Darea de Seama Finala

Cuprins:

Introducere…………………………………………………………...3

I Caracteristica de bază a întreprinderii…………………………….6

1.1Istoricul unităţii socio –economice………………………………….6

1.2Structura organizaţiei………………………………………………..8

1.3Genul de activitate şi tipul de producţiei……………………………10

1.4Tehnologiile de producţie utilizate………………………………….11

II Analiza funcţiunii de producţie………………………………….15

Tipul de producţie şi metoda de organizare…………………………………15

Activitatea secţiei de reparaţie a mijloacelor fixe…………………………...16

Alimentarea întreprinderii cu energie termică şi apă………………………20

III Funcţiunea comercială………………………………………….22

3.1 Activitatea de marketing……………………………………………22

3.2 Aprovizionarea tehnico-materială……………………..…………….26

3.3 Activitatea de desfacere……………………………….……………...27

3.4 Activitatea economică-externă………………………………………30

IV Funcţiunea financiar contabilă…………………..………………31

V Funcţia cercetare-dezvoltare……………………………………...38

VI Managementul riscurilor………………………………………..40

Concluzie……………………………………………………………..41

Anexe………………………………………………………………….42

2

Introducere

Întreprinderea este astăzi cel mai mare producător de bere, băuturi răcoritoare

şi slab alcoolice şi unul dintre cei mai mari producători de apă minerală din

Moldova. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” asigură peste 3/4 din

berea de pe piaţa Moldovei, jumătate din cantitatea de băuturi răcoritoare, 14 la

sută din volumul de apa minerala. Compania este prezentă pe piaţă prin 3 mărci

proprii de bere - „Chişinău”, „Blonda” , ”Aurie” , „Draft” , „Vitanta Premium” şi „

Vitanta Premium Extra” , precum şi prin mărcile de import „Efes” şi „Starâi

Melnik”. Perioada de vară este cea mai bună perioadă de vindere a berii, cantitatea

variind în lunile Iunie, Iulie şi August între 500000 litri şi 600000 litri.

Pe teritoriul actualei Republici Moldova producţia industrială a berii începe

în anul 1873, când un întreprinzător german pe nume Raps fondează în Chişinău

prima fabrică de bere. Volumul anual al producţiei nu depăşea atunci cantitatea de

10 mii de hectolitri. În timpul celui de-al doilea Război Mondial fabrica a fost

distrusă aproape complet, rămânând intacte doar încăperile de la subsol. Deja în

1945 a fost proiectată o nouă fabrică, cu o capacitate de 25 de mii de hectolitri de

bere pe an. Ulterior volumul producţiei a crescut până la 64 de mii de hectolitri.

Bazele actualei companii au fost puse cu 30 de ani în urmă, în 1974, prin

fuzionarea unităţii vechi de producţie cu cea nouă. Sfârşitul anilor '80 şi începutul

deceniului al nouălea al secolului trecut au fost o perioadă favorabilă pentru

industria berii în Republica Moldova. Băutura spumoasă era mai populară ca

oricând până atunci, unităţile de producţie funcţionau la capacitate maximă,

asigurând constant vânzări înalte. În 1990 consumul anual de bere în Moldova

constituia 22 de litri pe cap de locuitor. Criza economică ce a marcat următorii ani

nu a putut să nu afecteze ramura. În 1995 statisticile arătau o scădere de trei ori a

volumului de bere consumată de moldoveni, indicele ajungând la 8 litri anual pe

cap de locuitor. Pînă în iulie 1995 întreprinderea era de stat. În iunie 1995 a

început transformarea ei în societate pe acţiuni, iar la 10 august 1995 pe baza

acestei societăţi a fost creată Întreprinderea Mixtă de prelucrare a berei, băuturilor

3

nealcoolice şi apei minerale “Vitanta Intravest” SA. Fondatorii acestei întreprinderi

sunt:

- Firma “Intravest Finance and Investment Company Est” (Lihtenstein);

- Fabrica de bere “Vitanta”.

La începutul anului 1996, acţiunile întreprinderii au fost distribuite în felul

următor:

1. Firma “Intravest Finance and Investment Company Est”

(Lihtenstein)”-57%;

2. Statul-28.59%;

3. Lucrătorii întreprinderii -11.1%

4. Companiile investiţionale şi trusturile-3.31%.

În 1996 compania a fost privatizată şi reorganizată în Societate pe Acţiuni cu

numele de „VITANTA - INTRAVEST”. Pachetul de 85 la sută din acţiuni

aparţinea fondului american „Western NIS Enterprise Found”. În următorii 4 ani a

fost efectuată o reutilare considerabilă, noile echipamente asigurând creşterea

calităţii produselor. Rezultatele noului management nu au întârziat să apară.

Fiecare din mărcile de bere şi băuturi răcoritoare produse de „VITANTA” a adus

în colecţia întreprinderii medalii de aur, argint şi bronz la mai multe expoziţii şi

târguri internaţionale de specialitate.

O nouă etapă în istoria companiei a început în ianuarie 2003, odată cu

achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni de către „Efes Beverage Group”, a

şasea ca mărime companie de pe piaţa europeană a berii. În prezent aceasta

operează peste 25 fabrici de bere, malţ şi băuturi răcoritoare în 10 ţări. Produsele

„EFES” se exportă în peste 40 de ţări. Portofoliul de mărci al companiei cuprinde

26 de nume, printre care sunt branduri de referinţă ca „Efes”, „Staryi Melnic”,

„Becks”, „Miller”, „Weisteiner” şi altele. A fost prognozat că cifra de afaceri a

companiei va ajunge în 2009 la suma de 1 mld dolari. Odată cu schimbarea

proprietarului, „Vitanta Intravest” îşi schimbă numele în „EFES VITANTA

MOLDOVA BREWERY”. În prezent producătorul moldovean asigură 16% din

operaţiunile internaţionale ale grupului.

4

Sub numele unic de „VIVA” este produsă gama de băuturi răcoritoare

carbogazoase ca Lime, Grapefruit, Cola, Orange, Coacăză, Limonadă, Buratino.

Limonada este apa care cel mai bine se vinde în sticle de 0,5L masă plastică, care

este urmată de Cola, Orange şi Lime. Perioada cea mai bună de vînzare a apei

dulci în 0,5L masă plastică sunt lunile Mai, Iunie, Iulie respectiv cu 11%, 11% şi

14%. Perioada cea mai bună de vînzare a apei dulci în sticle de 1,5L masă plastică

sunt lunile Mai cu 10%, August cu 11%, Decembrie cu 10%.

În segmentul de apă minerală marca „Real” este una dintre cele mai bine

vândute, atât în varianta carbogazoasă, cât şi în cea plată. După volum cel mai bine

se vinde „Real” de 1,5L PET, iar după ambalaj cel mai bine se vînd sticle de masă

plastică. Practic în toate lunile vînzarea de apă minerală variază între 9%-10%.

La toate etapele producţiei este strict urmărită respectarea parametrilor

tehnologici. În 2004 întreprinderea a inaugurat un nou laborator, utilat cu

echipamente de ultimă oră. Pe 1 noiembrie 2004 compania a primit Certificatul

ISO 9001, care confirmă implementarea unui sistem performant al

managementului calităţii.

Perfecţionarea continuă a tehnologiilor şi echipamentelor utilizate permit de a

obţine produse de o calitate tot mai înaltă. Mai jos sunt prezentate doar cele mai

importante etape de perfecţionare tehnologică:

Se foloseşte bioxid de carbon în loc de aer la îmbutelierea berei contra

presiunii cu scopul măririi stabilităţii;

Carbonizarea suplimentară a berei;

Folosirea stabilizatorilor de albumină la producerea berei;

Folosirea preparatelor moderne pentru fermentare;

Filtrarea berei prin filtru de kizilgur, care permite de a atinge un nivel înalt

de curăţare microbiologică.

În rezultatul acestor perfecţiuni în tehnologie, s-a mărit nivelul de fermentare

a berii s-a îmbunătăţit considerabil rezistenţa berii. Aprovizionarea cu materii

prime, materiale primare şi secundare a întreprinderii se efectuează pe baza

5

legăturilor economice directe. Malţul blond şi caramel se procură din Cehia,

hameiul – din Bulgaria, bioxidul de carbon - din Ucraina şi România; filtru-carton

- din Bulgaria, România; cutii de tinichea - Polonia; capse metalice – Cehia şi

România, melase caramelizate, coloranţi şi aromatizatoare – din Marea Britanie şi

Olanda, etc.

A fost în totalitate reorganizată reţeaua de distribuţie. Astăzi „EFES

VITANTA” este prezentă în peste 4 mii de puncte de vânzare din toată ţara. De la

supermarketuri şi baruri în marile oraşe până la mici magazine în sate,

consumatorul poate găsi întotdeauna băutura preferată. Acest lucru se datorează în

primul rând promtitudinii unui sistem de aprovizionare bine pus la punct, care a

redus până la minim timpul între preluarea comenzii şi livrarea propriu zisă.

În prezent „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” îmbuteliază berea în

sticle, recipiente de plastic de capacitate diferită, şi keguri pentru dozatoare. Apa

minerală şi băuturile răcoritoare sunt disponibile cumpărătorilor îmbuteliate în

sticlă sau plastic. Astfel, fiecare cumpărător poate găsi produsul pe care şi-l doreşte

la volumul de care are nevoie şi la preţuri accesibile şi corespunzătoare

necesităţilor şi dorinţelor consumătorilor.

În general la întreprindere lucrează 673 de persoane în sezonul de vară acest

număr mărindu-se la 720 de persoane. Lor li se asigură condiţii decente de muncă

şi salarii înalte la acestea se adaugă diferite premii şi cadouri de sărbătoare. În

fiecare an salariile se măresc în dependenţă de rata inflaţiei şi performanţele

lucrătorului li se asigură condiţii decente de muncă şi salarii înalte.

De costul de producţie cum se calculează şi se formează se ocupă secţia de

economişti. Dar am aflat că costul se formează conform tuturor cheltuielilor plus o

rentabilitate de 10-15%. Însă preţul de desfacere îl stabilesc magazinele, dar

întreprinderea le oferă nişte preţuri recomandabile, însă magazinele singure decid.

Sunt magazine care nu respectă aceste preţuri, atunci Vitanta nu le oferă reduceri la

produsele ei. Cel mai mare adaos la preţuri le au magazinele mari („supermarkets”)

care ajunge pînă la 28%.

6

I. Caracteristica de bază a întreprinderii

1.1Istoricul unităţii socio-economice. După forma organizatorico-juridică

întreprinderea este o societate pe acţiuni şi totodată mixtă. Denumirea ei deplină

conform legislaţiei este: Î.M. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. şi

este o întreprindere de producţie cu un sistem deschis, bine organizat, complex,

dinamic, adaptiv şi autorentabil folosind piaţa factorilor de producţie pentru a

produce marfa pentru piaţa bunurilor de consum.

Cele mai multe surse istorice plasează apariţia berii cu 7 mii de ani în urmă pe

teritoriul cuprins între râurile Tigru şi Eufrat. Băutura a căpătat o răspândire rapidă

în Mesopotamia, Egipt şi prin coloniile greceşti în toată lumea antică. În spaţiul

nostru geografic primele relatări despre bere dateză de dinaintea erei noastre. Este

atestat de exemplu consumul berii în perioada războaielor romane.

Pe teritoriul actualei Republici Moldova producţia industrială a berii începe în

anul 1873, când un întreprinzător german pe nume Raps fondează în Chişinău

prima fabrică de bere. Volumul anual al producţiei nu depăşea atunci cantitatea de

10 mii de hectolitri. În timpul celui de-al doilea Război Mondial fabrica a fost

distrusă aproape complet, rămânând intacte doar încăperile de la subsol. Deja în

1945 a fost proiectată o nouă fabrică, cu o capacitate de 25 de mii de hectolitri de

bere pe an. Ulterior volumul producţiei a crescut până la 64 de mii de hectolitri.

Bazele actualei companii au fost puse cu 30 de ani în urmă, în 1974, prin

fuzionarea unităţii vechi de producţie cu cea nouă, ceea ce a dus la mărirea

considerabilă a capacităţii anuale de producţie pînă la 1250 mii dal de bere, iar în

acelaşi an a fost construită o nouă întreprindere de producţie a berei cu capacitatea

anuală de 5,1 mln dal de bere (fosta întreprindere N1).

Sfârşitul anilor '80 şi începutul deceniului al nouălea al secolului trecut au fost

o perioadă favorabilă pentru industria berii în Republica Moldova. Băutura

spumoasă era mai populară ca oricând până atunci, unităţile de producţie

funcţionau la capacitate maximă, asigurând constant vânzări înalte. În 1990

consumul anual de bere în Moldova constituia 22 de litri pe cap de locuitor. Criza

economică ce a marcat următorii ani nu a putut să nu afecteze ramura.

7

În 1995 statisticile arătau o scădere de trei ori a volumului de bere consumată

de moldoveni, indicele ajungând la 8 litri anual pe cap de locuitor. În 1996

compania a fost privatizată şi reorganizată în Societate pe Acţiuni cu numele de

„VITANTA - INTRAVEST”. Pachetul de 85 la sută din acţiuni aparţinea fondului

american „Western NIS Enterprise Found”. În următorii 4 ani a fost efectuată o

reutilare considerabilă, noile echipamente asigurând creşterea calităţii produselor.

Rezultatele noului management nu au întârziat să apară. Fiecare din mărcile de

bere şi băuturi răcoritoare produse de „VITANTA” a adus în colecţia întreprinderii

medalii de aur, argint şi bronz la mai multe expoziţii şi târguri internaţionale de

specialitate.

O nouă etapă în istoria companiei a început în ianuarie 2003, odată cu

achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni de către „Efes Beverages Group”, a

şasea ca mărime companie de pe piaţa europeană a berii. În prezent aceasta

operează peste 25 fabrici de bere, malţ şi băuturi răcoritoare în 10 ţări. Produsele

„EFES” se exportă în peste 40 de ţări. Portofoliul de mărci al companiei cuprinde

26 de denumiri, printre care sunt branduri de referinţă ca „Efes”, „Starîi Melnic”,

„Becks”, „Miller”, „Weisteiner” şi altele. Odată cu schimbarea proprietarului,

„Vitanta Intravest” îşi schimbă numele în „EFES VITANTA MOLDOVA

BREWERY”. În prezent producătorul moldovean asigură 16% din operaţiunile

internaţionale ale grupului.

1.2Structura oganizatorică a unităţii.Ca orce întreprindere mare,strucutra organizatorica a ÎI”Efes Vitanta Moldova

Brewery”cuprinde totalitatea departamentelor necesare unei întreprinderi

profiatbile.Putem caracteriza organigrama drept o piramidă.

În vârful piramidei ierarhice se află: Directorul General şi în subordonare are

toate secţiile care fac parte din administraţia întreprinderii. De asemenea este şi

Prim-vice Director General, care în lipsa Directorului General îndeplineşte toate

funcţiile lui. Fiecare Departament are în frunte un director care răspunde de toate

activităţile şi de asemenea el coordonează cu toate activităţile. Aici intră: Director

8

Tehnic, Director pe aprovizionare tehnico-materială, Director financiar, Director

pe marketing şi vînzare, Directorul administraţiei şi resurselor umane;

9

Efes Vitanta Moldova Brewery S.A.

DirectorOperational

AMC si A

Inginer protectieimuncii

Inginer - mecanicechipamenttehnologic

Imbutiliere

Fermentare

Mecanica

Sef serviciuluimecanic

Elevator

Ferbere

Compresoare

Inginer -energetian

Inginer protectieimediul ambiant

Cazangerie

Electrica

Sef serviciulenergetic

Departmentul dedezvoltare inperspectiva si

constructii capitale

DepartamentulTi

Tehnolog principal Contabilitatea

Depozit central

Achizitionari

Departamentulde marketing si

reclama

Managervinzari, regiuni

Managervinzari,

Chisinau

Director adjunctvinzari

Securitatea

Cantina

Punctulmedical

Serviciulprotectia civila

Sectiatransport sideservire

Serviciuladministrativ -gospodaresc

Departamentuladministrativ

Sefdepartamentului

administrativ

DepartamentulRu

Director Tehnic DirectorFinanciar

Director deachizitii siintrebari

economice

DirectorMarketing

Director Vinzari

Directorresurse

umane siadministratia

Director General

Departamentulcontrol

financiar

„Aprobat ”Director General

___________Ya . Tichman________________2006

Laboratorul

Jurisconsult

Serviciul dedeservire

echipamentuluitehnologic

Inginer – mecanic piese de schimb

Magazin de firma

Consilier peprobleme economice

Consilier peprobleme sociale

Ambalaj

Productia finita

Manager Logistica

10

1.3 Genul de activitate şi tipurile de producţie.Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. desfăşoară următoarele genuri de

activităţi: fabricarea, păstrarea şi comercializarea angro a producţiei alcoolice şi a

berii; importul şi comercializarea angro a berii importate; exploatarea izvoarelor şi

îmbutelierea apelor minerale de masă (din anexa nr.4 la Raportul Financiar)

Sortimentul producţiei fabricate la întreprindere este alcătuit din următoarele

produse:

BERE: care este de următoarele tipuri:

Bere blondă „Chişinău”

Bere tare „Chişinău”

Bere draft „Chişinău”

Bere blondă „Arc”

Bere „Vitanta Premium Blondă”

Bere „Chişinău Aurie”

Bere „Vitanta Premium Extra”

BĂUTURI RĂCORITOARE: ( 0,5 şi 1,5 PET, şi 0,5 sticlă)

1. Viva Limonadă

2. Viva Coacăză

3. Viva Orange

4. Viva Cola

5. Via Grapefruit

6. Viva Lime

BĂUTURI SLAB ALCOOLICE:

Gin Tonic, Red Vodka, Cofee Amaretto.

APĂ MINIRALĂ:

Real (carbogazoasă şi necarbogazoasă).

La fel întreprinderea se ocupă cu distribuţia următoarelor băuturi:

Bere Efes Pilsener; Bere Stary Melnic;

12

1.4Tehnologiile de producţie utilizate. În ultima perioadă tot mai mare accent se

pune pe tehnologiile performante cu o mare capacitate de producţie,şi cu

posibilitatea reducerii numarului muncitorilor.În continuare în tabelul de mai jos

este prezentat toate tehnologiile de producţie utilizate de întreprindere,la toate

secţiile.

ASIGURAREA TEHNICĂ A PRODUCŢIEI (Toate secţiile)

Denumirea utilajului Uzina producătoareRandamentul capacitatea

Nr. de unităţi

Elevator pentru recepţie şi păstrare de malţ Cântar electronic f. А.S.E. grup Moldova 10 t / h 1Maşina de polizarea malţului CS12 Cehia 12 t / h 1Secţia de fierbere a mustuluiCiclon f. SEEGER, Germania 25 t 2Buncărul tampon pentru malţ blond - ” - 5 t 2Buncărul tampon pentru malţ caramel

- ” - 8 t 1

Buncărul tampon pentru orez - ” - 16 t/h 1Maşină pentru curăţirea malţului - ” - 16 t/h 1Maşină pentru separarea pietrelor - ” - 16 t/h 1

Cântar electronicf. CHRONOS Richardson

16 t/h

Moara de condiţionare şi măcinare umedă a malţului

f. Steinecker, Germania

16 t/h 1

Cazan pentru plămădire-zaharificare

- ” - 316 hl 1

Cazan pentru decoct - ” - 152 hl 1Cazan de filtrare - ” - 462 hl 1Vas intermediar - ” - 402 hl 1Cazan de fierbere MERLIN - ” - Ø 6000 mm 1WHIRLPOOL - ” - 490 hl 1Dozator pentru hamei - ” - 1,35 hl 2

Tanc pentru siropul de zahăr - ” - 20 hl 1

Răcitor pentru must - ” - 360 hl/h 1

Sistem de aerare a mustului - ” - 360 hl/h 1

Tanc pentru colectarea trubului - ” - 36 hl 1

Tanc pentru apă rece - ” - 817 hl 1

13

Tanc pentru apă fierbinte - ” - 817 hl 1Schimbător de căldură pentru încălzire apei

- ” - 398 KW 1

Tanc pentru apă glacială - ” - 554 hl 1

Răcitor pentru apă f. Steinecker, 200 hl/h 1Instalaţie de spălare şi dezinfectare CIP

- ” - 3 de 60 hl 1

Buncărul tampon pentru borhotul epuizat

- ” - 58 m3

Sistem automatizat pentru dirijarea procesului tehnologic

- ” - BOTEC 1

Secţia de fermentare primară şi fermentare secundareFiltrul pentru epurarea aerului A 250U-2

Rusia 1

Filtru combinat Orion A 100 f. KHS, Germania 200 hl/h 1Fotometru de turbiditate SOLITAX-B

1

Carbonatorul de bere ŞC VKP-12 200 hl/h 1Schimbător de căldură cu plăci РО 65-4

GEA Ecoflex 300 hl/h 2

Tancuri pentru fermentarea primară şi secundară a berii (TCC)

Ziemenn, Germanz 3022hl 20

Tancuri pentru păstrarea drojdiei Hraninvest, Bulgaria 10m3 4Rezervor pentru apă Fabriinox, Moldova 10m3 2Rezervor pentru acid Fabriinox, Moldova 10m3 1Rezervor pentru dezinfectant Fabriinox, Moldova 10m3 1Rezervor pentru soluţie de sodă caustică

Fabriinox, Moldova 10m3 2

Rezervor pentru soluţiile CIP Fabriinox, Moldova 10m3 1Schimbător de căldură cu plăci GEA Ecoflex 100 hl/h 1Colbe Karlsberg Nocado 14 l 2Propagator pentru producerea drojdiei

Nocado 20 hl 1

Propagator pentru reproducerea drojdiei

Nocado 80 hl 1

Secţia de ÎmbuteliereLinia de îmbuteliere în keguri Kegboy C2

GEA TILL, Germania36 keguri/oră

1

Linia de tragere a berii în keguri Transomat 3/1

GEA TILL, Germania120keguri/oră

1

Cântar electronic BX 150D13 Alex S & E, Moldova 1Linia de îmbuteliere a berii la PET 1

f. KOSME, Аustria 2,7 mii st/h 1

14

Sistem de formare prin suflare KSB 3000

3,3 mii st/h 1

Răcitorul de aer pentru maşina de suflat ТАЕ-020

8 mii. кcal/h 1

Maşina de clătire a buteliilor cu filtru SK 126/24

300 см3 apă/1but.

1

Bloc de turnare tip S. ISO.TVP 24/24/6

Sympak, Italia2,7 mii but/h

1

Maşina de etichetare tipKAPPA LINE 3S1E1

Kosme, Italia 1

Dispozitiv printarea datei VLT 2800

f. Robatech, Italia 1

Maşină pentru ambalarea buteliilor tip PET în folie CAT 101 LD

f. KOSME, Аustria 1

Linia de îmbuteliere a berii la PET 2

f.”Krones”, Germania6,0 mii but/h

1

Sistem de formare prin suflare KSP 400


1

Maşina de clătire sticle Variojet 563M


1

Maşina de turnare şi capsare K-121-756


1

Pasteurizatorul în flux. Fischer AG27434

f.”Fischer”, Austria 12,0 m3/h 1

Maşina de etichetare Contiroll 745-E56


1

Maşină de ambalat LSK 30F f. SMI, S.P.A. Italia6,0 mii but/h

1

Maşină de formare a paletilor f. Robopac S.A. Italia6,0 mii but/h

1

15

II Analiza funcţiunii de producţie Tipul de producţie şi metoda de organizare.

Berea reprezintă o băutură răcoritoare, spumată, puţin alcoolizată, de

culoare blondă până la brună, cu aromă de hamei, gust amărui, preparată

din malţ de orz, hamei şi apă. Culoarea, aroma şi gustul sunt determinate de

substanţele aromate, extractive din malţ, hamei şi de cele obţinute în timpul

fermentării alcoolice a mustului de malţ — etanolul, dioxidul de carbon şi

alcoolii superiori.

După culoare, se împarte în două varietăţi principale: berea blondă sau

deschisă şi berea brună. Se produc şi tipuri intermediare de bere.

Clasificarea după culoare reflectă aparent numai aspectul exterior, dar

varietăţile de bere diferă mult în funcţie de materia primă folosită,

tehnologiile şi metodele de tratare. Aroma şi gustul berii blonde şi brune de

asemenea sunt diferite. Calitatea berii este determinată în mare măsură de

tipul de malţ folosit, de cantitatea materiei prime ne mălţuite adăugate.

Berea blondă se prepară din malţ blond cu suplimentarea orzului mărunţit,

făinii de porumb degresate, brezurii crupei de orez. Berea brună se prepară

din malţ colorat, malţ caramelizat şi malţ ars. De aceea la berea blondă

predomină aroma de hamei, iar la cea brună — cea de malţ, pîine.

Mustul de malţ pentru prepararea berii are concentraţia de 10—21% de

substanţe uscate. Berea finită conţine 5—10% substanţe extractive, 2,8—

6,0% de etanol, 0,30—0,35% de CO2 şi 84— 92% de apă.

Schema tehnologică de preparare a berii cuprinde următoarele operaţii

tehnologice principale: purificarea malţului, a orzului şi a altor cereale –

mărunţirea malţului şi a cerealelor – prepararea plămadei – fierberea mustului

cu hamei – limpezirea şi răcirea mustului – fermentarea principală a mustului

de bere – postfermentarea şi măturarea berii – limpezirea – îmbutelierea –

depozitarea şi realizarea berii.

16

Majoritatea operaţiilor tehnologice de fabricare a berii se realizează la

instalaţii şi aparate cu acţiune continuă, iar îmbutelierea se face la linii

automatizate de productivitate înaltă, folosite şi în alte ramuri ale industriei

fermentative.

In figura de mai jos este reprezentată schema tehnologică de fabricare a berii.

Fig. 1. Schema tehnologică de fabricare a berii:

1 — descărcător; 2—cântar; 3 — buncărul rezervei de o zi; 4 — maşină de glasare; 5 — zdrobitorul pentru malţul umed; 6 — noria; 7 —buncăr pentru cereale; 3 — moară cu valţuri; 5 —buncăr pentru malţ măcinat; 10, 11 — aparate pentru plămadă; 12, 28 — pompă; 13 — filtru; 14 — colectorul borhotului de malţ; 15 —colectorul apelor de spălare; 17 — măsurătorul apelor de spălare; 18— cazanul de fierbere a mustului; 19 — separator de hamei; 20— pompe pentru mustul tulbure; 21— aparatul de limpezire; 22 — separator; 23 — schimbător de căldură lamelar; 24 — sterilizator; 25 — rezervor de fermentare; 26 — rezervor pentru fermentarea preliminară; 27 — tanc de fermentare; 29 — sită oscilantă; 30 — colector pentru levuri; 31 — rezervor pentru levuri de sămînţă; 32 — rezervor pentru surplusul de levuri; 33 — rezervor; 34— colector pentru apă răcită; A — apă; V – vapori; C— condensat.

Activitatea secţiei de reparaţie a mijloacelor fixePentru studiu s-a luat exemplul calculelor efectuate la secţia de fierbere

17

Conform procesului tehnologic în secţia de Ferbere se efectuează următoarele etape:

1. Pregătirea malţului pentru măcinare (separarea fină a malţului de praf, pietre şi particule de metal)

2. Măcinarea malţului3. Pregătirea plămezii şi filtrarea ei.4. Fierberea mustului însoţită de dozarea maltozei şi adăugarea hameiului.5. Răcirea mustului şi pomparea spre secţia de fermentare.

Pe baza experienţei acumulate pentru fiecare tip de utilaj în conformitate cu normele de timp pentru lucrările ce trebuie executate şi ţinând cont de recomandările producătorilor de utilaje se stabileşte volumul reparaţiilor necesare.

În continuare sunt prezentate structurile ciclurilor de reparaţii pe grupe de utilaje.

Ciclul de reparaţii pentru utilaje uşoare:Rk - Rt - Rt - Rt - Rc1 - Rt - Rt - Rt - Rc1 - Rt - Rt - Rt - Rc1 -- Rt - Rt - Rt - Rc1 - Rt - Rt - Rt - Rc2 - Rt - Rt - Rt - Rc1 - -Rt -- Rt - Rt - Rc1 - Rt - Rt - Rt - Rc1 - Rt - Rt - Rt - Rc1 - Rt - Rt - Rt - Rk

Total: Rc2= 1; Rc1 = 8; Rt = 24.

Ciclul de reparaţii pentru utilaje grele:Rk - Rt - Rt - Rt - Rc1 - Rt - Rt - Rt - Rc1 - Rt - Rt - Rt - Rc1 - Rt - Rt - Rt - Rc2 -- Rt - Rt - Rt - Rc1 - Rt - Rt - Rt - Rc1 - Rt - Rt - Rt - Rc1 - Rt - Rt - Rt - Rc2 -- Rt - Rt - Rt - Rc1 - Rt - Rt - Rt - Rc1 - Rt - Rt - Rt - Rc1 - Rt - Rt - Rt - Rk

Total: Rc2= 2; Rc1 = 9; Rt = 36.

Cunoscând structura ciclului de reparaţii determinăm durata ciclului între două reparaţii capitale şi a perioadei de timp pentru efectuarea acestora conform formulei:

Tk = βpr ∙ 20000

Unde, βpr – coeficientul ce ţine seama de tipul producţiei în care este utilizată maşina ce intră în reparaţie. Pentru grupa de utilaje uşoare avem βpr = 1,0 şi pentru grupa de utilaje grele avem βpr = 1,3

Grupa I → Tk = 1,0 ∙ 20000 = 20000 ore ≈ 2 aniGrupa II → Tk = 1,3 ∙ 20000 = 26000 ore ≈ 3 ani

Determinăm perioada între două reparaţii.

TT = Tk / 24 = 1 lună --- pentru utilaje uşoareTT = Tk / 36 = 1 lună --- pentru utilaje grele

18

Cunoscând ciclul de reparaţii Mecanicul secţiei de Ferbere alcătuieşte planul anual de reparaţii pentru anul 2006, care este aprobat de Mecanicul Şef.

Volumul lucrărilor se determină conform formulei:

VLi = ∑Ti ∙ Grci ∙ Nrepar , om ∙ ore

Conform datelor tehnice menţionate în paşapoartelor tehnice a fiecărui utilaj, care sunt incluse in Tabelul III.2:

Tabelul III.2 NORME DE TIMP PENTRU REPARAŢII

Lucrari

Tipul de reparaţiiRevizie tehnicaRt

Reparaţie curentă gr. 1Rc1


Reparaţie capitalăRk

Lăc

ătu

şeri

e

Transportoare pentru malţ 0,2 4 12 18

Separatoare pentru malţ 0,25 5 14 20,5

Moara Variomill 0,5 8,4 20,6 30,4Cazane de plămădire 0,15 4 10,8 17,6Cazane de Filtrare 0,45 8 18,8 28,6Schimbătoare de căldură 0,2 3,8 11 19

Separatoare centrifugale 0,4 7,6 17,8 26,8

Lu

crăr

i div

erse

Transportoare pentru malţ 0,1 1 3,6 4,6

Separatoare pentru malţ 0,1 1,2 3,8 5,1

Moara Variomill 0,2 2,3 5,2 7,2Cazane de plămădire 0,1 1 3,3 4,3Cazane de Filtrare 0,2 2 4,8 7Schimbătoare de căldură 0,1 0,8 2,8 4,2

Separatoare centrifugale 0,1 1,8 4,2 6,6

Tot

al

Transportoare pentru malţ 0,3 5 15,6 22,6

Separatoare pentru malţ 0,35 6,2 17,8 25,6

Moara Variomill 0,7 10,7 25,8 37,6Cazane de plămădire 0,25 5 14,1 21,9

19

Cazane de Filtrare 0,65 10 13,6 35,6Schimbătoare de căldură 0,3 4,6 13,8 23,2

Separatoare centrifugale 0,5 9,4 22 33,4

TABELUL III.3 NUMĂRUL DE REPARAŢII PE TIPURI PENTRU ANUL 2006

Nr. UtilajulRevizie tehnicaRt



Reparaţie capitalăRk

1 Transportoare pentru malţ 9 2 0 1

2 Separatoare pentru malţ 9 3 0 0

3 Moara Variomill 9 2 0 14 Cazane de

plămădire 9 2 1 0

5 Cazane de Filtrare 9 2 1 0

6 Schimbătoare de căldură 9 3 0 0

7 Separatoare centrifugale 9 2 1 0

Aflăm volumul anual de lucrări de reparaţii.

VL1 = 0,3 ∙ 2 ∙ 9 + 5 ∙ 2 ∙ 2 + 22,6 ∙ 2 ∙ 1 = 70,6 om ∙ ore

VL2 = 0,35 ∙ 3,3 ∙ 9 + 6,2 ∙ 3,3 ∙ 3 = 71,7 om ∙ ore

VL3 = 0,7 ∙ 6,4 ∙ 9 + 10,7 ∙ 6,4 ∙ 2 + 37,6 ∙ 6,4 ∙ 1 = 417,9 om ∙ ore

VL4 = 0,25 ∙ 2 ∙ 9 + 5 ∙ 2 ∙ 2 + 14,1 ∙ 2 ∙ 1 = 52,7 om ∙ ore

VL5 = 0,65 ∙ 4,5 ∙ 9 + 14 ∙ 4,5 ∙ 2 + 13,6 ∙ 4,5 ∙ 1 = 177,5 om ∙ ore

VL6 = 0,3 ∙ 2 ∙ 9 + 4,6 ∙ 2 ∙ 3 = 33 om ∙ ore

VL7 = 6,5 ∙ 4,5 ∙ 9 + 9,4 ∙ 4,5 ∙ 2 + 22 ∙ 4,5 ∙ 1 = 446,8 om ∙ ore

20

VLtotal = ∑ VLi ∙ Nui , om ∙ ore

VLtotal = 70,6 ∙ 7 + 71,7 ∙ 3 + 417,9 ∙ 2 + 52,7 ∙3 + 177,5 ∙ 2 + 33 ∙ 5 +

+ 446,8 ∙1 = 2670 om ∙ ore

Determinăm numărul de muncitori repartizaţi pe profesii:

VLlăcătuşerie = 183,8 + 907,9 + 341,1 + 628,9 = 2034,7 om*ore

Pentru revizia tehnică avem:VL = 0,2*2*9*7 + 0,25*3,3*9*3 + 0,5*6,4*9*2 + 0,15*2*9*3 + + 0,45*4,5*2 + 0,2*2*9*5 + 0,4*4,5*9*1 = 183,8 om*ore

Pentru reparaţie curentă de gradul I avem:VL = 4*2*2*7 + 5*3,3*2*3 + 8,4*6,4*3*2 + 4*2*2*3 + + 8*4,5*2*2 + 3,8*2*3*5 + 7,6*4,5*2*1 = 907,9 om*ore

Pentru reparaţie curentă de gradul II avem:VL = 10,8*2*1,3 + 18,8*4,5*1*2 + 17,8*4,5*1*1 = 341,1om*ore

Pentru reparaţia capitală avem:VL = 18*2*1*7 + 30,4*6,4*1*2 = 628,9 om*ore

VLlucr.diverse = 79,2 + 191,52 + 108,3 + 156,5 = om*ore

Pentru revizia tehnică avem:VL = 0,1*2*9*7 + 0,1*3,3*9*3 + 0,2*6,4*9*2 + 0,1*2*9*3 + + 0,2*4,5*9*2 + 0,1*2*9*5 + 0,1*4,5*9*1 = 79,2 om*ore

Pentru reparaţie curentă de gradul I avem:VL = 1*2*2*7 + 1,2*3,3*3*3 + 2,3*6,4*2*2 + 1*2*2*3 + + 2*4,5*2*2 + 0,8*2*3*1 + 1,8*4,5*2*1 = 191,52 om*ore

Pentru reparaţie curentă de gradul II avem:VL = 3,3*2*1*7 + 4,8*4,5*1*2 + 4,2*4,5*1*2 = 108,3 om*ore

Pentru reparaţia capitală avem:VL = 4,6*2*1*7 + 7,2*6,4*1*2 = 156,5 om*ore

Determinăm numărul necesar de lucrători pe diverse profesii:

21

Nl.n. = VL / Ft. anual

Nlăcătuşi = 2034,7 / 229*8 = 1,2 ≈ 2 muncitori

Nlucr.diverse = 535,56 / 229*8 = 0,3 ≈ 1 muncitor

Alimentarea intreprinderii SA”EFES Vitanta Moldova Brewery”

cu energie termica si apa.

Intreprinderea la moment are patru surse de alimentare cu apa:

1. Reteaua orasaneasca centralizata de alimentare cu apa/

2. Fintina arteziana N-1.



Apa din fintina arteziana N-1 se foloseste doar la producerea apei minerale

“REAL”.

Celelalte surse se folosesc atit pentru producerea ape tehnice si productive

cit si drept sursa de alimentare a: sistemelui de alimentare a salii cu cazane,

a sistemului antiincendiar, a sistemei de adaos a apei in turnurile de racier

s.a.

Drept sursa de energie termica a intreprinderii este Sala cu Cazane. In sala

sunt instalate doua cazane de abur cu o capacitate totala de 22 t.abur/h. cu

parametrii P=8 bar si T=175ºC. Drept combustibil de baza pentru cazane se

foloseste gazul naturat. Ca conbustibil de rezerva se foloseste motorina.

In toate sectiile unde se consuma abur sunt instalate reglatoare de presiune

care sunt ajustate conform cerintelor tehnice a fiecarei instalatii. De

asemenea sunt prezente instalatii moderne de recuperare si colectare a

22

condensatului ceea ce a permis de a obtine un retur de condensat de circa

80%.

Pentru pregatirea apei calde menagerie se foloseste abur care trecind

printrun schimbator de caldura incalzeste apa rece menagera pina la 65 ºC.

Pina in sezonul de incalzire 2006-2007 intreprinderea a folosit pentru

incalzirea incaperilor sistema de incalzire centralizata a orasului. La moment

se efectuieza lucrari de constructie si renovare a sistemei existente pentru ca

in sezonul urmator sa fie data in expluatare sistema de incalzire autonoma a

intreprinderii ceea ce va permite de a mentine temperatura in limite dorite

atat in incaperile administrative cit si in sectiile de productie ceea ce nu era

posibil de facut fiind conectati la sistema centralizata.

III Funcţiunea comercială

23

3.1 Activitatea de marketing

Evoluţia activităţii de marketing în cadrul întreprinderii a avut loc conform

unei scheme clasice:

I etapă - anii 1970 - 1985. Această perioadă este caracterizată prin relaţiile

tipice sistemului sovietic de comandă. Serviciul de desfacere al întreprinderii

efectua nişte proceduri de formalizare a vânzărilor, conform ordinelor şi

indicaţiilor „din centru”. De fapt, funcţia de marketing lipsea, iar activitatea de

vânzare reprezinta mai degrabă o activitate de livrare.

II etapă - (1986 - 1997) Etapa caracterizată prin stihia tranziţiei la economia

de piaţă. Întreprinderea a fost lăsată să supravieţuiască în condiţiile dure ale pieţei.

Au avut loc transformări de ordin economic, social, legislativ, dar mentalitatea

socialistă a întreprinderii nu putea fi depăşită.

Conducerea întreprinderii elabora în continuare programe de activitate, ţinând

cont de capacitatea de producţie, materia primă, forţa de muncă de care dispunea.

Se producea de dragul produsului. Aşa-zisul „marketing” avea caracter pasiv. S-au

elaborat planuri de afaceri şi programe de activitate pentru obţinerea creditelor, dar

aşa cum nici un plan de afaceri nu conţinea prognoze reale, privind evoluţia

volumului şi structurii cererii berii şi băuturilor răcoritoare, vânzările deveneau din

ce în ce mai dificile.

III etapă - (de la începutul anului 1995). Activitatea de marketing devine

responsabilitatea secţiei marketing şi vânzări. Structura organizatorică a secţiei a

fost transformată. Pentru că nu existau standarde unice în acest sens, subdiviziunea

de marketing corespunde specificului şi particularităţilor întreprinderii (s-a ales

varianta organizării pe criteriul produselor). Secţiile marketing şi vânzări sunt

subordonate directorului comercial care este responsabil de aplicarea

marketingului în practică, pe lângă el responsabilitate directă poartă şi managerul

secţiei marketing.

Dar încetul cu încetul situaţia începea să se schimbe. Se observă uşor că

bugetul alocat pentru marketing creşte atât în dinamică, cât şi ca pondere în

totalul cheltuielilor comerciale. Treptat s-a reuşit să se convingă conducerea

24

întreprinderii în necesitatea studierii aprofundate a pieţei, în organizarea frecventă a

campaniilor promoţionale, dezvoltarea eficientă a relaţiilor publice, necesitatea

participării la târguri şi expoziţii etc. În anul 2000 se înregistrează o creştere

importantă a sumelor alocate pentru marketing (ritmul creşterii este de 582,58 %)

şi reclama (154,65 %), tendinţa de creştere menţinându-se şi în 2001. Considerăm

că eforturi enorme sau „primii paşi siguri” de către specialiştii secţiei marketing

s-au efectuat în 2000, dovadă fiind şi bugetul de marketing acceptat de conducere.

Relaţiile secţiei de marketing cu celelalte funcţiuni ale întreprinderii sunt de

natură ierarhică (stabilite cu conducerea întreprinderii, fiind relaţii de

subordonare); funcţională - relaţii care apar în raporturile cu toate celelalte secţii,

vizându-se asigurarea unei indispensabile abordări unitare şi a unor acţiuni

conjugale.

În secţia marketing lucrează la momentul actual 11 persoane, în următoarea

componenţă: brand-manager, BTL & Event managet, trade marketing manager,

fiecare din aceştia avînd cîte un asistent; la fel în secţia dată mai este prezent şi un

specialist în dezvoltarea canalelor de piaţă. Pe lîngă persoanele nominalizate

evident că este un manager al departamentului Marketing, care are o asistentă. În

perioada caldă a anului (aprilie - septembrie) când volumul de muncă creşte cu

mult, sunt angajaţi 2 asistenţi pe lângă „şefii de produse”. Practic, toţi specialiştii

secţiei marketing şi vânzări sunt localnici. Mulţi au lucrat în alte părţi („Coca-

Cola” Moldova, „Pepsi Cola” România), adică au experienţă, alţii au avut stagieri

peste hotare, de exemplu în SUA, Marea Britanie, Cehia. În plus, cel puţin o dată

pe an personalul secţiei marketing şi vânzări participă la training-uri, conferinţe,

simpozioane cu tematica: marketing, management, food and drinks tehnology

(România, Rusia). În secţia marketing nemijlocit, vârsta medie a persoanelor este

25 - 30 ani.

Brand manager - se ocupă de imaginea şi reputaţia întreprinderii, desfăşoară

căile de desfacere. Analizează etichetele şi se ocupă de înnoirea lor, ele trebuie să

fie cît mai atrăgătoare.

25

Trade marketing manager – se ocupă de acţiuni diferite, sărbători, de

reclamă.

Sarcinile Departamentului de Marketing sunt:

înţelegerea cerinţelor pieţei;

efectuarea cercetărilor de marketing;

comunicarea permanentă cu clienţi şi experţi (vizite, prin telefon, fax,

internet etc.);

informarea personalului din vânzări precum şi din alte depertamente a

companie care sunt cerinţele din timpul de faţă a pieţei;

orientarea strictă spre client, produs şi preţ;

absolut necesară este cunoaşterea unei limbi străine (preferenţial engleza).

Caracterul social responsabilizat al companiei este demonstrat în fiecare zi de

activitate. Astfel pe parcursul ultimilor ani consumatorii moldoveni s-au obişnuit

să urmărească atent campaniile promoţionale organizate de „EFES VITANTA

MOLDOVA BREWERY”. „EFES VITANTA” este şi unul dintre cei mai mari

sponsori ai evenimentelor culturale şi sportive din Republica Moldova. Sub marca

„EFES” este sponsorizat Festivalul Etno Jazz, „Vitanta Premium” este brand-ul

care susţine Bienala teatrală „Eugen Ionesco”, iar Berea „Chişinău” este sponsor

oficial al Comitetului Naţional Olimpic din Moldova, al Federaţiei Sportului

Studenţesc şi al Federaţiei de Tenis de Masă a Republicii Moldova. „Chişinău” şi-a

confirmat renumele de marcă cu adevărat „naţională” prin susţinerea unor sărbători

de amploare ca Festivalul Berii, Ziua Studentului, hramurile mai multor localităţi

din Republica Moldova. Marca „Arc” marchează sponsorizarea unui întreg şir de

activităţi studenţeşti. Acelaşi nume susţine difuzarea în Moldova a curselor de

Formula 1. În 2004, berea „Starîi Melnik” a fost sponsorul difuzării pe teritoriul

Repubicii Moldova a Campionatului European la Fotbal şi a dat numele celui mai

important festivalul de muzică rock din ţară. Din anul 2004 tradiţionala competiţie

de fotbal pentru copii a devenit „Cupa VIVA”. Marca „VIVA” a fost şi sponsor al

manifestărilor organizate de Ziua Copilului şi a unui şir de evenimente pentru copii

şi adolescenţi. „EFES VITANTA” acordă atenţie deosebită personalizării relaţiilor

26

cu clienţii, fiind o prezenţă permanentă în cluburi, prin organizarea unor

evenimente speciale, inclusiv cu ocazia sărbătorilor de Valentin şi Valentina, 8

martie, Halloween şi altele.

În fiecare an EVMB acordă burse pentru merite speciale la studii şi sport, unui

număr de 30 de studenţi de la toate Universităţile din Moldova.

3.2 Aprovizionarea tehnico-materială

Aprovizionarea cu materie primă şi materiale necesară în procesul de

producţie, este una din cele mai impotante activităţi preliminare producţiei,

deoarece aceste 2 articole de cheltuieli, au o pondere înaltă în cheltuielile totale ale

întreprinderii şi pe lîngă aceasta de calitatea materiei prime utilizate în producţie

depinde direct calitatea produsului finit.

Departamentul achiziţii şi întrebări economice are în subordinea sa 4 secţii, şi

anume: achiziţionarii, depozitul central, depozitul pentru utilaj şi reclamă, şi

respectiv depozitul pentru piese de schimb.

În prezent, toată materia primă şi materialele sînt cumpărate atît de pe piaţa

externă cît şi parţial de pe piaţa locală.

De pe piaţa locală se procură materia primă:

zahar de la SRL „Iurici;

sodă caustică SRL „Aldea”;

oxigen SRL „MEDTEHGAZ”;

acid azotic SRL „Aldea”;

nisip, cheramzit şi beton SRL „Morol”.

În ceea ce priveşte aprovizionarea cu materie primă de pe piaţa externă, aici

putem aduce următoarele exemple: din Ucraina se importă dioxid de carbon, acid

citric şi forme PET, din Cehia se importă tuburi cu zimţi, din Austria se importă

aparate de umplut şi închis.

Exemple ar fi: malţul - este importat din Bulgaria şi Ucraina, hameiul - este

cumpărat din Bulgaria, dopurile sunt aduse din România şi Ucraina. Etichetele

27

pentru bere, apă minerală şi băuturi răcoritoare sunt fabricate în ţară, soda caustică

este cumpărată din România şi Ucraina, sticla la fel din România.

În situaţiile cînd este necesară achiziţia unui utilaj se organizeză tendere sau

se solicită cereri de ofertă, la care de cele mai dese ori participă atît firme

autohtone, cît şi din străinătate.

3.3 Activitatea de desfacere

ÎM. „Efes Vitanta Moldova Brewery” SA este cel mai mare producător de

bere, de băuturi răcoritoare, Long Drinks şi apă minerală din Republica Moldova.

La baza succesului acestei întreprinderi a stat calitatea produselor şi chiar a

serviilor pe care le oferă clienţilor. Avînd la bază o strategie de dezvoltare

dinamică compania permanent tinde să satisfacă cît mai bine necesităţile

consumatorilor săi.

Studiind rapoartele privind volumul vînzărilor putem afirma că sistemul de

distribuire a întreprinderii include în sine 17 distribuitori, 14 în regiuni şi 3 în

Chişinău. Numai în Chişinău producţia întreprinderii se comercializează în mai

mult de 1400 de puncte.

În timpul anului 2003 „Efes Vitanta Moldova Brewery” SA a repartizat 300

de frigidere ca vitrină în punctele comerciale a ţării cu scopul creşterii volumul

vînzărilor.

În general vorbind despre „Efes-Vitanta” S.A. putem spune că compania este

concurentul principal pe piaţă berii şi a băuturilor răcoritoare. La momentul actual

cota de piaţă a întreprinderii este de 74,8 % pentru bere şi 47,6 % pentru băuturi

răcoritoare (conform datelor anului 2004), astfel fiind incontestabil rolul ei de lider

pe piaţa autohtonă în segmentul de producţie analizat. Deşi cota de piaţă a sa puţin

sa diminuat faţă de 2003 cînd ea constituia 78 % pentru bere, 49 % pentru băuturi

răcoritoare şi 29 % pentru „Real”. Printre principalii concurenţi ai „Efes-Vitanta”

în 2004 îi putem menţiona:

pe piaţa berii: Baltika cu 7 %, Beer Master cu 6 %, Obolon cu 4 %,

Bere Unitanc cu 2 % şi alţii;

28

pe piaţa băuturilor răcoritoare: Coca-Cola cu 19 %, Gelibert cu 7 %,

Unitanc cu 3 %, PEPSI Cola cu 3 % şi alţii.

Trebuie de subliniat că pe parcursul ultimilor ani compania înregistrează o

creştere continuă a volumului de vînzări pe toate segmentele de produse. Dinamica

vînzărilor pentru ultimii 4 ani se prezintă astfel:

226428,60

306349,60

414575,30

473574,40

0,00

50000,00

100000,00

150000,00

200000,00

250000,00

300000,00

350000,00

400000,00

450000,00

500000,00

Mii lei

2002 2003 2004 2005

Anul

Dinamica venitului din vinzari

Sursa: Elaborat de către autor

Figura 3: Dinamica veniturilor din vînzări

Cum se poate observa cu uşurinţă din figura prezentată, vînzările nete la

întreprindere în perioada respectivă înregistrează o evoluţie pozitivă, înregistrînd

un ritm de creştere de aproximativ 35,3 % în 2003 şi 2004 şi de doar 14,2 % în

2005 faţă de anul precedent. Una din cauzele principale ale acestei evoluţii

pozitive o are în viziunea mea promovarea de către întreprindere a unui

management mai eficient ca rezultat (ceea ce este evident) a procurării pachetului

majoritar de acţiuni în 2003 de către compania internaţională „Efes Beverages

Group”, fapt ce a avut ca urmare apariţia unor noi investiţii, atît pentu nevoi de

personal (instruire, perfecţionare etc.), cît şi pentru introducerea unor noi capacităţi

de producţie, precum şi modernizarea celor existente. În ciuda acestui fapt în anul

2005 se observă o încetinire a ritmurilor de creştere a vînzărilor nete.

Una din cauzele creşterii indicatorului dat în perioada 2003-2004 o constituie

şi creşterea volumului producţiei fabricate, o altă cauză fiind creşterea preţurilor la

majoritatea din produsele sale.

29

Este de menţionat că creşterea volumului de vînzări a fost susţinută şi de o

promovare intensă a produselor sale. Rezultatele acestei politici au dus la creşterea

consumului de bere de la 14 litri în 2003 la 19 litri în 2004, aşteptările fiind pentru

26 litri pe cap de locuitor pentru anul 2006.

Cît priveşte volumul vînzărilor exprimat în litri, atunci în 2003 avem un

volum al vînzărilor de 0,8 mil hectolitri, iar în 2004 de 1 mil hectolitri, acestea la o

capacitate de îmbuteliere de 0,4 mil hectolitri pentru băuturile răcoritoare şi 0,8 mil

hectolitri pentru bere.

Sub aspectul structural evoluţia vînzărilor este prezentată în figura 4.

Deci se observă o uşoară diminuare cu 2 % a ponderii berii în total vînzări

nete. Totodată trebuie de menţionat că în 2005 vînzările de bere au crescut cu 11

%, iar cele de băuturi slab alcoolice cu 6 %.

72

70

28

30

0 10 20 30 40 50 60 70 80

%

Bere

Apa

Tip

ul

pro

du

su

lui

Ponderea vinzarilor pe tipuri de produse in total vinzari nete

2003 2004


Figura 4: Dinamica ponderii vînzărilor pe tipuri de produse în total vînzări

nete

De la bun început v-om începe cu piaţa berii, unde observăm că cel mai bun

punct unde se comercializează berea întreprinderii este în chioşcuri ce deţin 96%,

iar pe locul al doilea cu 90% sunt magazinele de tot felul.

În regiuni berea întreprinderii este mai întrebată în baruri cu 82 %.

Berea „Baltica” este întrebată cel mai mult în Chişinău şi anume în

supermarketuri cu 29%.

30

Analizînd piaţa băuturilor răcoritoare observăm deasemenea că întreprinderea

are un mare succes. În ceea ce priveşte apa minerală „Real” putem spune că pe

acest segment există foarte mulţi concurenţi.

Î.M. „Efes-Vitanta” S.A. nu se ocupă cu livrarea mărfurilor sale la

consumatorul final, această activitate din 2005 a fost trecută pe seama

distribuitorilor, 14 în raioane şi 3 în Chişinău; astfel încît întreprinderea nu suportă

cheltuieli de transport, în schimb e necesar de menţionat că „Efes-Vitanta” oferă

reduceri de preţ la marfa realizată acestor distribuitori, rabaturi care propriu-zis au

scopul de a acoperi cheltuielile de transport suportate de aceşti intermendiari.

Relaţiile între distribuitori şi întreprindere sunt nişte relaţii contractuale

reglementate de contractul de distribuţie; un exemplu de acest contract este anexat

(a se vedea anexa 6). Valoarea mărfii care este oferită distribuitorului, corespunde

cu valoarea creditului comercial prevăzut în „Înţelegerea privind creditul

comercial” (vezi anexa 7).

Întreprinderea este de menţionat că are la dispoziţie 3 depozite, la momentul

petrecerii practicii un depozit fiind închiriat, dat fiind faptul că urma să se

efectuieze reparaţii capitale în unul din aceste depozite, totodată în desfăşurare

aflîndu-se procesul de adaptare în calitate de depozit a unei încăperi de la subsol ce

servise anterior pentru alte necesităţi (vezi anexa 8).

3.4 Activitatea economică externă

Este de menţionat că întreprinderea exportă doar o cantitate foarte mică de

producţie proprie, în mare parte constituită din apa minerală şi băuturile „Viva”.

Berea nu este exportată datorită unor cheltuieli de producţie destul de înalte, ceea

ce face imposibil exportul de bere în condiţii de rentabilitate. Dar în ciuda acestui

fapt pentru întreprindere deja reprezintă un succes începutul exporturilor, căci

acum cîţiva ani în urmă, în general nu se exporta.

Deci vorbind despre exporturi atunci acestea înregistrează următoarea

evoluţie, astfel dacă în 2003 s-a exportat producţie în valoare de 2006,4 mii lei,

atunci în 2004 exportul înregistrează valoarea de 2297,8 mii lei, ceea ce este o

31

creştere de 14,52 %, deci putem vorbi că tendinţa este una pozitivă. Printre ţările

de export se numără Germania, Ucraina etc.

32

IV Funcţiunea financiar-contabilă

Să începem analiza financiar-contabilă cu determinarea structurii surselor de

finanţare a activelor acesteia. Pentru aceasta este necesar de a calcula o serie de

coeficienţi. Aceşti coeficienţi sunt prezentaţi în tabelul de mai jos.

Tabel 1Analiza coeficienţilor structurii surselor de finanţare a activelor

Denumirea coeficientului

2003 2004 2005 2006

1. Coeficientul de autonomie

0,65 0,51 0,64 0,57

2. Coeficientul de atragere a surselor

împrumutate

0,35 0,49 0,34 0,43

3. Coeficientul corelaţiei între

sursele împrumutate şi proprii

0,54 0,95 0,57 0,74

4. Rata solvabilităţii generale

2,84 2,05 2,76 2,35

5. Rata generală de acoperire a

capitalului propriu

1,54 1,95 1,57 1,74


Unul din cei mai frecvent folosiţi coeficienţi ai structurii surselor de finanţare

este coeficientul de autonomie, fiind de fapt indicatorul care de cele mai dese ori se

aplică în sistemul bancar al Moldovei în procesul aprecierii credibilităţii clientului.

El se determină ca raportul între capitalul propriu şi total pasive, reflectînd prin

urmare cota capitalului propriu în suma totală a surselor de finanţare. Valoarea

minimă a acesui indicator în practica autohtonă alcătuieşte 0,5. În cazul

întreprinderii noastre el depăşeşte această valoare minimă, înregistrînd în 2004 şi

2006 reduceri, dar care incadrează acest coeficient în valorile optime.

Următorul coeficient, cel de atragere a surselor împrumutate, caracterizează

structura surselor de finanţare din punctul de vedere al cotei surselor împrumutate,

dimensionînd astfel nivelul de îndatorare al întreprinderii; oscilînd în mod normal

în intervalul 0-0,5. În caz întreprinderii noastre această cerinţă la fel este

respectată.

33

Coeficientul corelaţiei între sursele împrumutate şi cele proprii reflectă suma

mijloacelor atrase ce revine la 1 leu capital propriu. Cu cît mărimea acestui

coeficient este mai mare, cu atît mai riscantă este situaţia financiară a

întreprinderii. În cazul întreprinderii noastre situaţia a fost una mai complicată în

2003, cînd se înregistrează valoarea de 0,95 (punctul critic fiind 1), cauza fiind

creşterea cu mai mult de 400 % a datoriilor pe termen scurt. Însă în 2005 graţie

creşterii capitalului propriu şi implicit a componentelor acestuia: capitalul

secundar, profitul nerepartizat şi a rezervelor, toate acestea pe fundalul unei

reduceri cu 15,47 % a datoriilor au determinat diminuarea acestui coeficient pînă la

nivelul de 0,57, ceea ce este o valoare normală. Anul 2006 s-a caracterizat din nou

cu o creştere a acestui coeficient, cauza principală fiind depăşirea ritmurilor de

creştere a datoriilor faţă de cel al capitalului propriu (+67,10 contra +27,90).

Ceilalţi doi coeficienţi la fel înregistrează evoluţii pozitive (cu o uşoară

înrăutăţire în 2004 şi 2006, pe fundalul cauzelor sus menţionate), caracterizînd ca

pozitivă activitatea întreprinderii, cel puţin în ceea ce priveşte sursele de finanţare

a activelor.

Un rol important în aprecierea eficienţei activităţii întreprinderii îi revine şi

analizei evoluţiei cheltuielilor la 1 leu producţie fabricată şi 1 leu vînzări nete.

Cum se poate vedea din figura de mai jos situaţia este una nu prea

îmbucurătoare dacă e să vorbim mai ales de costul la 1 leu producţie fabricată.

Acest indicator după cum vedem înregistrează o creştere pe parcursul întregii

perioade analizate, deşi cu o tendinţă de reducere a ritmului de creştere în ultimul

an.

Astfel dacă în 2004 avem un spor de 3,57 %, atunci în 2005 acesta se

diminuează pînă la +0,77 %. Dar, în ciuda acestei diminuări, situaţia în care

întreprinderea cheltuie 85,32 bani pentru a obţine 1 leu producţie fabricată mi se

pare a fi una cam dezavantajoasă pentru producător, solicitînd prin urmare

necesitatea optimizării cheltuielilor de producţie în vederea diminuării acestora.

34


Figura 5: Aprecierea dinamicii cheltuielilor la 1 leu producţie marfă şi 1 leu venit

net

Situaţiea este una puţin mai bună cînd vorbim de cheltuielile la 1 leu venit net,

care în 2004 au marcat o reducere cu 5,91 % faţă 2003, cînd crescuseră cu 12,25

%, deşi valoarea de 59,86 bani la 1 leu venit net este mai superioară faţă de cea

înregistrată în 2002, cînd costul a fost de 56,68 bani la 1 leu venit net, prin urmare

ar fi necesare la fel măsuri de optimizare a cheltuielior şi în acest caz. Referindu-ne

la anul 2005 acest indicator a înregistrat valoarea de 59,51 bănuţi la 1 leu vînzări

nete, ceea ce reprezintă o diminuare faţă de 2004 cu 35 de bănuţi.

Pentru a ne forma o imagine mai cară cu privire la formarea cheltuielor să

analizăm modalitatea de formare a preţului la berea „Chişinău” (vezi anexa 9)

Analizînd formarea preţului la produsul berea „Chişinău” de 2 litri, observăm

că costului produsului finit este de 13,53 lei iar preţul de realizare a acestui produs

este de 16,93, ceea ce rezultă că întreprinderea obţine din urma comercializării

unei sticle de 2 litri de bere „Chişinău” un profit de 3,40 lei. Este de menţionat că

deja pe parcursul a cîţiva ani această marcă de bere deţine poziţia lider în formarea

profitului pe seama comercializării berii, în unele cazuri chiar acoperind pierderile

obţinute pe seama comercializării celorlalte tipuri de bere (volumul de vînzări

35

pentru acestea fiind foarte mic). Ca de exemplu profitul net a întreprinderii de la

produsul berea „Arc” este de 1,04 lei.

Preţul „Chişinăului” în punctele comerciale este diferit în funcţie de

procentajul stabilit, de la 18 lei pînă la 22 lei.

Reeşind din această situaţie întreprinderea la momentul actual promovează o

nouă politică de produs ce va avea ca efect eliminarea mărcii „Arc” şi introducerea

a unor noi variaţii pentru marca de bere „Chişinău” şi „Vitanta”, ceea ce de fapt şi

are loc. Astfel recent au apărut 2 denumiri noi de bere, merge vorba de „Chişinău

Aurie” şi „Vitanta Premium Extra”.

În continuarea vom reveni la analiza indicatorilor privind rezultatele

financiare din anexa nr.2 din Raportul financiar.

Evoluţia profitului pînă la impozitare este pezentată în tabelul de mai jos.

Tabelul 2Aprecierea dinamicii şi structurii profitului pînă la impozitare

Indicatori 2003 2004 2005 2006Suma, mii

leiSuma, mii

leiSuma, mii lei

Suma, mii lei

1 2 4 6 71. Rezultatul din

activitatea operaţională

46 954,6 47 362,0 79 416,0 77 596,3

2. Rezultatul din activitatea de

investiţii

368,4 (1 238,0) 5 528,0 1 997,9

3. Rezultatul din activitatea financiară

22,3 7 465,0 9 040,5 3 419,6

4. Rezultatul excepţional

- - - -

5. Profitul pînă la impozitare

47 345,3 53 589,0 93 984,5 83 013,8


După cum se observă profitul pînă la impozitare înregistrează o evoluţie ascendentă în perioada 2002/2004, majorîndu-se cu +6243,7 mii lei în 2003/02 (cu 13,19 %) şi cu +40395,5 mii lei în 2004/03 (cu 75,38). La această creştere a contribuit în cea mai mare măsură majorarea profitului din activitatea operaţională cu 407,4 mii lei în 2003 şi cu 32054 mii lei în 2004. La fel o influenţă pozitivă a avuto şi rezultatul din activitatea financiară (pe parcursul tuturor anilor analizaţi), înregistrînd un ritm de modificare în 2003 chiar mai mare (+7442,7 mii lei sau cu 234,75 %) decît ritmul de creştere a rezultatului din activitatea operaţională.

36

Rezultatul din activitatea de investiţii prezintă profit în 2003 şi 2005, iar în

2004 avînd chiar o valoare negativă (pierdere), determinînd diminuarea profitului

pînă la impozitare cu -1238 mii lei.

Totodată anul 2006 se caracterizează printr-o diminuare a profitului pînă la

impozitare, reducerea fiind cu -11,67 %, faţă de 2005. Acest fapt a fost determinat

de reducerea mărimii tuturor elementelor componente, în special, rezultatul din

activitatea financiară a scăzut cu 62,18 %, rezultatul din activitatea de investiţii -

63,85 %, profitul operaţional -2,29 %.

Totodată influenţa rezultatului din activitatea excepţională este nulă.

În continuare să urmărim evoluţia profitului net (vezi figura de mai jos).

Dinamica profitului net

19165,5

41479,1

75095,7

67886,1

36182,9

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

2001 2002 2003 2004 2005

Anul

Mii

lei


Figura 6: Dinamica profitului net

Cum putem vedea profitul net manifestă tendinţe pozitive, de creştere, în

perioada 2001-2004, deşi dinamica acestor creşteri variază; astfel dacă în 2002/01

el a crescut cu 88,29 %, atunci în 2003/02 această creştere a fost de doar +14,64 %,

pentru ca în anul următor din nou să marcheze un salt de +81,04 %.

Cauza în viziunea mea ar fi că anul 2003 în viaţa companiei a fost unul plin de

schimbări şi în primul rînd vorbim de schimbarea proprietarului, ceea ce ar şi fi

putut sustrage puţin atenţia de la activitatea de bază. Dar în ciuda acestor tendinţe

pozitive în 2005 se înregistreză o reducerea profitului net cu 9,6 % faţă de anul

precedent, ceea ce solicită o atenţie mai sporită în vederea înlăturării cauzelor

acestei reduceri.

37

Următorul indicatorul care îl vom analiza şi care de fapt are una din cele mai

mari ponderi în aprecierea eficienţei activităţii întreprinderii analizate, merge vorba

despre rentabilitate.

Rentabilitatea este de mai multe tipuri, cele care vor fi analizate fiind:

rentabilitatea veniturilor din vînzări, a activelor şi a capitalului propriu.

43,32

26,44

31,78

36,38

20,45

28,11

40,14

26,48

36,48

40,49

17,97

24,48

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

%

2002 2003 2004 2005

Anul

Dinamica rentabilitatii la "Efes-Vitanta" S.A.

Rentabilitatea vinzarilor Rentabilitatea activelor Rentabilitatea capitalului propriu


Figura 7: Dinamica rentabilităţii la „Efes Vitanta” S.A.

În continuare vom analiza fiecare din aceşti indicatori.

Astfel rentabilitatea veniturilor din vînzări reflectă capacitatea întreprinderii

de a obţine profit în urma vînzării produselor finite, mărfurilor şi prestării

serviciilor, adică caracterizează mărimea profitului obţinut la 1 leu venit din

vînzări. La întreprindere acest indicator de rentabilitate a cunoscut o fluctuaţie în

perioada analizată, diminuîndu-se cu 6,94 bani la 1 leu venit din vînzări în 2003

faţă de 2002, pentru ca în perioada următoare să cunoască o creştere cu 3,76 bani

ajungînd la nivelul de 40,14 bani la fiecare 1 leu venit din vînzări; pentru ca în

2005 să mai crească cu 0,35 bani. Cauza reducerii rentabilităţii veniturilor din

vînzări în 2003, în ciuda unei creşteri a vînzărilor nete cu aproximativ 35,3 %, se

află în creşterea cheltuielilor la 1 leu vînzări nete în 2003 faţă de 2002 cu 12,25 %.

De fapt acest tip de rentabilitate este singurul care în 2005 a înregistrat o creştere.

38

Următorul tip de rentabilitate este rentabilitatea activelor, fiind unul din cei

mai importanţi indicatori ai utilizării eficiente a activelor, reflectînd profitul pînă la

impozitare cîştigat în medie la 1 leu de active. Acest indicator înregistrează o

fluctuaţie în perioada analizată. În 2003 se observă o diminuare a acestui coeficient

cu 5,99 bani la fiecare 1 leu de active, pentru ca în anul următor să se revină la

nivelul anului 2002. În 2005 din nou se observă o reducere a acestui indicator pînă

la nivelul de 17,97 lei (-8,51 bani), de fapt cel mai mic nivel în perioada analizată.

Diminuarea din anul 2003 a fost determinată atît de reducerea numărului de rotaţii

a activelor de la 1,27 la 1,17 rotaţii, precum şi de reducerea rentabilităţii veniturilor

din vînzări, aceştia fiind de fapt principalii factorii de influenţă. În 2004 în ciuda

unei diminuări ulterioare a rotaţiei activelor pînă la nivelul de 1,16 rotaţii, totuşi

indicatorul nostru înregistrează o creştere, cauza fiind majorarea rentabilităţii

veniturilor din vînzări.

Cel din urmă indicator de rentabilitate pe care îl vom analiza este

rentabilitatea capitalului propriu sau rentabilitatea financiară, care exprimă

eficienţa cu care este utilizat capitalului propriu pentru obţinerea profitului net. Ca

şi în cazul indicatorului precedent avem o diminuare în 2003 cu 3,67 bani faţă de

2002, urmată de o creştere în anul următor cu 8,37 bani pînă la nivelul de 36,48

bani la fiecare 1 leu capital propriu. Altfel spus dacă în 2003 la fiecare leu capital

propiu se cîştiga în medie 28,11 bani profit pînă la impozitare, atunci în 2004 deja

se cîştiga 36,48 bani profit pînă la impozitare la fiecare 1 leu capital propiu, ceea

ce ne indică asupra creşterii eficienţei de utilizare a capitalului propriu. În 2005

iarăşi asistăm la o reducere cu 12 bani a acestui tip de rentabilitate, plasîndu-l la cel

mai mic nivel în perioda analizată, ceea ce ne indică asupra unei utilizări

ineficiente a capitalului propriu.

39

VFuncţia cercetare-dezvoltare

În desfăşurarea normală a activităţii de zi cu zi, cît şi în vederea asigurării

nivelului de calitate solicitat pentru producţia sa în cadrul întreprinderii „Efes-

Vitanta” funcţionează un laborator foarte performant, care a fost modernizat pe

deplin în 2004. Laboratorul se află în subordinea Managerului Operaţional, fiind

format din 16 persoane, dntre care avem 1 persoană şef de laborator, este un

inginer de standardizare, cîte 5 ingineri chimişti şi ingineri chimişti superiori, 3

ingineri microbiologi şi 1 specialist principal la laboratorul tehnologic.

La fel la întreprindere funcţionează secţia de dezvoltare în perspectivă şi

construcţii capitale în care sunt încadraţi 3 specialişti, şi anume: expertul pe relaţii

externe-expert pe probleme economice externe, un inginer la supravegherea

tehnică în construcţii şi respectiv şeful secţiei date.

Trebuie de menţionat că întreprinderea investeşte sume destul de

considerabile în dezvoltarea întreprinderii, în modernizarea caapacităţilor de

producţie existente, achiziţia de nou utilaj mai performant decît cel existent. Astfel

anual sunt investite în jur de 7-10 milioane dolari, ceea ce constituie o sumă destul

de importantă.

Spre exemplu la momentul de faţă s-au făcut investiţii în efectuarea de

reparaţii capitale într-o parte a depozitului central, precum şi reparaţii privind

reutilarea unui spaţiu mai vechi în calitate de depozit.

Este de menţionat că în cadrul întreprinderii se acordă o atenţie însemnată şi

măsurilor de protecţie a mediului înconjurător; de aceste probleme se ocupă

inginerul pentru protecţia mediului ambiant

40

VI Managementul riscurilor

În activitatea de zi cu zi întreprinderea evident că se confruntă cu diferite

situaţii neplăcute, probleme care pot fi concepute ca riscuri legate de activitatea

întreprinderii.

Dacă ar fi să enumerăm unel riscuri care urmează a fi luate în seamă şi care de

fapt ameninţă stabilitatea întreprinderii în activitatea de zi cu zi a acesteia am putea

menţiona următoarele tipuri de riscuri:

Apariţia pe piaţă a produselor substituibile-scăderea cererii;

Diminuarea preţurilor la produsele concurenţilor;

Incapacitatea de plată a clienţilor;

Creşterea nivelului impozitelor;

Creşterea preţurilor la materia primă şi materiale, preţurile la transport;

Dependenţa de furnizori;

Deficienţa mijloacelor circulante;

Nivelul scăzut al salariilor.

Consecinţele principale ce le cauzează aceste riscuri în situaţiile realizării lor

sunt:

1. Reducerea nivelului total al masei profitului;

2. Întîrzieri în plata salariilor, achitarea întîrziată a dobînzilor la creditele

luate de întreprindere;

3. Scăderea volumului de producţie cauzat de sezon.

41

ConcluziePe parcursul ultimului an vânzările de bere produsă de companie au crescut cu

aproape o treime, cele de băuturi răcoritoare – cu 17% iar de apă minerală – cu 20

la sută. Estimările experţilor prognozează pentru următorii 5 ani o creştere cu circa

10 la sută anual a cererii generale de pe piaţa berii şi băuturilor răcoritoare din

Republica Moldova. În aceste condiţii este previzibilă o majorate continuă a

consumului pe cap de locuitor. Pentru „EFES VITANTA MOLDOVA

BREWERY” acest lucru înseamnă noi perspective în dezvoltarea şi extinderea

producţiei.

La baza succesului companiei a stat calitatea produselor şi serviciilor pe care

le oferă clienţilor. Avînd la bază o strategie de dezvoltare dinamică se orientează

spre satisfacerea necesităţilor crescînde ale pieţei....eu cred ca acest abzaţ trebuie

să fie la urma ca un fel de incheere sau reultatele întreprinderii.

concluzii-propuneri:

1. Diversificarea activităţilor efectuate, în special, mă refer la ativitatea de

prestare a serviciilor, ca modalitate de minimizare a riscurilor privind generarea

unor pierderi (profituri joase ) de către celelalte două genuri de actvităţi;

2. Elaborarea unui plan concret de optimizare a cheltuielilor, dat fiind

nivelul înalt şi în continuă creştere a cheltuielilor la 1 leu producţie fabricată. La

fel urmează a fi acordată o mai mare atenţie cheltuielilor legate de comercializarea

mărfurilor, nivelul cărora a înregistrat o creştere în perioada 2003-2004,

determinînd atît sporirea nivelului cheltuielilor la 1 leu vînzări nete, precum şi

diminuarea venitului din comercializarea mărfurilor în 2004. Aceasta fiind una din

cauzele înrăutăţirii situaţiei şi în 2005;

3. Continuarea activităţilor de promovarea a produselor proprii, ce ar

putea duce la extinderea exporturilor, atît în ce priveşte numărul partenerilor de

export, cît şi volumele şi sortimentul producţiei exportate. Totodată trebuie de

subliniat că optimizarea cheltuielilor ar fi un moment esenţial în creşterea

exporturilor de băuturi nealcoolice, cît şi începerea exportului de bere;

42

4. Întreprinderea de acţiuni ce ar permite creşterea vitezei de rotaţii a

activelor, măsuri care la rîndul său ar duce la diminuarea duratei de rotaţie a

activelor, ceea ce va aduce efecte benefice asupra dinamicii rentabilităţii activelor.

43

Anexe

44

Darea de Seama Finala

Documents

Transcript of Darea de Seama Finala