Psihologie lectia 1 2

7/29/2019 Psihologie lectia 1 2

1/148

a toate celelalte fiinte, omul interactioneaza cu lumea in care traieste. El p

pravietui doar atunci cand mediul exterior are anumite caracteristici fiz

himice, si, totodata, cand prezinta o serie de dimensiuni socio-cultu

respunzatoare.

ea mai importanta reflectie care apare pe tema interdependentei dintre om si

ediu este constatarea ca suntem singurele fiinte - cunoscute pana acum in

nivers - care pot sa isi influenteze activ propriul destin,

at lanivelul individului, cat si al intregi

ecii.

esizand posibilitatile noastre de

eatie,

esenta nelimitate, sa ne oprim

ntru o clipa asupra unei

flectii serioase. Sa observam spre ce tinde creatia noastra. De asemenea, sa a

Introducere


2/148

mpetenta de a distinge pertinent intre aspectele asupra carora avem influ

cele a caror schimbare nu sta in puterea noastra. Elementele care pot f

himbate ar trebui sa-ti declanseze energia si motivatia de participant

nstient si responsabillaexistentaproprie, iar cele care nu pot fi schimbate,

sponibilitatea de a le accepta si de a le folosi cat mai bine.

entru a colabora cat mai productiv cu tine, ma voi prezenta acum mai det

unt psiholog si incepand de astazi voi incerca sa te insotesc in noua ta cala

carei scop il constiruie cunoasterea si imbogatirea sinelui.

entru buna noastra comunicare, merita sa explicam insa de la inceput

mportant. Daca vrei sa stii mai multe, acest curs iti va permite sa faci primii p

ocesul de cunoastere, ramanand ca tu sa aprofundezi ce te intereseaza mai

aca vrei sa intelegi totul, cursul iti va propune doar directiile dupa care

ientezi.

otusi, eu am ales aceasta modalitate de organizare si prezentare a cursului.

ot justifica alegerea mea? De ce cred ca tu vei fi multumit? Pur si simplu


3/148

onvingerea ca ai dreptul sa cauti, sa pui intrebari, sa doresti sa afli mai mult

telegi mai mult. De asemenea, ai dreptul sa cauti ajutor in situatiile difici

preciez curiozitatea fata de ceilalti si fata de propria ta persoana.

e invit deci la lectura, la experiente noi si profunde, precum si la reflectii cu

u te intalnesti la fiecare pas. Reflecteaza acum daca acest moment este pri

entru lectura primelor lectii ale cursului. Asaza-te confortabil si concentreaz

ucces!

rofesorul tau


4/148

in ce mod a fost organizat materialul cursului dePsihologiel

Materialul cursului se compune din 30 de module (60 de le

prezentate sub forma unor fascicule; ele vor fi rndosariate intr-o

specials, pe care EUROCOR ti-o pune la dispozitie.

Dorim sa-ti atragem atentia asupra caracterului special al materia

lectiilor, menit a-ti inlesni munca:

fiecare modul are o anumitS structure didactics, care se va p

pe intreg parcursul acestui curs;

un element important in cadrul acestei structuri il repre

numeroasele exemple, precum si exercitiile practice, cu aju

carora vei putea sa valorifici in mod curent cunostintele dobandit

fiecare modul se incheie cu o temS pentru acasa, ce reprezi

modalitate eficientS de autocunoastere si de verificar

cunostintelor dobandite in urma parcurgerii caietului resp

Psihologie


5/148

indicative referitoare la rezolvarea temelor pentru acasa

colaborarea cu profesorul tau sunt prezentate la sfarsitul caietulu

cursurile noastre prin corespondents se disting printr-un stil dir

expunerii. Am hotarat sa ne adresam studentilor nostri in mod d

folosind formula ,,tu", si nu ,,dumneavoastra", intrucat consid

ca textele devin astfel mai clare si mai plScute la lecturS. A

aspecte joaca un rol deosebit de important in cazul cursurilor

corespondents.

folosim reprezentari grafice pentru inlesnirea insusirii

cunostintelor. Fiecare cursant EUROCOR are un profesor

personal.

Temele propuse in fiecare modul vor fi expediate pe adresa Institu

EUROCOR, urmand ca profesorul personal sa apre

corectitudinea raspunsurilor si sa transmits comentariile sal

marginea acestora. Iti recomandam sa rezolvi tema doar

parcurgerea integrals si atenta a materialului prezentat.


6/148

Pentru ca studiul individualsa fie cat mai usor si eficient, pe marg

lectiilor au fost introduse diferite simboluri:

semnaleaza notiunile, definitiile si ipotezele noi

mnaleaza exercitiile practice pe care trebuie sa le rezolvi

3 (21} ^ indicS faptul ca tema respectiva a mai fost abordata intr-o lectie

terioarS (in acest ^^ caz, tema a mai fost abordata in lectia 3, l

gina 21).

Psiho


7/148

Programa cursului dePSIHOLOGIE

Cursul a fost structurat pe capitole si lectii. Temele lectiilor

prezentate sub forma unor intrebari succesive. Vei

raspunsurile la aceste intrebari doar dupa incheierea lec

materialelor noastre, dupa efectuarea tuturor exercitiilor si

analiza propriilor reflectii, care apar pe parcursul aprofun

aspectelor abordate.

I) PSIHOLOGIA - STIINTA DESPRE OM

Lectia 1 - Cum pot fl folosite cunostintele de psihologie in v

cotidiand? Lectia 2 - Cum te pot ajuta psihologii si in ce

domenii?

H) DESPRE EFORTUL SOLICITAT DE

EVENIMENTELE DIN VIATA COTIDIANA

Lectia 3 - Ce reprezintd stresul pentru om?

Lectia 4 - Cum ne influenteazd viata situatiile critice?


8/148

HI) INFLUENTA SITUATIILOR CRITICE ASUPRA

VIETII AFECTIVE SI ASUPRA ACTIVITATII

INTELECTUALE

Lectia 5 - Cum ne manifestdm in situatii critice?

Lectia 6 - Ce putem face pentru a depdsi situatiile critice?

IV) REACTII POSIBILE IN SITUATII CRITICE

Lectia 7 - Cum sd ne raportdm eficient si rational la stres?

Lectia 8 -De ce unele forme de apdrare impotriva stresului s

ineficiente?

V) SOLICITAREA SI ACORDAREA SPRIJINULUI

Lectia 9 -De ce omul este considerat fiintd sociald?

Lectia 10 - Omul actioneazd spre binele sdu sau impotriva sa?

VI) REACTIA OMULUI FATA DE SINE INSUSI

Lectia 11 -De ce ar trebui sd ne placd de not

insine? Lectia 12 - Cum ne autoapreciem?


9/148

VII) AUTONOMIE SI DEPENDENTA IN EXISTENTA

OMULUI

Lectia 13 - Cum reactionam cdnd considerdm cd nu suntem noi responsa

pe

ceea ce ni se intdmpld? Lectia 14 - Cum reactionam cdn

considerdm cd noi suntem responsabili pentru

ceea ce ni se intdmpld?

VIII) COMUNICAREA VERBALA SI NONVERBALA

Lectia 15 - Ce stil de comunicare verbald folosim?

Lectia 16 - Ce cistigdm si ce pierdem folosind ,,jocurile"

interpersonale?

Lectia 17 - Ce intelegem prin ,,limbajul trupului"?

Lectia 18 - Cum sd folosesti si cum sd interpretezi adecvat mim

si vocea?

I)) DESPRE SENTIMENTUL APARTENENTEI

Lectia 19 - Ce reprezintd grupul la care md raportez?


10/148

Lectia 20 - Ce influentd are asupra mea apartenenta la diferi

grupuri?

)) MODALITATI DE ADAPTARE LA ROLURILE

SOCIALE

Lectia 21 - Cum reactionezi in rolul de COPIL, fata de

pdrintii proprii? Lectia 22 -De ce este dificil sd joci rolul de

elev sau de student?

ihologie 3


11/148

ectia 23 - Cum sd te manifesti in rolul de PARTENER?

ectia 24 - Cum sd te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine

atisfactie?

ectia 25 - Ce sd fad pentru ca rolul de PARINTE sd fie unul benefic

entru tine

si pentru copiii tdi? Lectia 26 - Cum sd rdspunzi efident exigentelo

mpuse de diferite roluri sociale?

XI) DESPRE EVOLUTIA PERSONALA SI DESPRE

REALIZAREA DE SINE

ectia 27 -De ce anume depinde valorificarea potentialului

ropriu? Lectia 28 -In ce constd imbundtdtirea pdrerii despre

ne?

II) ROLUL AUTOPSIHOTERAPIEI SI AL TERAPIEI

ROFESIONALE

ectia 29 - Ce tehnid de autopsihoterapie poti folosi efident?

ectia 30 - Cdnd trebuie sd iei decizia de a solicita ajutor psihologului?


12/148

ectia 31 - Cum putem sd-i ajutdm pe ceilalti?

ectia 32 - Cdnd trebuie sd soliciti ajutor altor specialists?

III) DESPRE SANATATEA PROPRIE SI A CELORLALTI

ectia 33 - Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei un

oli

somatice? Lectia 34 - Care este atitudinea noastrd fata de boald

fata de cei bolnavi?

IV) DESPRE SUBCONSTIENT

ectia 35 - Ce trebuie sd stim despre vise?

ectia 36 - Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

V) DESPRE SANATATE SI DESPRE BOALA

ectia 37 - Ce este sdndtatea psihicd si care sunt mecanismele

cesteia? Lectia 38 - Ce trebuie sd stim despre patologia vietii

sihice?

VI) PREOCUPARI SI TENDINTE IN PSIHOLOGIA


13/148

ONTEMPORANA

ectia 39 - Care sunt domeniile de interes ale teoreticianului in psihol

a

inceputul secolului XXI?

ectia 40 -In ce aspecte de viatd pot interveni psihologii-practicieni?

,

VII) EU SI COPIII CARE IMI SUNT fNCREDINTATI

ectiile 41 si 42 - Cum sd ne petrecem timpul impreund cu copiii?

ectiile 43 si 44 - Cum poate fi folositdpsihoterapia prin exercitiifizice

ntru copii? 'Lectiile 45 si 46 - Cum ii putem ajuta pe copii cdnd

vatd? Lectiile 47 si 48 - Cum sd abordezi perioada adolescentei?

VIII) EU SI GRUPUL DE PRIETENI

ectiile 49 si 50 - Cum sd optimizdm relatiile cu ceilalti?

IX) EU SI PARTENERUL MEU

ectiile 51 si 52 - Ce putem face pentru a imbundtdti relatia cu


14/148

artenerul?

X) EU SI PROPRIA MEA DEZVOLTARE

ectiile 53 si 54 -Putem fi creativi?

ectiile 55 si 56 -Este posibil controlul stresului?

ectiile 57 si 58 - Cum te poti cunoaste mai bine?

ectiile 59 si 60 - Cum sd folosim creativ cunostintele de psihologie?

"""""*"

Psihologie


15/148

Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in viata cotidiana

ne ai venit!

a facem cunostinta! Nu stiu cine esti. Cu siguranta esti de acord cu mine ca a cun

persoana noua este o situatie de rise. Riscul ne rezerva atat surprize placute,

placute, cu acelasi grad de probabilitate. Sper ca legatura noastra sa fie cu ade

teresanta si importanta. Cu alte cuvinte, sa fie o surpriza placuta pentru tine.

Exercitiul 1: Ce poate ascunde ofoaie obisnuita de hartie?

De cate ori nu ne-am intrebat ce poate ascunde o foaie obisnuita de hartie

propun un joe in care ai posibilitatea sa te privesti in timp ce eu, desi nu p

particip nemijlocit la jocul respectiv, construind exercitiul, voi incerca

LECTIA1


16/148

imaginez emotiile pe care le traiesti.

Pregateste o coala de hartie. la niste creioane colorate. Incearca sa desene

iti place. Iti garantez ca nimeni nu va judeca desenul tau. Tema, form

calitatea lucrarii vor ramane un secret. Ar fi bine sa nu afectezi muncii tal

mult de un sfert de ora. Te asigur cu toata convingerea ca nu e pierde

vreme. Desenand, nu te gandi la ce anume ar spune cei care te-ar vedea a

Fii deschis, participa la experiment.

esupun ca ai terminat de desenat. la foaia in mana. Uita-te la aceasta buca

artie ca la ceva important, ca la un rod al mainii, al mintii si al imaginatiei

asa deoparte aprecierile scolare care ti-au blocat uneori expresia ta fireasca.

otrivit teoriei hologramei, tot ceea ce facem exprima ceva despre felul nostru

Cu alte cuvinte, orice fragment dintr-o structura mai mare, care in cazul d

te personalitatea ta, cuprinde informatii complete despre ansamblul stru

spective. Dificultatea consta in faptul ca nu reusim sa le descifram. Voi incer

ajut.


17/148

r fi bine ca acum sa raspunzi - de preferinta in scris - la intrebarile urmatoare

ezi pe aceasta bucata de hartie?

u te multumi cu raspunsuri simple, firesti. Cauta. Vorbeste despre culoare, fo

espre valorificarea spatiului. In timp ce privesti, poti misca hartia, o poti ra

ntru a o vedea din diferite unghiuri, indiferent daca desenul are un continut ab

u concret.


18/148

ectia 1 Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in v

tidiana?

Ce simti in legatura cu ceea ce vezi?

Noteaza ceea ce simti - sentimente, emotii, stari de spirit. Nu te

limita doar la observarea sentimentelor pozitive sau negative, ci

incearca sa-ti surprinzi starea mult mai atent. Observa care

elemente ale desenului sunt placute, apropiate, calde, si care iti

starnesc teama, ostilitatea, agresivitatea. S-ar putea ca in legatura

cu unele elemente ale desenului sa simti un fel de rusine sau de

jena... Toate trairile tale sunt importante, indiferent de

semnificatia si de intensitatea acestora.

Ce crezi despre autorul desenului?

Incearca sa-ti imaginezi ca habar nu ai cine este autorul desen

Fireste, este un joe, dar unul important si creativ! Imagineaza-ti

gasit aceasta bucata de hartie pe trotuar, in ascensor sau in orica

loc public. Ai ridicat-o... si o privesti cu atentie si interes. Te rog


19/148

gandesti o clipa ce om ar fi putut desena asa ceva? Unul tan

varsta, un copil? De ce sex crezi ca este autorul? Este o pers

energica, plina de viata sau mai curand pasiva si dependen

ceilalti? Da libertate '\^,-imaginatiei si noteaza-ti observatiile.

Sper ca ai descoperit ceva nou despre tine si ca acest mod de a-ti

petrece timpul te ajuta. Exercitiul a avut ca scop prezentarea ta.

Daca doresti, anexeaza observatiile tale la tema pentru acasa si le

putem discuta. Nu uita sa te autoapreciezi pentru clipa de

sinceritate fata de tine insuti, pentru timpul si energia consacrate

propriului EU.

Si inca ceva important: nu uita ca poti folosi in mai multe feluri

acest exercitiu! Poti schimba impresii pe baza lucrarilor cu

cineva apropiat, in care ai incredere. Aminteste-ti totusi ca nu

sunteti profesionisti si ca observatiile voastre nu reprezinta o

diagnoza autentica. Ele trebuie sa fie exprimate deschis, binevoitor

si sincer. Scopul impartasirii lor este acela de va apropia. Daca


20/148

partenerul tau potential in acest exercitiu iti genereaza

sentimentul amenintarii, retrage-te si renunta la aceasta idee. Nu

uita ca persoanele fata de care ne deschidem mai profund trebuie

sa fie potrivite pentru aceasta. Deschiderea excesiva ii

caracterizeaza pe oamenii mai putin chibzuiti, usor infantili. Fii,

asadar, chibzuit in luarea deciziei!

Sa revenim insa la tema primei lectii, care se focalizeazape

utilitatea cunostintelor specializate -

in cazul de fata, a celor de psihologie - i

viata de fiecare zi. Vom incerca sa

cunoastem acele fenomene psihice care ne intriga sau ne

starnesc emotii si controverse si ale caror zone de actiune sunt

apropiate de noi.

Sa incercam sa privim impreuna conturul

variatelor domenii ale psihologiei.

Literatura de specialitate in care cautam


21/148

raspunsuri la intrebarile noastre este mai putin

accesibila, din punctul de vedere al limbajului,

complicata teoretic, contradictorie uneori fata de planul concret. Ch

si o disciplina

atat de riguroasa cum este fizica ne raspunde la intrebarea cu privi

natura lumii,

Psihologie


22/148

Psihologia - Stiinja despre om Capitol I

~" prezentand-o cand ca o unda, cand ca o multime de particule

ar psihologia?

Este dificila, organizata pe nivele, echivoca. Uneori, ne pare

exista ,,psihologii" variate. Chiar asa este, daca abordam a

domeniu cu atentie. Fiecare orientare distincta deriva parca

alte premise in privinta existentei omului si a metodelo

cunoastere a acestuia. Cu alte cuvinte, citind literatura psiholo

sau alegand o anumita orientare a ei, trebuie mai inta

raspundem la intrebari strict legate de principiile la car

raporteaza autorii. Aceste principii coexista in sist

conceptuale. Abia dupa o asemenea prelucrare teoretica pu

descrie si cerceta ,,obiectul" complicat care este OMUL.

Sa incercam sa urmarim acest proces pornind de la exem

Orientarile dominante in psihologia secolului XX au

psihanaliza si behaviorismul. In fiecare dintre ace


23/148

personalitatea umana este abordata altfel. In psihanaliza, o

este determinat de propria sa natura biologica. In behavior

este complet dependent de stimuli exteriori, provenind

mediul inconjurator. In pofida divergentelor

esentiale, reprezentantii ambelor orientari se caracterizeaza pr

tudine similara

fata de om. II lipsesc de subiectivitatea activa, de posibilitate

a-si decide propria soarta, cu alte cuvinte, de vointa liber

ambele orientari, omul este o fiinta simplificata in mod esen

Dupa sustinatorii acestor orientari teoretice, cunoscand fac

care il determina pe om, pot fi cunoscute si modalitatil

actiune pentru a obtine personalitatea dorita. Ei consider

actiunile umane pot fi prevazute cu o mare probabili

corectate, iar structura personalitatii poate fi major influen^ata

impotriva unei asemenea viziuni asupra omului se pot form

contraargumente, iar unul dintre exponentii principal! ai


24/148

conceptii opuse cu privire la natura umana este Rollo May

care il citam aici:

Ai petrecut toatd viata pentru a-i convinge pe toti cd munt

cei mari sunt niste

musuroaie de cdrtitd- iatdm ce

constdvina

ta. Cand omul era tragic, l-aifdcut

trivial,

cand era canalie, l-ai numit mediocru. Cand

se supunea pasiv durerii, il defineai drept

pozeur gratios, iar cand a cdpdtat suficient

curaj pentru a actiona, l-ai numit stimul si

reactie (...) Ai modelat omul dupa chipul

uneijucdrii de copii sau al cuiva care sa

corespundd maximelor obligatorii in scoala

de duminicd. Si intr-un caz si in celdlalt, a iesit un mic mon


25/148

Nimic mai simplificat! Se spulbera iluzia ca stiinta despre

poate fi dobandita doar cu ajutorul metodelor obiective fol

fara o conceptie antropologica acceptata anterior si fara o filoz

a cunoasterii, chiar si in domeniul cercetarilor psiholo

experimentale.

Sa examinam acum psihologia alternativa in aborda

umanista. Potrivit psihologilor umanisti, omul nu reprezin

suma de elemente constitutive. El este personalitate, nu organ

Cunoasterea functionarii elementelor este importanta si

" i se atribuie valoare stiintifica. Dar nici aceasta nu este o stii

spre om, ci o

.

Psihologie 7


26/148

ectia 1 Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in

tidiana?

multime de informatii sistematizate despre functionarea unei p

intregului pe care il reprezinta personalitatea, despre organism

Bugental scrie:

Scopul final al psihologiei umaniste il constitute descri

completd a ceea ce inseamnd sd trdiesti in chip uman. Es

descriere aposibilitdtii umane de a simti, de a gdndi si a action

descriere a maturizdrii umane, a maturitdtii si afelului de a mu

descriere a interactiunilor umane in diferite medii si con

precum si o descriere a importantei depline a locului omulu

Univers.

Bine, dar ce pot avea in comun toate aceste consideratii dific

incurcate cu raspunsul nemijlocit la nevoile tale individuale? Pro

doresti sa stii mai multe lucruri, doresti sa intelegi, sa-ti ex

posibilitatea de optiune... Doresti sa nu te mai simti rau sau nesi


27/148

si cred ca ai dreptul sa obtii un raspuns riguros la intrebarile

lata raspunsul psihologiei umaniste.

Aceasta orientare teoretica sustine ca procesul descrierii experi

noastre poate sa schimbe aceasta experienta. Daca descrierea

completa, detaliata, poate deveni o baza a schimbarilor in exper

descrisa.

Ce inseamna aceasta explicatie pentru noi? Pur si simplu, posibili

de a efectua schimbari, de a ne perfectiona, de a depasi propriile gr

pe baza autocunoasterii. Putem actiona asupra propriei vieti! Ad

acestei orientari resping obiectivitatea stiintifica, considerand ca

stiinta este relativa si schimbatoare. Din fericire, nu neaga acumu

inregistrate de celelalte orientari din psihologie, dar se straduiesc

completeze, indeosebi cu aceasta dimensiune specific umana, si

incadreze in contextul unei conceptii mai largi despre exper

umana.

In culturile primitive, un antidot pentru teama si incertitudinea din


28/148

cotidiana era invatatura persoanelor varstnice si cu experienta, baza

traditie. Astazi cautam raspunsuri la indoielile noastre in familie, in c

de prieteni, in lecturi, in biserica. Dar lumea noastra contemporan

cere energie si competenta - pur si simplu, perfectiune. Este o

sigura pentru cei puternici, tineri si fhimosi. Constituie o .'.< provo

pentru persoanele nesigure pe ele, traversand diferite crize si inco

Pentru persoanele carora le vine greu sa gandeasca despre ele cu man

prietenie si respect. Din aceasta categoric face parte majoritatea popu

noastre. Din pacate, putini dintre noi au sentimentul ca ,,s-au n

pentru succes"!

Grijile noastre obisnuite se acumuleaza, se suprapun, se am

rezolvarea lor ,,pentru mai tarziu". Uneori, acestea sunt prea m

alteori prea dificile. Se intampla totodata ca aproape nimic sa n

perrurbe confortul psihic. Cu toate acestea, dorim sa perfectio

ceva in noi, in conduita noastra, in relatiile cu ceilalti. Dori

evoluam, sa mergem ,,inainte", sa descoperim noi posibilitati.


29/148

Cred ca acum a sosit momentul pentru a incerca, daca doresti,

raspunzi la intrebarea: care este motivatia ta personala de a partici

acest curs de psihologie?

Priveste descrierile urmatoare. Stabileste in ce masura ele r

propriile tale predispozitii.

Psiho


30/148

Psihologia - tiinta despre om ' . ;.

Capitol I

Exemple (A):

> Ai necazuri. In unele aspecte ale vietii suferi esecuri. N

simti bine. Se intampla ceva rau in jurul tau. Doresti

faci ordine in viata. Poate ca pana la urma, te ajuta cinev

> Te plictisesti. Traversezi o stare de insatisfactie. De

o analiza superficiala ar arata ca totul este in ordine,

esti ,,dornic de senzatii". Viata personala si existenta

din jur ti se par cenusii. Poate ceva le va imprima acc

mai vii, mai ,,colorate"!

> Te simti excelent! Ai multa energie, toata lumea e

Prietenii tai sunt niste optimisti. Tu insuti ai dori sa vez

multe lucruri, sa cunosti mai mult, sa intelegi mai

Poate ca merita sa-ti cunosti in profunzime viata si

extinzi modul de a vedea lumea?


31/148

Fireste, motivatiile se pot combina si intrepatrunde. Dar cu

acestea, merita sa fie constientizate. De ce? Ceea ce asteptam

o situatie noua influenteaza enorm modul nostru de a o inte

De asemenea, determina modalitatea de a o valorifica. Dac

constientiza ce anume te-a determinat cand ai luat decizia

urma acest curs, vei dispune de oportunitatea ca asteptarile ta

se implineasca.

Sa analizam acest proces pe baza unor exemple. Imaginea

ca te afli la o degustare de mancaruri exotice. Sa presupune

nu ai mancat niciodata asa ceva si ca nu cunosti parerea celo

persoane despre mancarea respectiva.

Exemple (B):

^ Gandesti: Vafi groaznic. Mi se face rdu doar de la m

Ce caut eu aid!?

> Gandesti: O sd tncerc. Rise. O sdfie pentru min


32/148

experientd cu totul noudsi incd nu stiu cum am s-o ca

Chiar dacd n-o sd-miplacdgustul, s-arputea ca aspe

mirosul sau compozitia sd-mi convind. Celputin cu

ceva nou si-mi fac opdrere!

> Gandesti: Revelatie! Totul va fi perfect. Oam

serviciul, muzica. In ultima vreme tocmai asta vi

Trebuie sdfie grozav. Doar mdgdndesc si incep sd sal

O sd am ce sdpovestesc!

Ce se intampla in continuare?

Incepand degustarea, cautam

involuntar confirmarea primei

conceptii. Nu ne plac situatiile in care

atitudinea noastra se dovedeste lipsita de

justete. Daca realitatea nu se potriveste cu

reprezentarile noastre, o ,,elaboram" in

subconstient, modeland-o dupa convingerile


33/148

proprii. Acest lucru nu se intampla insa fara

participarea ratiunii! Ni se pare tot timpul ca

suntem pe deplin

rationali si ca cei din jur sunt de aceeasi parere.

- __ ______________ __

Psihologie


34/148

ec^ia 1 Cum pot fi folosite cunostinjele de psihologie in

tidiana?

Din pacate, crede-ma, iti va placea mai mult atunci cand esti pred

sa mananci cevadelicios!

Sa revenim acum la problema atitudinii si a asteptarilor fata de

Te indemn sa te manifesti deschis in raport cu noile experience, fa

supraestimezi posibilitatile psihologiei.

Incearca, risca, apoi apreciaza. Cauta ce este potrivit si impo

pentru tine. Nu fi lipsit de simt critic, straduindu-te sa a

aprecierile pentru mai tarziu.

Vezi, chiar in felul acesta poate fi folosita psihologia in fiecar

Analiza concreta a propriilor asteptari si a altora este un exc

antrenament, permitand mentinerea controlului ratiunii si conf

emotional.

lar acum sa trecem la elemente concrete, luate din experienta noas


35/148

ti sugerez sa depui efort si perseverenta in stimularea imaginatiei

elaborarea exemplelor din viata personala.

Exemple (C):

> Te trezesti de dimineata cu convingerea profunda ca asta

o sa-ti reuseasca nimic. Pastrezi amintirea neclara a unor

care te-au chinuit in timpul noptii. Resimti dureri somatice

te supara. Nici oglinda nu este ,,generoasa" - nu pari sufi

de asemanator cu persoanele de pe copertele unor rev

Astazi ti se poate intampla oare ceva important? Plictis, ru

graba.

^ In tramvai te simti strain. Langa tine observi multimea anon

ru insuti esti extrem de singur. Oamenii ti se par ostili, agre

Simti aversiune, teama, poate chiar repulsie. Vrei sa pleci de

cat mai repede.

^ Putem imagina un alt scenariu. Te intalnesti pe strada c


36/148

prieten pe care nu 1-ai vazut de mult. Ti se pare ca, pe parc

conversatiei, el este deosebit de nepoliticos. Manifesta tot tim

o atitudine de superioritate, iti povesteste despre suc

spectaculoase. In general, nu te asculta, ignorand incerc

tale de a stabili o buna comunicare. Cand, in final, pleac

simti mai mic, mai prost, mai urat si mai neajutorat...

Ce poti face in fiecare caz? Pur si simplu, totul! Fii atent. Inteleg

cunoscand mai multe lucruri, vazand problema in ansamblu, ai

multe posibilitati de optiune. Responsabilitatea ta in fata vieti

dificultatile si bucuriile ei, devine mai profunda. Cu alte cuvin

insuti admiti existenta unor greutati sau cauti calea de a te elibe

ele. A fi responsabil pentru calitatea vietii poate parea impovar

Aceasta impovarare consta in resimtirea sentimentului de vino

atunci cand, in pofida cresterii constiintei si a nivelului de cunos

continuam sa facem greseli. Te asigur insa ca acestea sunt grese

alta natura, iar caracteristica umana de a gresi si de a nu fi per


37/148

trebuie inteleasa de la inceput, pentru a nu aluneca i

megalomanie nociva.

0 Psihologie


38/148

Psihologia - tiinta despre om Capitol I

" Asadar, cum putem beneficia de cunostintele de psihologie in

uatiile prezentate

in exemplele anterioare?

Cred ca este greu sa efectuam o clasificare sau sa elabo

anumite ierarhii in folosirea acestor cunostinte. Le voiprez

pe acelea care imi par deosebit de utile.

In situatiile expuse anterioriti poti imbunatati confortul psi

Cand cunosti legitatile care ne guverneaza emotiile, modalit

de identificare a acestora, de comunicare, precum si strategiil

dobandire a autocontrolului, ca si mecanismele de reactie, iti v

mai usor sa te dirijezi in mod constient si sa construiesti o situ

pentru a obtine o stare afectiva optima. Aici iti pot fi de f

unele tehnici de autopsihoterapie, elemente de psihogimnas

exercitii ale corpului, precum si tehnici de comunicare.

Cu ajutorul psihologiei poti invata sa te intelegi mai bine pe


39/148

si pe ceilalti.

Cunoscand mecanismele motivationale, ca si teoriile dezvol

personalitatii, vei putea raspunde mai bine la intrebarea

ce?". De ce procedezi astfel, de ce receptezi lumea emoti

tocmai in acest fel? De ce ceilalti iti apreciaza viata astfel? D

fac oamenii asemenea optiuni? Etc. Raspunsurile pot con

rezultatul incercarilor de a analiza comportamentul uman la

nivel general si, fireste, pe baza anumitor teorii, despre care

vorbit mai inainte.

Iti poti corecta, de asemenea, atitudinea fata de prop

persoana. Intelegand necesitatea autoacceptarii, vei putea inc

sa accepti si sa apreciezi propriul mod de a fi. Folosind

exemplu, tehnicile autoafirmarii, analizandu-ti voc

cunoscand analiza tranzactionala, iti va fi mai usor sa te acc

asa cum esti, pastrandu-ti judecata sanatoasa, realismu

independent in autoapreciere.


40/148

l\i poti corecta propriile reactii fata de ceilalti oam

Reflectiile mai profunde asupra a ceea ce se intampla in real

intre persoane, in diferite situatii, reflectii

pe care ti le detaliaza teoria comunicarii interpersonale, iti vor

rmite sa optimizezi

contactele tale cotidiene si sa te pregatesti pentru discuti

importanta cruciala in viata ta. Iti vor permite totodata si iti

inlesni considerabil adoptarea unor decizii intelepte de intreru

a unor legaturi cu anumiti oameni si de cultivare a altora.

Rezumand, cunostintele de psihologie permit:

- cunoasterea;

- ameliorarea a ceea ce este nefavorabil pentru individ;

- atenuarea lipsurilor;

- dezvoltarea si promovarea a ceea ce este benefic din pun

de vedere al individului;

prevenirea aparitiei tulburarilor.


41/148

Astfel, pot fi dobandite sansele de a exercita o influenta

mare asupra vietii proprii.

-

Psihologie 11


42/148

ectia 1 Cum pot fi folosite cunostffl{ele de psihologie in

aja cotidiana?

Aceste actiuni sunt numite in limbaj specific: diagnoza, ter

ameliorare si stimulare a dezvoltarii, profilaxie.

Psihologia se centreaza asupra omului in mediul sau inconju

asupra omului ca personalitate. Ne analizeaza pe noi, oamenii, la

individual, la scara personala. Se intereseaza de fenomene tipice

exceptie. Se concentreaza asupra unor probleme dependent

natura si de cultura. Pe noi, psihologii, ne fascineaza evolutia um

in timp, la nivelul individului si al speciei.

Psihologia contemporana ne trateazacafiinte deosebite, irepetabile, u

fnfelul lor.

ercetatorul si persoana cercetata sunt oameni care beneficiaza de ac


43/148

epturi, doar aparent aceasta relatie pare ca nu are la baza parteneriatul dintr

andeste-te cat de greu este sa fii obiectul analizei efectuate de tine insuti. C

eu este sa raspunzi complet si sincer la intrebari privind propriile atitudini

i modalitati de lucru asupra propriei persoane.

e rog sa iti analizezi conduita cu modestie. Este indicata o atitudine ration

hilibrata cand incerci sa raspunzi onest la intrebarea cu privire la scopurile

ui servesc cunostintele si abilitatile tale? Nicidecum intentiei de manipulare

te expresia existentei unor complexe profunde, si nici realizarii aspir

olnavicioase de a dobandi puterea, in locul cultivarii legaturilor baza

schidere, pe incredere si pe iubire.

sosit momentul pentru exercitii practice. Ne straduim sa observam

tionam asupra noastra insine, fara a nedreptati pe cineva. Iti amintesti p

uatie prezentata? Se referea la o zi care incepea prost, la dimineata care a

nu ne va fi bine toata ziua. Daca nu iti mai amintesti, intoarce-te la exem

spectiv. Ce strategic ofera psihologia intr-o asemenea situatie?

tmcat persoana umana este considerata o entitate psihofizica, putem spu


44/148

te totodata trup, nu doar un ,,locatar" pasiv al unui anumit corp. O asem

ziune asupra omului implica afirmatia ca dispozitia, starile sau afect

upului sunt strans legate intre ele. Cercetarile asupra fiziologiei organism

stru indica existenta unor interconexiuni intresoma si psyche.

unoscand toate acestea, vei putea sa treci dincolo de cercul absurd, care al

propria orbita, si sa sesizezi in jur ceva optimist, constructiv. Starea ta de

va schimba in bine, daca vei reusi sa te ingrijesti in mod adecvat de pro

up.

propun acum un exercitiu. Sper ca il vei incerca cu prima ocazie, il vei ret

vei folosi cu succes.

2 Psihologie


45/148

sihologia - Stiinja despre om Capitol I

Exercitiul 2:Schimbarea stariide spirit

Daca te domina proasta dispozitie, surescitarea sau somnolenta, iar tu

timp, chef, energie sau cunostinte pentru a analiza cauzele acestei stari

incerca intr-un mod simplu sa obtii macar o schimbare in bine, de mome

ameliorare.

Te rog sa te ridici si sa deschizi larg fereastra. Stand cu picioarele depa

respira adanc. Nu uita sa inspiri pe nas si sa expiri incet, pe g

Straduieste-te sa prelungesti faza expiratiei. Asculta-ti ritmul natur

propriului corp, fii atent la ritmul si la profunzimea respiratiei. Incear

numeri de la unu la zece inspiratiile si expiratiile.

Dupa un timp, misca usor talpile si palmele. Gandeste-te o clipa la f

frumusetea si agilitatea lor. Iar acum freaca-ti in mod hotarat, destul de put


46/148

si de cateva ori fata, ca si cand te-ai sterge cu un prosop dupa spala

delicat, dar miscarile tale trebuie sa fie ferme, pentru a resimti caldura.

mainile sunt reci, ar trebui mai intai sa le incalzesti, frecandu-ti energie pal

Acum atinge-ti cu varful degetelor pielea capului. O poti fireca si masa, im

miscarea pe care o faci cand iti speli parul.

r fi posibil ca acum sa mcerci o anumita schimbare. Daca insa iti p

ercitiul si te simti bine, continua, urmarind instructiunile.

dica-te. Freaca-ti energie cu palmele intregul corp. Incepe de la cap si in

talpile. Cand actionezi in felul acesta, te rog sa gandesti cu caldura, cu re

simpatie la intreaga ta structura fizica, spirituala si ps

aca vrei, executa 10-15 sarituri rapide. Daca iti p

celereaza ritmul si executa sarituri mici, dar energice. Ateriz

ridica-te cat mai elastic. Un terapeut cu experienta spunea adesea ca nime

inalta deasupra suprafetei pamantului cu aceeasi expresie a fetei cu

boara dupa o clipa.

aca nu vrei sa sari, incearca sa te apleci sau sa-ti rotesti de cateva


47/148

i trunchiul. In toate etapele miscarii iti poti folosi vocea: poti

edona sau canta. Este important ca tot ceea ce faci sa ti se para

atural. Fa doar ceea ce doresti, acceptand in totalitate propriile

tineri. Termina exercitiul asezandu-te cu spatele pe podea.

prijina-ti talpile de podea si indoaie genunchii. Atinge-ti fruntea

mainile, apoi cutia toracica, abdomenul.

u-i asa ca te simti mai bine decat la inceputul exercitiului?

oteaza observatiile tale. Poate doresti sa le impartasesti cuiva in care ai incr

u sa revii la ele ulterior.

ihologie 13


48/148

ectia 1 Cum pot fi folosite cunotin{ele de psihologie in v

tidiana?

Sa urmarim acum posibilitatile si strategiile pe care le

psihologia in cealalta problema discutata.

De exemplu, daca vei afla cate ceva despre vise, fie si superficia

putea sa devii constient de continuturile din subconstientul tau. M

sa descoperi pentru binele tau propriile dorinte, complexe, n

chiar pe cele mai accesibile dintre multe altele, mai profu

Neindoielnic, ele intervin in directionarea activitatii noastre cotid

si indeosebi in luarea deciziilor.

Iti propun urmatorul exercitiu, insotit de relaxare si vizuali

Simplificand, vizualizarea insearnna invocarea unor imp

senzoriale specifice mai multor analizatori. Cu alte cuvinte, iti pr

sa incerci sa te relaxezi mai mult si sa-ti activezi cat mai i

reprezentarile vizuale, auditive, gustative, olfactive, tactile. Straduie

sa-ti imbogatesti lumea reprezentarilor, sa-ti inviorezi si sa iti ,,colo


49/148

visele, pentru a deveni mai limpezi, mai profunde si mai interes

Fii deschis trairilor tale.

Exercitiul3: Curcubeul

In scopul unei relaxari mai profunde, iti propun sa-ti

culorilecurcubeului.

Fiecare culoare te

proiecteaza intr-o stare de relaxare

din ce in ce mai profunda. Nu are

importanta daca iti este greu sa vezi culorile.Este

suficient sa le numesti, pentru ca in acelasi moment sa

patrunzi mai adanc instarea de relaxare. Acest exercitiu

face parte din ansamblul propus de F. J. Paul-Cavalliersi

presupune o lectura foarte atenta a textului.CMRCMBEML.

Sa incepem cu culoarea rosie.// Este un rosu minunat.// R

fruct, al unei flori.// Culoarea rosie iti va umple tot ca


50/148

vizual.// Rosul.

Culoarea oranj.// Radioasa, dinamica.// Daca simti ca ate

disperseaza,indreapt-o fara efort spre culoarea oranj.// Oran

Galbenul.// Galbenul luminos.// Galben ca soarele.// Sim

soareluiin plexul tau solar.

Plexul tau solar este cald, o caldura placuta.// Este o fanta

Permite ca aceasta caldura sa-ti invadeze trupul.// Indeos

parti ale corpuluitau care au nevoie de dragoste si de

Galbenul.

Verdele.// Verdele este o lunca uriasa in soare.// Verdele.

Albastral.//Albastrul intens, minunatul albastru.//Albastrul

La sfarsit:

Violetul.// Violetul armonios.// Odata cu culoarea violet p

cea maiprofunda stare de relaxare.// Violetul.

4 Psihologie


51/148

ihologia - tiin{a despre om Capitol I

Ramai o clipa cu toate aceste senzatii placute, care se afla acu

corpul tau, simte-le si apreciaza-le.

Cand vei deschide ochii, mintea ta va fi mai clara, mai odihnita

relaxata, iar tu vei fi gata sa faci fata problemelor din ziua respect

Poti fi multumit de tine. Te poti bucura ca ai aflat iarasi ceva

mult despre activitatea ta interioara. Apreciaza-te pentru efor

pentru atentia acordata propriilor imagini senzoriale. Asem

trairi iti pot imbogati imaginafia. Este importanta totodata ref

generala asupra senzatiilor care apar.

Nu uita de posibilitatea de a-ti impartasi propriile trairi cu o pers

apropiata, in care sa ai incredere, si de necesitatea de a-ti as

confortul si sentimentul de securitate.

Cum poti sa te mai raportezi la situatiile descrise in exemplele

anterioare?


52/148

Iti amintesti de situatia din tramvai sau de sentimentele fat

prietenul pe care nu 1-ai vazut de mult timp?

Cand vei cunoaste legitatile care ne guverneaza la

interpersonal, teoriile psihologiei sociale, importanta struct

spatiului in care au loc relatiile interumane, a distantei fizice d

oameni, a privirii, gesticulatiei sau a sunetelor, cand vei cunoa

vei analiza tematica acestui domeniu, iti va fi mult mai uso

actionezi in mod constructiv. Situatia din tramvai va fi controlata

avea sentimentul ca o influentezi, dar si o imagine mai ampla as

originii simtirilor tale. Exercitiile din domeniul comuni

nonverbale le gasesti in caietul destinat sa raspunda la intreb

cum anume comunicam, fara a utiliza mijloacele verbale. Vom am

pentru mai tarziu experimented in acest domeniu.

Acum iti propun, in schimb, un exercitiu care contribuie la inteleg

si schimbarea atitudinii fata de cineva care te-a ranit. Este bin

accepti ca nu ne este deosebit de util sa avem o atitudine negativ


53/148

de o persoana care ne-a nedreptatit, ne-a jignit grav, fata de

sentimentele noastre negative sunt foarte puternic fixate.

Exercitiul 4:Infrumusetarea monstrului

Pregateste un carnetel. Intr-un interval de 5-7 zile incearca sa

zilnic un fel de insemnari, care nu-ti vor lua mai mult de 3 mi

numite insemnari de acceptare.

Mai intai trebuie sa alegi obiectul - o persoana de care iti

greu sa te apropii in ultima vreme, cineva care te-a dezam

oarecum, care te-a enervat. Pur si simplu te irita faptul ca nu

reveni la bunele relatii de dinainte. Te rog sa nu incerci sa d

atunci cand esti convins ca nu are rost, ca de fapt poti

descurci si fara aceasta relatie. Sa nu incepi pana cand nu ,,

infrumuseta pe monstru". In insemnarile tale trece - o data pe z

chiar mai des - ceea ce observi pozitiv la eel care repre

obiectul sentimentelor tale negative. La inceput, aceasta sarc

se va parea artificiala. Straduieste-te


54/148

ihologie 15


55/148

ectia 1 Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in

tidiana?

asadar, sub o anumita constrangere interioara, sa notezi,

exemplu, ca persoana X te enerveaza astazi un pic mai p

decat ieri. Acorda atentie amanuntelor: vestimentatia, vo

privirea, gesturile. Cu timpul, munca va deveni mai p

apasatoare, capatand un caracter firesc. S-ar putea

surprinderea elementelor pozitive sa-ti formeze o atitudine m

prietenoasa fata de un numar mai mare de persoane. Cond

succesului este motivatia autentica de re venire la bunele re

anterioare cu persoana X. Notarea acceptarii ajuta si atunci c

din considerente familiale sau profesionale, trebuie sa

obisnuim cu starile negative, de intensitate moderata, fata

persoanele aflate in anturajul nostru apropiat.

Poti ,,infrumuseta monstrul" cu succes - o colega de birou, un elev

nastrusnic, un vecin sau chiar... soacra!


56/148

Dupa ce faci acest exercitiu, analizeaza-ti

sentimentele si observatiile. Ca de obicei, l

poti ^

impartasi cu o persoana de incredere. '

Fiecaruia dintre noi ii este util sa stie ca poate

invata sa gandeasca pozitiv despre sine, sa

observe ca propriul sau comportament este

deschis si optimist.

Din exemplele date la inceputul caietului trebuie sa

invatam sa ne confruntam cu noi insine, cu emotiile

noastre, cu aprecierile si cu intuitiile fata de propria

persoana. Cum putem sa facem fata situatiilor,

folosind cunostintele de psihologie? Te asigur ca avem la dispozitie o ga

l

de posibilitati. Iti voi impartasi doua propuneri, ambele poraind de la cu to


57/148

premise teoretice si avand ca scop modificarea cauzelor atitudinii tale negat

de propria persoana.

Exercitiul 5:Aid si acum

Aceasta este o tehnica Gestalt (Ib. germana - ,,forma"), ad

folosita in psihologie. Scopul ei este de a comunica limped

propria persoana, de a intra in contact cu trairile curente,

constientiza profund starile emotionale autentice, irepetabile

invit sa incerci.

Asaza-te comod. Straduieste-te sa identifici, sa filtrezi ceea

intampla cu tine acum. Exact in clipa respectiva. Ce simti ac

Ce percepi la nivelul corpului? Iti este cald sau frig? Sim

oarecare incordare sau esti relaxat? Ce semnale iti trimite co

Esti flamand sau satul?

Identifica si noteaza toate semnalele ce apar in zona corpului tau


58/148

le clasifica si nici nu le aprecia. Observa si noteaza. Este impo

Stii ca nu este vorba doar de a avea un corp, ci tu insuti est

corp cu care te identifici. Acum

ocupa-te de tot ce inregistreaza simturile tale. Orga

senzoriale iti vor raspunde la intrebari referitoare la ceea ce

ce auzi, ce gust simti, ce

6 Psihologie


59/148

ihologia - Stiinta despre om Capitol I

mirosuri te inconjoara, ce senzatii tactile percepe piele

Observa realitatea cu toate simturile cu care esti inzestrat

neglija senzatiile transmise. Toate sunt importante si aduc m

impulsuri care iti imbogatesc personalitatea. Noteaza, te rog,

observatiile tale.

Sa trecem acum la emotii. Identified in mod firesc starile care

Esti multumit, bucuros, vesel, speriat, iritat, rusinat? Vocabu

nostru contine o gama larga de cuvinte care servesc la denum

emotiilor. Noi folosim un numar limitat. Adesea, descrierea emo

se asociaza doar cu literatura si, din pacate, cu exaltarea. Aceas

exprima doar saracia limbajului nostru de fiecare zi, ci si ab

constientizarii propriilor trairi. Ni se pare ca emotiile nu serve

nimic, ca sunt mai putin valoroase decat ideile, aprecierile, judec

Nimic mai eronat!

Noteaza, te rog, tot ceea ce simti, ce reusesti sa constientizezi


60/148

numesti. Confrunta-te cu acest exercitiu cateva minute.

Ca de obicei, apreciaza ca ai alocat putin timp pentru tine. Apre

efortul depus. In felul acestaiti dezvolti constiinta de

constientizandu-ti senzatiile, emotiile, intuindu-ti propriul

Acumulezi informatii indispensabile pentru a te intelege pe tine rn

Acestea, mereu cunoscute si receptate, nu pot fi ignorate. Ele repre

un continut autentic, ,,o minifotografie a apei curgatoare"

fragment al unor trairi si perceptii perpetue, de a caror exis

adesea nu tinem seama. In fiecare zi ignoram aceste procese. To

ele contin datele indispensabile pentru a intelege si a ne ac

propria persoana.

In momente dificile, nu ceda! Mobilizeaza-te! Incearca sa simtia

acum.

Sa trecem la un alt exercitiu, cu scopul de a-ti schimba atitudinea

de tine insuti. Acesta este un exercitiu al afirmarii.

Pe scurt, afirmarea reprezinta procesul de alegere constienta a


61/148

idei, pentru a o inocula intelectului, in scopul de a obtine rezul

dorit. Din pacate, omul este ,,alcatuit" din totalitatea ideilor sale. I

noastre anterioare influenteaza in continviare realitatea, chiar daca n

mai preocupa. In mod constient, alegem alte modalitat

reprezentare a realitatii, dar in subconstient folosim strategii si so

vechi.

Daca ai parcurge sistematic tehnicile de afirmare, ai observa influ

considerabila a acestora asupra gandirii, perceperii si conduitei

Aici iti propun doar un mic antrenament.

Daca asteptarile tale legate de eficienta enunturilor afirmative

mari, accepta cateva indicatii care iti sugereaza cum sa obtii cele

bune efecte, folosind tehnica afirmarii. Trebuie sa remarc fapt

aceasta tehnica se bazeaza in totalitate pe autosugestie. Exer

trebuie sa fie efectuat in fiecare zi. Cel mai bine e sa-1 faci inain

culcare, inainte de a incepe activitatile cotidiene matinale si ma

atunci cand ne simtim prost, cand ne invaluie tristetea sau su


62/148

nervosi. Poti exersa, transcriind afirmatiile de 10-20 de ori sau in

alt mod, despre care iti voi vorbi in continuare. Pronunta sau

enunturile, folosind exprimarea proprie persoanei intai, a doua

treia, numarul singular.

sihologie 17


63/148

ecjia 1 Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in

tidiana?

Nu uita ca vei folosi aceste indicatii atunci cand vei dori sa valorif

afirmarea pentru o activitate mai complexa. Sa trecem la activitati

practice!

Exercitiul 6:Afirmareapropriei valori

Aseaza-te comod si relaxeaza-te o clipa.

la ceva de scris si transcrie textul urmator. Nu face aprecieri p

si nu analiza in amanunt. In fiecare loc punctat pune numele ta

forma pe care o folosesti eel mai des, pe care o accepti, cu ca

identifici pozitiv.

Eu,..................... sunt un om valoros, demn de respect si de

dragoste.

Eu,............................. m-am nascut cu o nelimitata putere d

trai


64/148

bucuria si placerile.

Eu,............................. sunt sigur ca munca mea se va dovedi

eficienta,

iar efortul meu va fi rasplatit.

Eu,............................ sunt gata sa depasesc barierele ignoran

mele,

ale temerilor si rautatilor, pentru a ma accepta pe mine cu

punctele tari si cu toate lipsurile mele. Satisfactia produsa de tr

senzatiilor care provin din activitatea mea in lume repre

elementul de baza al sanatatii mele.

Mie,........................ imi place foarte mult de mine.

Eu,......................... pe zi ce trece, ma indragesc din ce in ce m

mult.

Eu,......................... apreciez felul meu distinct de a fi.

Mie,........................ imi place de mine, cand sunt cu oamenii

Mie,........................ imi place de mine chiar in absenta oamen


65/148

Eu,......................... imi recunosc si imi accept nevoile mele

specifice.

Eu,........................, pot avea incredere nemarginita in mine.

Eu,......................... ma straduiesc sa fm bun cu mine.

Eu,......................... nu sunt ghinionist, ci un norocos de exce

Spiritul meu creator transforma automat orice idee negativa in trei idei poz

Nu uita sa rncerci sa formulezi enunturile in trei moduri, asa cum

prezentat in continuare:

Eu,.................................. sunt un om valoros, demn de respe

de

iubire.

Tu................................... esti un om valoros, demn de respe

de

iubire.

El................................... esteun om valoros, demn de respe

de


66/148

iubire.

Fireste, de fiecare data, scrii numele tau in spatiile libere.

8 Psihologie


67/148

Psihologia - Stiinta despre om Capitol I

In afara de transcrierea propozitiilor afirmative, poti folosi si a

odalitati. Le poti

inregistra pe o caseta, daca ai aceasta posibilitate. Le poti as

in timp ce mergi cu automobilul, in pat, inainte de culcare, in

ce faci baie, in timpul unor activitati plictisitoare, in casa s

gradina. Caseta poate functiona si in timp ce dormi.

Exerseaza, de asemenea, privitul in oglinda si ro

afirmatiilor cu voce tare. Repeta-le pana cand observi ca exp

fetei tale este una fericita si relaxata, pana cand vor disparea d

figura ta incordarea si orice grimasa de neliniste.

O alta metoda indicata impune participarea unei alte perso

Tine minte toate recomandarile pe care le-am facut in lega

cu aceasta problema. Cultiva-ti autoprotectia in acest sens.

Nu uita ca trebuie sa lucrezi doar cu o persoana in care ai incre


68/148

pentru care ceea ce faci nu este un lucru ridicol, ci unul impo

intim si benefic pentru dezvoltare.

la loc in fata partenerului, pe un scaun cu spatar obi

atingandu-i genunchii si sprijina-ti mainile pe coapse. Sp

partenerului enunturile pana cand incepi sa te simti bine si deta

Trebuie sa acorzi atentie comunicarii nonverbale. Poti trece la

urmatoarele enunturi afirmative doar atunci cand le vei rosti p

cele anterioare liber si fara incordare. Partenerul poate rosti, d

asemenea, aceste enunturi in fata ta, in forma gramaticala

corespunzatoare persoanei a doua (Tu,................. esti un om

valoros... etc.). Daca

nu-ti poti gasi locul, te foiesti, vorbesti neclar, partenerul nu tre

sa ,,te treaca" la proba respectiva. Trebuie sa ajungi sa ro

enunturile foarte clar, fara reactii contradictorii ale corpu

fara irascibilitate.

Totul este mai dificil decat ti se pare. Vorbeste cu tine insuti,


69/148

asculta. Incearca sa te distrezi, dezvaluind secr

subconstientului tau, atunci cand asculti ganduri si afir

ramase in opozitie cu continurul afirmatiei.

Toate consideratiile noastre de pana acum au reprezentat i

feritoare la

- valorificarea cunostintelor de psihologie in viata cotidiana. A

ei nu provin

din aceeasi abordare teoretica. Diversitatea lor de forma

continut este intentionata. Scopul acestei ,,dezordini" este d

transmite un material pentru reflectii mai profunde, cu priv

complexitatea problemei formulate in tema lectiei.

Nu te lasa convins de faptul ca psihologia iti va permite sa capeti un co

d

asupra vietii tale. Dar nu incape indoiala ca ea este folositoare in foarte m

sit

ebuie totodata sa ne dam seama ca studiile universitare de psihologie, abso


70/148

.;.,.. mult timp si energie, constituie doar un preambul pentru dific

respons

- insusire a profesiei de diagnostician sau de terapeut.

Cursul nostru reprezinta, asadar, o oportunitate de a ex

cunostinte si experience raportate la tine insuti si la cei din jur

Psihologia nu indreapta drumurile noastre si nu inl

obstacolele. Uneori, ne poate inarma cu capacitatea de a valo

mai bine ceea ce exista in noi. Ne ajuta sa ne punem in mi

posibilitatile, indeosebi in situatii dificile si in cele de rise.

c_^

Psihologie 19


71/148

um pot fi folosite cunostintele de psihologie in viata cotidiana?

upa parcurgerea acestui curs, vei dispune de un anumit volum de cunostin

ihologie. S-ar putea ca pe baza lor sa doresti sa interpretezi intampla

asifici comportamente umane. Orice interpretare insa, bazata pe obser

fera eel putin doua deformari semnificative. Ele pot schimba aproape int

maginea fmala. Doi observatori ai acelorasi fenomene nu cad de acord de m

i asupra aprecierilor, cu toate ca pot dispune de acelasi cuantum de cuno

ofesionale.

imul factor ce deformeaza judecatile noastre, chiar

la inceput, este insusi aparatul nostru

erceptiv.

e inseamna acest lucru? Mecanismele noastre

nzoriale nu sunt perfecte si ceea ce vedem, auzim

simtim nu este nicidecum obiectiv. Mai mult, este Estiixtazoi0JiK acfu


72/148

mportant sa intelegem ca nu are rost ca in cazul

bservarii unor persoane - sau a propriei persoane - sa

troducem aparatura si echipament care ar putea

biectiviza perceptiile noastre.

voi da un exemplu concret. Imagineaza-ti ca doua invatatoare observa ac

pil. Copilul se comporta galagios si se misca rapid. Una dintre ele, de exe

oaspat odihnita, percepe vocea si miscarile copilului ca moderate, iar cea

ictisita, le percepe ca deosebit de galagioase si foarte agitate.

eea ce inregistreaza simturile sufera modificarea contextului in care se afla

biecrul.

el mai mult deformam informatiile din mediul inconjurator atunci can

ribuim un sens. Suferim numeroase iluzii, ne aflam sub influenta experien

terioare. In aceasta problema ne pot fi de folos aparatele de masura, folos

ecare zi doar in laboratoarele de specialitate.

u siguranta ai observat in mai multe randuri ca cineva gras pare mai ,,dolo

nd sta alaturi de o persoana supla. Sunetele par mai puternice atunci cand

A u f i C O .


73/148

mise in liniste. Un contur neclar capata forma la care ne asteptam intr-u

ume etc.

I doilea factor esential care deformeaza judecatile noastre si interpre

ihologice il constituie categoria variabilelor personalitatii. Avem dif

voi, diferite ierarhii ale valorilor de baza, ne deosebim prin sensibi

mperament etc. si tocmai de aceea, de exemplu, bunica Ileana il numes

potelul Mihai un strengar dulce, in timp ce bunica loana, un

astamparat.

and esti insa constient de existenta tuturor acestor dificultati si limite,

spui de cunostinte suficiente si temeinice referitoare la legitatile psiholo

entiale, cand esti inclinat spre reflectie, aceste cunostinte iti vor folosi. N


74/148

opun strategii simple


75/148

ihologia - tiin{a despre om Capitol I

si comune. Am incredere ca vei face fata. Se spune ca door solu

dificile sunt oneste.

Este interesant impactul pe care il va avea asupra vietii

parcurgerea acestui curs. Foarte multe lucruri depind de tin

pesonalitatea ta si de primele tale asteptari. Am vorbit despre

lucru in introducere.

Pare evident ca experienta si cunostintele de specialitate a

general, o influenta importanta asupra vietii noastre. Ele se mani

de exemplu, in atitudinile noastre, in preocupari, in modul de a pe

timpul liber sau in limbajul nostru.

Putem sesiza aceasta influenta in realizarea cotidiana, de ruti

diferitelor activitati sau atunci cand luam decizii personale si de fa

importante, cand ne planificam viata. Fireste, nu totdeaun

constientizam.


76/148

O frizerita calatorind cu autobuzul observa involuntar aman

asupra carora prietena ei, florareasa, nu se concentreaza, in gen

Ea vede, de exemplu, parul tuns inegal al pasagerului care sta al

vopseaua potrivita pentru tipul de par sau de ten etc. Dar daca ac

fata este foarte flamanda, indragostita sau necajita, cu siguranta s

afla alte elemente in atentia ei.

Pentru noi toti este benefica priceperea de a detasa ceea ce se ref

activitatea profesionala de hobby sau de viata personals. O pers

care discuta doar pe teme profesionale este plictisitoare pentru ce

jur si va fi, in consecinta, izolata. Un individ care ne bombardea

amanunte privind cresterea salamandrelor devine agasant. Este us

gasit exemple din mediul apropiat. Un cere de informaticieni

masa nu este prea simpatic pentru persoanele care nu folo

computerul. Pescarii in timpul sezonului constituie, de asemene

grup ermetic.

Dar cum stau lucrurile cu psihologii? Pentru receptorul de r


77/148

prezenta psihologului - care actioneaza de unul singur - repre

daca nu o amenintare, eel putin un fel de provocare. Ne imag

ca orice psiholog, chiar in timpul pranzului, vede mai mult, inte

mai profund, ,,ne descifreaza" pe toti cat ai clipi din ochi,

totodata extrem de critic. Nu este adevarat! Totusi, fascinatia fa

psihologie ramane, compensand anumite visuri ale noastre, le

de rolul controlului, al judecatii, al hipercompetentei...

Multe persoane afirma ca le e teama sa se expuna, sa se deschid

si dezvaluie propriile taine si lipsuri in prezenta unor psiho

psihiatri, terapeuti.

Se constata ca psihologii si psihiatrii se remarca prin observ

oamenilor pornind de la o premisa inexacta, ei percepand exact s

patologicul, concentrandu-se asupra descoperirii perturba

intelegerii naturii acestora, genezei, transformarilor si progn

tncercand sa prevada evolutia problemelor, sa le influenteze intens

si manifestarile, sa le minimalizeze, ei sesizeaza cu mai putina acu


78/148

simptomele comportamentului normal, tipic.

Dar pe noi nu ne paste nici un pericol! Oare nu este placut sa

avantajele unui amator asupra unui profesionist?

ihologie 21


79/148

ecjia 1 Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in v

tidiana?

Este cunoscuta vorba despre cizmarul care umbla fara cizme.

profesia de psiholog nu ne apara de necazurile care apar in

noastra cotidiana?

Ce ne ofera pana la urma noua, amatorilor, cunostintele de psiholo

Acestea nu ne apara, ci ne mzestreaza suplimentar cu un siste

mijloace care ne sustin in efortul de a reusi in viata.

Psihologia nu creeaza seturi de sfaturi univoce, de solutii unic

scopul de a asigura succesul in viata, dar tocmai in aceasta c

frumusetea ei fascinanta.


80/148

Psihologie


81/148

LECTIA 2

Cum te pot ajuta psihologii si in ce domenii?

Ma bucur ca ne intalnim din nou! Sper ca starea ta de spirit s

favorabila invatarii si efectuarii exercitiilor practice.

Rolul nostru in momentul de fata este de a reflecta asupra ajuto

pe care il pot oferi psihologii profesionisti. Ne intereseaza cum an

se produce acest proces complicat, ce posibilitati si ce l

presupune.

Sa incepem cu expunerea unui aspect dintr-o cercetare empiri

Pennebaker a studiat efectul care apare cand ascultam s

exprimam compasiunea fata de persoanele care au avut traumat

puternice si socuri psihice.

S-a constatat ca persoanele inconjurate de o asemenea atentie se

intr-o forma psihofizica mai buna decat cele obligate sa se desc


82/148

singure. In urma relatarii unor intamplari importante din viata no

ne recapatam echilibrul necesar sanatatii proprii.

Iti voi relata acum o anecdota. Redarea ei in acest loc este f

importanta. La psiholog vine o babuta si spune: Md simt atd

singurd, de instrdinatd, ca si cdnd n-as exista. Medicul reaction

spunand:Altul la rand, vdrog.

Psihologul infatisat aici intr-un mod caricatural, preluat parca din

cosmar, releva pregnant faptul ca nu diploma si cabinetul celui

ne ajuta determina calitatea ajutorului acordat.

S-au spus multe lucruri rele si multe lucruri bune despre asa-

,,specialisti in acordarea de ajutor". S-au scris numeroase lucra

tema acordarii ajutorului. Acest proces ramane totusi, intr-o

masura - chiar si pentru participant^ insisi la contactul terapeuti

taina din care vom incerca sa dezvaluim cate putin.

Se vorbeste mult despre probleme simple si totodata rar manife


83/148

in lumea contemporana - despre respect, ascultare atenta, reac

lacrimi, despre absenta unei aprecieri aspre si incontestabile in r

cu psihologul. In majoritatea cazurilor suntem obisnuiti cu o astf

apreciere, iar lipsa ei provoaca la inceput o anumita teama

timiditate, iar in final, o mai mare deschidere si motivatie pentru

preocupa de propria persoana.

Vedem in jurul nostru numeroase probleme. Adesea sesizam cu o

mare acuitate problemele celorlalti decat pe ale noastre. Ni se pare

data ca stim cum ar trebui sa le venim in ajutor. . .

ihologie 23


84/148

um te pot ajuta psihologii si in ce domenii?

e ce asadar multimea de psihologi nu porneste pe teren si nu vindeca

meaplina de necazuri si de greutati?

cum, eel mai important lucru este acela de a intelege pe deplin si de a ac

ptul ca ajutorul psihologului poate fi acordat si folosit eficientNUMAI

CORDUL PERSOANEI CARE BENEFICIAZA DE AJUTOR.

persoana care creste un copil mic, de exemplu, va alege alte form

terventie decat una care il mentine in viata pe un om bolnav, in star


85/148

constienta. Uneori actionam impotriva propriei vointe, alteori, la rugam

miliei, in numele binelui, al binelui celor in serviciul carora ne desfas

tivitatea. Pastrand respectul fata de individul uman, intr-un anumit se

psim de independents. Acesta nu poate sa ia decizii in mod constie

sponsabil. Aceasta este o situatie ,,acceptabila" doar pe termen scurt,

numita etapa de dezvoltare, in care independent deplina este contraindicata.

e ce? Fiindca persoana respectiva nu poate beneficia de independent sa in

onstient si rational, tinzand spre atingerea binelui propriu.

are ce se intampla daca vom discuta cine anume si in ce limite are dreptu

abili ceea ce este bine, benefic si necesar pentru alt om, fara a ne consul

esta? Gandeste-te un moment la acest lucru si exprima-ti pe scurt parer

est sens, sub forma unor notite concise.

propun sa discuti pe aceasta tema cu cineva important pentru tine. S-ar p

fii nevoit sa accepti deosebirea dintre parerile voastre. Pregateste-te sa ac

eea ca parerile pe aceasta tema sunt impartite. Sper ca veti fi in stare sa d

scutia spre o concluzie constructive, acceptata de ambele parti. Succes!


86/148

teoria si practica ajutorului psihologic se subliniaza importanta uria

articiparii constiintei, a colaborarii active, a energiei si a motivatiei pozitiv

artea persoanei pe care o ajutam. In alte cazuri, se atrage atentia si asupraris

aritiei manipularii.

Nu poti ajuta cu adevarat pe cineva fara ca acesta sa isi exprime dorin

in acest sens.


87/148

ihologia - Stiinja despre om Capitol I

Chiar daca se folosesc tehnicile de manipulare in scopuri bene

dupa opinia celui care ajuta - pentru persoana ajutata, efe

acestui tip de actiune ar fi superficiale si lipsite de durabilitate.

ca celelalte activitati, care franeaza dezvoltarea unei persoane, c

fac sa devina dependenta, nu au fost si nu vor fi numite form

ajutor psihologic.

Cunostintele depsihologie in sine nu sunt nici bune, nici r

ci creeaza dileme morale care starnesc reflectia cuprivire

lafolosirea lor.

Asa se mtampla, probabil, cu orice domeniu stiintific. Ce crezi de

problemele geneticii contemporane, ale fizicii nucleare, d

transplant si despre euthanasie? Psihologii nu depun juramantu

Hipocrat, dar se supun unui riguros cod profesional si unui co

social restrictiv.


88/148

Primum non nocere (Ib. lat. - ,,in primul rand a nu dauna") - iat

principiu obligatoriu atat pentru medici, cat si pentru peda

asistenti recuperatori, terapeuti, adica pentru specialist^ care action

asupra naturii umane. Pentru a putea actiona eficient in dir

corectarii si a stimularii dezvoltarii individuate a omului, ei ar tr

sa cunoasca in primul rand asteptarile, dorintele si dezider

persoanei care solicita ajutorul.

Iti marturisesc ca acest lucru nu este deloc simplu. Se mtampla ad

sa se manifeste o mare nepotrivire intre relatarile unei persoane si

ce este ascuns, inconstient sau constient tainuit.

Pentru a intelege mai bine aceasta problematical iti propu

urmaresti exemplele urmatoare.

Exemple (A):

> Un tanar solicita ajutorul spitalului de psihiatrie. El afirm

in timpul noptii traieste stari de spaima si ca a incepu


89/148

urineze pe el. Motivatia ascunsa aici este dorinta de a av

justificare pentru a fi scutit de satisfacerea serviciului milit

> La clinica se prezinta o mama dupa ajutor, intr-o chestiun

abuz sexual din partea sotului asupra fiicei minore. In realita

asemenea problema nu exista, iar femeia - la indemnul

prietene - doreste sa obtina in felul acesta dovezi pe care

foloseasca impotriva sotului, in timpul actiunii de divort.

> Un om dependent de medicamente prezinta un numar uri

simptome, declansand astfel procesul de diagnosticare ca

faca posibila vindecarea cauzelor. El doreste sa obtina...o ret

> Un batranel se prezinta la psiholog, declarand ca a venit

numarul de telefon al unei clinici. Sta rn cabinet destul de

timp, povesteste despre problemele sale de familie, d

durerile somatice, despre nelinistile sale cu privire la viito

realitate, el asteapta un sprijin afectiv.

ihologie 25


90/148

ectia 2 Cum te pot ajuta psihologii i in ce

omenii?

Acum sa verificam cum rezolvi practic problema referitoa

exprimarea clara a propriilor asteptari si la precizarea astepta

altora fata de tine. Sper sa le rezolvi pe amandoua in mod constr

si creator.

Exercitiul 1:Recomtruirea asteptarilor

In rezolvarea exercitiului, raporteaza-te la situatii sociale fire

care participi in decursul prezentei saptamani. Opreste-t

precadere asupra acelora care nu sunt de rutina si care nu se re

Intreaba de la inceput, pe oricine te viziteaza, ce anume ai put

faci pentru el, cu ce problema vine, la ce se asteapta, cat tim

la dispozitie.

Nu-ti recomand nicidecum sa fii agresiv sau lipsit de pol

Exerseaza cu acest prilej deprinderea de a comunica. Alege


91/148

moduri de formulare a intrebarilor care pot fi acceptate in r

dintre voi.

Incearca sa retii exact raspunsurile oaspetilor tai. Dupa inche

vizitei, noteaza in ce masura declarative de la inceputul disc

concorda cu cele aparute pe parcursul acesteia. Verifica toate a

aspecte in contextul scopului declarat de interlocutor, al continutu

al duratei vizitelor.

Este amuzant, nu?

Nu de putine ori se intampla sa vina cineva dupa un obiect pentru

minute si sa iasa dupa trei ore, fara sa ia acel obiect. Alteori, ci

care te viziteaza in timpul convalescentei, in ideea de a te relax

de a-ti fi de ajutor, se plange de viata sa grea si, dupa ce o

ameliorarea propriei stari, pleaca!

lar acum, sa supunem propriile asteptari unui experiment. Iti pr

un joe cu trei intrebari. Inainte de a intra intr-o casa pe

intentionezi sa o vizitezi, intreaba-te in ce scop vii aici, ce vr


92/148

obtii si cu ce anume vrei sa pleci. Pune-ti aceleasi intrebari in tim

vizitei si dupa incheierea acesteia. Incearca sa faci acest l

punandu-ti de trei ori aceeasi intrebare. Observa daca raspunsur

schimba. Ai reusit sa descoperi ceva nou in mecanismul acestora?

Ca de obicei, iti propun sa-ti notezi observatiile si sa le discuti

persoana apropiata, de incredere.

6 Psihologie


93/148

ihologia - $tiin|a despre om Capitol I

Rev en in d la p ro blem a de baza - am stab ilit ca , la inc

psiholo gulu i, acestatrebuie sa se concentreze asupra prec iza

persoanei care solicita aju torul.

Cunoscand acest lucru, ce facem mai departe? Mai departe, lucr

arata diferit, in functie de orientarea teoretica aleasa de psiho

care trebuie sa fie in concordanta cu ierarhia de valo

acestuia.

Deoarece nu putem nici macar superficial sa epuizam aici problem

analizand variate posibilitati, iti voi semnala ca, in raport cu un cl

persoana care solicita ajutorul - vor proceda diferit un tera

psihanalist, un psiholog umanist, un behaviorist sau un terapeu

domeniul analizei tranzactionale. Aceste diferente se manifes

modul de desfasurare a discutiei, in modul de a actiona al terapeutul

durata si frecventa contactului cu acesta, in strategiile si met

folosite.


94/148

In primul rand, psihologli de orientari diferite abordeazd diferit na

M f umana, manifestarea tulburarilor si, prin urmare, isi

stabilesc diferit

scopurile terapeutice si strategiile de realizare a acestora.

Dincolo de practica in cadrul unei scoli terapeutice, psiholog

deosebesc intre ei prin stilul de munca specific .Acest stil n

circumscrie totdeauna strict orientarii teoretice respective.

Cred ca este util sa discutam doua stiluri esentiale intalni

psihoterapie, folosindu-ne de exemple.

ExempIe(B):

>

PsihologulXconsideracaesteabsolutjustificataafirmatiapotr

areia clientul sau este de acord cu ceea ce-i va propune, deo

a venit si a ales cabinetul lui fara a fi obligat. Nu-i ofera cel

care il consiliazanici macar ocazia de a-si exprima dezacordu


95/148

este specialistul, deci este raspunzator de desfasurarea

consecintele procedurii initiate. Nu va afecta pe nimeni, va ac

in acord cu regula de a indica noi recomandari si, in real

aproape niciodata nu se confrunta cu lipsa totala

subordonare din partea clientului. Este sigur pe el si pli

energie. Subliniaza fara rezerve competenta sa de nivel

Transmite ca stie ce si cum trebuie facut si ca va reusi pe dru

initiat. Dirijeaza contactul, lasandu-i clientului sau putine san

interventie. Prin asociere, persoana descrisa aici poate f

director competent si eficient din punct de vedere organiza

sau un profesor experimental si exigent.

> Psihologul Y este un om care mai intai asculta. El nu vorb

prea mult. Creeaza impresia ca tocmai pe noi ne-a astepta

legatura cu noi este importanta pentru el, este instructiva

indeamna la creativitate, la spirit activ si la experimentar

prezenta lui ne simtim pusi in valoare. Gandim mult, sim


96/148

vorbim. Ajungem singuri la anumite concluzii sau solutii.

sihologie 27


97/148

ectia 2 Cum te pot ajuta psihologii si in ce

omenii?

;:'- Terapeutul il insoteste permanent pe clientul sau. Nu pare a av

ata de el

nici un plan fix. Poate fi comparat cu un ghid. Cu particip

clientului, el face estimarea conditiilor si a mijloacelor car

posibil ca acesta sa ajunga la scopul pe care si 1-a pro

Cand mcepe expeditia, ghidul propune traseele pos

Uneori, numarul lor este mare, alteori nu. Terapeutul cun

terenul. El trebuie sa stie totodata sa citeasca harta. Tur

decide incotro vrea sa se indrepte. In definitiv, el este acela

va investi energia necesara pentru a atinge scopul stabilit. A

psiholog este adeptul principiului ca nu poate face nim

locul clientului, dar poate si trebuie sa-1 insoteasca pe a

in parcurgerea drumului. O metafora suplimentara p

munca psihologului poate fi aici cea de prieten, cu mai m


98/148

experienta de viata, sau cea de frate mai mare, care a rez

constructiv multe probleme.

Primul - psihologul X - foloseste stilul de lucru bazat pe direc

in timp ce psihologul Y exclude directivele din stilul sau de mun

Care stil iti este mai apropiat? Acest lucru depinde in mare ma

de nevoile clientului, care sunt antrenate in interactiunea

terapeutul.

Masura in care stilul de munca dobandeste aprobarea noastra sau

de neacceptat pentru noi depinde totodata de experienta no

anterioara in acest domeniu. Trebuie sa subliniem, de asem

importanta personalitatii. Persoanele pasive si dependente afecti

un nivel scazut de vitalitate, cauta pe cineva caruia sa-i incredin

problemele, care sa preia raspunderea pentru derularea evenimen

Asemenea persoane se vor supune mai curand terapiei in stil dire

In acest caz, intervine si teama resimtita de client.

Persoanele care resimt intr-o mai mica masura amenintarea, ce


99/148

propria lor independent^, vor fi inclinate sa lucreze cu un terapeut

nu adopta stilul directiv.

xercitiul2: Terapeutul meu ideal

propun un joe prin care sa reflectezi asupra trasaturilor de comportame

upra strategiilor terapeutice care par ca sunt adecvate structurii tale psihic

te cuvinte, cum ti-1 imaginezi pe psihologul ideal.

u-ti cer insa sa raspunzi direct la aceasta intrebare. Pentru o asemenea reflect

asi timp, daca doresti, in timp ce vorbesti cu cineva apropiat.

desea, apelez in acest curs la ajutorul unei alte persoane. Pornesc de la

te vei stradui si vei colabora in exercitiile si discutiile tale cu o persoana

oate parcurge si ea o anumita etapa in dezvoltare si pe care ru o poti su

cest ajutor si contactul reciproc pot contribui la aprofundarea

nstientizarea cunostintelor si rrairilor voastre. Retine insa ca procesul insu

arcurgere a exercitiilor este intim, particular. N-ar fi bine pentru tine s


100/148

entru colaboratorul tau sa studiati toate materialele cursului impreuna.

Psihologie


101/148

Psihologia - tiinta despre om Capitol I

Crezi ca ai putea sa mcredintezi toate amanuntele, toate

motiile, fiecare notita

partenerului? Consider ca ar fi o strategic nepotrivita. Fi

dintre voi trebuie sa parcurga propriul sau drum, iar cai

vor intretaia atunci cand veti considera ca acest lucru

necesar pentru rezolvarea exercitiilor. Ar fi bine ca fi

dintre voi sa dispuna de propriile materiale. Este v

despre asigurarea confortului propriu, a studiului eficient

Din acest moment, voi numi persoana cu care te sfatu

pe parcursul exercitiilor si care isi studiaza toto

propriile materiale partener de discutie.

Sarcina ta va consta acum in a scrie in continuare s

metafore cu care poate fi comparata persoana careia

adresa cu placere pentru ajutor.


102/148

Metafora poate avea forma unei perechi de cuvinte for

dintr-un substantiv si un adjectiv. De exemplu:

involburata, ceas dereglat, peisaj rnsorit etc. Pot fi si enu

mai lungi, de exemplu: vreme senina dupa o furtuna de

mazurca vesela de Chopin ascultata in sala de concert etc

Incearca asadar sa completezi enunturile care urmeaza:

Psihologul meu ideal este ca:

1. .................................................................................

3. ..............................................................................

.

4. ..............................................................................

..

5. ..............................................................................

.

6. ..............................................................................

.


103/148

7. ..............................................................................

..

Nu uita sa elaborezi eel putin sapte metafore. Daca iti vine

minte un numar mai mare, este minunat.

Formuland si scriind metaforele, incearca sa nu le anal

critic, pentru a nu-ti afecta creativitatea. Straduieste-te s

spontan. In felul acesta apar idei care nu s-ar ivi nicicand

interventia stricta a criticului rational. Amuza-te de

aceastapoveste!

Abia dupa ce ai formulat metaforele, incearca sa iti anal

ideile, dupa urmatorul plan:

In dreptul fiecarei metafore trece eel putin un argument pe

exactitatea ei. Despre ce este vorba? Raspunde la intrebare

au in comun psihologul ideal si obiectul/fenomenul cu ca

compari? Cu alte cuvinte: ce insusire, ce proprietate ai do

evidentiezi si sa subliniezi cu ajutorul metaforelor?


104/148

Iti voi da drept rezolvare un exemplu concret. Psihologul

ideal este ca apa rece, curata. De ce? Consider ca si apa, si el

satisfac dorintele si-mi pot alina si atenua starile negative.

Psihologie 29


105/148

ectia 2 Cum te pot ajuta psihologii si in ce

omenii?

Incepe aceasta prelucrare a materialului abia dupa ce ai epuizat

gama de idei pentru metafore. Altfel, acest mecanism te va inhib

materialul obtinut va fi sarac si artificial.

Vei incheia lucrul la acest exercitiu cu o discutie pe aceasta tem

partenerul tau de discutie.

Explicarea metaforelor:

1. ............................................................

2.............................................................

3. ............................................................

4.............................................................

5.............................................................

6............................................................


106/148

7 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .0 a t ri

Ne vom gandi in aceasta parte a cursului cum anume te pot

psihologii de profesie si la ce anume se refera interventia acestora

In viata noastra cotidiana putem intalni mai multe categorii de sp

psihologie, care poate fi organizat pe niveluri.

Este dificil sa le clasificam. Autorii propun clasificari variate.

Pornind de la cerintele noastre, voi oferi aici urmatoarea structura:

popularizarea cunostintelor de psihologie;

stimularea dezvoltarii personate;

consilierea general a si de specialitate;

interventia, medierea, terapia pe termen scurt;

psihoterapia individual si de grup;

educatia/pregatirea de specialitate teoretica si practica.

In continuare, voi analiza pe scurt nivelurile enumerate, pentru a-ti

posibilitatea de a te orienta cat mai bine in sfera acestei probleme.


107/148

Mai intai sa stabilim ca orice tip de consiliere, desfasurata la or

dintre niveluri, constituie un fel de tranzactie interumana

schimb de informatii, de stimuli si de energie.

Popularizarea cunostintelor de psihologie

Procesul de popularizare a cunostintelor de psihologie se cons

din elaborarea, transmiterea si receptarea continuturilor car

articolelor si comentariilor de specialitate. La acestea se ad

interviurile, discutiile, intalnirile cu mass-media. Din aceasta gam

activitati fac parte, de asemenea, prelegerile, referatele, intal

tematice deschise, cursurile, seminariile etc.

0 Psihologie


108/148

ihologia - tiinta despre om

aceasta activitate este foarte important echilibrul formei, respectiv folo

nui limbaj potrivit, definirea notiunilor astfel incat acestea sa fie intelese de

ceptor. Discursul amplu trebuie sa fie oriental in functie de caracteris

ceptorului.

rebuie sa inveti sa vorbesti simplu, folosind limbajul obisnuit. Ar trebui ev

xpresiile complicate si terminologia de specialitate, fara a simplifica

oarece aceasta este o sarcina responsabila. Nu trebuie sa inveti, nici sa o

nimeni. Nu este permis sa lansezi ideea ca ,,esti detinatorul adevarulu

ihologia sau alt domeniu de cunoastere reprezinta un panaceu pentru

mperfectiunile din home. De asemenea, nu are sens sa transmitem ide

ntem absolut neputinciosi, ca stiinta noastra nu raspunde limpede la nic

ntre intrebarile puse. Un astfel de stil al discursului constituie baza unui m


109/148

surd si eronat pentru receptor, si anume acela ca pe drumul nostru in via

talnim nici un fel de repere.

n bun popularizator al cunostintelor este o persoana plina de optimism

tuziasm, cu numeroase cunostinte, nu un fanatic sau un pesimist.

ntetizand, prin transmiterea de informatii, un psiholog profesionist iti p

tinde orizontul, aprofunda reflectiile generale si imbogati cunostintele cu

date provenind din cele mai noi cercetari empirice. Poti beneficia apoi in

actic de toate aceste avantaje.

propun urmatorul exercitiu, extrem de ambitios. Poti demonstra o m

ventivitate. Te rog sa faci rapid cateva incercari si sa nu te multumesti

ceput cu prima solutie.

Exercitiul 3: Un redactor exigent

Citeste un articol din presa ce reprezinta o forma de popularizare a cunostin

de orice specialitate. Citeste-1 de eel putin doua ori. Incearca sa te joci

redactorul exigent, incercand sa surprinzi cat mai multe lipsuri ale auto


110/148

cat mai multe

Psihologie lectia 1 2

Documents

Transcript of Psihologie lectia 1 2