POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ

download POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ

of 59

  • date post

    04-Jun-2018
  • Category

    Documents

  • view

    220
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ

  • 8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ

    1/59

    LUCRARE DE LICENTA

    Darea de mită

    CAPITOLUL I

    CONCEPTUL DE CORUPŢIE

    Corupţia, în sens larg, reprezintă folosirea abuzivă a puterii încredinţate, în scopul

    satisfacerii unor interese personale sau de grup. Orice act al unei instituţii sau autorităţi care are drept consecinţă provocarea unei

    daune interesului public, în scopul de a promova un interes ori profit personal sau de grup

     poate fi calificat drept „corupt”.

    Această definire largă a corupţiei este reflectată în legislaţia românească în sens

    restrâns, prin definirea anumitor infracţiuni distincte care se încadrează în termenul generic

    de corupţie, precum darea !i luarea de mită, traficul !i cumpărarea de influenţă, primirea

    de foloase necuvenite etc. "

    Corupţia este un produs al interacţiunii omului cu mediul său social. Corupţia

    este în esenţă un fenomen#social !i $uridic, este modul particular în care se manifestă

    determinismul în societate, modul de raportare a omului la realitate dar !i măsura în care

    aceasta înţelege coordonatele convieţuirii sociale, în care nevoia de corectitudine, cinste,

    onestitate este esenţială !i măsura în care î!i diri$ează acţiunile raportate la aceasta. Omul nu

    este o fiinţă abstractă, este un membru al unei societăţi concret, modelate de ea după c%ipul !i

    asemănarea ei. Omul nu#!i poate alege necondiţionat cadrul e&istenţei, pentru că îl

    mo!tene!te de la înainta!i, se înscrie în el !i îl transformă treptat prin propria sa activitate, o

    dată cu propria sa dezvoltare. 'ocietatea este cadrul general al e&istenţei !i al acţiunii omului,

    este totdeauna o societate concretă, rezultat al dezvoltării istorice îndelungate, având o

    anumită structură economică !i politică, are anumite sisteme de norme !i valori, anumite

    raporturi între indivizi, între ace!tia !i colectivitate. (ici o societate, indiferent de stadiul de

    dezvoltare economico ) socială, de forma de organizare statală !i de guvernământ, nu a fost

    !i nu este ocolită de corupţie, de efectele deosebite de grave ale acesteia.

    1 ***.transparenc+.ro,ransparenc+ -nternational omania / Centrul de esurse Anticorupţie în 0ustiţie 1

    http://www.transparency.ro/ http://www.transparency.ro/ http://www.transparency.ro/

  • 8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ

    2/59

    1at fiind că istoria omenirii înmagazionează trecutul !i este martoră, că orice

    încercare de atribuire a corupţiei sau dimensiunilor acesteia e&clusiv unei anumite societăţi

    este contrară realităţii, respectiv nici societatea românească, trecută !i actuală, nu a fost din

     păcate !i nu este ocolită de prezenţa !i efectele deosebit de prime$dioase ale corupţiei.

    2ericolul deosebit pe care îl prezintă pentru societatea civilizată, corupţia,

    amploarea pe care aceasta a luat#o pe întreg glob !i internaţionalizarea acesteia au determinat

    în afara celei la nivel statal !i#o reacţie con$ugată a comunităţii internaţionale.

    Comunitatea internaţională sesizând pericolul grav reprezentat de corupţie atât

     pentru fiecare stat component cât !i pentru ansamblul ei, recrudescenţă !i manifestările din ce

    în ce mai frecvente de internaţionalizarea a ei, reacţionează corespunzător, prin mi$loacele !i

    căile de care dispune.

    Amintim doar unele dintre ultimele !i cele mai semnificative manifestări !i

    atitudini ale comunităţii internaţionale, cu privire la corupţie Conferinţa (aţiunilor 3nite care

    a avut loc la 4aga în decembrie "5657 Congresul al 8---#lea al (aţiunilor 3nite cu privire la

     prevenirea crimei !i tratarea infractorilor, ţinută în Cuba în august # septembrie "559, care a

    adoptat o evoluţie specială cu privire la ,,Corupţia la nivel de guverne:7 Conferinţe

    internaţionale împotriva corupţiei organizate la interval de doi ani;

  • 8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ

    3/59

    decizii ilegale sau în limita legii ;care încalcă normele moraleF. Ia poate viza obţinerea unor

    avanta$e materiale sau de altă natură.

    Corupţia politică este cea care creează condiţiile pentru acele fenomene pe care le

    numim criminalitate economică sau crimă organizată ) ce semnifică „activităţile infracţionale

    ale unor grupuri constituite pe principii conspirative, în scopul obţinerii unor importante

    venituri ilicite.”

    Acţiunile ilicite se săvâr!esc, mai ales în forme interrelaţionale, mai mult sau mai

     puţin complicate, care ilustrează termenul de „organizare a crimei” !i termenul de

    „criminalitate a gulerelor albe”, deoarece după cum susţinea criminologul american Id*in

    'ut%erland, „în general profesia, funcţia, creează conte&tul, prile$ul !i uneori c%iar motivarea

    săvâr!irii delictelor, transpunerea în practică a faptelor ilicite realizându#se direct sau indirect

    în cadrul unui ansamblu relaţional. 2oziţia socială a persoanei, precum !i angrena$ul socio#

    economico#politic din care face parte împiedică înfăptuirea $ustiţiei penale.”

    Jn ţara noastră problema vizează coruptibilitatea unor politicieni izolaţi sau a unor

    înalţi funcţionari ai e&ecutivului. 1e regulă, un politician se găse!te încon$urat de un număr

    mare de coruptori, deoarece ace!tia doresc să#!i asigure prin corupţie o sursă cât mai bogată

    de câ!tiguri.

    . Corupţia administrativă ) cea mai răspândită, de la fapta funcţionarului public

    care pretinde o recompensă pentru întocmirea unui act la care este obligat prin funcţia pe care

    o deţine, până la deturnarea, din interes personal, a averii publice, săvâr!ite de persoane aflate

    în poziţii#c%eie ale administraţiei de stat.

    Jn principiu, funcţionarii publici săvâr!esc fapte de eludare a dispoziţiilor

    regulamentare de anunţare a licitaţiilor publice, favorizarea anumitor întreprinderi sau firme la

    repartizarea contractelor ;uneori cu un procent din beneficiul acestora drept mităF falsificarea

    documentelor pentru licitaţii, repartizarea nelegală de spaţii sau locuinţe, intervenţii pe lângă

    alţi funcţionari publici pentru a trece cu vederea încălcarea legii etc. =. Corupţia economică ) cuprinde un spectru foarte larg, de la „spălarea banilor”

    care desemnează reinvestirea în afaceri licite a banilor obţinuţi din afaceri ilicite, utilizând în

    acest scop circuite financiare interne !i internaţionale complicate7 la evaziunea financiară7

     bancruta frauduloasă7 traficul de licenţe7 neplata ta&elor vamale !i a impozitelor7 falsificarea

    cecurilor !i eliberarea de cecuri fără acoperire7 practicarea de adaosuri comerciale mai mari,

    specula !i activităţi economice !i comerciale repartizarea pieselor de sc%imb !i alte asemenea

    tranzacţii care nu se fac decât subterane constând în concurenţă neloială7 contrabandă de mărfuri. Agresionarea masivă !i fără scrupule realizată prin furturi, gestiune frauduloasă,

    3

  • 8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ

    4/59

    delapidări !i alte forme de „vandalism economic” practicate de infractori prin utilizarea de

    metode abile este însoţită în ma$oritatea cazurilor de acte de corupţie.

    Astfel, în ramurile productive ale economiei, corupţia a cuprins întregul proces de

     privatizare, cu predilecţie transferurile ilegale de patrimoniu, prin subevaluare, din societăţile

    comerciale de stat !i regiile autonome către întreprinzători particulari7 condiţionarea livrării de

    mărfuri, acceptarea unor produse de proastă calitate, în sc%imbul unor avanta$e materiale ce

    constau în sume de bani, bunuri sau cote#părţi din afacerile derulate.

    Istoricul corup iei în dreptul penal românescț

    2rin corupţie, în sens larg, se înţelege o stare de abatere de la moralitate, de la

    cinste, de la datorie, substantivul corupţie derivând din latinescul coruptio,-onis ce semnifică

    o stare de depravare, de desfrâu, de venalitate. Astfel, fără a risca prea mult !i fără a ne

    îndepărta de tema prezentului studiu, putem face constatarea că din c%iar filiaţia le&icală a

    termenului corupţie  reiese că aspectele de devianţă socială specifice corupţiei nu sunt un

     produs al timpurilor noastre.

    Jn fine, pentru a muta centrul de greutate al demersurilor noastre de la  percepţia

    asupra fenomenului corupţiei la instrumentele destinate combaterii acestuia, ne vom concentra

    atenţia, în cele ce urmează, asupra unora dintre actele normative adoptate în materie la nivel

    internaţional !i la reflectarea acestora în planul legislaţiei române!ti anticorupţie.

    Astfel, menţionăm că o contribuţie importantă în planul definirii noţiunii de

    corupţie, a formelor !i periculozităţii acesteia, precum !i a altor aspecte ce aparţin

    fenomenului în discuţie, s#a conturat cu prile$ul ultimelor întruniri internaţionale Conferinţa

     (aţiunilor 3nite din decembrie "565 ;4agaF7 Congresul al 8---#lea al Organizaţiei (aţiunilor

    3nite din august "559 ;CubaF care a adoptat o ezoluţie specială   referitoare