Psihologie lectia 23 + 24

7/28/2019 Psihologie lectia 23 + 24

1/50

Cum sa te manifest! in rolul de PARTENER?

Continuam in lectiile acestea drumetia prin ,,tinutul Rolurilor Sociale", care vamai dura ceva timp. Te rog sa faci cat mai multe exercitii, sa pastrezi legatura cu

partenerul tau de discutie si sa implici in analiza si alte persoane in care ai incredere.

In acest caiet vom analiza rolurile partenerului de viata si rolurile profesionale,

incercand sa explicam cum se intampla ca ambii parteneri sa doreasca acelasi lucru, in

acelasi timp, si de ce, adesea, in loc sa lenevim, preferam sa lucram.

Ce anume asteapta lumea de la noi, cand indeplinim aceste roluri? Cum le

interpretam noi insine? lata cateva intrebari la care vom incerca sa raspundem

impreuna. Nu uita ca nu exista raspunsuri bune sau proaste la aceste intrebari.Semnificatia lor se apreciaza la nivel individual. Ceea ce se refera la majoritate nu

reprezinta o norma care sa te oblige si pe tine, de vreme ce tu insuti nu o recunosti ca

atare. Insa incearca sa fii consecvent!

In opiniata, aceste roluri sunt atribuite de anumite circumstante sau sunt rezultatul

propriei optiuni?

Sentimental implinirti si alfericirii noastre depinde nu atat de indeplinirea

acestor roluri, cat de alegerea constienta a partenerului potrivit si a tipului

adecvat de activitate.

In cautarea ,,celeilalte jumatati" sau cum sa faci fata rolului departener

Ce inseamna rolul partenerului de viata? In sens obisnuit, acesta este rolul unei

persoane care ramane intr-o relatie de apropiere cu o alta persoana. Care este, asadar,

conditia de a defini pe cineva partener?

Diferenta de sex? Evident sau aproape evident. Unii ar dori sa discute mai

mult pe aceasta tema, avand in vedere relatiile dintre homosexuali.

Poate ca ar trebui sa abordam problema prin conferirea unui semn negativ

-partenerii sunt persoane care nu se afla intr-o relatie de rudenie. Aici

vor fi mult mai putine indoieli, intrucat legaturile incestuoase sunt unanim

recunoscute ca patologie avansata.

LECTIA 23

Psihologie


2/50

Lectia 23 Cum sa te manifest! in rolul de partener?

Un scop important al relatiei heterosexuale se considers a fi procrearea, dar

intelegem ca multe cupluri nu doresc acest lucru sau si-1 doresc foarte mult,

dar nu-1 pot realiza, ceea ce nu-i impiedica sa fie unul pentru celalalt parteneri de

viata.

Sa consideram criteriul temporal, desi putem gasi exemple care ne arata

ca in acest domeniu nu se masoara atat duratele de timp, cat calitatea

valorificarii lor.

Stabilitatea relatiei pe parcursul vietii? Ce vor spune in acest caz sotii

casatoriti de mai multe ori?

De asemenea, nu este usor sa ne exprimam in privinta exclusivitatii relatiei

intr-un anumit interval de timp, desi extrem de putine persoane recunosc

deschis acceptarea poligamiei. Totusi, la multe persoane se manifests optiunea de

a intretine mai multe legaturi in acelasi timp.

Fidelitatea - inteleasa la diferite niveluri - nu este acelasi lucru cu

exclusivitatea in cadrul cuplului, fiind la fel de dificil de realizat in practica,

pentru multe cupluri.

S-ar putea sa ne ajute perspectiva juridic-sociologica, referitoare la institutia

familiei sau la concubinaj.

Un element reglator sau care, dimpotriva, produce in multe cazuri neliniste si

iritare este perceperea unei legaturi permanente prin prisina unei anumite

religii.

Casnicia? Mentinerea acesteia? In practica, si acest criteriu este foarte dificil

\ de aplicat. Este clara doar problema comunitatii patrimoniale a casniciei, in

context juridic.

Trebuie sa atragem atentia, de asemenea, asupra obligatiilor comune fata

de eventualii succesori, sanctionate juridic numai fata de soti.

Pentru a defini clar rolul partenerului de viata, toate aspectele anterioare nu prezinta

valoare de sistematizare si ordonare, ci sunt mai degrabanorme sociologice. Este

dificil sa-i spui cuiva ce anume este bine pentru el, oferindu-i, in plus, argumente si

aratandu-i justetea acestor optiuni, prin exemplul propriu! Fireste, ar fi bine sa stim sa

ne oferim noi insine ratiuni pentru deciziile pe care le luam si pentru modalitatile de

actiune si sa le respectam consecvent. Viata - ca aspect universal - si traditia sunt

,,dascalii" care ne indica valoarea heterosexualitatii, a fidelitatii, a stabilitatii si abunurilor si scopurilor comune etc. Fireste, ordinea acestor factori depinde de

ierarhia valorica individuala.

Suntem deprinsi sa-1 identificam pe partenerul de viata cu sotul (sotia) fidel, exclusiv,

cununat religios, cu care avem impreuna copii si un camin. Este rau? Este aceasta o

simplificare sau o incercare de sistematizare? Raspunde la aceasta intrebare, in

acord cu propria ta natura, cu propria ta ierarhie de valori!

Psihologie


3/50

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Estefoarte important sa accepti sau sa confirmi ca tot ceea ce am spuspanaacum despre criteriile prin care recunoastem pe cineva capersoanacare indeplineste rolul de partener este formal, bazatpe observatie si nudetermina calitatea acestei legaturi.

Frumusetea unei legaturi si specificul ei se construiesc pe numeroase elemente

constitutive, cum ar fi: dragostea reciproca, responsabilitatea, intimitatea, increderea,

sustinerea, reciprocitatea, rabdarea, intelegerea, toleranta, afectivitatea, deschiderea,

actiunea in folosul ambilor parteneri, comunicarea, egalitatea, respectul fata de

individualitatea fiecaruia, negocierea in armonizarea scopurilor, rezolvarea

constructive a problemelor etc.

Frumoasa ,,colectie"! In ce constau, dupa tine, relatiile ideale intre doi parteneri?

Exercitiul 1:Parteneri ca intr-un tablou

Incearca sa constientizezi ce conditii trebuie sa indeplineasca, dupa parerea ta,

un cuplu, pentru a-1 putea defini ca fiind un cuplu ideal.

Imagineaza-ti ce standard ar trebui sa caracterizeze doua persoane, intr-o

legatura permanenta. Gandeste-te la cupluri pe care le cunosti si care, dupa

tine, se apropie de ideal. la in calcul si idealurile tale. Fii deschis, nu gandi ca

realizarea lor este dificila. Foloseste-te de procedeul metaforelor - un cuplu

ideal este ca...

Daca esti dispus, intreaba-i si pe altii. Poti compara viziunile ideale, poti gasi

asemanarile si deosebirile dintre ele. Prin ce crezi ca se justifica acestea?

Analizeaza aceste aspecte cu partenerul tau de discutie si elaboreaza materialul

astfel incat sa-1 poti trimite, daca doresti, ca tema pentru acasa.

Capitol X

Psihologie


4/50


Daca stim spre ce anume tindem si ce asteptam de la noi insine, de la partener si de la

amandoi, in cadrul cuplului, atunci de ce apar atatea probleme in acest plan?

Aceste probleme se refera, printre altele, la:

abordarea eronata a rolului de partener;

formularea unor asteptari confuze sau contradictorii fata de sine si fata de

partener;

dificultati in mentinerea legaturii; probleme in realizarea obiectivelor cuplului;

dificultati in armonizarea acestui rol cu celelalte roluri sociale.

Libertatea de actiune si responsabilitatea incep sa devina o posibilitate reala abia

atunci cand constientizam si intelegem atitudinile noastre de viata, jocul, limitele

care decurg din experienta vietii noastre de pana acum. Cata vreme vom fi incorsetati de

trecutul nostru confuz si neconstientizat, nu vom fi in stare sa reactionam liber la

cerintele si la aspiratiile celorlalte persoane cu care ne aflam in legatura in prezent.

Dacaspunem casuntem liberi, inseamna ca stint cefacem!

Dar ce facem de obicei?

Construim legaturi. Frecvent, incheiem casatorii. Casatoria este cea mai complicatelegatura interumana, care poate declansa emotii extreme. Adesea demareaza cuimpartasirea confesiunilor despre fericirea suprema. Uneori se incheie prin anularea eijuridica, indiferenta, alteori este incarcata de traume psihice sau de plictiseala si deindiferenta.

Poate fi intalnit si un scenariu pesimist, cu toate ca unii il considera realist:

Dezamdgirile reciproce si reprosurile se transformd rapid in dispute si certuri care

lasdin urmd sentimente amare si resentimente. Incepdndcu acest moment, existd in

general treisolutii, dintre care cea maifrecventd este ruperea relatiilor, despdrtirea si

divortul. Mai rar au he impdcarea si stabilizarea relatiilor. Altiipreferd sustinerea

negativd, care decurge din certuri, si intrigile, ca pe ceva mai bun totusi decdt

singuratatea, in felul acestapartenerii rdmdndnd impreundformal, din teama de

singurdtate. Ei renuntd in felul acesta la orice sansd de a trdi sentimente profunde, le

indbusa, persifldndu-le, dar undeva, in addncul propriului EU, Copilul simte

dorinta de tandrete si de dragoste, proprie tuturor oamenilor, si, de aceea, citesc pe

ascuns romane de dragoste. (R. Rogol)

Oare trebuie sa se intample astfel? Ce anume ne poate proteja, ce anume ne poatesustine eforturile noastre indreptate spre realizarea binelui? Constiinta. Incearca saaprofundezi cu atentie materialul prezentat aici. Poti observa ca acesta s-ar putea sa nufie suficient. Este dificil sa explici procesul si mecanismele care ne conduc inalegerea partenerilor de viata. Unul dintre motivele de baza, care ne insoteste lanivel constient si inconstient, este impulsul sexual. Insa cunostintele din acest domeniu arnecesita o abordare separata.

Sa incercam sa constientizam cine este atragator pentru noi!

Psihologie


5/50

Modalitati de adaptare la rolurile sociale Capitol X

Atragator? Din ce punct de vedere?

Aceasta problema i-a framantat de mult pe cercetatori. Se constata ca preferamoamenii frumosi, fiindca, in mod stereotip, ni se pare ca ceea ce este bun este si

frumos. Acest lucru este deosebit de important la inceputul vietii de cuplu. li alegem pe

cei capabili si competenti, dar nu prea ne plac cei infailibili. li rnconjuram cu mai

multa simpatie pe cei care reusesc uneori sa manifeste o slabiciune obisnuita,

comuna, decat pe cei care se pretind impecabili, perfecti. Este amuzant faptul ca o

gafapoate spori gradul de atractivitate al unei persoane capabile, diminuandu-1 pe cel

al uneia mediocre.

Exemplu (A):

Un exemplu potrivit ar fi modul de a trata o actrita cunoscuta si o asistenta

care varsa cafeaua. Ceea ce in primul caz este receptat ca fermecator si plin

de gratie, in al doilea caz este considerat ca neindemanare si necoordonare a

miscarilor.

Dragostea este adesea doar un schimb benefic intre doi oameni care obtin in mare

parte ceea ce asteaptd, tindnd seama de valoarea lor pe piata personalitdtii. (E.

Fromm) - o afirmatie rece, dar care confirma intru totul rezultatele cercetarilor citate

mai sus.

Este ceva mai greu de inteles de ce suntem atragatori unii pentru altii. Vom analiza incontinuare mecanismul acestui fenomen.

Una dintre modalitatile de explicare a acestui fenomen consta in analiza bilantului

dintre pedepsele si recompensele pe care le implica relatia cu o alta persoana. Ce

anume obtinem si ce pierderi suportam, ramanand intr-o legatura concreta? Oamenii

sunt inclinati sa faca ceea ce atrage o stimulare pozitiva, evitand comportamentul


6/50

Cum sa te manifest! in rolul de partener?

care afirma ca toti ne straduim sa obtinem rezultate cat mai favorabile pentru noi,

suportandpierderi minime.

Este destul de amuzant cum este transpusa aceasta teorie in practical

Exemplu (B):

Este mai simplu si mai putin ,,cronofag" pentru noi sa iubim, de exemplu, pecineva care locuieste mai aproape. In mod similar, preferam sa petreceni si sa

mentinem legaturi cu cei care sunt amabili si draguti cu noi, mai curand decat

cu cei care se cearta si au obiceiul de a jigni. Ne plac cei care pot sa ne faca

anumite servicii, fara a cere ceva in schimb.

Cand doi oarneni se imprietenesc, pentru a analiza bine legatura lor, este nevoie sa se

ia in considerare doua elemente: recompensele si pierderile. Aceasta inseamna

examinarea beneficiilor si pierderilor pentru fiecare parte a relatiei.

Exercitiul 2: Care este bilantul nostru?Te rog sa faci bilantul beneficiilor si al pierderilor reciproce dintr-un cuplu.

Cei mai bine ar fi sa ahalizezi aceste aspecte in relatia cu partenerul tau de

viata. Trebuie sa intelegi insa ca acest exercitiu poate genera emotii puternice,

chiar negative.

Gandeste-te la elementele pozitive si la cele negative pe care le implica

prezenta persoanelor legate in cadrul unui cuplu. Ce anume castiga si ,,cu ce

plateste" fiecare dintre aceste persoane? Noteaza toate observatiile. Acorda

timp suficient reflectiei, pentru ca analiza sa nu fie superficiala. Ar fi minunat

daca ai analiza tu insuti ,,veniturile" si cheltuielile" tale, rugandu-1 pe

partenerul tau sa faca acelasi lucru. Puteti discuta impreuna rezultatele.

Daca lucrezi la analiza altui cuplu, gandeste-te cum se rasfrange bilantul

obtinut asupra trainiciei cuplului. Bilantul poate fi pozitiv sau negativ, pentru

fiecare dintre persoane, dar trebuie sa ramai realist in aprecierile pe care le

faci. Poate iti este util tabelul:

Beneficii Pierderi Bilant

Persoana A

Persoana B

Te rog sa te gandesti la cauzele unei asemenea situatii. Daca doresti, prezinta

consideratiile tale in tema pentru acasa.

Potrivit teoriei justetei, o anumita legatura se mentine doar atunci cand bilantul este

pozitiv pentru ambii participanti. Fiecare trebuie sa detina din aceasta legatura

recompense cat mai mari, cu eforturi personale minime. Ce anume poate constitui o

recompensa, un stimul pozitiv? Pentru unii poate fi prestigiul, pentru altii

-sentimentul propriei valori, iar pentru anumiti oameni, dobandirea unui mai mare

simt al sigurantei, al securitatii.

Psihologie

Lectia 23


7/50


Se constata ca, intr-un cuplu, obtinereafericirii esteposibila cand cei dot

membri ai sai mentin o legatura echUibrata, in care schimbul de investitii

\ este just, Cu alte cuvinte, ne simtim bine intr-o legatura in care fiecare

^am ' obtine avantaje echivalente.

Cercetarile cu privire la gradul de atractivitate indica faptul ca sunt foarte atragatoare

din punct de vedere social persoanele placute fizic, inteligente, bogate etc. Asacum ai citit anterior, mai bun este eel inteligent, frumos si bogat, ceea ce stiai de

mult timp! Dar exista si continuarea.

Teoria sustine ca persoanele atragatoare, avand insusirile prezentate mai sus, ar

trebui sa caute parteneri cu insusiri similare, in timp ce persoanele cu un grad mai

scazut de atractivitate ar trebui sa stabileasca legaturi cu oameni potriviti din punctul de

vedere al insusirilor mentionate.

Dar se intampla adesea sa ne straduim cu insistenta sa dobandim parteneri mai

atragatori decat noi.

Ce^rezi despre aceasta? Ce experienta si ce observatii ai in aceasta privinta?

Exercitiul 3: Avansare sau mezalianta?

" Incearca sa prezinti cat mai multe exemple de legaturi in care exista fenomenul

,,echilibrului", sub raportul atractivitatii, si de relatii in care acest echilibru

este puternic afectat.

Gandeste-te la consecintele unei asemenea situatii pentru fiecare dintre

cupluri. In ce masura constiinta si aprecierea lor se pot deosebi in aceasta

privinta de aprecierea unui observator din exterior? Nu uita de rolul factorilor

care nu sunt accesibili observatiei tale.

Te rog sa adopti o atitudine plina de sensibilitate si de respect si sa nu te

limitezi la comparatii grosiere: dot saraci, dot bogati, doifrumosi, dot uratei

etc. Gandeste-te ca si legatura ta ar putea deveni obiectul unei asemenea

analize. Facem o asemenea analiza nu pentru a ne satisface nevoia de a ne

arata rautacios superioritatea, ci pentru a aprofunda cunostintele cu privire la

anumite mecanisme psihice. Cred ca intelegi perfect acest lucru.

In literatura de specialitate, ca explicatie a mecanismului atractivitatii, intalnim siteoria beneficiului si a pierderilor, al carei autor este E. Aronson. Potrivit acestei

teorii, indragim eel mai mult persoanele care manifests fata de noi o atentie si oadmiratie din ce in ce mai mari. Este vorba despre rolul schimbarii modului incare suntem apreciati de o alta persoana. Aceasta schimbare este esentiala sidecisiva - nu este atat de important ca cineva ne place, ne apreciaza si ne stimeaza, cieste mai important ca cineva ne-a indragit si ca emotiile lui si aprecierea persoaneinoastre se schimba in bine, ceea ce reprezinta o situatie ,,de castig". In mod similar, nusuportarn persoanele in ai caror ochi aratam din ce in ce mai prost; in schimb,manifestam mai putin emotii negative fata de o persoana care nu ne-a aratat simpatieniciodata - situatia ,,de pierdere".

Psihologie 7


8/50

Lecfia 23 Cum sa te manifesti in rolul de partener?

Care este cauza unei asemenea stari de lucruri? Se pare ca schimbarea atitudinii

unei alte persoane fata de noi o interpretam ca rezultat al actiunii noastre. Simtim ca

noi insine suntem responsabili, ca propria noastra manifestare a determinat aceasta

schimbare. In schimb, atitudinea permanenta si neschimbatoare a cuiva fata de noi o

interpretam ca efect al insusirilor de personalitate ale persoanei respective.

Exercitiul 4: El ma indrageste (nu ma indrageste) fiindca asa este el" sou ,,El m-aindragit (a inceput sa ma indrdgeascd) fiindca m-a cunoscut maibine"?

Incearca sa dai cateva exemple din domeniul relatiilor tale interumane, in care:

se mentine aceeasi atitudine fata de tine - eel putin cate un exemplu de

atitudine pozitiva si negativa;

atitudinea fata de tine s-a schimbat vizibil - eel putin cate un exemplu de

schimbare in bine si in rau.A

Incearca sa stabilesti cine anume poarta raspunderea pentru aceasta situatie in

fiecare exemplu. Ai observat anumite legitati?

Parerile stabile pe seama noastra le atribuim eel mai frecvent altora, iar schimbarile,

noua rnsine. In plus, aici actioneaza teama. Cineva care initial ne-a starnit nelinistea,

reduce teama initiala prin exprimarea acceptarii noastre, pe cand cineva care nu era

,,primejdios", iar acum are o parere negativa despre noi, devine amenintator, fiindca ne

starneste teama.

Exemplu (C):

Pentru verificarea acestei teorii s-au efectuat cercetari pe studenti. Au fost

investigate femei care lucrau in cupluri artificial create, pe parcursul unor

sesiuni de scurta durata. Una dintre studente era colaboratoareaexperimentatorului. In timpul unei situatii special construite ,,pentru a trage cu

urechea", studentele - fara a sti despre ce este vorba - au auzit opinia

despre ele transmisa cercetatorului de asa-zisa partenera. Fireste, opiniile erau

pregatite in asa fel incat sa se obtina structura: toate pozitive, toate negative,

pozitive crescand progresiv (situatia de castig) si negative in crestere progresiva

(situatia de pierdere). Efectele cercetarilor au confirmat formularile anterioare:

ulterior, in stabilirea relatiilor, cele mai sigure pe ele au fost partenerele asociate cu

situatia de castig, iar cele mai suspicioase, mai tematoare - cele care se

asociau cu situatia de pierdere.

Ar trebui sa reamintim aici doua fenomene esentiale care decurg din cercetarile cu privire la atractia reciproca. Acestea sunt rolurile de asemanare si de

complementaritate, ca indicii ale atractiei reciproce. li indragim pe cei care seamana

(11 (12-14) ) cuno ' deosebi in privinta atitudinilor, a gusturilor. Suntem noi insine mai atragatori pentru ei. Asemanarea este o sursa de stimulare - ne certam mai putin, ne confirmam

mai des justetea conceptiilor si a atitudinilor noastre. Persoanele asemanatoare cunoi ne ofera informatii despre capacitatile, emotiile, atitudinile noastre, pe principiul

,,oglinzii" care ne reflecta pe noi insine sau ceea ce am dori sa fim.

! Psihologie


9/50


Complementaritatea reprezinta completarea nevoilor, a tipurilor de personalitate

sau a stilurilor de functionare si poate constitui un motiv al atractiei interpersonale. Un

exemplu il ofera legatura dintre o persoana care domina si una subordonata.

In diferite perioade ale constituirii si duratei legdturii dintre douapersoane

de sex opus, esteprobabil ca diferitifactori sdprezinte o aha semnificatie in

ceea cepriveste atractivitatea.

Similitudinea atitudinilor, a valorilor fundamentale ale omului, a principiilor morale

este decisiva pentru prima faza in construirea cuplului. In faza ulterioara, pare mai

importanta tocmai Complementaritatea nevoilor, a carei existenta prefigureaza

mentinerea cuplului o perioada indelungata.

Dragostea nu inseamna mereu acelasi lucru!

Sa urmarim acum mecanismul aparitiei sentimentului de iubire. lubirea romantica

aproape ca nu constituie obiect al investigatiilor psihologice sistematice. Poate ca

este mai bine? De ce crezi ca ti s-a pus o

intrebare astfel formulata? Se pare ca

fenomenul datorita caruia inca nu am

disparut ca specie merita ceva mai multa

atentie. Pe de alta parte, cum sa

investighezi cu mijloace rationale ceva

atat de efemer si de irepetabil? Este ca si

cand am analiza gramatical si logic o

frumoasa poezie lirica sau am diseca si

conserva fluturi.Intimitatea si irepetabilitatea iubirii o fac sa

devina o cetate bine pazita in fata

cercetatorilor empirici, dar, in ciuda

dificultatilor, unii dintre ei reusesc sa

ajunga pana in cele mai putin accesibile

zone. Ar fi interesant sa aflam ce anume s-a

stabilit. In cadrul cercetarii, s-a folosit o

intreaga gama de metode: chestionarul,

experimentele de laborator, observatia.

Important este ca a fost creata o defmitie

de lucru a iubirii! Cum iti imaginezi o astfel de defmitie?

Exercitiul 5:Care estedefinitiaiubirii romantice, in viziuneacunoscutilor tdi?

Este interesant ce fel de oameni vei alege - persoane care sa formuleze definitia

iubirii romantice si care se deosebesc intre ele, in privinta mai multor aspecte.

Capitol X

Psihologie


10/50


Materialul va fi mai interesant si mai diversificat daca autorii defmitiilor vor fi

diferiti ca varsta, sex, stare civila, profesie, pozitie sociala etc.

In ce masura definitiile voastre sunt asemanatoare? In ce constau deosebirile?

Care este relatia intre ceea ce ai auzit si ceea ce gandesti tu insuti? Ar fi bine

sa-ti impartasesti reflectiile pe aceasta tema cu partenerul tau de discutie.

Revenind la definitia iubirii romantice, formulata in urma cercetarilor empirice,trebuie sa mentionam ca au fost luate in considerare urmatoarele trei componente

importante:

- nevoia de afiliere si de dependents;

- predispozitiile in privinta acordarii ajutorului;

- exclusivitatea si gradul de absorbtie.

Persoanele investigate au fost rugate sa marcheze raspunsul pe o scala de noua

puncte (de la 1, care inseamna ,,dezacord total", la 9, care semnifica ,,acord total").

Ti-ai dori sa te supui acestui test?

SCALA IUBIRII

1. Daca X ar fi mahnit(a), prima mea datorie ar fi sa-i ridic moralul.

2. Am sentimentul ca pot sa-i marturisesc lui X aproape totul.

3. Uit fara dificultate greselile facute de X.

4. As face aproape totul pentru X.

5. Sunt foarte gelos (geloasa) pe X.

6. Daca nu as putea fi niciodata cu X, m-as simti extrem de nefericit(a).

7. Daca as fi singur(a), primul meu gand ar fi sa-1 caut pe X.

8. Unul dintre lucrurile de care ma ingrijorez eel mai mult este binele lui X.

9. I-as ierta lui X aproape totul.

10. Ma simt responsabil(a) de fericirea lui X.

11. Cand sunt cu X, petrec mult timp pur si simplu uitandu-ma la el (la ea).

12. M-as bucura foarte mult, daca X si-ar marturisi sentimentele.

13. Mi-ar fi greu sa traiesc fara X.

Cum poti interpreta rezultatele obtinute? Facand totalul punctelor. Cu cat numarul de

puncte este mai mare, cu atat intensitatea sentimentelor este mai mare. Din pacate, cu

versiunea in sine a definitiei am putea polemiza. Acum iti propun sa te relaxezi si sate gandesti in ce situatie ar putea fi folositoare aceasta scala. Atunci cand iubim doi

parteneri deodata?!

Una dintre dimensiunile iubirii, ale acestui sentiment atat de greu de definit, este, in

acceptiunea obisnuita, impartasirea acelorasi trairi si emotii. Cel care iubeste pe

cineva nu numai ca isi da seama ca partenerul sau traieste ceva, dar simte acelasi

lucru (vezi mecanismul empatiei). A aparut chiar ipoteza empatiei in dragoste,

verificata empiric.

10 Psihologie


11/50


Exemplu (D):

Ca de obicei, au fost investigati studentii. De data aceasta, scopul

experimentului a fost bine camuflat. Cercetatorii au simulat cercetarea

proceselor memoriei. Au cerut persoanelor adunate intr-o aula mare sa

memoreze cuvintele citite de diferite persoane si sa citeasca ele insele anumite

grupuri de cuvinte. S-a constatat ca oamenii memoreaza prost ceea ce le

citesc altii, in schimb inregistreaza bine materialul citit de ei insisi. Undeactioneaza aici ipoteza empatiei si unde este iubirea romantica?

In acea sala au fost selectionate, la inceput, persoane care se aflau intr-o

asemenea relatie. S-a observat un fenomen fascinant: persoana care era

partenerul vorbitorului memora setul de cuvinte al acestuia aproape la fel de

bine ca atunci cand le citea ea insasi, asadar se identifica intr-un anumit fel cu

partenerul, traind probabil o tensiune emotionala similara cu a acestuia in

timpul prezentarii. Aici s-a manifestat trairea empatica a starilor.

Poti incerca sa observi tu insuti acest fenomen.

Exercitiul 6:Simtirea mea magicd

Ai simtit durere atunci cand persoana iubita s-a ranit? Ai simtit candva neliniste,

cand ea se temea de ceva? I-ai impartasit starea de iritare, teama puternica

sau jena? Simturile tale au inregistrat aceleasi emotii pozitive - bucurie,

mandrie, admiratie, plutire?

Ofera cat mai multe exemple. Daca nu reusesti sa le gasesti, incearca eel

putin sa te gandesti ce anume iti spun toate acestea despre tine insuti, despre

relatia voastra.

Daca vrei, cauta si exemple din viata altor cupluri pe care le cunosti - parinti,

rude, cunostinte. Asemenea exemple se gasesc in literatura, arta, istorie, film.

Daca legatura noastra exista, ce anume ,,contine", in ce consta spiritul activ al relatiei,

cum valorificam timpul petrecut impreuna?

Tocmai de acest aspect depinde bilantul emotional general, coerenta si trainicia {16(29-43)}

cuplului. La aceste intrebari raspunde intr-un mod interesant analiza tranzactionala, pe care am descris-o

anterior in cadrul cursului nostru.

Un specialist afirma:Indiferent de genul de actiune, simtim nevoia de a trai iubirea,recunoasterea, atragerea atentiei celorlalti asupra noastra. Am dori sdfim siguri cd

apartinem cuiva, deoarece, in caz contrar, viata capdta o semnificatie dureroasd.

Orice legatura, chiar si una frumoasa si plina de sperante, poate fi anihilata, irosita,

otravita. Unii dintre noi sunt maestri in acest domeniu, in timp ce altii sunt adevarati

,,cultivatori" sau ,,gradinari", stiind sa transforme, cu rabdare, pricepere si energie,

orice urma de emotie intr-o iubire pasionata si puternica, vitala si fertila. Toate

acestea depind de spiritul activ din cadrul cuplului, de actiunile intreprinse, indeosebi de

cele care se manifesta mai frecvent.

Psihologie 1

Capitol X


12/50

1


13/50

Lec|ia 23 Cum sa te manifest! in rolul de partener?

In acest sens, fiecare dintre noi are de ales sase modalitati de relationare

(organizare a timpului):

1. Retragerea - izolarea fizica sau spirituals (de exemplu in lumea fanteziei).

In felul acesta ne distantam si evitam multe probleme, desi, din pacate,

renuntam la posibilitatea de a intretine legatura cu lumea si de a acorda sustinere

celorlalti.

2. Ritualul - totalitatea formelor de comportament repetabile, stereotipe, rigide, princare primim anumiti stimuli fara mult efort. Aceste forme devin

automatisme, limitandu-ne spontaneitatea. Pe de o parte, alunecam intr-o

rutina neproductiva, iar pe de alta, ne economisim energia si ne este usor sa ne

mentinem la un nivel satisfacator (dar superficial) relatiile cu ceilalti.

3. Formele de divertisment - conversatii amabile pe teme generale, barfe,

complimente, care devin destul de repede plictisitoare. Datorita acestor teme

banale si climatului de bunavointa ne simtim in siguranta.

4. Spiritul activ - modalitate de relationare (organizare a timpului) prin

efectuarea unor activitati cu caracter creativ, care ofera posibilitatea de a reduce

tensiunea excesiva, mentinandu-ne conditia psihofizica. Din pacate,practicarea obsesiva a acestor activitati se poate dovedi primejdioasa, deoarece

limiteaza celelalte forme de activitate a omului.

5. Jocurile - tranzactii care contin intentii ascunse, punand in valoare motive

^16(35-43) J carese repeta permanent. Prin intermediul lor, receptam stimuli negativi,

distrugem formele de cordialitate si de apropiere dintre oameni.

6. Intimitatea - tipul de relatie interpersonal nemijlocita, deschisa si sincera,

in care oferim si primim, fara a prima interesul vreuneia dintre parti.

Intrucat intimitatea reprezinta pentru cuplu forma optima de relationare (organizare si

valorificare a timpului), merita sa o analizam mai amanuntit.

Intimitatea vizeaza sfera afectiva si emotionala profunda a omului. Cei care se

multumesc cu forme de ritual stereotipe, cu distractii neinteresante, cu jocuri bazate pe

manipulare si pe rea intentie sunt saraci si demni de mila. Intimitatea poate fi

descoperita ca o apropiere de suflet. Oamenii ar trebui sa fie deschisi unii fata de

altii, tandri, mentinandu-si capacitatea de araspunde la starile afective ale celorlalti

(prin empatie, consonants afectiva). Asemenea schimb de stimuli ne permite sa

atingem si sa mentinem armonia individuala si omogenitatea cuplului.

Legaturile intinie ofera sansa iubirii si a fericirii si, de aceea, constituie telul visurilor si

al dorintelor multor oameni. Cati dintre noi traiesc aceste visuri? Cati nu ajung la ele

niciodata? Si cati tindem spre ele si cati ne prabusim, in goana dupa o fericireinchipuita, distrugand sentimente si legaturi si ramanand vesnic neimpliniti!

Te rog sa citesti acum Povestea picaturilor de apa.

Incd de cdnd au venitpe lume, picdturile de apd tdnjeau dupd ceva. Simteau ca nu

suntfdcutesdtrdiascdsingure. Doreausdfiealdturi, apropiate. Cdzdndpepdmdnt, se

adunau in pdrdiase, alunecau spre bazine mai mart sau pdtrundeau in sol,

devenind hranda acelorasiplante. Se evaporau in acelasi norisorsau inghetau in

aceeasipojghitd. Nu mai eraupicdturi, deveniserd apd, vapori, gheatd.

12 Psihologie


14/50


Picaturile exprima dorinta ta dupa intreg oceanul, atunci cand ti-e sete. Nu vrei sa-ti

indrepti atentia spre picaturile de langa tine. Alergi pe distante mari, spre oceanul

necuprins, fiindca ai impresia ca in el vei gasi ceva mai bun, mai deosebit. Totusi,

oceanul este alcatuit din picaturi separate.

Nu este usor sa descriem in termeni psihologici ce anume se intampla cu noi atunci

cand traim sentimentul de apropiere in relatiile intime. Intimitatea si dragostea nu

pot fi identificate cu activitatea sexuala, cu toate ca acestea pot coexista. Nu toti ne

dam seama ca sexul poate fi divertisment, ritual, joe etc. Te rog sa incerci sa cauti

exemple pentru o asemenea abordare divergenta a vietii sexuale, in cupluri pe care le

cunosti, in texte literare sau in filme.

Intimitatea poate exista in legaturile dintre oameni de varste diferite, intre parinti si

copii de sex si varste diferite, intre parteneri, indiferent de varsta sau de sex, intre

bunici si nepoti etc. Intensitatea intimitatii este variata si ne insoteste atunci cand

plangem, cand ne manifestam compasiunea si mila fata de eel care sufera sau moare.

Uneori se afirma ca acesta este un fenomen de neinteles, inutil, patetic, ca nu este

nevoie de asa ceva pentru a ne manifesta apropierea de oameni, insa adesea este

vorba despre manifestarea mecanismelor de aparare, declansate de trairea unor

esecuri sau traume, de afectarea sensibilitatii unei persoane, in relatiile anterioare cu

ceilalti.

Orice intimitate implica riscul de a modifica puternic sentimentele cuiva. O asemenea

interventie in plan afectiv poate fi deosebit de puternica. Statistica ofera in acestsens cazuri de sinucideri si tendinte de autoagresivitate variate, consecinte ale unor

probleme emotionale in relatiile intime. Exista persoane care nu doresc sa riste,

carora le este teama sa nu fie ranite si evita apropierea sau remmta - nu intotdeauna pe

deplin constienti - la posibilitatea de a oferi si de a primi, preferand firimituri intr-o

situatie care nu presupune riscul. Insa asemenea experience nu permit sa se atinga

starea de multumire, de satisfactie si realizarea nevoilor de afiliere cu ceilalti.

Intelegi prin ce se deosebeste aceasta situatie de povestea picaturilor de apa? Este

simplu: nu este vorba de cantitate, caci in ambele cazuri exista mai multe relatii, nu

Psihologie 13

Capitol X


15/50

Cum sa te manifest! in rolul de partener?

este vorba de frecventa si nici de intensitate, ci de calitatea schimbului de stimuli.

Aici intervine un schimb cu o ,,moneda mai slaba", atat de devalorizata, incat nu

exista sansa echivalarii calitatii prin cantitate. Ceea ce primeste omul in felul acesta nu

este pe masura nevoilor sale, dimpotriva, il face sa devina nemultumit.

Cu cat oferim siprimim maiputin, cu atatse manifesto maiputernic tendinta de

a deprecia rolul si valoarea intimitatii in sine.

Exercitiul 7: Ptiu, ce fandoseala absurda!

Cauta in anturajul tau cateva persoane care privesc tocmai in felul acesta

orice manifestare de apropiere stransa in relatiile interumane. Straduieste-te sa

fii un bun observator si interpreteaza adecvat observatiile acestora referitoare la

spiritul interesat al oamenilor, la suspiciunea lor, la urmarirea unor intentii

ascunse in relatiile apropiate cu ceilalti.

Observa daca persoanele care manifesta o asemenea atitudine sunt angajate in

legaturi afective si cat de profunde si de stabile sunt acestea. Poti sesiza, in

cazul lor, o anumita sensibilitate fata de scenele care afecteaza sfera

emotionala?

Subiectii observatiei tale nu trebuie sa fie persoane cu o sensibilitate scazuta, in

general, din considerente de patologie a personalitatii. Interpreteaza

comportamentul unor persoane sensibile, afectate, inchisein sine, tematoare,

pasive, conservatoare, incapabile sa tolereze riscul.

Poti sa faci o analiza adecvata a cauzelor, a evolutiei si a consecintelor unei

asemenea atitudim fata de intimitatea sau de apropierea deosebita in contactele

dintre oameni, la o anumita persoana pe care o poti aborda. Straduieste-te sa nuinfluentezi negativ pe nimeni. Aceasta sarcina poate fi rezolvata ca tema

pentru acasa.

Este adevarat ca nu intotdeauna si nu oriunde putem sa ne manifestam in relatiile cu

ceilalti intr-un mod deschis, cordial, bazat pe incredere. Cordialitatea noastra nu va fi

receptata peste tot in spiritul intentiilor noastre. Uneori putem parea inoportuni in

manifestarea grijii fata de altcineva. De asemenea, actionand in favoarea cuiva

apropiat si sincer, putem fi suspectati de cu totul alte intentii. Nu toate legaturile

dintre oameni iau forma unui parteneriat pentru toata viata.

Lectia 23

14 Psihologie


16/50


l

Insa depinde de noi insine cum ne structuram timpul si cum folosim energia in

relatiile interumane, atunci cand ne confruntam cu stari de tristete, rautate, pasivitate si

smguratate, nefericire si nedreptate, cu plictiseala, barfe, intrigi, ironie, persiflare, cu

lacrimi si cu iubire. Alege ce doresti - sa te joci sau sa ramai intr-o legatura

reciproca profunda cu alt om pe care il indragesti, ceea ce nu trebuie sa se identifice cu

activitatea sexuala. O asemenea legatura poate face ca viata sa ne para frumoasa si

valoroasa, plina de surprize placute si de speranta.

Sa reflectam si asupra sentimentului de obligativitate, in ceea ce priveste abordarea

rolului de partener de viata. Sa ne gandim impreuna daca rolul de sot sau de sotie nu

este initial stresant, fie si datorita convingerii destul de puternice despre valoarea

superioara a vietii si despre personalitatea celor care il indeplinesc, in comparatie cu

cei care nu au dorit, nu au putut sau nu au stiut sa si-1 asume.

Exercitiul 8: Sindromul ,,fetei batrane"si al cavalemlui tomnatic"

^ 4_:_^4Al""' *"* Cauta in anturajul tau persoane care nu si-au asumat rolul de partener de

viata permanent. S-ar putea ca tu insuti sa fli o astfel de persoana. In acest

caz, te-as ruga sa te ingrijesti de propriul confort si sa te straduiesti sa fli

sincer si curajos in reflectiile tale. Altfel, nu are rost sa abordezi acest exercitiu.

Gandeste-te la reactiile pe care le intampina acesti oameni in gnipurile lor de

referinta. Acestea pot fi definite ca acceptare, aprobare sau, mai degraba, ca

dezaprobare sau presiune pentru a efectua cat mai repede schimbari? Cum definesti

cauza ramanerii fara partener? A fost vorba de alegerea singuratatii ca valoare

alternative, de lipsa oportunitatii, de lipsa posibilitatii, a priceperii, de teama in

fata exigentelor unui asemenea rol sau de renuntarea constienta in favoarea

indeplinirii altor roluri? Poate ca este vorba de alte cauze! Sistematizeaza-ti

reflectiile. Impartaseste-le unei persoane importante pentru tine.

Este bine sa te temi de singuratate? Probabil ca da, pentru binele intregii noastre

W specii, dar categoric nu, din perspective individuala. Din pacate, o asemenea emotie

ofera sansa considerabila de a declansa mecanismul unei profetii ce se va implini de

la sine. In plus, teama puternica ne paralizeaza si ne face sa devenim pasivi.

Asadar, mai bine sa pastram respect fata de singuratate, fiindca acest lucru ne permite sa

fim rationali si sa ne mentinem spiritul activ.

Ce nu merita?

Nu merita:

sa credem ca partenerul va raspunde asteptarilor noastre (nu uita ca nimeni

nu traieste pentru a indeplini asteptarile altcuiva, cu atat mai mult cu cat, de

multe ori, nu le constientizeaza sau le interpreteaza in alt mod);

sa credem ca noi insine vom raspunde asteptarilor partenerului (poti chiar sa

doresti foarte mult sa le indeplinesti, cu toate ca aceasta nu este cea mai buna

cale, deoarece duce la subordonarea vietii noastre binelui celuilalt);

Psihologie 15


17/50


sapromitemcavomindeplini acest rol in mod ideal (estenecesarsarenuntam

la rolul ideal de sotie sau de sot si sa fim mai degraba un partener viu, cu

defecte, decat unul care tinde insistent spre ideal, asumandu-si o gramada de

costuri, vesnic nemultumit si incarcat de simtul vinovatiei);

sa promitem cuiva ceva, folosmd cuvintele niciodata, intotdeauna, niciunde,

pretutindeni (nu uita de stereotipuri, de convingerile nerationale si de

generalizarile excesive).

sa comunicam intr-un stil care nu se bazeaza pe parteneriat (aminteste-ti

("15(24-26)") consecintele strategiilor de comunicare care nu se bazeaza pe echilibru in

perceperea valorilor partenerilor);

sa tindem spre putere sau spre supunere (puterea si manipularea sunt o piedica

in calea iubirii, ca si resemnarea totala sau negarea de sine);

sa ne concentram asupra modelelor negative;

sa folosim propria energie pentru a evita fapte si comportamente care ne-au

afectat pe noi si pe ceilalti, care au fost patologice in viata parintilor nostri sau a

celor apropiati, caci in felul acesta fixam solutiile eronate si declansammecanismul mostenirii de generatii a modelelor patologice;

sa ramanem cu convingerea ca relatiile, odata stabilite, se vor dezvolta de la

sine, in directia dezirabila, fara efortul si fara participarea noastra;

sa gandim in mod negativ;

sa cedam la primele insuccese (insuccesul in sine ne poate intari, daca ne

vom convinge ca, in cele din urma, am reusit sa inlaturam efectele negative);

sa ne atribuim noua sau partenerului intreaga vina pentru ceea ce s-a intamplat

rau;

sa credem ca suntem in stare sa-i schimbam pe altii dupa modelele noastre (te

poti schimba doar tu insuti, modificandu-ti comportamentul, atitudinile,

sentimentele, criteriile de apreciere, modul de actiune);

saprivim legatura noastra cupartenerul cape ceva static, neschimbator (orice

persoana, ca element care construieste o legatura, se dezvolta, se schimba; in

felul acesta se modifica calitatea ,,schimbului nostru" de sentimente si de

atirudini);

sa credem atat de mult in noi, incat sa fim siguri de sentimentele si de atitudinile

partenerului (cunoastem numai reprezentarile noastre despre ele);

sa fim inconstienti sau complet dependent! de scenariul referitor la povestea

legarurii noastre - daca suntem convinsi ca este doar o legatura ,,de moment", ca

,,nu se va mentine", ca nu este vorba de cineva ,,pentru tot restul vietii", nu are

rost sa ne obosim pentru a verifica acest lucru. Cand o legatura dureaza,

putem trai cu vocatia tiranului care domina sau a victimei supuse. Putem sa ne

jucam, sa practicam ritualuri, sa ne ascundem in spatele paravanului

efortului, sa nu patrundem in intimitate, dar la ce bun toate acestea?

16 Psihologie


18/50


Exercitiul 9: Renunta la realizarea ideala a rolului de partener de viata!

Te rog sa te intorci pentru un moment la caietul anterior si sa incerci sa renunti la

rolul partenerului de viata ideal. Daca ramai langa partener, atunci

indreapta-ti sentimentele, mesajele si deciziile catre omul real. Nu uita de

conditiile necesare pentru ca exercitiul sa poata deveni o experienta importantapentru tine.

Scopul tau este acela de a-ti permite sa nu fii perfectionist in aceasta relatie si sa

nu-ti faci reprosuri din aceasta cauza. O asemenea permisiune determina

declansarea mecanismului de iertare a partenerului. lerti atunci cand renunti la

recompensa pentru nedreptatile suferite. Sunteti amandoi pregatiti sa faceti acest

lucru?

Exercitiul 10: Care este scenariul cuplului nostru?

Daca nu ai rnca un partener de viata, lucreaza la asa-numitul ,,model mostenit".

Daca nu ai un asemenea model (din cauza decesului, divortului, despartirii

parintilor/bunicilor) porneste de la istoria unui cuplu care s-a desfasurat in

trecut, iar daca ai o legatura in prezent, incearca sa te bazezi in lucrarea ta pe

realitatile respective si sa te confrunti cu partenerul.

Pune-ti tie si partenerului o serie de intrebari. Intreaba-1 cum aratau relatiile

parteneriale in familia lui de-a lungul generatiilor si in ce masura aceste modele

sunt repetate de voi si in ce masura doriti sa le evitati.

Observa in ce masura sunteti ,,sclavii" scenariilor de familie, multiplicandu-le

sau contestandu-le. Reusiti sa alcatuiti o versiune creativa, un scenariu propriu in

istoria cuplului?

Care sunt reprezentarile in legatura cu trainicia relatiei voastre? Care sunt

fanteziile pe tema posibilelor infidelitati, a viitorilor copii si a destinului acestora, a

succeselor materiale pe care le veti inregistra impreuna? Nu vorbi despre

ceea ce visezi, ci incearca sa invoci reprezentari, convingeri, intuitii de a

caror realizare esti aproape sigur, fara a sti exact pe ce te bazezi.

Reveniti, daca este nevoie, la lectura fragmentului despre scenariile de viata

individuale din caietul anterior, pentru a va va usura sarcina.

Care poveste iti aminteste de istoria cuplului tau? Iti poti imagina finalul acestuia, in

formasi au traitfericitipdnd la addnci bdtrdnetil

Sa discutam ceva mai mult, folosind analiza tranzactionala, despre ce iiiseamna sa

realizam un scenariu in alegerea partenerului, ramanand in cadrul legaturii cu el

sau renuntand la acesta.

Capitol X

(21(18-19))

(2103-14))

Psihologie 17


19/50


20/50


C16 (29-30) ") Alegandu-ti partenerul de viata, poti analiza impreuna cu el starile eului vostru -

de Parinte, de Adult si de Copil. Puteti sa verificati totodata care sunt atitudinile C11 (16) j voastre

de viata. Ar fi bine sa constientizati continuturile scenariilor voastre de viata, in ceea ce priveste

alegerea partenerului si istoricul legaturii (vezi exercitiul 10 din aceasta lectie). Vreti sa realizati

scenariul celui aflat ,,sub papuc" si al mamei ,,cu suflet mare"? Sau poate doriti o reteta pentru nefericire

cu titlul ,,Marita-te si nu fi femeie" sau ,,Insoara-te, dar nu te apropia". Acestea sunt doar scenarii

ilustrative, care nu prefigureaza nimic bun pentru cuplu.

Stii ce propuneri se fac unui cuplu care doreste sa pastreze o legatura de buna

calitate? Fiecare dintre noi ar putea sa alcatuiasca o lista proprie cu recomandari.

Ce anume merita?

Merita:

sa-ti tratezi partenerul si pe tine insuti ca pe niste persoane la fel de valoroase;

sa pariezi pe iubire, nu pe putere;

sa manifest! cat mai multa toleranta fata de partener;

sa intelegi ca ai dreptul de a nu tolera anumite comportamente;

sanuminti;

sa nu-ti ascunzi sentimentele;

sa vorbesti despre emotii;

sa vorbesti despre dorinte;

savaascultatireciproc;

sa constientizati ca nu sunteti victime sau salvatori, ci persoane cu drepturiegale;

sa traiti cat mai multe bucurii impreuna si sa nu uitati sa radeti.

Te rog sa adaugi ,,recomandarile" tale, demne de a fi realizate pentru asigurarea

succesului unui cuplu. De ce propunem diferite solutii? Discuta despre aceste aspecte si

cu alte persoane.

Deosebirile determinate de apartenenta sexuala

Analizand legaturile dintre barbati si femei, ar fi bine sa ne gandim la ce anumestim si la ce nu stim despre deosebirile de natura sexuala.

Majoritatea persoanelor se decid sa stabileasca legaturi si sa traiasca impreuna cu

persoane de sex opus. Nu facem o ierarhizare valorica a optiunilor altora si nu

cream norme pe baza criteriului frecventei. Este util sa cream norme doar pentru

noi si sa le ramanem fideli, ingrijindu-ne totodata de concordanta dintre ceea ce

declaram si ceea ce facem.

18 Psihologie


21/50


Asadar, fii sensibil la stereotipuri, la afirmatii uzuale si nejustificate, potrivit carora

femeile/barbatii sunt ,,de un anumit fel". In majoritatea cazurilor, avem de-a face cu

stereotipuri. Nu este importanta conotatia, adica atribuirea valorilor pozitive sau

negative pentru anumite insusiri date, ci gradul de certitudine al acestor sugestii. Te

rog sa reflectezi si sa-ti verifici convingerile in legatura cu judecatile despre sex.

Baiatul trebuie sa fie puternic ca un leu si curajos ca un tigru, intransigent,

independent, sa-i domine pe cei din jur, sa aiba potential intelectual, fiind gata sa

asimileze multe deprinderi practice. Fata trebuie sa fie subtila, delicata, docila, nu

prea agera, ezitanta, ,,micuta", solicitand protectie, dar ,,fara sa descopere praful de

pusca" etc. Cunosti, desigur, si alte afirmatii stereotipe.

Intr-un articol de sinteza pe aceasta tema, gasim o clasificare a stereotipurilor in

mituri (stereotipuri demolate definitiv in urma cercetarilor), in diferentieri (deosebiri de

natura sexuala, argumentate stiintific) si ambiguitati (ipoteze care nu pot fi nici

confirmate, nici infirmate pe baza cercetarilor de pana acum).

Te rog sa urmaresti cu atentie materialul care urmeaza.

Stereotipuri (mituri)

Nu este adevarat ca:

fetele au mai rnulte inclinatii sociale decat baietii;

fetele sunt mai predispuse sugestiei decat baietii;

fetele au un sentiment mai scazut al propriei valori decat baietii;

fetele nu sinit dorinta de a se realiza;

fetele rezolva mai bine teme bazate pe memorie, simple si repetabile;

baietii sunt mai performanti in rezolvarea unor probleme dificile, care necesitarespingerea solutiilor cunoscute anterior;

baietii au un spirit mai analitic decat fetele;

fetele sunt mai dependente ereditar;

baietii sunt determinati de mediu intr-o mai mare masura;

fetele se bazeaza pe ,,memoria auditiva";

baietii se bazeaza pe ,,memoria vizuala".

Capitol X


22/50

Psihologie 19


23/50

Cum sa te manifesti in rolul de partener?

Diferentieri

Este adevarat ca:

* baietii sunt mai agresivi decat fetele;

* fetele au aptitudini lingvistice mai dezvoltate decat baietii;

* baietii au reprezentari vizual-spatiale mai dezvoltate;

* baietii au performance superioare in domeniul matematicii.

Ambiguitati

Trebuie verificate inca afirmatiile conform carora:

* exista deosebiri in ceea ce priveste sensibilitatea pipaitului;

* fetele sunt mai tematoare, mai timide si se nelinistesc mai usor;

* baietii sunt mai activi decat fetele;

* baietii simt o mai mare nevoie de a intra in competitie in comparatie cu fetele;

* baietii simt o mai mare nevoie de a domina decat fetele;

* docilitatea tine de orientarea sexuala;

* comportarea ,,materna" si grijulie este tipica pentru femei;

* femeile sunt mai pasive decat barbatii.

Exercitiul 11: Cum sunt barbatii si cum sunt femeile?

Iti propun sa faci investigatii proprii in acest domeniu. Alcatuieste o lista cu

afirmatiile anterioare, dar ai grija sa le schimbi ordinea. Prezinta catorva

persoane investigate lista de stereotipuri, de diferentieri si de ambiguitati,

cerandu-le sa incadreze afiraiatiile date in categoriile respective.

Ele pot raspunde la intrebarea daca afirmatia respectiva este o certitudine

stiintifica, o falsitate sau o problema care inca nu a fost confirmata. Te rog sa

verifici procentul celor investigati in privinta exactitatii raspunsurilor si sa

observi daca exactitatea se schimba in functie de sex, asadar daca barbatii

sau femeile raspund in concordanta cu realitatea. Gandeste-te daca persoana

desemnata apreciaza la fel de exact parerile despre persoanele de acelasi sex ca

si ea sau parerile despre cele de sex opus.

Alcatuieste o lista cu rezultatele obtinute, in care sa specific! persoana, sexul,

procentul raspunsurilor exacte, indicele procenrual al exactitatii in asertiunile

referitoare la propriul sex si indicele procenrual al exactitatii cu privire laasertiunile despre persoanele de sex opus.

Incearca sa sintetizezi materialul obtinut. Te-ai gandit la indicele de exactitate pe

care 1-ai detine tu in aceasta investigatie? Daca doresti, poti folosi exercitiul ca

tema pentru acasa.

Te-ai familiarizat cu cercetarile referitoare la deosebirile de natura sexuala si

poate ca ai facut tu insuti cercetari pe aceasta tema. Dispui de observatii

suplimentare? Ce concluzii ti-ai formulat?

Lectia 23

Psihologie20


24/50


Din punct de vedere rational, ar trebui sa concluzionam ca numeroase

convingeri referitoare la caracteristidle psihice ale celor douasexe au bate

nerelevante stiintific sau sunt complet lipsite de asemeneafundamente.

Una dintre posibilele explicatii ale faptului ca aceste convingeri nejustificate se

mentin se bazeazape selectivitatea atentiei umane - observatorul sesizeaza in

comportarea celui observat mai des ceea ce a intentional sa sesizeze. In plus, un

membru al unui grup social se comporta adesea in spiritul asteptarilor observatorului. In

felul acesta, convingerea sa anterioara este consolidate si confirmata.

Daca manifestarea unui individ nu este conforma cu asteptarile, adesea nu este

observata sau este interpretata intr-un mod care permite mentinerea conceptiilor

initiale. Este vorba in primul rand despre acei observatori care sunt puternic convinsi de

justetea ideilor lor, precum si de observatiile persoanelor de sex opus.

Stereotipurile care ar fi trebuit sa dispara sub presiunea dovezilor traiesc in continuare

printre noi.

Ai sansa de a nu opera cu stereotipuri, de a evita judecati eronate si de a trai in

armonie cu tine insuti si cu partenerul! Foloseste-te de aceasta sansa!

Capitol X


25/50

21Psihologie


26/50

LECTIA 24

Cum sa te raportezi la rolurile profesionale

pentru a obtine satisfactie?

Este dificil sa vorbim despre rolurile profesionale fara a preciza semnificatia acestei

notiuni. Ce inseamna a indeplini un rol profesional? A fi medic, scriitor, contabil,

pompier, a lucra intr-o intreprindere anume sau a fi superiorul sau subalternul cuiva?

Probabil toate acestea inseamna sa fii obligat sa executi anumite activitati, in functie de

cerintele profesiei si ale functiei respective.

Care dintre aceste propuneri iti este mai apropiata? Reusesti sa formulezi una

personala?

Rolurile profesionale pot fi examinate din mai multe perspective, precum:

1. asteptari, cerinte, standarde si activitati ale omului, referitoare la prestarea

unei profesii concrete sau a unei functii anumite;

2. relatii cu sefii;

3. relatii cu subalternii;

4. relatii cu colaboratorii;

5. mod de realizare a activitatii creative si de concretizare a propriului potential;

6. mod de asigurare a veniturilor necesare existentei;

7. mod de a-ti petrece timpul;

8. forma de dobandire a prestigiului, apozitiei sociale;

9. metoda de aprofundare sau de mentinere a sentimentului propriei valori.

Exercitiul 1: Ce reprezintapentru tine activitateaprofesionala?

La inceput, iti propun cunoscurul joe ,,de-a metaforele". S-ar putea ca astfel sa

apara anumite nuante mai putin rationale, dar cu un caracter ceva mai

autentic in aceasta analiza. Incearca sa continui in mai multe moduri propozitia:

Munca mea este precum... De exemplu, cultivarea unei grddini, trecerea

fdrdvreo urmd, bdtutulapei inpiud, un concert, Sisifneobositetc.

Cu ce anume se asociaza activitatea ta profesionala? Aceasta este a doua

etapa a exercitiului. Prezinta cat mai multe asocieri, sub forma unei serii de

cuvinte - birou, hartie, computer, telefon, sef, Cris cea roscata, gelozie etc.

Cu siguranta, vei reusi sa reflectezi asupra acestei teme pe baza unor premise

22 Psihologie


27/50


rationale. Ce activitati compun munca ta? In ce relatie se afia aceasta cu

celelalte actiuni din viata ta? Ce nivel de satisfactie asociezi cu ceea ce faci?

Dupa exercitiu, incearca sa raspunzi cu un singur cuvant la intrebarea: Ce

inseamnapentru tine aceasta muncd? Pedeapsa, recompensa, obligatie, rutina,

aventura sau pasiune?

A venit momenrul sintezei. Ai aflat ceva despre tine? Te surprinde ceva?

Care dintre atitudinile si reflectiile tale anterioare pe tema activitatii profesionaleproprii au fost confirmate?

Daca nu lucrezi, poti efectua aceasta analiza dintr-o alta perspective temporala:

analizeaza munca pe care ai prestat-o inainte sau pe care ai de gand sa o

efectuezi in viitor. Impartaseste-ti concluziile cu partenerul tau de discutie.

Nu putem uita ca analiza noastra ar trebui sa se refere la rolul profesional, nu la

orice fel de activitate pe care o efecruam si care apare cu prilejul satisfacerii altor

roluri sociale, cum ar fi rolul de parinte, de elev sau de partener. De ce anume

trebuie sa facem aceasta departajare se va intelege dupa lectura urmatoarelor

fragmente.

Problemele care ne pot tmpiedica in realizarea rolului profesional sunt variate:

lipsa motivatiei, determinata de un anumit scenariu de viata;

dificultatea de a lua decizii adecvate cu privire la tipul sau la locul de munca;

lipsa posibilitatilor in realizarea propriilor hotarari in acest domeniu;

problemele privind modul divergent de abordare a muncii: ca mijloc sau ca

scop in sine;

raportul inadecvat al posibilitatilor si al aspiratiilor in acest domeniu;

relatiile improprii cu colegii la locul de munca;

costurile nemijlocite ale muncii, decurgand din efecruarea consecventa a

sarcinilor si activitatilor;

plictiseala, oboseala, rutina, epuizarea profesionala, ca urmare a unei munci

stresante, de durata.

a

.

a

z

it

o

a

m

u

t

e

a..

^~

Sa pornim de la teza potrivit


28/50

careia munca este o valoare,

o necesitate. Poti accepta

aceasta afirmatie sau iti este

straina? Cum o interpretezi in

general?

Psihologie 23


29/50

Lectia 24 Cum sa te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie?

In termeni general!, in psihologia clasica gasim urmatoarea abordare a muncii.

Munca reprezinta un sistem organizat, din punct de vedere social, al activitatii

omului, cu scopul de a satisface nevoile acestuia. Diferite genuri de munca fac

posibila satisfacerea unor cerinte variate. O importanta deosebita revine activitatii

productive, indispensabila pentru satisfacerea oricaror nevoi, indeosebi la nivelul

intregii societati. Alaturi de aceasta s-au dezvoltat insa si alte tipuri de munca, nu

mai putin importante, legate nemijlocit doar de anumite cerinte (serviciile, asistentamedicala, activitatea didactica, stiintifica etc).

Munca a devenit o ratiune a dezvoltarii omului ca specie, care s-a delimitat de

lumea animala. Un important rol 1-a jucat in acest sens caracterul colectiv al muncii

umane, care consta in faptul ca o singura sarcina este efectuata de mai multe

persoane. Aceasta face posibila in primul rand rezolvarea acelor sarcini care

depasesc puterea unui singur individ.

Si mai important este faptul ca aspectul colectiv al muncii a stat la baza formelor

organizatorice ale activitatii umane, cu toate consecintele care decurg de aici. Una

dintre aceste consecinte este dhizarea muncii, care a condus la schimbarea

structurii activitatilor. Are loc separarea legaturii nemijlocite dintre genul de

activitate si cerinte. Un animal care urmareste prada efectueaza o activitate care

corespunde perfect cerintelor sale, caci doar in acest fel isi poate satisface foamea. In

schimb, un om care se ocupa cu producerea de incaltaminte isi asigura in felul

acesta nu numai nevoia de a-si proteja talpile de frig si de disconfort, dar si cerintele

din domeniul alimentar, artistic, cultural etc. Altcineva isi satisface aceste cerinte

vanzand incaltamintea sau ocupandu-se de promovarea acesteia.

Se schimba, de asemenea, caracterul motivatiei fata de munca: ceea ce influenteaza

nemijlocit desfasurarea activitatilor omului sunt adesea nu nevoile sale care, pana laurma, sunt satisfacute prin recompensele obtinute, ci sarcinile.Nevoile prezinta aici

o influenta mai mult indirecta, in comparatie cu etapele timpurii din istoria

evolutiei speciei noastre.

Caracterul colectiv al muncii determina totodata dezvoltarea si optimizarea

desfasurarii proceselor de comunicare. Efectuarea aceleiasi sarcini de cateva

persoane necesita intelegere. Initial, aceasta a constituit baza dezvoltarii vorbirii,

care, la randul sau, a jucat un rol decisiv in accelerarea dezvoltarii intelectuale a

omului.

Desi mic, acest cuvdnt-cheie are dimensiuni uriase, ca semnificatie. El inseamnddeschiderea oricaror usi,fiindpiatrafilosofald, care transforms, orice metal in aur. Pe

celprost ilface inteligent, pe eel inteligent, ager, pe eel ager, profund. Tinerilor le

oferd speranta, celor maturi, increderea, varstnicilor, odihna. Lui trebuie sd-i

atribuim toateprogresele medicale din ultimul sfert de veac. A devenit nu numai o

garantie a progresului, dar si un etalon al succesului in viata defiecare zi. Acest

cuvdnt-cheie este munca- afirma W. Osier, un remarcabil medic Canadian.

24 Psihologie


30/50


Influenta tipului de munca asupra personalitatii

Pentru adult, munca este forma esentiala a activitatii sale, care ii determma in modsubstantial soarta. Aceasta este activitatea cea mai organizata, care organizeaza, larandul ei, celelalte forme ale activitatii noastre. Munca ne impune cum si cand sa neodihnim; nu rareori si alte decizii familiale sau personate (intemeierea unei familii,continuarea studiilor etc.) sunt subordonate acesteia.

Munca este, de asemenea, factorul principal in organizarea personalitatii noastre.

ExercitiuL 2:Cum ,,m-a modelat"munca mea?

Efectuarea acestui exercitiu depinde de propria ta experienta in indeplinirearolului profesional.

Propunerea se adreseaza persoanelor care o perioada indelungata de timp aufost sau sunt active profesional, indeplinind cerintele aceluiasi rol, ale aceleiasiprofesii (chiar daca au functii diferite, in institutii diferite, intr-un contextsocial variat, cultural, politic etc.).

Incearca, asadar, sa constientizezi in ce masura felul in care esti astazi a depins deactivitatea ta profesionala. Acest exercitiu poate fi usor pentru vanzatorii cuexperienta indelungata, pentru cadrele didactice, agricultori, juristi, medici,militari, politisti, actori, dar nu caracterul profesiei este aici decisiv, ci implicarea insine si identificarea cu rolul profesional.

Care dintre insusirile, deprinderile sau modalitatile tale de comunicarereprezinta o consecinta a activitatii profesionale? Alcatuieste o lista cat maiexacta si analizeaz-o impreuna cu partenerul tau de discutie.

Daca nu lucrezi inca sau nu ai lucrat niciodata, iti fac unele propuneri:

poti purta discutii cu persoane care intrunesc conditiile de mai sus,incercand sa rezumi rezultatele sub forma de generalizari si concluzii;

poti face un studiu de caz, un studiu al rolului activitatii profesionale pentruviata, de exemplu, a unui membru din familia ta sau a unei cunostinte;

poti scrie un studiu despre reprezentarile tale in privinta implicatiilor roluluiprofesional pe care ai dori sa-1 prestezi;

poti face aceeasi analiza pentru un rol profesional pe care il consideri

deosebit.

Daca ti se pare potrivit, trimite acest exercitiu ca tema pentru acasa.

Rolul profesional face parte din categoria rolurilor care influenteazaaproape intregul ansamblu al comportamentului uman.

Exemplu (A):

Rolul medicului este de a acorda ajutor bolnavului, al profesorului, de a-iinstrui si educa pe cei incredintati lui in acest scop, iar eel al frizerului este de apieptana, tunde sau vopsi parul clientilor sai. Comportamentul integral alcelui care are rolul medicului se va deosebi, in consecinta, in raport cu al

persoanei care are rolul de profesor sau de frizer.

Capitol X

Psihologie 25


31/50

Cum sa te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie?

Toate acestea par absolut firesti. Dar asemenea roluri implica o serie de altecomportamente, chiar un anumit mod de a se imbraca. Si aici este nevoie deexemple.

Exemplu (B):

Cu totul diferit trebuie sa se imbrace, in functie de specificul muncii lor,

muncitorul de pe santier, diplomatul, pompierul, asistenta medicala in timpulunei operatii.

Este vorba totodata si de anumite maniere, de modul de a vorbi, de limbajul si deexpresiile lingvisticeutilizate.

Exemplu (C):

Unul este lexicul intrebuintat in comunicare de catre un comerciant, alrul decatre un bancher, avocat, inforaiatician sau specialist endocrinolog.

O asemenea diferentiere se poate observa si in relatiile interumane, desi unora li separe ca cerintele muncii in acest domeniu se limiteaza la activitatea profesionala,neexercitand influente asupra vietii noastre dincolo de rolul respectiv.

Putem totusi sa reflectam la modul in care se comporta fata de pacientul sau unmedic, merita sa observam deosebirea dintre ceea ce este recomandabil si ceea ce seintampla in practica de fiecare zi, in functie de numerosi alti factori! Este bine saobservam totodata comportarea unui proprietar de firma care se afirma pe piatacomerciala, manifestand atitudinea ,,clientul are dreptate, totul este sa beneficieze deserviciile mele". Instructiva este, de asemenea, analiza comportamentului unui ofiterde grad superior, care este destul de autoritar in relatiile cu ceilalti.

Rolul profesional influenteaza, de asemenea, sfera sigenul, adesea frecventa contactelor din cadrulanturajului. Incearca sa gasesti exemple dinmediul tau. Poti sa observi in care cercuri isi petrectimpul profesorii, intreprinzatorii, oamenii destiinta, actorii, regizorii sau muncitorii.

Ai analizat astfel de factori in timp ce ai lucrat laexercitiul 2? Ce concluzii poti formula?

Este important totodata sa constientizam ca munca a

devenit baza dezvoltarii celui de-al doilea maresistem al activitatii omului -invatarea.

Toate activitatile omului sunt dirijate de fluxul deinformatii si toate solicita un anumit volum decunostinte asimilate. Ca sistem complicat sisistematizat, munca necesita multeasemenea cunostinte. Ca si animalele, omul acumuleaza, pe parcursul vietii,numeroase cunostinte, dobandeste experienta, cu rol important in activitateadesfasurata, dar, din pacate sau din fericire, aceste cunostinte nu sunt suficiente.

Lectia 24


32/50

26 Psihologie


33/50


Dobandirea cunostintelor s-a constituit intr-un sistem distinct al activitatii umane,

organizat si structurat astazi in institutii specializate.

S-ar putea spune chiar ca, din perspectiva sociala, invatamantul, conducand la

ridicarea gradului de calificare profesionala, a fost inclus in sistemul de viata al

intregii societati, cu toate ca noua ni se pare ca aceasta este o problems a noastra,

absolut personala.

Poate ca este bine pentru noi toti sa receptam lucrurile astfel! Nimeni si nimic, in

afara de perseverenta noastra in realizarea obiectivelor de viata, nu ne obliga sa ne

dezvoltam in directia profesionala. Tu ce crezi?

Exercitiul3:Madezvolt, mamentinsauinvoluez?

Te rog sa stabilesti pe axa urmatoare cum anume evolueaza, in opinia ta, activitatea ta

profesionala.

Scala evolutiei competentelor si a calificarii profesionale, percepute subiectiv:

(maximum 100% -

ipotetic)

50% - \

Inceputul activitatiiprofesionale

11

-Momentul Viitorul

prezent (perspectiva

dezvoltarii

Cum apreciezi ponderea in aceasta evolutie a propriei motivatii, in raport cu

presiunea situationala? Exprima aceasta relatie in procente. De exemplu, relatia80%-20% arata ca, in opinia ta, tu ai fost eel care a decis in aceasta chestiune, camai mult din proprie vointa ai hotarat sa-ti imbunatatesti calificareaprofesionala, decat ai fost obligat de factori externi (patronul, reglementarilejuridice etc.).

Nu uita sa-ti impartasesti reflectiile cu partenerul tau de discutie.

Sa lucrezi? Da, dar la ce bun?

Lucram doar pentru a supravietui sau traim, in general, doar pentru a munci? Sa

muncim, dar cu ce rezultate? Sa obtinem succese in munca sau doar sa supravietuim?Daca este vorba despre succese, ce fel de succese? Cum intelegi tu succesul in planprofesional? Sa invingi pe cineva, sa castigi, sa obtii glorie, bani, satisfactie personala,respectul celorlalti? Gloria si linistea nu pot merge mdnd in mdnd niciodatd - aafirmat Montaigne!

Dar daca nu ai asemenea nazuinte? In general, trebuie sa doresti sa castigi, sa te

mobilizezi pentru orice fel de lupta. Chiar si pentru lupta cu propria slabiciune si cu

propriile limite. Pentru a progresa si pentru a te dezvolta in orice plan (in cazul de

fata, in eel profesional) trebuie sa doresti lucrul acesta.

Psihologie 27


34/50


/ \ Lipsa motivatiei sau nedezvoltarea acesteia determinapierdereaorientdrii\ -! ,.

in actmne.

Motivatia, ambitia de a face ceva ce ne ofera satisfactie autentica si nu dauneaza

nimanui reprezinta un aspect esential pentru viata noastra.

Munca ne leaga pe fiecare dintre noi de realitate si serveste la modelarea acestei

realitati, in functie de nevoile omului. O implicatie suplimentara a muncii este aceea ca

ne elibereaza de tensiunea interioara si de furie. Munca ne apara totodata in fata

plictiselii. Ne mentine tonusul vietii fizice, psihice si spirituale. Oamenii lipsiti de

preocupari se irosesc si sunt predispusi bolilor.

Exercitiul 4: Suntnefericitfiindcanu lucrez!

In mediul tau intalnesti persoane care traiesc o stare de disconfort psihic, din

cauza lipsei activitatii profesionale? Este vorba despre persoane care nu gasesc, in

general, de lucru sau despre oameni care cauta o munca in acord cu unstandard propriu foarte inalt? Cunosti oameni care nu pot lucra, in general, dar

care doresc foarte mult lucrul acesta (obstacolul se afla ,,in ei", se refera la conflictul cu

alte roluri sociale sau la diferite boli)? Ai exemple de persoane lipsite temporar de

posibilitatea de a lucra? Acesti oameni traiesc stari neplacute? De ce natura? In ce

masura problemele emotionale sunt legate de teama pentru statutul material

si in ce masura de lipsa posibilitatilor de realizare a acestei forme de activitate,

atat de importanta pentru noi in procesul de autorealizare?

Poti realiza un studiu de caz sau extinde materialul, pentru a putea face

generalizari. Optiunea iti apartine. Actioneaza in functie de interesele si de

posibilitatile tale. Discuta si organizeaza datele si observatiile.

Tema pentru acasa poate fi efectuata si pe baza acestui exercitiu.

Care este legatura dintre sentimentul de confort, bucuria vietii si indeplinirea activa a

rolului profesional?

Pentru cei inai multi dintre noi, activitatea profesionala constitute unuldintrefactorii esentialipentru bilantulgeneral al valorilor in viata.

Proverbele si zicatorile par sa confirme acest lucru:Dupd munca si rdsplatd, Munca

este brdtard de aur, Lenea e cucoand mare etc.

Majoritatea oamenilor sunt de acord ca activitatea profesionala contribuie la

modelarea calitatii vietii.

Confirma aceasta afirmatie numerosi oameni pensionati pe caz de boala, care nu

stiu cum sa-si umple timpul liber si nu au sansa de a-1 folosi lucrand.

Lipsaaccesului la munca este stresantdpentru om.


35/50

28 Psihologie


36/50


Dar ce se intampla in situatia inversa?

Munca in exces ne poate epuiza fortele fizice si psihice. O asemenea situatie ne

poate limita posibilitatile de valoriflcare a timpului rezervat relatiilor intime,

distractiilor etc.

Muncind prea mult, adesea micsoram progresiv sansa de a aprofunda relatiile in

familie, de a cultiva legaturile intime, neglijam unele nevoi biologice (somnul, odihna,hrana), deteriorandu-ne astfel sanatatea.

Exercitiul 5: Munca - un dar de la Dumnezeu sau o valoare de neatins?

La inceput, incearca sa delimitezi doua scenarii:

a) cineva nu are de lucru, dar doreste sa aiba (este nefericit din aceasta cauza);

b) cineva are o munca apasatoare, pe care o evita cat poate (este nefericit din

cauza excesului de munca).

Analizeaza situatia insuficientei si a excesului. Gandeste-te care dintre aceste

situatii este mai frecventa si tipicapentru mediul tau. Care sunt consecintele

celor doua fenomene? Tu te incadrezi, prin situatia ta, intr-una dintre categoriile de

mai sus?

Ai exemple alternative? Este vorba despre sentimental fericirii, al confortului

emotional care decurge din munca in exces (in sens obiectiv), adica despre

atitudinea ,,pasionatului de munca" si despre bucuria care decurge din lenea si

din trandaveala celui care asteapta ,,sa pice para malaiata".

Ce reflectii poti face? Sunt importante cele care prezinta pentru tine o

semnificatie individuala. De data aceasta este mai important sa te concentrezi

asupra aprofundarii cunostintelor despre tine, decat asupra analizei generate afenomenului.

Hans Salye afirma chiar ca munca este o necesitate biologica: Asa cum muschii

devinflasci si degenerati dacdnu suntfolositi, si creierul nostru va aluneca intr-o

stare de haos si neordnduiald dacdnu-l vomfolosi mereu, efectudnd activitdti care ne

par demne de un anumit scop. Omul obisnuit crede cd lucreazd pentru a-si

asigura mijloacele economice sau pentru pozitia sa sociald, dar, cdnd la capdtul

celei mai reusite cariere isi atinge in sfdrsit aceste scopuri, nu-i mai rdmdne nimic

pentru care ar trebui sdlupte, nici o sperantdinprogres, doarplictiseala determinatd de

monotonia asiguratd din punct de vedere material.

Unii spun ca in viata exista ceva mai mult decat munca. Auzim, de asemenea, ca

trebuie sa muncim pentru a trai, nu sa traim pentru a munci.

Aceste afirmatii pot fi, cu siguranta, interpretate in mod diferit.

Scopul esential al vietii omului nu ar trebui sa constea in evitarea muncii, ci in a

gasi o asemenea ocupatie care sa fie pentru noi o placere, o sursa de relaxare, chiar

daca semnifica, in acelasi timp, o provocare.

Capitol X

Psihologie 29


37/50


38/50


Cel mai bun mijloc de a evita stresul daunator (distresul) consta in a gasi un mediu pe

masura asteptarilor noastre - un partener corespunzator, sot/sotie, sef, prieteni -si in a

alege o activitate profesionala pe care sa o indragim si sa o respectam. In felul

acesta, vom construi o posibilitate adecvata, care sa ne permita sa traim

sentimentul implinirii. Pe aceasta cale putem elimina eficient nevoia de a ne adapta

permanent la conditiile schimbatoare, pe care nu le acceptam si pe care le apreciem in

mod negativ. Asadar, o oaza de liniste? Mai degraba, o gradina proprie, cultivata dupa

gustul nostru.

' ""*' Exercitiul6: Visul men despre munca ideald

L . , _A j pQ|- pierc[e jnsfera visurilor spontane, neincorsetate. Nu le opri cu nici unfel de restrictii sau de ingradiri.

Amuza-te, nutrind speranta ca aceasta distractie poate sa faca din efortul tau o

zona a punerii in valoare a propriului tau potential.

Cum ar trebui sa arate activitatea ideala, pentru tine? Cu siguranta, o munca in

care efortul si satisfactia sa fie armonios echilibrate, nemonotona, dar nici

apasatoare.

la in considerare natura activitatii, conditiile de lucru, colaboratorii, sefii,

onorariul. Gandeste-te si la perspectiva temporala. Nu te enruziasma de niulti

bani pentru nimic, pe o perioada scurta de timp.

Ai aflat ceva nou despre tine? Invita-ti partenerul de discutie si analizeaza

aceasta tema.

Apar, de asemenea, argumente suplimentare in favoarea sensului muncii in sine,

dincolo de rolul sau profesional. Urmareste cu atentie exemplul care urmeaza.

30 Psihologie


39/50


^ Exemplu(D):

Se stie, in general, ca terapia prin munca constituie unul dintre modurile

eficiente de tratare a unor boli psihice. Acest principiu este perfect cunoscut si

realizat in toate mstitutiile care acorda supraveghere si ingrijire persoanelor

neadaptate din punct de vedere social, celor care sufera de schizofrenie, de

depresie. Munca este folositoare deoarece ne disciplineaza corpul si vointa,

consolideaza sentimentul functionarii, ne mentine conditia psihofizica si uneori,datorita muncii, reusim sa conferim sens vietii.

O asemenea munca trebuie sa fie demna (spre deosebire de situatia in care

un grup de pacienti sapa o groapa, pe care, imediat dupa aceea, o astupa un

altgrup).

Nu este vorba despre a lipi cutiute sau a repeta monoton si fara de sens miscari

stereotipe, nici despre efortul fizic care depaseste posibilitatile unei persoane.

v Daca un pacient trebuie sa sape o groapa, o face pentru a planta flori, daca o

femeie care sufera de depresie trebuie sa mature podeaua, o face fiindca,

dupa scurt timp, in sala respectiva va avea loc un concert. Este importanta

sesizarea unor efecte clare, nemijlocite, care, in felul acesta, recompenseaza

propria munca. Oriunde este posibil, munca in terapie trebuie sa fie

individualizata si adaptata la posibilitatile si la aspiratiile individuale.

Exersarea muschilor ne mentine intr-o conditie buna, chiar si atunci cand nu

suntem pacienti! In acelasi mod, munca intelectuala ne permite mentinerea

sentimentului confortabil al eficientei intelectuale. Intreaba-i despre aceasta

manifestare pe intelectualii pensionati, care si-au incetat activitatea. Totul

depinde de tipul de munca pe care o prestam si de modul in care ne raportam la

aceasta.

Eficienta si costurile muncii

Adesea, in psihologie, un mod de abordare a muncii umane este acela de a o

alatura analizei eficientei sau productivitatii activitatilor. Se preconizeaza ca

exista un anumit criteriu de functionare psihica adecvata a omului care lucreaza, iar

acestareprezinta eficienta activitatilor sale. Celelalte fenomene apartin domeniului

psihologiei muncii, in masura in care determina nivelul aceleiasi eficiente . Eficienta

poate fi conceputa ca productivitate masurata in mod obiectiv, precum si ca

productivitate subiectiv perceputa de om, adica, pur si simplu, ca satisfactie generata de

rezultatele propriului efort.

Tu cum concepi eficienta muncii depuse?

Exercitiul 7: Ce inseamna sa lucrezi efident, in viziunea ta?1 Te rog sa definesti tu insuti aceasta notiune, raportandu-te la propria activitate

profesionala sau, eventual, la activitatea unei persoane apropiate, pe care o

observi nemijlocit.

Psihologie 3

1


40/50


Ce crezi? Esti eficient? De ce anume depinde eficienta ta? Cine iti stabileste

nivelul eficientei profesionale? Simti, in general, nevoia de a-ti imbunatati

propria eficienta? Esti determinat, in acest sens, de factori externi? Ce anume te

impiedica in realizarea acestui scop? Gate impedimente sunt de natura

externa si cate de natura interna? Ce anume s-ar schimba pentru tine si pentru

ceilalti daca ar creste sau s-ar diminua eficienta muncii tale? Toate aceste

intrebari le poti aplica, fireste, si in cazul persoanei pe care o observi.

artiftifi

e>et etuv, siMffd...

Poti trimite analiza ca tema pentru acasa. Cum iti apreciezi eficienta in legatura cu

efectuarea acestei teme?

Luarea in considerare a criteriului eficientei, in analiza manifestarii psihice a omului

care lucreaza, este neindoielnic justa, deoarece scopul activitatii sale practice il

constituie obtinerea de rezultate pozitive si valoroase din punct de vedere obiectiv.

Dar individul uman nu poate fi privit doar in acest fel, caci ne manifestam in maimulte planuri: fizico-chimic, biologic, social, metafizic etc.

Este dificil sa gasesti pentru cei care ocupa functii diferite si au profiluri diferite

,,acelasi numitor"! Incercarea de a depasi perceptia traditionala asupra acestui rol

social consta in acceptarea unei perspective subiective. Asadar, ne putem concentra

asupra lumii interne a trairilor celui care lucreaza.

Fireste, eficienta muncii este mai observabila si masurabila, in comparatie cu aceasta

lume a trairilor. Ar trebui sa retinem totodata faptul ca eficienta muncii noastre se

schimba si ca depinde de starea de sanatate si de cea psihica individuala a persoanei, de

varsta si de capacitatea generala de efort a organismului.

Psihologia muncii ar trebui sa se preocupe in primul rand de acele momente in care

lucratorul traverseaza anumite situatii problematice, stari tensionale si dificultati, se

confrunta cu anumite suferinte, chiar daca el lucreaza eficient sau nu, indiferent

daca el insusi este multumit de rezultatele muncii sale.

Eficienta activitatii omului nu exclude o anumita stare de suferinta. Confirma acest

lucru discutiile cu oamenii care spun cu ce pret obtin rezultatele muncii, cate eforturi

psihice ii costa realizarile deosebite. Asemenea eforturi sunt numite in literatura de

specialitate costuri ale muncii.

Lectia 24

eei eare,

efa'&ie*t deadf be, cef

e-jj&et...


41/50

Psihologie32


42/50


Iti propun in continuare un exercitiu practic.

Exercitiul 8: Care sunt costurile muncii mele?

Te rog sa te asezi comod si sa-ti asiguri linistea. Ar fi bine sa nu te deranjeze nimeni. Ai

nevoie de o foaie mare de hartie si de un creion.

Acest exercitiu se adreseaza tuturor celor care desfasoara o activitate

profesionala sau celor care, chiar daca nu mai sunt activi profesional, au

experienta, in urma desfasurarii unei munci cu o durata mai mare de trei ani, in

aceeasi profesie.

Reprezinta-ti exact activitatile pe care le faci zilnic. Intreaba-te in ce procent se

repeta si in ce procent se schimba. In ce masura accepti stabilitatea sau

variabilitatea in munca ta?

Cat din munca ta este efort fizic si ce pondere are activitatea intelectuala? Ce

relatii ai cu colegii de serviciu? Dar cu sefii? Dar cu subalternii? Ce relatie

exista intre aspiratiile si posibilitatile tale si ceea ce faci intr-adevar? Esti laudat si

recompensat pentru efortul depus? Te simti animat sau plictisit? Ai sanse sa fii

avansat profesional?

Intrebarile de mai sus au rolul de a-ti crea o stare care sa-ti permits sa analizezi

cat mai obiectiv care sunt costurile muncii tale.

Ce pret platesti pentru ca prestezi tocmai o asemenea munca? Cum stabilesti

nivelul de rutina pentru ceea ce faci? In ce masura aspectele muncii tale sunt

generatoare de stres? Ce efecte tensionale percepi inprestarea activitatii? Te

rog sa notezi raspunsurile la aceste intrebari.

Gandeste-te la avantajele care decurg din activitatea ta profesionala. Nu uita ca

trebuie sa gasesti argumente care sa-ti justifice munca, fiindca altfel nu

gasesti rostul a ceea ce faci.

Materialul elaborat il poti trimite ca tema pentru acasa.


43/50


Un rol important il joaca aici relatia dintre exigentele activitatii si posibilitatile omului.

Unele dintre cele mai importante cerinte sunt: fizice, organizatorice si sociale,

precum si exigentele care decurg din specificul rolului profesional.

Posibilitatile omului sunt dependente indeosebi de procesele sale cognitive,

emotionale (indeosebi atitudinea fata de munca), precum si de scopurile si planurile de

viata pe care omul doreste sa le realizeze in activitatea proprie sau prin intermediul

acesteia.

Intelegi perfect ca exigentele si posibilitatile pot corespunde intr-un grad diferit, iar

concordanta dintre acestea depinde de factori esentiali de comportament, in situatia de

munca.

In activitate, sarcinile concrete sunt adesea trasate. Cel mai important este daca

persoana le accepta. Omul poate nega scopul sau programul activitatii trasate.

Important! este, de asemenea, si acceptarea conditiilor de realizare a sarcinilor.

Cand nu acceptam scopul, nu avem sentimentul sensului intregii activitati, iar cand nu

acceptam programul, adesea a

Psihologie lectia 23 + 24

Documents

Transcript of Psihologie lectia 23 + 24