Proiect AEF

34
PROIECT LA DISCIPLINA ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ APROFUNDATĂ ANALIZA SITUAȚIEI FINANCIARE PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII S.C. TURCANU SERV S.R.L. BACAU

Transcript of Proiect AEF

Page 1: Proiect AEF

PROIECT LA DISCIPLINA

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ APROFUNDATĂ

ANALIZA SITUAȚIEI FINANCIARE PATRIMONIALE A

ÎNTREPRINDERII S.C. TURCANU SERV S.R.L. BACAU

Page 2: Proiect AEF

CUPRINS

1 – Introducere despre firmă

2 – Analiza cifrei de afaceri

3 – Analiza veniturilor și cheltuielilor întreprinderii

4 – Analiza potențialului tehnic

5 – Analiza pe bază de bilanț

Page 3: Proiect AEF

1 Introducere despre firmă

Firma SC. ȚURCANU SERV. SRL a fost înființată la data de 10.10.2009 de către Țurcan Gheorghe, cetațean român, domiciliat în Bacău, Județul Bacău. Ultima înregistrare la ANAF1: 25 January 2010, iar prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF2: 24 February 2010.

Agent comercial inregistrat ca plătitor de impozit pe profit inregistrat la data de 02.10.2009. Firma a devenit plătitoare de tva începand cu data de 02.10.2009.Plata contribuției de asigurari sociale, de asigurări pentru șomaj, plata contribuției angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creanțelor sociale, plata contribuției pentru asigurări de sănătate, pentru concedii și indemnizații de la persoane juridice sau fizice, pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor a început de la data de 11.10.2009. Numar mediu de salariati pentru anul 2010 : 4 angajati.

La început era numit Magazinul “Pisica neagră” provenit din franceză “Chat noir” după o anumită perioadă a început să se numească Magazinul “Pisica”.

Societatea SC ȚURCAN SERV. SRL își desfășoara activitatea în conformitate cu legea privind societațile comerciale, Codul comercial, celelalte norme legale pertinente în materie, pe baza prevederilor prezentului statut. Sediul societați comerciale este în România, județul Bacău, strada Bicaz 15, Bl. 15, Sc. A, Et. Partier, Ap.1. Poziția societăți comerciale pe piață este de 200 m în raport cu concurența.

Domeniul de activitate comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. Societatea achiziționează mărfuri în cantități mai mari de la diverși furnizori și le vând in cantități mici direct populației. Ea funcționează într-un spațiu propriu, dotat și amenajat special pentru primirea, pastrarea și depozitarea mărfurilor. Magazinul se găsește în ipostază de expoziție permanentă cu mărfuri, reflectând într-un anume sens nivelul de dezvoltare a societății și structura consumului populației. Societatea are o dotare tehnică care facilizează vânzarea produselor (lăzi frigorifice etc. ).

Personalul societății este alcătuit din 2 angajați: administratoru: Țurcan Gheorghe vânzătoare: Ioniță Cornelia, în două schimburi, 8 ore pe zi.

1 Data ultimei cereri de inregistrare/mentiuni de la ONRC sau a ultimei declaratii de inregistrare/mentiuni de la organul fiscal competent.2Data prelucrarii cererii de inregistrare/mentiuni de la ONRC sau a declaratiei de inregistrare/mentiuni de la organul fiscal competent, de catre ANAF

Page 4: Proiect AEF

Principalii indicatori

Cifra de afaceri la 31.12.2012: 225.995 LeiVenituri totale: 225.992 LeiVenituri din exploatare: 225.955 LeiVenituri financiare: 37 LeiProfitul net: 0 LeiPierdere netă: 22.173 LeiProfitul brut: 0 LeiPierdere brută: 22.173 LeiSalariaţi: 2 angajaţiTipul de activitate, conform clasificării CAEN este:Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun Datorii totale: 248.165 LeiCheltuieli totale: 248.165 LeiCheltuieli de exploatare: 248.165 LeiCheltuieli financiare: 0 LeiActive imobilizate TOTAL: 30 LeiActive circulante TOTAL: 69.514 LeiStocuri: 62.884 LeiDisponibilităţi băneşti / Casa şi conturi la bănci: 6.170 LeiCreanţe: 460 LeiCheltuieli în avans: 6.385 LeiVenituri în avans: 0 LeiCapitaluri: 200 LeiPatrimoniul regiei: 0 LeiPatrimoniul public: 0 LeiProvizioane pentru riscuri şi cheltuieli: 0 LeiImpozitul pe profit: 0 LeiCapitalul social subscris şi vărsat: 200 Lei

Page 5: Proiect AEF

2 Analiza cifrei de afaceri

Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-

2011 2012

Cifra de afaceri 304.595 225.955

-Producția vândută (+)-Vânzări de mărfuri aferente cifrei de afaceri (-)-Costul mărfurilor vândute (-)

1.250 1.250

303.645 224.705

- -

Marja comercială (=) 304.895 225.955

-Producția vândută (+)-Variația (+/-) a stocurilor (+)-Producția imobilizată (+)

1.250 1.250

66.063 62.884

- -

Producția exercițiului (=) 67.313 64.123

-Producția exercițiului (+)- Marja comercială (+)-Consumuri intermediare de la terți (-)

67.313 64.123

304.895 225.955

5.136 7.172

Valoarea adăugată (=) 377.344 297.250

-Subvenții de exploatare (+)-Impozite și taxe (-)-Cheltuieli cu personalul (-)

- -

1.332 744

36.603 31.990

Excedentul brut de exploatare (=) 339.409 264.516

-Alte venituri din exploatare (+)-Cheltuieli cu despăgubiri, donații și active cedate (-)-Ajustări și provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale și necorporale (-)

8.720 7.622

- -

- -

Page 6: Proiect AEF

-Ajustarea valorii activelor circulante (-)-Provizioane pentru riscuri și cheltuieli (-)

- -

- -

Rezultatul din exploatare (=) 8.720 7.622

-Venituri financiare (+)-Cheltuieli financiare (-)

53 37

- -

Rezultatul financiar (=) 53 37

- Rezultatul de exploatare (+)- Rezultatul financiar (-)

8.720 7.622

53 37

Rezultatul curent (=) 8.773 7.659

-Venituri extraordinare (+)-Cheltuieli extraordinare (-)

- -

- -

Rezultatul extraordinar (=) - -

Rezultatul brut al exercițiului (=) 8.773 7.659

-Impozit pe profit (-) - -

Rezultatul net al exercițiului financiar -22.144 -22.173

Cifra de afaceri exprimă veniturile rezultate din operațiuni economice efectuate de întreprinderile comerciale prin: vânzări de mărfuri, producția de bunuri, prestări de servicii, locații de gestiune și închirieri de spații, activități diverse. Cifra de afaceri reprezintă indicatorul fundamental al activității oricărei întreprinderi, fiind situat în fruntea indicatorilor de performanță în măsura în care condiționează mărimea profitului și ratei rentabilității.

CA=Vmf+Pv

Pv=Pf+Li+CLr+Ad

Page 7: Proiect AEF

cifra de afaceri0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

20112012

Indicator 2011 2012

cifra de afaceri 304.594 225.955

Cifra de afaceri a fost influențată de scăderea vânzării de mărfuri cât și scăderea producție vândute.

Evolutia din anul 2012 nu a fost favorabila. Volumul cifrei de afaceri a scazut fata de anul 2011 cu 34,8%, aspect nefavorabil.

Analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri

Cp=Cap/Cat*100

Prin analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri se urmărește evoluția pe total și pe elemente componente față de perioada precendentă, precum și modificările intervenite în structura cifrei de afaceri.

Calculul și dinamica cifrei de afaceri a S.C. TURCANU SERV S.R.L.

Indicatorii Exercițiul financiar2011 2012

1. Venituri din vânzarea mărfurilor 303.345 224.7052. Dinamica veniturilor din vânzarea mărfurilor 100 7.483. Venituri din lucrări executate și servicii prestate - -4. Dinamica veniturilor din lucrări executate și servicii prestate (%)

- -

5. Venituri din redevențe, locații de gestiune, chirii - -

Page 8: Proiect AEF

6. Dinamica veniturilor din redevențe, locații de gestiune, chirii (%)

- -

7. Venituri din activități diverse - -8. Dinamica veniturilor din activități diverse (%) - -9. Producția vândută (rd. 3+5+7) - -10. Dinamica producției vândute (%) - --11.Cifra de afaceri (rd. 1+9) 303.345 224.70512. Dinamica cifrei de afaceri (%) 100 7.48

Analiza factorială a cifrei de afaceri a S.C. TURACANU SERV S.R.L.

Prin aceasta se urmărește influența directă a cifrei de afaceri asupra întregului sistem de indicatori economico-financiari ai întreprinderii, precum și asupra celor care-i definesc poziția într-un anumit mediu concurențial.

ΔCA=ΔVmf+ΔPv

Indicatorii Exercițiul financiar2011 2012

Cifra de afaceri (CA) 304.595 225.955Modificarea absolută a cifrei de afaceri (ΔCA) - -78.640Modificarea relativă a cifrei de afaceri (ICA) (%) 100Venituri din vânzarea mărfurilor (Vmf) 303.345 224.705Modificarea absolută a veniturilor din vânzarea mărfurilor (ΔVmf)

- -78.640

Modificarea relativă a veniturilor din vânzarea mărfurilor (IVmf) (%)

100

Producția vândută (Pv) 1250 1250Modificarea absolută a producției vândute (ΔPv) - 0Modificarea relativă a producției vândute (IPv) (%) 100

Calculul și analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri

Determinarea rezultatului aferent cifrei de afaceri se stabilește prin relația de calcul:

RCA=Mc-Chcirc=Vmf(Ā-N)/100

RCA=(Mc+Pv)-Chc=CA(Ācv-N)/100

Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-

Page 9: Proiect AEF

2011 2012

1. Cifra de afaceri (CA) 304.595 225.955

2. Marja comercială (Mc) 304.895 225.955

3. Producția vândută (Pv) 1250 1250

4. Total marjă comercială+producție vândută (Mc+Pv)

306.145 227.205

5. Cota medie a adausului comercial însumat cu producția vândută (Acv) (%)

6. Cheltuieli de circulație - -

7. Rezultatul aferent cifrei de afaceri (RCA)

8. Dinamica rezultatului aferent cifrei de afaceri (ΔRCA)

-

Page 10: Proiect AEF

3 Analiza veniturilor și cheltuielilor întreprinderii

Analiza eficienței cheltuielilor aferente veniturilor

Această analiză are menirea: de a evidenția dinamica și structura acestora; depistarea rezervelor care pot fi puse în valoare; influența factorilor asupra eficienței activității; realizarea echilibrului economico-financiar al întreprinderii.

Analiza de structură a cheltuielilor și veniturilor este realizată prin ratele de structură, prin care se stabilește ponderea fiecărei categorii de cheltuieli sau venituri în totalul cheltuielilor sau veniturilor după cum urmează:

Schi=Chi/Cht*100

Svi=Vi/Vt*100

Eficiența cheltuielilor aferente veniturilor este caracterizată cu ajutorul indicatorului cheltuieli la 1000 lei venituri:

Chv1000=ChT/VT*1000

Influența factorilor este stabilită prin relația:

ΔChv1000=ΔVT+ΔChT

Eficiența cheltuielilor totale este influențată de eficiența fiecărei categorii de cheltuieli pe tipuri de activitate și a ratelor de structură a veniturilor, astfel:

Chv1000=Chexp/Vexp*Vexp/Vt*1000+Chfin/Vfin*Vfin/Vt*1000+Chext/Vext*Vext/Vt*1000=Chvex1000*Svex+Chvfin1000*Svfin+Chext1000*Svext=ΣChvi1000*Svi

Analiza eficienței cheltuielilor la 1000 lei venituri este realizată și prin coeficientul de elasticitate stabilit astfel:

Ech/v=(ΔCht/ΔVt)1000/(Cht/Vt)1000=CM/Cm

Nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri se reduce dacă CM<Cm.

Din analiză rezultă următoarele:- în structura veniturilor și cheltuielilor totale, ponderea o dețin cele legate de activitatea de

exploatare și orice modificare a nivelului acestora influențează în același sens și aproximativ cu aceeași intensitate eficiența cheltuielilor totale;

Page 11: Proiect AEF

Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei- (%)

2011 2012

Cheltuieli de exploatare 326.792 248.165

Cheltuieli financiare - -

Cheltuieli extraordinare - -

Total cheltuieli 236.792 248.165

Venituri de exploatare 304.595 225.955

Venituri financiare 53 37

Venituri extraordinare - -

Total venituri 304.648 225.992

Cheltuieli la 1000 lei venituri (%0) din:-exploatare (%0)-financiare (%0)-extraordinare (%0)-Total venituri (%0)

1072,87 1098,29

- -

- -

1072,87 1098,29

Influența factorilor:-venituri totale-cheltuieli totale

-

-

-

Variația cheltuielilor -

Variația veniturilor - -

Cheltuială medie marginală -

Cheltuială medie

Coeficient de elasticitate -

Page 12: Proiect AEF

Determinarea cheltuielilor de circulație la S.C. TURCANU SERV S.R.L.

Se realizează prin 2 metode:a) Metoda substractivă, potrivit căreia valoarea cheltuielilor de circulație este stabilită:Chc=Chex-ChmfPrin această metodă, cheltuielile de circulație sunt determinate în formă globală, neoferind

posibilitatea analizei acestui indicator în structură.b) Metoda aditivă:Chc=Mt+Cp+Ap+Ac+Pe+It+Cd+Cp

Calculul cheltuielilor de circulație prin metoda aditivă oferă posibilitatea efectuării analizei în structură și intervenția conducerii întreprinderii în lichidarea rezervelor interne existente în cheltuieli.

Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-

2011 2012

Cheltuieli de exploatare 326.792 248.165

Cheltuieli privind mărfurile 276.333 201.427

Cheltuieli de circulație (rd.1+2) - -

Cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile, alte cheltuieli materiale și cheltuieli din afară cu energia și apa

- -

Cheltuieli cu personalul - -

Cheltuieli cu amortizarea și constituirea de provizioane pentru imobilizări

- -

Cheltuieli privind pierderea din creanțe și debitori diverși și constituirea de provizioane pentru deprecierea activelor circulante

- -

Cheltuieli cu prestațiile externe 6.512 6.330

Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

1.332 744

Cheltuieli cu despăgubiri, donații și active cedate - -

Page 13: Proiect AEF

Cheltuieli privind constituirea de provizioane pentru riscuri și cheltuieli

- -

Cheltuieli de circulație (rd.1 la 8) - -

Prezentarea cheltuielilor variabile și fixe a S.C. TURCANU SERV S.R.L.

Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-2011 2012

1. Cheltuieli cu materii prime și materiale consumabile 2.717 4.5522. Cheltuieli cu personalul - -3. Total cheltuieli variabile (rd. 1+2) 2.717 4.5524. Alte cheltuieli materiale - -5. Alte cheltuieli din afară cu energia și apa - -6. Amortizări și provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale și necorporale

- -

7. Cheltuieli cu ajustarea valorii activelor circulante - -8. Cheltuieli privind prestațiile externe - -9.Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate 1.332 74410. Cheltuieli cu despăgubiri, donații și active cedate - -11. Ajustări privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli

- -

12. Total cheltuieli fixe (rd. 4-11) 1.332 74413. Total cheltuieli de circulație (rd. 3+12) 4.049 5.296

Limita cheltuielilor de circulație fixe admise la S.C. TURCANU SREV S.R.L.

Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-

2011 2012

1. Cifra de afaceri 304.595 225.955

2. Dinamica cifrei de afaceri (%) 100 72,92

3. Cheltuieli de circulație fixe - -

4. Cheltuieli de circulație fixe recalculate - -

Page 14: Proiect AEF

5. Cheltuieli variabile înregistrate - -

6. Cheltuieli privind mărfurile 276.333 201427

7. Total cheltuieli recalculate

8. Alte venituri din exploatare - -

9. Rezultatul exploatării recalculat (rd.1+8-7) - -

10. Rezultatul exploatării înregistrat - -

11. Diferență (rd. 10-9) - -

Analiza cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

Dimensiunea și efectele sunt reflectate de analiza factorială a indicatorului: Nivelul cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate la 1000 lei cifră de afaceri, astfel:

NchIT1000=(ChIT/CA)*1000

Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-

2011 2012

Cifra de afaceri 304.595 225.955

Dinamica cifrei de afaceri (%) 100 75,92

Cheltuielile cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

1.332 744

Dinamica cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (%)

100 55,85

Page 15: Proiect AEF

Nivelul cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate la 1000 lei cifră de afaceri (%0)

4,36 3,29

Page 16: Proiect AEF

4 Analiza potențialului tehnic

Are ca obiectiv o analiză economico-financiară corectă și realist întreprinsă, care să pătrundă în esența fenomenelor ce caracterizează activitatea firmei și în mod deosebit a utilizării mijloacelor fixe. Obiectivul propus a devenit realizabil numai printr-o bună cunoaștere a potențialului intern al societății, a rezultatelor economico-financiare obținute, a factorilor care au determinat modificarea volumului de activitate, a efectelor economice realizate. Analiza economico-financiară joacă un rol important în conducerea unităților economice, în exercitarea tuturor atributelor sau funcțiilor conducerii (previziune, organizare, coordonare, comandă și control) precum și în realizarea funcțiunilor fundamentale ale unităților (cercetare-dezvoltare, producție, comercializare, financiar-contabilă, de personal). În exercitarea funcției de previziune, analiza furnizează conducerii informații necesare pentru realizarea prognozelor, pentru fundamentarea programelor, pentru stabilirea strategiei și tacticii de acțiune. Prin îmbinarea analizei retroactivă cu analiza curentă și analiza previzională se realizează legătura între activitatea trecută, prezentă și viitoare și se pot lua măsuri pentru conducerea fenomenelor în viitor. În realizarea funcției de organizare, analiza permite luarea măsurilor necesare pentru organizarea activității agenților economici, se apreciază eficiența structurii organizatorice, se fundamentează propunerile pentru funcționarea acesteia în vederea sporirii eficienței activității. În exercitarea funcției de coordonare analiza urmărește corelarea diferitelor funcțiuni ale întreprinderii, asigurarea și menținerea unui echilibru între necesități și resurse, între venituri și cheltuieli sau între alte fenomene economice desfășurate la nivelul agenților economici. Un rol deosebit de important revine analizei economice în realizarea funcției de comandă, deoarece aceasta asigură fundamentarea deciziilor operative, tactice și strategice.

Indicatori ai performanțelor și rezultatelor cuprinși în tabloul de bord

Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-

2011 2012

1. Venituri din vânzarea mărfurilor 303.345 224.705

2. Marja comercială 304.895 225.955

4. Cifra de afaceri 304.595 225.955

5. Venituri din exploatare 304.595 225955

6. Cheltuieli pentru exploatare 326.792 225955

7. Rezultatul din exploatare 8.720 7.622

Page 17: Proiect AEF

8. Valoarea adăugată - -

9. Venituri financiare 53 37

10. Cheltuieli financiare - -

11. Rezultatul financiar 53 37

12. Rezultatul curent al exercițiului 8.773 7.659

13. Venituri extraordinare - -

14. Cheltuieli extraordinare - -

15. Rezultatul extraordinar - -

16. Rezultatul brut al exercițiului 8.773 7.659

17. Impozit pe profit - -

18. Rezultatul exercițiului -22.144 -22.173

Page 18: Proiect AEF

Indicatorii echilibrului financiar evidențiați în tabloul de bord

Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-

2011 2012

1. Fondul de rulment -30.581 -57.440

3. Fondul de rulment străin - -

4. Necesarul de fond de rulment - -

5. Necesarul de fond de rulment în afara exploatării - -

7. Trezoreria netă - -

10. Rata de finanțare a stocurilor (%) -0.42 -0.91

14. Lichiditate generală (%) 0.66 0.54

15. Lichiditate imediată (%) 0.05 0.04

17. Rata autonomiei financiare (%) 0 0

18. Rata de îndatorare globală (%) 0 0

Page 19: Proiect AEF

5 Analiza pe bază de bilanț

Bilanțul este considerat a fi documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ și de pasiv la închiderea exercițiului financiar, grupate după natură, destinație și lichiditate, respectiv după natură, proveniență și exigibilitate. Prin conținutul și funcția sa, bilanțul reprezintă documentul oficial de reflectare în expresie bănească a patrimoniului, grupat pe categoriile de mijloace și surse de finanțare a acestora, fiind evidențiate ca elemente de activ și pasiv bilanțier.

Potrivit IAS1, bilanțul trebuie să ofere informații despre poziția financiară a întreprinderii cu ajutorul resurselor economice controlate, structurii financiare, precum și cu ajutorul unor indicatori economico-financiare importanți, precum lichiditate și solvabilitate. Bilanțul oferă informații esențiale privind capacitatea întreprinderii de a degaja fluxuri viitoare de numerar pentru finanțarea activității și achitarea obligațiilor față de creditori și acționari.

Tipuri de bilanț:

- Bilanț clasic (patrimonial-juridic);

- Bilanț financiar (patrimonial);

- Bilanț funcțional (economic);

- Bilanțul pool de fonds (ansamblul resurselor).

Bilanțul clasic este constituit pe baza unui sistem dublu de clasament în activ după destinație și după natură, iar în pasiv după apartenență și exigibilitate, fiind considerat un inventar al averii întreprinderii.

Analiza pe bază de bilanț prezintă interes atât pentru proprietari care doresc să cunoască valoarea averii lor, dar și pentru creditori, întrucât măsurarea activului constituie garanția drepturilor lor.

Bilanțul armonizat în listă este apropiat modelului de bilanț financiar, ceea ce facilitează analiza echilibrelor financiare.

Bilanțul financiar se determină prin gruparea posturilor de activ în ordinea crescătoare a lichidității și a posturilor de pasiv din bilanțul patrimonial în ordinea crescătoare a exigibilității constituind un bilanțmal lichidității care stă la baza analizei lichidității-solvabilității.

Prezentarea bilanțului financiar pune în evidență pe orizontală 2 părți distincte:a. partea superioară evidențiază resursele și utilizările permanente reflectând structura

financiară durabilă a activelor imobilizate, respectiv echilibrul financiar pe termen lung.b. partea inferioară cuprinde resursele constituite temporar să finanțeze temporar utilizările

necesare realizării ciclului de exploatare și reflectă echilibrul financiar pe termen scurt.Echilibrul financiar poate fi analizat și prin bilanțul funcțional, care grupează elementele

patrimoniale în utilizări și resurse, după funcția căreia îi aparține lichiditatea activelor și exigibilitatea pasivelor. Astfel, potrivit concepției funcționale, gruparea elementelor de activ și pasiv din bilanț se face în bilanțul funcțional după cele 4 funcții: investiții, exploatare, finanțare

Page 20: Proiect AEF

și de trezorerie.Un alt tip de bilanț utilizat în analiza echilibrului financiar este bilanțul ansamblului de

fonduri, denumit pool de fonds. Acest tip de bilanț este privit ca un ansamblu de resurse și utilizări, care au destinația stabilită prin deciziile manageriale privind activitățile: de investiții și exploatare ale întreprinderii, fără a exista o afectare a unei resurse, a unui tip de utilizare.

Calculul și analiza situației nete (Capital propriu)

Starea de echilibru economic-financiar în bilanț era reprezentată prin egalitatea A=P și exprimă relația de echilibru contabil care se păstrează indiferent de întinderea mișcărilor de valori.

Situația netă=A-DImportanța acestui indicator constă în evidențierea activului realizabil la sfârșitul unei

perioade de gestiune și oferă informații certe atât proprietarilor, cât și celor interesați de patrimoniul întreprinderii.

Situația netă se calculează pe baza bilanțului financiar, după relația de calcul:SN=(TA-DT)-Vn în avans=CpAcest indicator este determinat și pe baza bilanțului armonizat astfel:SN=(TA-Dcurente)-D>1 anRiscul global sau lichidativ: Rg=SN-Acv/At și Rg<0,3.

Calculul și analiza fondului de rulment

Fondul de rulment reprezintă o marjă de siguranţă a întreprinderii, impusă de diferenţele existente între sumele de încasat şi cele de plătit, precum şi de decalajul ce poate să apară între termenul de transformare a activelor în bani şi durata medie în care datoriile devin exigibile. Cu ajutorul informaţiilor cuprinse în jumătatea superioară a bilanţului patrimonial al societăţii, fondul de rulment poate fi determinat după cum urmează:

Fondul de rulment permanent = Capital permanent - Active imobilizate , relaţie ce devine

Fondul de rulment permanent = Capital propriu + Datorii financiare pe termen lung – Active imobilizate

Fondul de rulment permanent este de 170 lei. Valoarea pozitivă a fondului de rulment reflectă o stare de echilibru pe termen lung la nivelul agentului economic analizat, acesta având capacitatea de a suporta decalajul existent între termenul de transformare a activelor în bani şi durata medie în care datoriile firmei devin exigibile. Pentru a analiza situaţia patrimonială reală a societăţii am determinat fondul de rulment propriu, folosind relaţia de calcul: Fondul de rulment propriu = Capital propriu - Active imobilizate

Fondul de rulment propriu astfel calculat are valoarea de 170 lei Existenţa unui fond de rulment propriu pozitiv demonstrează faptul că agentul economic analizat se află într-o stare de echilibru financiar pe termen lung realizat pe baza capitalurilor proprii.

Page 21: Proiect AEF

Calculul și analiza necesarului fondului de rulment

Necesarul de fond de rulment apare numai în condițiile când activele circulante depășesc datoriile pe termen scurt și se caută surse pentru finanțarea acestora în circuitul economic al întreprinderii.

NFR=Necesități ciclice-Resurse ciclice=(Necesar temporar-Disponibilități) – (Resurse temporare-Credite de trezorerie)

Structura necesarului fondului de rulment cuprinde: necesarul de fond de rulment pentru exploatare și necesarul de fond de rulment în afara exploatării.

NFRE=Alocări ciclice-Surse ciclice=(Stoc+Creanțe de expl+Investiții ts+Ch în avans) – (D expl<1an+Vn în avans expl)

NFRAE=(Stoc în afara expl+Creanțe în afara expl+Ch în avans în afara expl) – (D în afara expl<1an+Vn în avans din afara expl)

NFRT=NFRE+NFRAENFRZ=NFR*360/CA

Calculul și analiza trezoreriei nete

Trezoreria netă exprimă soldul disponibilităților bănești existente în patrimoniul întreprinderilor la un moment dat, evidențiate în conturile bancare sau de casă.

Determinarea trezoreriei nete este realizată prin lectura pe orizontală a bilanțului financiar, după cum urmează:

TN=FR-NFRTN=Disponibilități-Credite de trezorerie=Trezoreria de A-Trezoreria de PTrezoreria netă poate să fie determinată și pe baza bilanțului armonizat prin relația:TN=Acirc, Dcurente nete (E)-NFRSoldul pozitiv sau negativ al trezoreriei nete este rezultatul neconcordanței dintre fondul de

rulment și necesarul de fond de rulment, după cum urmează:1. Trezoreria pozitivă (TN>0), când FR>NFR și respectiv Disponibilități>Credite

trezorerie, în următoarele cazuri:a. FR>0 și NFR>0, NFR este finanțat din FR, care degajă disponibilități ce pot ascunde și o

subutilizare de capitaluri;b. FR>0 și NFR<0, dacă resursele din ciclul de exploatare se adaugă la un excedent de

resurse permanente pentru a degaja un excedent mare de lichidități; care pot ascunde subutilizări de capitaluri;

c. FR<0 și NFR<0, dacă resursele de exploatare acoperă un excedent crescut de lichidități și o parte a activuluii imobilizat este finanțat din datorii pe termen scurt, fiind necesară creșterea resurselor permanente.

2. Trezoreria negativă (TN<0), când FR<NFR și respectiv Disponibilitățile<Creditele trezoreriei, în următoarele cazuri:

a. FR>0 și NFR>0, unde NFR este finanțat parțial din capitaluri permanente și parțial din credite bancare curente care sunt mai mari decât disponibilitățile bănești;

b. FR<0 și NFR>0, când creditele bancare acoperă o parte din imobilizări, NFR și disponibilitățile bănești ale întreprinderii, ceea ce conduce la reconsiderarea structurii de finanțare;

c. FR<0 și NFR<0, când resursele permanente nu acoperă decât o parte a activului

Page 22: Proiect AEF

imobilizat, restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt și din credite bancare curente ceea ce impune revederea structurii financiare pentru a preveni apariția riscului dependenței financiare de exterior.

Analiza echilibrului financiar prin metoda ratelor

1. Ratele fondului de rulment:- rata globală a FR: RCA=FRF/CA*360, este cuprinsă între 30 și 90 de zile- rata de finanțare a activelor circulante: RAC=FRF/CA*100- rata de finanțare a stocurilor: RS=FRF/CA*100, valoarea este 60-70%- rata de acoperire a NFR: RNFR=FRF/NRF*100, în condiții normale >100%2. Ratele necesarului fondului de rulment:- rata globală a NFR: RCA=NFR/CA*360- rata de finanțare a NFR prin trezorerie: RT=(Sold de trezorerie/NFR*100)*100, RT<100%

Analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului funcțional

1) Fondul de rulment net global exprimă echilibrarea funcției de investiții din finanțări stabile, din surse proprii și împrumuturi pe termen lung și mediu, indicând acoperirea integrală a imobilizărilor cu resurse stabile și a unei părți din funcția de exploatare.

FRNG=Rs-UsbFRNG=Acirc-(Ddiverse+Credite bancare de trezorerie)2) NFR=Utilizări ciclice (de exploatare)-Resurse ciclice (exploatare)3) TN=FRNG-NFR TN=Necesar de trezorerie-Resurse de trezorerie TN=Acircfin-Credite bancare curente TN>0 când FRNG>NFR și TN<0 când FRNG<NFR.

Ratele de structură a activului

Acestea au valoare, sunt influențate de caracteristicile tehnice, economice și juridice ale activității, fiind exprimate astfel:

a. Ponderea imobilizărilor: Si=Aimob/A*100 (%)a1. Ponderea imobilizărilor necorporale: Sin=In/A*100 (%)a2. Ponderea imobilizărilor corporale: Sic=Ic/A*100 (%)a3. Ponderea imobilizărilor financiare: Sif=Ifin/A*100 (%)b. Ponderea activului circulant: Sac=Acirc/A*100 (%)b1. Ponderea stocurilor: Ss=Stoc/A*100 (%)ICA=IS

b2. Ponderea creanțelor: Scr=Creanțe total/A*100 (%)b3. Ponderea investițiilor financiare pe termen scurt: SIFTS=Inv fin ts/A*100 (%)b4. Ponderea disponibilităților: SDB=Disponibilități/A*100 (%)

Ratele de structură a pasivului

a. Ponderea capitalurilor permanente: Scp=Capital permanent/P*100 (%)

Page 23: Proiect AEF

b. Ponderea datoriilor >1 an: SDTL=Dtl/P*100 (%)c. Ponderea datoriilor <1 an: SDTS=Dts/P*100 (%)d. Ponderea datoriilor totale: SDT=DT/P*100 (%)e. Ponderea capitalurilor proprii în capitalurile permanente: Sc=Kpr/Capital permanent*100 (%)Pentru menținerea echilibrului financiar se recomandă ca valoarea să fie >50%f. Ponderea datoriilor în capitalul propriu: SD=DT/Kpr*100 (%)

Ratele de sinteză

1. Rata de finanțare stabilă a imobilizărilor: Rfsi=Capital permanent/Aimob netValoarea ≥1a. Rata de finanțare a resurselor proprii: Rfrp=Kpr/Aimob netPentru menținerea echilibrului financiar, valoarea este ≥1.b. Rata de finanțare din resurse străine: Rfrs=Dtl/Aimob2. Rata de lichiditate generală: Rlg=Acirc/DtsValoarea ≥1.a. Rata de lichiditate relativă (redusă): Rlr=Acirc-Stoc/DtsValoarea ≥1.b. Rata de lichiditate (trezorerie) imediată: Rli=Disponibilități/Dts

Analiza structurii financiare și a ratelor de finanțare

P=C+DP=Cp+DtsEvaluarea autonomiei financiare este realizată prin mai multe rate, astfel:1. Rata îndatorării globale: Rig=DT/PMenținerea echilibrului financiar este realizată dacă valoarea acestei rate ≤0,5.a. Levierul financiar: LF=DT/Kprb. Rata autonomiei financiare: Raf=Kpr/DT

Echilibrul financiar este menținut dacă valoarea >1.c. Rata îndatorării la termen: Rit=Dtl/KprValoarea <1.2. Capacitatea de îndatorare: Ci=Kpr/Capital permanentValoarea ratei ≥0,5.3. Capacitatea de rambursare: Cr=CAF/DT

Valoarea ≥0,25.

Analiza ratelor de rotație a posturilor de bilanț

1. Nr de rotații ale activelor: Na=CA/ADurata unei rotații: Da=T/Na=A/CA*360 (zile/rotație)2. Nr de rotații capitaluri proprii: Nc=CA/KprDurata unei rotații: Dc=T/Nc=Kpr/CA*360 (zile/rotație)3. Nr de rotații active circulante: Nac=CA/Acirc

Page 24: Proiect AEF

Durata unei rotații: Dac=T/Nac=Acirc/CA*360 (zile/rotație)4. Nr de rotații a stocurilor: Ns=CA/Stoc mediuDurata unei rotații: Ds=T/Ns=Stoc mediu/CA*360 (zile/rotație)Stoc mediu=(Stoc inițial+Stoc final)/2ΔCA>ΔSm5. Nr de rotații ale creanțelor: Ncr=CA/Sold mediu creanțeDurata de recuperare a creanțelor: Dcr=T/Ncr=Sold mediu creanțe/CA*360(zile/rotație)6. Nr de rotații ale furnizorilor: Nf=Cumpărări (Aprovizionări)/Sold mediu fzDurata de plată a fz: Df=T/Smf= Sold mediu fz/Cumpărări*360 (zile)7. Nr de rotații ale datoriilor: Nd=CA/DDurata de folosire a surselor atrase: Ddat=D/CA *360 (zile)Eficiența activității întreprinderii crește când durata medie de plată a furnizorilor este mai

mare decât durata medie de încasare a creanțelor curente.

Page 25: Proiect AEF

BIBLIOGRAFIE

1. „Analiza echilibrului economico-financiar al întreprinderilor comerciale” Mircea Muntean, Editura EduSoft, Bacău, 2006

2. „Analiză și diagnostic financiar-contabil” Silvia Petrescu, Editura CECCAR, București, 2008