie mai mici decat la

persoanele ,,independente de camp".

Marimea distantei personale depinde totodata de varsta si de sex.

Distanta personala este determinata si cultural.

Ce se intampla daca vreun intrus patrunde in interiorul granitelor spatiului personal?

Cred ca iti poti imagina reactiile si formele de comportament. Te rog sa observi

daca ceea ce intuiesti este in acord sau nu cu rezultatele cercetarilor prezentate in

continuare. Aceasta incalcare declanseaza simptome de nemultumire, de la evadare

pana la lupta. Caracterul reactiei depinde de asemanarea, varsta, statutul si orientarea

corpului persoanei care trece granitele zonei. Intensitatea reactiilor depinde de relatia

dominare-supunere dintre agresor si victima, de locul in care se petrece si de

motivatia agresorului. Se constata ca rolul de agresor, in acest caz, declanseaza

acestor persoane si emotii negative, manifestate, de exemplu, prin lasarea in jos a

capului, privitul in podea si inchiderea ochilor. Interesant este de ce se intampla

astfel!

Lectia 17

Psihologie20


29/56


30/56


^" Manipularea marimii spatiului personal poate sa declanseze si o serie de reactii

fiziologice - schimbarea pulsului, transpiratia, incordarea muschilor s.a.

Exemplu(E):

Un exemplu poate fi amintirea ta cu privire la incalcarea spatiului tau personal.

Constientizezi ca distanta pe care o pastrezi fata de ceilalti este o constanta a

unor factori diferiti, atat situationali, cat si de personalitate. In general, pe uniioameni ii accepti mai usor decat pe altii. Ar fi bine sa-ti amintesti o situatie in

care cineva a incercat sa treaca dincolo de granita relatiei pe care tu i-ai

circumscris-o. Poate un trecator, intamplator, s-a apropiat prea mult, intreband cat

e ceasul, sau poate vreun vanzator ti-a dat informatii despre marfa sa

aproape de ureche.

Te rog sa-ti reamintesti simptomele de incordare care s-au manifestat prin reactii ale

corpului.

Schimbarile spatiului personal influenteaza atractia reciproca si simpatia dintre

persoane. In timpul experimentelor, s-a constatat ca prezinta un grad mai mare deatractie persoanele despartite printr-o distanta mai mare decat cele care s-au aflat

mult mai aproape una de cealalta. La o distanta prea mica, persoanele se descriau

reciproc ca fund mai nervoase si mai agresive. Gandeste-te la importanta pe care o

prezinta acest aspect, atunci cand vei avea ocazia sa mergi cu un mijloc de transport in

comun. Observa cine iti starneste interesul, bunavointa si cine - aversiunea.

Surprinde, de asemenea, in ce masura aceste stari depind de distanta dintre voi.

Cercetarile arata, de asemenea, ca se manifests mai pregnant tendinta de sanctionare

aspra a membrilor grupului, pentru incalcari ale regulilor, atunci cand intr-un grup

persoanele au stat aproape, decat atunci cand grupul era mai dispersat.

Pe baza cercetarilor aflam totodata ca femeile, in timpul conversatiei, se apropie

mai mult una de alta decat barbatii. De asemenea, persoanele de aceeasi varsta stau

mai aproape una de alta decat cele diferite ca varsta - indiferent daca sunt mai in

varsta sau mai tinere. In timpul schimbului verbal, prietenii se apropie mai mult

decat colegii. Este ciudat ca, in cadral experimentelor, parintii naturali, in timpul

discutiei, stau fata de propriii lor copii la fel de departe ca si fata de persoanele

straine.

Teritoriul

Teritoriul este o notiune imprumutata din cercetarile asupra animalelor, care se refera laspatiul pe care animalele il delimiteaza si pe care il apara de aceleasi specii sau de

altele. Se pare ca cercetarile asupra acestei probleme pot fi extinse in mod esential si

la oameni.

Prin teritoriu, in cazul oamenilor, se intelege adoptarea de catre opersoand

[ ] sau de catre un grup a orientarii cu caracter de proprietate asupra

unui

esmzr' spatiu.

Psihologie 21


31/56


Fireste, aceasta notiune nu este sinonima cu notiunea de posesiune in acceptiune

juridica. Teritoriul apare datorita ocuparii spatiului in mod temporar sau permanent.

Persoana sau grupul se comporta in spatiul respectiv ca si cand acesta ar constitui

proprietatea sa. In cadrul cercetarilor, aceasta observatie se refera la turme intregi de

animale sau la indivizi separati. Apar numeroase forme de aparare a spatiului in fata

oricarei imixtiuni. Granitele teritoriului unui grup dat sunt penetrabile, fiind

favorizate de interactiunile care se desfasoara in cadrul sau. Granitele auditoriuluisunt mai usor penetrabile, in schimb granitele unui grup de conversatie sunt

impenetrabile. Acest aspect este influentat si de distanta dintre vorbitori, de numaral si

de statutul interlocutorilor.

S-a observat, de asemenea, ca teritoriul are structura proprie. Ocuparea unui teritoriu

constituie un fel de mesaj pentru ceilalti beneficiari. Modul de ocupare a spatiului

modeleaza modul de comunicare al grupului - de exemplu, oamenii care stau unui in

fata celuilalt comunica mult mai frecvent decat cei care se afla in alta pozitie.

Ocuparea unui anumit loc in cadrul teritoriului grupului favorizeaza in mod vizibil

detinerea pozitiei de lider al grupului.

Se constata, de asemenea, ca, observand pozitia spatiala din teritoriu sau intreaga

localizare in spatiu a unui grup strain, putem folosi aceste observatii ca indicii despre

interactiunile persoanelor respective.

Spatiul interpersonal

Vorbim despre spatiul interpersonal atunci cand doua sau mai multe persoane

stabilesc un gen de interactiune arbitrard.

, Acest spatiu are dimensiunile sale fizice si trebuie sa fie accesibil in aceeasi masura

tuturor participantilor, fara limitari de natura fizica. Dimensiunile lui nu trebuie sa

impuna necesitatea de a folosi in cadrul interactiunii nici un fel de dispozitive sau

instrumente. Interactiunea trebuie sa se desfasoare prin intermediul organelor

senzoriale ale omului.

Spatiul interpersonal are urmatoarele proprietati:

serveste analizei si modeleaza relatiile interpersonale;

odata cu interactiunea apar si granitele spatiului, cu un grad diferit de

penetrabilitate pentru alte persoane;

teritoriul are o structura care poate sa se schimbe in mod dinamic.

Functiile spatiului interpersonal sunt urmatoarele:

informationala, decurgand din transmiterea in mod nonverbal a informatiilor

de catre participantii la interactiune;

diagnostic!,permitand observatorului sa examineze interactiunea si sa o

explice;

22 Psihologie


32/56


de modelare comportamentala a participantilor;

de restructurare a situatiei sociale;

terapeutica, manifestata pe deplin in pozitia ,,fata in fata", intr-un spatiu ocupat

de un grup care poate mentine tot timpul contactul vizual, participant!! avand

acces permanent si nemijlocit la informatie, sau in forma unui cere, unde fiecare ii

vede pe ceilalti.

Ca si in exercitiile precedente, te rog sa participi la un nou joe interesant, care iti va

permite sa raspunzi la intrebari importante. Chiar daca esti ,,sufletul" unui grup

numeros sau un solitar care nu-si paraseste vizuina, dincolo de varsta, sex, starea

civila, profesie si aspect fizic, cu ajutorul notiunilor prezentate in continuare vei

depasi treptat inhibitiile si teama.

Te rog sa practici exercitiile, nu doar sa le citesti. Numai experienta devine esenta

acestei forme de mesaj. Nu te limita la imaginarea lor, ci treci la lucruri concrete,

fara satemintipe tine insuti.

Exercitiul 14:Lace distanta?

Roaga trei persoane, care nu iti sunt la fel de apropiate, sa colaboreze la acest

joe. Ca si mai inainte, conditiile favorabile pentru efectuarea exercitiului le

ofera intalnirile de grup, la care participa concomitent persoane apropiate,

cunoscuti si necunoscuti.

Cel putin patru persoane, inclusiv tu, se afla intr-o incapere goala. Incercati sa

pastrati linistea. Unui dintre voi inchide ochii sau va fi legat la ochi si va sta

sprijinit cu spatele de perete. Celelalte persoane stabilesc in tacere

succesiunea si se apropie de el incet. O asemenea apropiere trebuie sa se faca in

liniste, fara sa vorbiti. Nici persoana legata la ochi nu trebuie sa vorbeasca.

O idee buna este sa-1 anuntati pe eel care exerseaza ca are loc apropierea,

printr-o bataie din palme. Cel cu ochii inchisi incearca sa se concentreze

asupra senzatiilor sale si, printr-un gest stabilit, cum ar fi ridicarea mainii,

semnaleaza ca doreste ca persoana care se apropie sa se opreasca. Dupa

incheierea seriei de ,,apropieri", eel care exerseaza poate deschide ochii si

verifica - desi ar fi bine sa memoreze - la ce distanta a admis persoanele care

s-au apropiat de el, daca aceste distante sunt man sau nu, daca se deosebesc

intre ele sau sunt aceleasi pentru toate persoanele.

Te rog sa observi toate legitatile posibile. Vei castiga mai multa experienta

intr-un exercitiu la care vor participa persoane cunoscute si necunoscute,

persoane simpatice si mai putin simpatice. Verifica felul in care actioneaza

acest mecanism si poti elabora astfel tema pentru acasa. Nu uita sa discuti cu

partenerul tau de discutie!

Ar fi bine daca ai reusi sa retii ca sfera cercetarilor care cuprinde toate problemele

discutate, referitoare la spatiu si la folosirea si comunicarea prin intermediul sau, se

numeste proxemica.

Psihologie 23


33/56

LECTIA 18

Cum sa folosesti si cum sa interpreteziadecvat mimica si vocea?

In lectia precedenta am afirmat ca, in timpul comunicarii nonverbale, informatiile se

transmit pe diferite cai. Nu toate sunt valorificate cu aceeasi frecventa si intensitate. Este

important sa stim ca multe dintre ele nu sunt inca suficient cercetate. Ce putem spune,

de exemplu, despre machiaj, despre modul in care ne imbracam sau despre pipait?

Cercetarile in acest domeniu sunt putine si adesea este folosit studiul de caz, iar o

asemenea abordare nu permite generalizari mai ample. Dar aminteste-ti ca, in acest

caz, comunicarea se manifesta la un nivel slab constientizat, ca uneori nu este

intentionata, ceea ce explica unele bariere pe care trebuie sa le depaseasca

experimentatorii.

Cu toate acestea, in viata cotidiana, comunicarea nonverbalajoaca un rol important,

deoarece, prin intermediul ei, transmitem foarte multe informatii, pe care le si

valorificam. De ce nu este suficient cercetata si confuz sistematizata teoretic?

Importanta mesajelor nonverbale este dependents in mare masura de contextul in

care se manifesta. In plus, mesajele in sine modeleaza contextul comunicational.

Asadar, aceste fenomene sunt greu de inregistrat si de interpretat. Mai mult, oamenii

exprima rareori emotii pure, simple, cum ar fi fericirea sau furia. Cel mai des

comunicam reciproc emotii mixte - de exemplu, starea de jena, ca amestec intre

invidie si admiratie etc. -, iar expresivitatea lor nu este univoca. Pentru fiecare este

limpede ca lacrimile celorlalti sunt interpretate in func ie de situatie.

Exemple(A):

> lacrimi la primirea unui mare premiu - expresie a emotiei;

' . , . ' > lacrimi la o interventie chirurgicala -expresie a durerii si fricii;

> lacrimi la intampinarea unei persoane considerate disparate - expresie a

alinarii si a fericirii;

> lacrimi dupa un examen foarte greu, care a fost trecut - expresie a oboselii,

arelaxarii;

> lacrimi la vestea mortii unei persoane apropiate - expresie a tristetii si a

disperarii.

Cu siguranta, poti da multe exemple proprii de legaturi intre interpretarea mesajelor

nonverbale si contextul situational. Atentia asupra factorilor situationali se manifesta si

in cercetarile experimentale. Celor investigati li s-a aratat fotografia unei persoane si au

fost rugate sa defineasca emotia traita de aceasta. In unele fotografii a fost decupat

fundalul. S-a constatat ca exactitatea descrierii emotiilor a fost mai ridicata la

persoanele care au avut la dispozitie si fundalul fotografiilor.

24 Psihologie


34/56


Unii specialist! considera chiar ca mesajele interpersonale in viata cotidiana se

interpreteaza totdeauna in legatura cu o situatie concreta. Persoanele care au participat la

experimente din acest domeniu se foloseau foarte rar de denumirile concrete ale

emotiilor - teama, manie etc. -, descriind mult mai des situatia pe baza careia

determinau emotia concreta. Spuneau, de exemplu, ca cineva arata ca si cand ar

astepta ceva ingrozitor, asadar ii este teama, sau ca persoana a fost atacata sau

jignita, asadar este furioasa.

Te rog sa observi cat de greu este sa delimitezi realitatea de fantezie, de prejudecati, de

stereotipuri si de proiectarea a ceea ce se intampla cu noi. Recunosti ca nu este

simplu. Nu este usor sa descifrezi corect un mesaj nonverbal, in spiritul unei stari

reale. Acum, ar trebui sa te intorci la reflectiile pe tema perceperii corecte a intentiilor,

prezentate in lectia 15. Ceea ce intereseaza este identificarea modalitatilor de

optimizare a transmiterii si receptarii adecvate a stimulilor nonverbali si a interpretarii lor.

Pe baza cunostintelor de pana acum, comunicarea nonverbala poate fi abordata mai

curand euristic, stiind ca nu vom reusi sa o structuram algoritmic. In plus,

instruirea practica, chiar si pentru profesionisti, nu este satisfacatoare in acest

domeniu.

Cu toate acestea, stiinta comunicarii nonverbale este frecvent folosita indeosebi in

psihologia clinica si in psihoterapie, care, dincolo de rigoarea metodologica, solicita

elaborarea unor instrumente eficiente in confruntarea cu problemele practice.

Domeniul comunicarii nonverbale poate fi tratat ca o vasta sursa de ipoteze

interesante. Stim ca, prin strangereamainii, prin intermediul zambetelor, al diferitelor

grimase, transmitemnuante subtile ale afectelor. Vestimentatia, felul de a fi, principiile de

conduita in anumite situatii si institutii sunt, de asemenea, forme de comunicare

sociala in cadrul unei culturi sau civilizatii. Acestea au suferit numeroase modificari in

timp, dar, in fiecare moment al istoriei, putem afla multe date despre om pe baza

vestimentatiei acestuia, a felului de a vorbi, de a privi sau gesticula.

Sa retinem caformeledemanifestare nonverbala sunt mult mai greu de

controlat deceitceleverhale.

Capitol VIII

( 6(35) )


35/56

Psihologie 25


36/56

Lectia 18 Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea?

Se intampla ca oamenii sa nu-si dea seama, in general, ca exista un anumit limbaj al

corpului. Mai mult, propriul comportament, gesturile, mimica, pantomima sunt mai

greu de observat de catre emitatorul insusi decat enunturile verbale pe care le auzim.

Asa cum am stabilit anterior, nu invatam aceste forme de expresie in mod sistematic si

controlat. Nu invatam nici interpretarea lor in mod constient. Dobandim asemenea

priceperi, adesea informal, pe parcursul experientei de viata. Un copil mic invata

repede sa descifreze si sa transmita multe gesturi. Invata, de asemenea, sa descifreze sisa trimita mesaje care sunt semnificative, in ceea ce priveste, de exemplu,

discordanta dintre continut si modul de articulare. Un exemplu potrivit in acest

sens ar fi ironia unanim inteleasa, a carei expresie poate fi o lauda exprimata pe un

ton batjocoritor. Iti amintesti probabil persoane adulte, spunand: Bravo, bravo!

Splendid, minunat, grozav! intr-un asemenea mod, meat ti-a starnit senzatia de

mahnire, de jena si de rusine? Gandeste-te daca astazi tu insuti nu esti cumva

emitatorul unor asemenea mesaje fata de persoane pe care le percepi ca fund mai

slabe sau dependente de opinia ta. Te rog sa te gandesti daca nu ai putea sa le

inlocuiesti cu mesaje clare, formulate direct, fiindca acestea sunt o dovada de

maturitate si de curaj. Un alt mecanism care poate fi invatat usor este eel opussarcasmului. Am in vedere exprimarea unui continut care contine aprecieri negative

intr-un mod care transmite la nivelul vocii o atitudine prietenoasa, pozitiva.

Aminteste-ti cu cata tandrete ii spunem unui caine sau unui bebelus: Tu, prostdnacule, tu,

tembel mic...

Intmcat comportamentul nonverbal se supune mai greu autocontrolului, continutul

exprimatprin intermediulsau are adesea un nivelde autentidtate mai ridicat decat eel

transmis intr-un enunt verbal,

De multe ori, emotii intentionat ascunse, dorinte sau stari pot fi semnalate prin

comportamente nonverbale, complet neintentionate. Se intampla astfel indeosebi

atunci cand comunicarea are caracter intermediar, indirect. In esenta, eel care

comunica in acest fel ne transmite semnale confuze, noua apartinandu-ne decizia de

a stabili ce anume este cu adevarat important: cuvantul sau limbajul corpului.

26 Psihologie


37/56


Cdndochii spun una, iargura alta, atunci un om cu experientd da crezare ochilor -

afirma poetul R. W. Emerson. De exemplu, o persoana care in enunturi isi ascunde

propria manie neaga de obicei acest sentiment, spunand ca manifests simpatie fata de

oameni. Se constata ca aceasta bunavointa este doar declarata la nivel verbal. Un

observator atent va sesiza alte semnale importante, de repulsie si agresiune sau de

respingere. Cu siguranta, intuiesti despre ce semnale poate fi vorba - maxilare

incordate, maini tinute in buzunare sau stranse in pumn, vocejoasa si ragusita, corpincordatetc.

Incearca sa devii sensibil la asemenea semnale in calitate de emitator si de receptor. O

astfel de analiza personala permite o comunicare eficienta, despre care am vorbit

anterior si care poate servi unor scopuri mai putin benefice, ca instrument de

manipulare. Nu dorim nimanui asemenea rezultate in invatarea comunicarii

nonverbale.

Poti valorifica competentele nou dobandite:

1. pentru cautarea cauzelor dificultatilor tale;

2. pentru optimizarea contactelor tale interpersonale, care trebuie sa sedesfasoare in spiritul strategies stilului parteneriai

Sa urmarim si alte exemple!

Exemple (B):

> Un barbat povesteste despre o vizita la niste cunostinte pe care a facut-o

impreuna cu partenera sa. Spune ca tot timpul a fost multumit si de-a

dreptul mandru de comportarea femeii cu care a mers in vizita. Povestind, seinroseste, isi coboara privirea si isi freaca buzunarul pardesiului - rusine

ascunsa.

> O femeie, la sedinta de terapie, ii povesteste psihologului despre soacra sa

ca despre un model de virtute. In acelasi timp, devine livida, strange

pumnii si coboara vocea - furie ascunsa.

> Un elev, prins copiind, face pe nevinovatul, dar, in acelasi timp, se inroseste,

transpira si nu reuseste sa-si priveasca in ochii profesorul - sentimentul

vinovatiei ascunse si nelinistea.

> Un student, inainte de examen, spune ca se simte minunat, dar, in acelasi

timp, tremura, se tine de abdomen, isi freaca fruntea - teama ascunsa.

> Un muncitor transmite ca este intr-o forma excelenta, dar casca, se intinde, i

se inchid ochii - oboseala ascunsa.

> Un sef de sectie, manifestand o atitudine verbala optimista, ia o expresie

trista, isi freaca fata, isi lasa mainile sa alunece pe langa corp - indoiala,

tristete, temeri ascunse.

Psihologie 27

Capitol VIII


38/56

Lectia 18 Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea?

Gandeste-te daca ai observat asemenea comportamente la persoanele din anturajul

tau! Poti sa constientizezi discordanta semnalelor transmise de tine insuti?

Sa ne oprim acum din prezentare pentru un exercitiu.

Exercitiul 1:Sunt/Esti ca o carte deschisa.

Te rog sa intrebi eel putin sase persoane daca ar dori sa descifreze corect mesajenonverbale. Afla in ce situatii o asemenea abilitate li se pare folositoare.

Intreaba-i, de asemenea, pe care dintre mesaje - verbal sau nonverbal - il

considera autentic la interlocutorii lor, in cazul in care acestea sunt

contradictorii. Discuta si despre functia pe care, dupa opinia interlocutorilor tai,

o indeplineste o asemenea discordanta. Aduna cat mai mult material, faceti

comparatii si cautati impreuna cauzele.

Crezi ca toti avem dreptul la spatiul nostru privat, intim, la ascunderea unor

zone ale eului, fara ca acest comportament sa fie o expresie de falsitate, de

fatarnicie si de lipsa a constiintei de sine? Te rog sa te gandesti care ar putea fi

consecintele mentinerii unui permanent control asupra comunicariinonverbale, in calitate de emitator si de receptor. Ce crezi despre acest lucru? Ce

spun interlocutorii tai? Esti de acord cu o asemenea conceptie?

Ce crezi despre faptul ca multi psihologi doresc sa observe, dar nu suporta sa fie

observati? Roaga-1 pe partenerul tau de discutie sa te ajute. Imi poti impartasi

reflectiile tale pe marginea acestor chestiuni in tema pentru acasa.

s\

In esenta, oamenii descifreaza intuitiv mesajele nonverbale.

Actionam in acest sens fara nici un fel de instruire, fara o pregatire teoretica si

practica. O buna expresie in acest caz ar fi: Sdsimtipepropriapiele.

Exemplu(C):

Un sot isi da seama ca sotia sa are ceva sa-i reproseze, dar cand o intreaba

direct, ea raspunde:Nici vorba, dragule! Ti s-aparut!


39/56

28 Psihologie


40/56


41/56

Lec^ia 18 Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea?

La inceput, este bine sa te impaci cu gandul ca oricine transmite mesaje nonverbale.Chiar si in cazul unei stapaniri maxime, raman mesaje independente de vointanoastra, cum ar fi culoarea pielii, ritmul respiratiei sau modificarea dimensiuniipupilei.

Perfectionarea noastra nu trebuie, asadar, sa tinda spre eliminarea propriilor mesajenonverbale, ci ar trebui sa se indrepte in directia cunoasterii acestora si a acceptarii lor

ca parte constirutiva a propriului eu.

Una dintre modalitatile de a face mai clare mesajele noastre pentru receptori estecomunicarea cu propriul corp si, in felul acesta, cu sentimentele noastre autentice. Artrebui sa aflam in felul acesta ce anume ne spune corpul nostru. Nu o data putemfi surprinsi cu adevarat, fiind obisnuiti cu practica de mai multi ani de a ne minti pe noiihsine si pe ceilalti, de cele mai multe ori in mod inconstient. Constientizandu-ti singursau aratand celorlalti divergentele dintre mesajele verbale si cele corporate, potiinlesni comunicarea cu tine insuti (comunicarea intrapsihica) si cu ceilalti oameni(comunicarea interpersonala). Intelegerea dobandita pe aceasta cale va fi, cusiguranta, mai omogena si mai clara pentru emitator si pentru receptor. Din pacate, existaaici si posibilitatea de a folosi aceste priceperi in scopul detinerii controlului, al

manipularii celorlalti, al ascunderii abile a intentiilor autentice. Din pacate, nupoate fi evitata o astfel de posibilitate. Fara a uita ca scopul cursului este dezvoltarea,promovarea sanatatii psihice si profilaxia in ceea ce priveste dificultatile si tulburarile, terog sa alegi singur. Ramanand cu speranta ca ceea ce vei face cu abilitatiledobandite se va rasfrange benefic asupra ta si asupra celorlalti, te indemn la reflectie.

Asadar, ce putem invata?

Daca sesizezi in mesajele transmise de ceilalti contradictii intre sfera verbala si ceanonverbala, inseamna ca ai trecut deja de prima etapa de initiere.

Asemenea contradictii pot aparea intre aspectele verbale si cele nonverbale,referindu-se la fapte care se perrec in acelasi timp. In literatura de specialitate sefoloseste, pentru a denumi aceasta situatie, un termen complicat: incongruentasimultana a semnalelor.

Complicand si mai mult lucrurile, ar trebui sa intelegi ca o asemenea contradictie sepoate manifesta si succesiv - atunci cand comunicam ceva, iar dupa o clipa negam. Un

exemplu adecvat il constituie transmiterea unui semnal de apropiere, iar ulterior deostilitate. Acest fenomen este definit ca incongruenta fazica.

30 Psihologie


42/56

Comunicarea verbala i nonverbala Capitol VIII

***' Daca reusesti sa sesizezi la oameni manifestari ale ambelor fenomene, ai atins al

doilea nivel de initiere. Ce calitati trebuie sa detii pentru a atinge celelalte niveluri?

Cea mai importanta calitate este constiinta propriei comunicari nonverbale.

lata acum o intrebare capcana! La ce anume te astepti in continuarea efortului in

aceasta sfera de manifestare? Majoritatea raspunsurilor se concentreaza asupra

autocontrolului si - din pacate - asupra manipularii. Oamenii doresc sa transmits

eficient si cu pricepere celorlalti ceea ce ar dori sa fie perceput si tin sa ascunda cupricepere ceea ce doresc sa ramana necunoscut celorlalti. In timp ce prima parte a

raspunsului poate fi usor acceptata, cealalta parte este mult controversata.

Este greu sane imaginam drept model si autoritate pe cineva care este NESERIOS,

fiindca in loc sa exteriorizeze ceea ce simte, se amuza pe seama noastra. S-ar putea

sa faca acest lucru de minune, chiar cu maiestrie, declansand in noi ceea ce a

intentional. Te las pe tine sa reflectezi la aceste probleme. Gandeste-te un moment

, la ce ai simti daca te-ai convinge ca esti obiecrul unei asemenea manipulari. De

exemplu, cineva care cu o clipa inainte te-a impresionat, a plans pentru a obtine un

imprumut de la tine, iar dupa o clipa rade de naivitatea ta. O asemenea constiintadoare. Multi au impresia ca aici nu este loc pentru respect si incredere.

Cu totul altceva, valoros pentru tine si pentru ceilalti, este sa lucrezi cu propriul

corp, pentru a diagnostica - a afla ce ne spune noua si celorlalti - si pentru a-1 face

mai comunicativ, mai expresiv. In acest caz, nu ne vom confrunta cu obtinerea

celor mai eficiente mijloace de manipulare, ci cu dobandirea unei game cat mai

largi de forme prin care sa se exprime ceea ce exista, ceea ce simtim in mod autentic.

Este necesara prezentarea unor exemple. Te rog sa observi singur diferenta.

Exemple(D):> In camera intra o femeie care se afla aici pentru prima data. Manifests o

oarecare jena, rusine, poate chiar neliniste. Nu cunoaste pe nimeni in afara

W de tine. Simti nevoia de a o proteja, de a-i da ajutor. Zambesti in mod

spontan. Daca doresti sa-i comunici mai bine si mai clar ceea ce simti,

adopta atitudinea deschisa.

> In aceeasi incapere intra o alta femeie. Simti fata de ea o stare negativa. Ea

prezinta simptome similare. Ai vrea sa-ti arati nemultumirea, dar, fiindca

este o persoana de care depinde o importanta decizie din viata ta, apeland la

stiinta comunicarii nonverbale, pentru a-i arata interes si bunavointa,

accepti o atitudine deschisa, zambind.

Un alt mod de a-ti ameliora propria expresivitate nonverbala este acela de a participa la

variate activitati de antrenament

Psihologie lectia 17 18

Documents

Transcript of Psihologie lectia 17 18