Darea de Seama2

51
Cuprins: 1. Noțiuni generale despre tehnica securității……………………………….…….2 2. Acțiunea curentului electric asupra organismului uman:…………………. …..2-3 Electroftamia. Arsuri electrice. Metalizare electrică. Semne electrice. 3. Acordarea primului ajutor victemii în caz de electrocutare: ……….…………..3-4 Eliberarea de sub tensiune. 4. Ciocanul de lipit clasificarea parametrică:………………………….. …………..4-8 Pregatirea ciocanului de lipit. Lipirea metalelor (lipire moale, lipire tare). Tehnologia lipirii și spoirii. Verificarea calității lipirii. Aliaje de lipit( ПОСТ ). Fondanții(Colofoniu). 5. Clasificarea încăperilor după gradul de primejdie……………………….. ……..8 6. Organizarea locului de muncă…………………………………………………….9 7. Tensiunea de pas………………………………………………………….……….9 8. Grupele de securitate electrică……………………………………………..…….10 9. Măsurile de siguranță la încercările instrumentului suportabil…………..…….11 10. Metodele de protecție a instalației electrice……………………………………..11-13 Legarea cu pămîntul. Legarea cu nul. Deconectarea cu protecție. 11. Mijloace de protecție individuală la acțiunea curentului electric………………13 12. Ordinea de menținere a mijloacelor de protecție………………………………..14 13. Controlul după starea mijloacelor de protecție și evidența lor…………..…….14 14. Regulile generale de folosire a mijloacelor de protecție……………………….15 15. Placarde de avertizare……………………………………………………………16 16. Cabluri și conducte electrice…………………………………………….………..15 17. Materiale electro izolante (dielectricii)…………………………………….. …….17-18 18. Siguranțe fuzibile…………………………………………………………………..19 19. Întrerupătoare automate………………………………………………….……….20 20. Relee termice……………………………………………………………………….21 21. Contactoare. ………………………………………………………………..………22

Transcript of Darea de Seama2

Page 1: Darea de Seama2

Cuprins:

1. Noțiuni generale despre tehnica securității……………………………….…….22. Acțiunea curentului electric asupra organismului uman:………………….…..2-3

Electroftamia. Arsuri electrice. Metalizare electrică. Semne electrice.

3. Acordarea primului ajutor victemii în caz de electrocutare:……….…………..3-4 Eliberarea de sub tensiune.

4. Ciocanul de lipit clasificarea parametrică:…………………………..…………..4-8 Pregatirea ciocanului de lipit. Lipirea metalelor (lipire moale, lipire tare). Tehnologia lipirii și spoirii. Verificarea calității lipirii. Aliaje de lipit(ПОСТ). Fondanții(Colofoniu).

5. Clasificarea încăperilor după gradul de primejdie………………………..……..86. Organizarea locului de muncă…………………………………………………….97. Tensiunea de pas………………………………………………………….……….98. Grupele de securitate electrică……………………………………………..…….109. Măsurile de siguranță la încercările instrumentului suportabil…………..…….1110.Metodele de protecție a instalației electrice……………………………………..11-13

Legarea cu pămîntul. Legarea cu nul. Deconectarea cu protecție.

11.Mijloace de protecție individuală la acțiunea curentului electric………………1312.Ordinea de menținere a mijloacelor de protecție………………………………..1413.Controlul după starea mijloacelor de protecție și evidența lor…………..…….1414.Regulile generale de folosire a mijloacelor de protecție……………………….1515.Placarde de avertizare……………………………………………………………1616.Cabluri și conducte electrice…………………………………………….………..1517.Materiale electro izolante (dielectricii)……………………………………..…….17-1818.Siguranțe fuzibile…………………………………………………………………..1919. Întrerupătoare automate………………………………………………….……….2020.Relee termice……………………………………………………………………….2121.Contactoare. ………………………………………………………………..………2222.Prize și fire. …………………………………………………………………………2323.Condensatoare. ……………………………………………………………………2424.Transformatoare. ………………………………………………………..…………2525.Schema de pornire a lămpii de fluorescente. ………………………………..…2626.Schema de pornire a motorului trifazat. …………………………………………2727.Schema de reversibilă a motorului trifazat. …………………………………..…27

CPB 1903 02Mod Coala Nr.document Semnat Data

Elaborat Belous Valentin

Darea de seama la practica de electromontaj

Lit. Coala ColiVerificat Nogailic Ruslan 1 26

CBP gr. E-310

Page 2: Darea de Seama2

1. Noțiuni generale despre tehnica securității.Deoarece aparatele electronice utilizate (osciloscoape, generatoare de semnal, multimetre electronice), sursele de alimentare a montajelor precum şi instrumentele de lipit (ciocanul electric sau pistolul de lipit) se alimentează de la reţeaua de 220V c.a., trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

a. Cauzele accidentelor electrice sunt:

atingerea întâmplătoare sau apropierea primejdioasă de instalaţii aflate sub tensiune; atingerea unor părţi metalice care în mod normal sunt fără tensiune dar care pot căpăta tensiune ca

urmare a unor defectări de izolaţie; efectuarea unor manipulări greşite în schemele electrice.

b. Factorul hotărâtor în producerea accidentului de electrocutare este curentul electric care străbate corpul omului, în special curentul care străbate zona inimii şi nu tensiunea.

Curentul alternativ la frecvenţe industriale de 40…60 Hz este mai periculos decât curentul continuu.

Valorile considerate nepericuloase pentru viaţa omului sunt: 10 mA c.a. cu frecvenţa de 50 Hz; 40 mA c.c.

În aceste cazuri cel electrocutat se mai poate desprinde singur de elementul de instalaţie de la care a primit tensiunea.

c. Limitarea valorii curentului de electrocutare se face de către rezistenţa de contact a pielii la locul de intrare şi de ieşire a curentului precum şi de rezistenţa internă a organismului. Totalul acestor rezistenţe are valori cuprinse între 600 şi 100 k, valori care depind de: tensiunea aplicată; grosimea epidermei; starea suprafeţei de contact . De exemplu, pielea umedă, murdară sau rănită determină o rezistenţă

mică, ordinul de mărime fiind 600…1000.Ţinând seama de valoarea minimă a rezistenţei de izolaţie a corpului omenesc, rezultă

următoarele valori ale tensiunilor periculoase: U 12V pentru încăperi cu condiţii proaste de lucru (cu praf, umezeală şi căldură, pardoseală cu

pământ sau ciment); U 36V pentru încăperi cu condiţii de lucru mai bune; U 65V pentru încăperi nepericuloase.

d. Efectele electrocutării sunt cu atât mai periculoase cu cât durata de trecere a curentului prin corp este mai mare şi depind mult de traseul urmat de curent prin corpul omenesc.

e. Tehnica securităţii la lipire: rezistenţa de izolaţie între ciocanul (pistolul) de lipit şi cordonul de alimentare (220V, 50Hz) trebuie

controlată periodic, măsurând rezistenţa de izolaţie între vârful ciocanului şi contactele fişei de alimentare.

pentru a evita arsurile în timpul lipirii, conductoarele şi componentele se ţin cu penseta sau cu cleştele lat. Atenţie la lipirea pieselor şi a conductoarelor tensionate (arcuite), deoarece aliajul de lipit se poate împrăştia în stropi.

vaporii de plumb ce se degajă la lipire sunt vătămători. Pentru a nu inhala aceşti vapori se recomandă o poziţie corectă la lipire şi aerisirea periodică a laboratorului.

2. Acțiunea curentului electric asupra organismului uman: Efectele curentului electric asupra persoanei

Curentul electric poate produce accidente uşoare sau grave, atunci când utilizarea instalaţiilor electrice se face necorespunzător sau dacă acestea sunt defecte.

CPB 1903 02 Coala

2Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 3: Darea de Seama2

Trecerea curentului electric prin organismul uman are efecte care depind de valorile intensităţii, de impedanţa pielii umane care diferă de la o persoană la alta.

Observaţie: Curentul alternativ cu frecvenţa cuprinsă intre 40-50 Hz este foarte periculos. Un curent cu intensitatea până la 10mA nu are efecte fiziologice de remarcat asupra majorităţii

persoanelor. Mărind intensitatea curentului electric incep să apară contracturi musculare, dificultăţi respiratorii, tulburări de ritm cardiac, dificultăţi de exprimare, etc.

La valori de 70-110mA în curent alternativ si 200-250mA în curent continuu survine stopul cardio-respirator şi apoi moartea.

Exista impresia falsă că un curent continuu este mai periculos decat unul alternativ cu aceeaşi tensiune deoarece ar putea produce contracturi musculare. În realitate curentul alternativ este mai periculos, deoarece poate determina tulburări de ritm cardiac.

Observaţie: Curentul maxim admis să treacă prin organismul uman fara a-l pune în pericol este de 10mA in

curent alternativ si 50mA în curent continuu. Efectele curentului electric asupra organismului uman pot fi grupate în două categorii:

o Electrocutări (şocuri electrice) – accidente provocate de trecerea prin corpul omenesc a unui curent electric de intensitate periculoasă.

o Electrotraumatisme – în care se încadrează celelalte accidente electrice, care produc de obicei vătămări externe şi anume:

-arsura electrică este un traumatism datorat fie acţiunii unui arc electric fie datorită trecerii prin corp a unui curent electric de intensitate foarte mare;-semnele electrice apar prin contactul conductorului electric cu pielea, sub formă de leziuni, umflături sau pete-electrometalizarea constă în acoperirea unei părţi din suprafaţa pielii cu metal topit, volatilizat prin căldura arcului electric.-electroftalmia vătămarea ochilor prin inflamarea corneei şi conjuctivei ochiului datorită luminii puternice (radiaţiei ultraviolete)-leziunile mecanice provocate de contracţiile musculare (ruperea ligamentelor, pielii, vaselor sanguine şi ţesutului nervos, luxaţia încheieturii, fracturarea coastelor);-căderea de la înălţime, ca urmare a pierderii echilibrului sau a cunoştiinţei în urma unui şoc electric.

Consecinţă: Trecera unui curent prin organismul uman poartă numele de electorcutare şi aceasta se poate produce la o tensiune mai mare de 24 V.

1. Acordarea primului ajutor victemii în caz de electrocutareTotalitate a leziunilor consecutive trecerii unui curent electric prin corp, precum si degajarii concomintente de caldura. Nu toti curentii electrici prezinta aceleasi riscuri. Cel mai nociv este curentul casnic alternativ cu freceventa de 5OHz. Tesuturile interne ale corpului, umede si sarate, se dovedesc a fi bune conducatoare de electricitate, bariera principala la trecerea curentului venind din partea pielii. pielea uscata este un bun izolator si prezinta o rezistentamare (mai multe zeci de mii de ohmi), spre deosebire de pielea umeda (doar cateva sute de ohmi). Simptome si semne - Orice descarcare electrica poate antrena o siderare (oprire subita a functionarii) centrilor nervosi, o fibrilatie ventriculara (contractii cardiace rapide, anarhice si ineficace), o contractie musculara putand impiedica victima sa se elibereze de legatura cu sursa de curent, o contractura a muschilor respiratori si o pierdere a starii de constienta. Nu este necesar mai mult de o descarcare de vreo zece amperi pentru ca acest curent, strabatand inima, sa produca o aritmie (perturbatie a ritmului cardiac). Un curent de intensitate mare produs de tensiuni inalte poate carboniza tesuturile in locurile in care rezistenta este cea mai mare, in general la punctele de intrare si de iesire a curentului. Tratament - Reanimarea trebuie sa fie intreprinsa cat mai rapid posibil (in primele cinci minute), pe loc, dupa ce s-a intrerupt curentul. Ea consta intr-o ventilatie artificiala (gura-la-gura), asociata cu masaj cardiac in caz de stop cardiorespirator.

CPB 1903 02 Coala

3Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 4: Darea de Seama2

 Reanimarea trebuie sa fie urmata timp de doua sau trei ore. In cursul transportarii victimei catre un centru spitalicesc, nici respiratia gura-la-gura, nici masajul cardiac nu trebuie sa fie intrerupte. O fibrilatie ventricularanecesita o cardioversiune (restabilirea unui ritm cardiac normal prin soc electric) de urgenta. Prevenire - Pentru a evita orice risc de electrocutare in casa, trebuie interzisa instalarea prizelor electrice in apropierea unei alimentari cu apa si, inainte de a intreprinde repararea unei instalatii electrice, trebuie verificat daca este intrerupt curentul electric, trebuie purtata incaltaminte cu talpi de cauciuc (care este un rau conducator electric) si trebuie lucrat intr-un mediu uscat. Primul ajutor in caz de electrocutare - corpul omenesc este foarte bun conducator: dupa ce s-a intrerupt curentul, victima trebuie indepartata de sursa electrica; atunci cand aceasta este imposibil, trebuie data deoparte cu ajutorul unui lemn si avand grija sa punem sub propriile picioare un obiect uscat. Atunci cand victima este in stare de sincopa respiratorie, trebuie sa se practice respiratia artificiala (gura-la-gura); daca victima respira, ea trebuie pusa in pozitia laterala de siguranta. Apoi trebuie acordat primul ajutor in caz de arsura si protejata plaga (aplicarea unui pansament curat) in asteptarea ajutorului sau toxice a unui sindrom confuzional (dezorientare in timp si in spatiu, tulburari de intelegere si dememorie, agitatie). Curentul electric poate determina atat arsuri superficiale (la locul de intrare si iesire) cat si leziuni ale organelor interne.Socurile electrice de scurta durata, de intensitate redusa, care nu determina simptome si nici arsuri ale tegumentului, nu necesita tratament.In cazul socurilor de intensitate ridicata sau a celor care au determinat arsuri tegumentare, se recomanda consult medical de urgenta. Medicul va evalua arsurile arcului electric.

Primul ajutor pana la sosirea medicului consta in:- intreruperea sursei de curent electric, fara a atinge victima sau sursa de curent cu mainile goale; se vor folosi manusi izolante sau un material (lemn, plastic, cauciuc) electroizolant pentru a indeparta sursa de curent- daca victima este in stop cardio-respirator se poate ulterior tenta resuscitarea cardio-respiratorie, dar numai dupa intreruperea sursei de curent (altfel exista pericolul de electrocutare a salvatorului)- daca sunt prezente puls si respiratie spontana, victima va fi asezata in pozitia de siguranta si supravegheata pana la sosirea echipajului medical. Tratament medicalTratamentul depinde de severitatea arsurii si de natura altor traumatisme gasite.Arsurile se trateaza in functie de severitatea lor.- Arsurile minore pot fi tratate local cu crme cu antibiotic si pansament steril.- Arsurile mai severe pot necesita interventie chirurgicala pentru curatarea ranii sau chiar aplicarea unor grefe de piele.- Arsurile severe ale bratelor, picioarelor sau mainilor pot necesita interventie chirurgicala pentru indepartarea musculaturii afectate sau chiar amputatie.Alte traumatisme pot necesita tratament.- Leziunile oculare pot necesita examinare si tratament adecvat din partea medicului oftalmolog.- Fracturile osoase necesita montarea de atele, gips sau interventie chirurgicala pentru reducerea fracturilor osoase.- Leziunile organelor interne necesita monitorizare si eventuala interventie chirurgicala.

CPB 1903 02 Coala

4Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 5: Darea de Seama2

3. Ciocanul de lipit clasificarea parametrică:Ciocanul sau pistolul de lipit serveşte la topirea aliajului de lipit şi la executarea lipiturilor

propriu-zise.Puterea electrică a ciocanului de lipit depinde de gabaritul pieselor şi de mărimea secţiunii

conductoarelor. În cazul cablajelor imprimate se recomandă utilizarea unui ciocan de lipit de 15…35 W, cu vârful subţire, care permite atingerea locurilor greu accesibile sau a unui pistol de lipit.

Ciocanul încălzit se păstrează pe un suport metalic. Priza de alimentare şi ciocanul se amplasează în partea dreaptă a electronistului pentru a evita căderea ciocanului sau a pistolului în timpul lucrului.

Operaţii pregătitoare la lipire

a) Curăţirea vârfului ciocanului de lipitÎnainte de a efectua conexiunile, vârful ciocanului de lipit, în stare rece, trebuie curăţit la

suprafaţă prin pilire până devine lucios. La fel se procedează cu vârful pistolului de lipit, utilizând în acest scop cuţitul, dacă vârful se umple de o zgură neagră.

Apoi se conectează ciocanul de lipit la reţeaua de tensiune. Starea de încălzire a vârfului se testează topind o bucată de aliaj. Temperatura vârfului este bună dacă acesta se acoperă cu aliaj strălucitor. Înainte de a lua aliaj de lipit pe vârful ciocanului sau pistolului de lipit, acesta se introduce în colofoniu (se topeşte un pic din colofoniul solid – Atenţie! o cantitate prea mare de colofoniu creează o zgură neagră care împiedică executarea corectă a lipiturilor).

Periodic, în timpul lucrului, se verifică starea vârfului la ciocanul sau pistolul de lipit şi se recondiţionează.

b) Pregătirea terminalelor pentru lipireÎnainte de a lipi componentele electronice, terminalele acestora se cositoresc, în scopul reducerii

duratei procesului de lipire şi pentru a proteja suprafeţele lor împotriva oxidării. Terminalele se curăţă cu ajutorul cuţitului prin mişcări de translaţie ale lamei şi prin rotirea piesei. În faza următoare se aşează terminalul pe colofoniu.

Decaparea în colofoniu se realizează la contactul cu vârful încălzit. Apoi se topeşte o bucată de aliaj, iar în masa topită se introduce terminalul decapat. Se roteşte piesa şi cu ajutorul ciocanului de lipit se realizează acoperirea uniformă cu un strat de cositor a întregii suprafeţe a terminalului. Nu se cositoresc terminalele pe o lungime de aproximativ 10 mm, situată în vecinătatea corpului piesei.

Cu ajutorul cleştelui lat sau a pensetei, se prinde terminalul din vecinătatea corpului piesei, realizându-se un şunt termic. Se evită astfel supraîncălzirea piesei.

Cositorirea terminalului trebuie realizată într-un timp minim pentru a se evita distrugerea prin încălzire a componentelor (mai ales în cazul în care nu se poate folosi penseta ca şunt termic).

c) Procesul de lipireLipirea componentelor electronice trebuie să fie precedată de “formarea” terminalelor prin

îndoire cu cleştele rotund. Apoi terminalele se introduc în găurile cablajului imprimat. Capetele componentelor pasive se taie astfel încât terminalele rămase să depăşească cu 2…3 mm suprafaţa plăcii. Terminalele componentelor active se taie după efectuarea lipirii. Penseta se utilizează ca şunt termic pentru a proteja termic diodele, tranzistoarele, tiristoarele etc. în timpul lipirii.

CPB 1903 02 Coala

5Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 6: Darea de Seama2

Procesul de lipire comportă mai multe operaţii: preluarea pe vârful ciocanului (pistolului de lipit) a cantităţii minime de aliaj pentru efectuarea unei

lipituri (dozarea cantităţii minime de aliaj se poate atinge odată cu stăpânirea “artei de a lipi”); vârful ciocanului (pistolului), cu picătura de aliaj la capăt se introduce în colofoniu pentru decapare;

apoi vârful se aplică pe suprafaţa componentelor care urmează a fi îmbinate, în vederea încălzirii şi lipirii.Piesele metalice trebuie încălzite în zona îmbinării până la temperatura de topire a aliajului de lipit. Distribuţia aliajului lichid pe suprafeţele care se îmbină trebuie să fie cât mai uniformă.Lipirea corectă presupune o difuzie a aliajului de lipit în masa metalică a componentelor care se îmbină.

răcirea naturală şi cristalizarea aliajului de lipit. După îndepărtarea ciocanului de lipit, nu se admite mişcarea piesei, până la cristalizarea perfectă a aliajului.

Recomandări privind procesul lipiriia. a) durata lipirii nu trebuie să depăşească 5 secunde (uzual 2…5 secunde) la dispozitivele semiconductoare

şi condensatoarele electrolitice;b. b) în timpul lipirii componentele (terminalele pieselor) se ţin cu penseta sau cleştele lat;c. c) componentele nu trebuie să fie mişcate până la răcirea îmbinării, spre a evita fisurile în lipitură;d. d) temperatura lipirii este un factor important pentru realizarea unei îmbinări de calitate:

când temperatura vârfului ciocanului este prea coborâtă, aliajul se topeşte greu, timpul de lipire creşte iar piesele se pot distruge prin supraîncălzire. Aliajul insuficient încălzit se cristalizează repede şi rezultă o “lipitură rece” care nu aderă bine la piese. “Lipitura rece” trebuie refăcută deoarece se poate desprinde cu timpul sau dă naştere la “zgomote” în funcţionarea circuitului electronic.

lipituri necorespunzătoare se obţin şi la utilizarea unui ciocan supraîncălzit: în acest caz aliajul de lipit se ia greu de pe vârful ciocanului de lipit iar colofoniul se încălzeşte prea tare, producând “zgură” şi pierzându-şi proprietăţile decapante.

O lipitură corectă este reprezentată în fig. 1.În această situaţie, aliajul de lipit face contact de bună calitate atât cu folia metalică (cupru) a circuitului imprimat, cât şi cu terminalul componentei asamblate prin lipire.Dacă din anumite motive, una sau mai multe dintre condiţiile impuse lipiturii, n-au fost îndeplinite, se ajunge la cazurile din fig. 2, în care este reprezentată situaţia în care apar zone de contact imperfect, marcate cu “!”, în special pe suprafaţa de contact a aliajului de lipit cu terminalul.

Aliaje de lipit:Lipirea este procesul de imbinare la cald a unor piese metalice cu ajutorul unui aliaj de lipit . Spre deosebire de sudura , lipirea nu implica topirea pieselor metalice .Clasificare dupa temperatura de topire a aliajului :- lipire moale - foloseste aliaj de lipit cu temperatura scazuta de topire (in jur de 200grade C) , pe baza de staniu , plumb , cadmiu , indiu , zinc si altele ;- lipire tare - se utilizeaza aliaje de lipit cu temperatura de topire mai mare de 450 grade C , pe baza de cupru , aluminiu , zinc , aur , argint , platina .In electronica se folosesc aliaje de lipit Sn-Pb  in diferite proportii in functie de scop . Pentru imbunatatirea proprietatilor se adauga  in procente mici :  Sb (mareste rezistenta mecanica) , Cd si Bi (reduce temperatura de topire) , Ag (confera o conductivitate electrica mai buna) , Zn (confera rezistenta la coroziune , folosite in industria chimica , mediu marin sau clima tropicala) .

CPB 1903 02 Coala

6Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 7: Darea de Seama2

De exemplu , un aliaj cu 50-65% Sn are temperatura mica de topire (183-209 grade C) si poate fi utilizat daca piesele nu trebuie sa se incalzeasca prea mult (componente sensibile , de mici dimensiuni) . Intervalul de cristalizare mare il face apreciat de depanatori  .       Datorita clasificarii plumbului ca substanta periculoasa mediului , aliajele de lipit folosite in prezent sunt realizate din Sn cu adaus de Ag , Cu s.a.  Datorita compozitiei , temperatura de topire este mai ridicata , intervalul de cristalizare este mult mai mic si temperatura de lucru este critica .       Obtinerea unei lipituri de buna calitate presupune existenta unei substante cu rol de umectare intre suprafetele de lipit , denumit de multe ori flux sau decapant .  Acesta trebuie sa aiba o temperatura inferioara celei a aliajului de lipit , sa posede (la temperatura de lipire) fluiditate suficienta pentru a se intinde uniform pe suprafata de lipire , sa fie stabil din punct de vedere chimic , sa nu produca fum sau emanatii nocive , sa prezinte rezistenta electrica mare (izolator) , sa nu fie coroziv si higroscopic . De cele mai multe ori se folosesc rasini simple sau aditivate pentru imbunatatirea proprietatilor decapante .    Fludorul , aliajul de lipit folosit cu precadere in electronica , contine canale cu flux pentru aplicarea simultana in procesul de lipire . Este important sa se aleaga o grosime corespunzatoare componentelor de lipit .    In depanare (lipirea manuala) , importanta este alegerea ciocanului de lipit (cu functionare continua) . Criteriul principal de clasificare este puterea electrica a elementului de incalzire , o putere nominala de 25-40W fiind suficienta . Alimentarea cu energie electrica se face de obicei la tensiune mica in cc sau ca . Daca alimentarea se face la tensiunea retelei (230Vca) , este necesar ca varful si carcasa ciocanului de lipit sa fie conectate la nulul de protectie (din considerente de electrosecuritate si pentru a preantampina deteriorarea componentelor sensibile la descarcari electrostatice) . Utilizarea unui dispozitiv de termostatare a elementului de incalzire , pe langa  marirea duratei de functionare , permite realizarea unor lipituri de buna calitate fara deteriorarea componentelor electronice .   Forma si caracteristicile varfului de lipire au influenta directa asupra performantelor ciocanului de lipit si calitatii conexiunii prin lipire . Poate fi confectionat din Cu . Pentru a le prelungi durata de viata , varfurile pot fi argintate , nichelate sau aluminizate (se micsoreaza coroziunea) .     Alte metode de lipire .- lipirea reflow (retopire) - folosita cu precadere la componentele tip SMD . Componentele sunt fixate si lipirea se realizeaza prin incalzirea suprafetelor . Aliajul de lipit este aplicat in prealabil . Caldura poate fi aplicata prin conductie , radiatie , convectie (statie de aer cald) .- lipirea in val de cositorire - folosita in industrie  Curatarea dupa realizarea lipirii - previne corodarea cablajului si a terminalelor , reducerea rezistentei de izolatie dintre conductoarele apropiate , eliminarea fluxului ramas in urma procesului de lipire . Se realizeaza cu solventi : tricloretilena , alcool etilic , alcool izopropilic si altele .    Defecte in lipire :- lipituri cu exces de aliaj - au aspect sferic ;- lipituri cu lipsa de aliaj - lipituri cu rezistenta mecanica redusa ; - lipituri false - datorate in special inserarii defectuoase a terminalelor componentelor (terminale scurte sau indoite sub componente) ;- lipituri reci  - defect major de lipire  . Suprafata lipiturii are o rugozitate mare si se datoreaza aplicarii unei cantitati de caldura insuficiente sau miscarii componentei in timpul solidificarii aliajului de lipit .

Fondanții(Colofoniu).Colofoniul (numit și sacâz) este o substanță solidă sfărâmicioasă cu luciu sticlos, de culoare galbenă cu variante brun negricioase sau roșcate. Se obține din rășina coniferelor prin distilare ca produs ce rămâne după evaporarea terebentinei, o substanță volatilă. Colofoniul se compune din acizi organici, în special acid abietic.

CPB 1903 02 Coala

7Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 8: Darea de Seama2

Numele colofoniu provine din expresia colophonia resina (rășină de Colofon) și se datorește renumelui pe care îl avea o rășină de calitate extrasă din pinii din regiunea orașului antic lidian Colofon (Κολοφών) din Asia Mică. Varianta sacâz provine din cuvântul turc sakız (clei, rășină, gumă).Temperatura de topire a colofoniului depinde de varietate și se situează în jurul a 100 °C. Este inflamabil și arde cu mult fum. Este solubil în alcool, eter,benzen și cloroform.În electronică se folosește ca dezoxidant la cositorit, acizii organici din compoziție la temperaturi ridicate reducând sau îndepărtând complet stratul de oxid de pe suprafața metalelor, lucru care facilitează cositoritul și asigură o lipitură solidă.Colofoniul se remarcă printr-un coeficient static de frecare deosebit de mare. Astfel, este folosit la instrumentele cu coarde și arcuș prin frecarea părului arcușului pe o bucată de colofoniu pentru a îmbunătăți calitățile sonore ale instrumentului. Dansatorii folosesc colofoniu pentru ungerea tălpilor pantofilor, pentru a reduce alunecarea pe parchetul de dans, iar gimnaștii îl folosesc uneori pentru a-și unge mâinile.Presărat ca praf și apoi încălzit se formează o rețea fină tehnică utilizată în tipografia artistică, sau în amestec cu alte substanțe la obținerea unor lacuri, substanțe adezive și pentru sigilări.În antichitate colofoniul era folosit probabil la obținerea focului grecesc.

4. Clasificarea încăperilor după gradul de primejdie.După caracterul condițiilor în încăperi, încăperile se impart în:

1. Uscante (umeditatea aerului este de 60%);2. Umede (umeditatea aerului e mai mare de 75%);3. Deosebit de umede (umeditatea aerului e de 100%);4. Fierbinți (în care temperature este continuu sau periodic mai mare 35%);5. Prăfuite (în care se elimină praful tehnologic). Încăperile prăfuite se impart în încaperi cu praf

electroconductor și neconductor.6. Cu mediu chimic sau organic activ.

Clasificarea după primejdie:1. Încăperi puțin periculoase în care lipsesc condițiile de primejdie ridicată sau condiții deosebit de

periculoase.2. Încăperi periculoase în care există una din următoarele condiții:

Umeditate; Praf electroconductor; Podea conductoare; Temperatură ridicată; Posibilitatea de atingere a părților conductoare;

3. Încăperi foarte periculoase în care există doua sau mai multe condiții de primejdie ridicată: Umeditate ; Mediu chimic activ; Mediu organic active;

CPB 1903 02 Coala

8Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 9: Darea de Seama2

5. Organizarea locului de muncă.

Organizarea corectă a locului de muncă dă posibilitatea de mișcare rațională a lucrătorului și scurtează pînă la minimum cheltuielile timpului la căutarea instrumentului necesar sau a materialului. Foarte important este organizarea în ateliere pentru crearea condițiilor favorabile pentru studierea industrial. Ea prevede efectuarea normelor sanitare industriale după factorii:

Temperatura; Umeditatea relativă; Viteza de mișcare; Presiunea; Iluminarea; Gălăgia; Vibrația; Culoarea zonelor de lucru;

Locul de lucru trebue sa fie așezat în următorul fel: Masa trebue să fie amenajată cu cutii pentru păstrarea instrumentelor; Suprafața mesei se acoperă cu material plastic; Instrumentele se așează în cutii după grupele de întrebuințare, de măsuri, de asamblare și de

lăcătuș. Fiecare cutie are ”Cuib,, pentru instrument. Locul de lucru se iluminează cu tensiunea de 36 V. Priza pentru ciocanul de lipit nu mai sus de

220 V și ventilare prin aspirare.

6. Tensiunea de pas În cazul scurgerii unui curent în pamânt fie printr-o instalatie de legare la pamânt, fie princaderea la pamânt a unui conductor rupt aflat sub tensiune, solul opune rezistenta trecerii acestuicurent.            In apropierea locului de scurgere a curentului rezistenta solului este mare, deoarece curentultrece printr-o suprafata relativ mica. Pe masura departarii de acest punct rezistenta devine practicegala cu zero. Regiunea în care densitatea de curent se anuleaza se numeste zona de potentialnul. Rezistenta pe care o opune solul la trecerea curentului electric care se scurge în pamânt estecuprinsa între punctul de intrare al curentului si zona de potential nul. Punctele de pe suprafata soluluicuprinse în acest interval au potentiale diferite.            Daca un om atinge cu piciarele doua puncte de ptentiale diferite, el va fi supus la diferentadintre cele doua potentiale. Aceasta diferenta dintre potentiale se numeste tensiune de pas.            Cu cât lungimea pasului este mai mare, cu atât tensiunea de pas va fi mai mare, deoarecediferenta de potential este mai mare.            Datorita acestui fapt, se recomanda apropierea cu pasi foarte mici de un conductor cazut lapamânt. Animalele mari, cad deseori victime tensiunii de pas, deoarece au o distanta mare întrepicioarele din fata si cele din spate, fiind supuse unei diferente de potential mare.

CPB 1903 02 Coala

9Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 10: Darea de Seama2

7. Grupele de securitate electrică.1. Prima grupă se atribue persoanelor care nu au trecut cursuri special la electrotehnică, dar avînd închipuiri elementare despre pericolul curentului electric și măsurile de securitate electrică. Persoanele ce posedă prima grupă trebue să cunoacă regulile de acordare a primului ajutor victemei.2. A doua grupă se atribue persoanelor care au un staj minim de lucru în instalațiile electrice. Pentru personalul care nu are studii speciale, dar care a trecut cursuri special 2 luni și cu studii medii o lună. Participanții școlilor profesionale ce dispun de această grupă sînt obligați să cunoască:

Date elementare despre instalație; O închipuire clară despre pericolul curentului electric; Cunoașterea măsurilor principale de precauție în timpul lucrului în instalațiile electrice; Deprinderi practice de acordare a primului ajutor.

3. A treia grupă se atribue personalului electrotehnic care au un staj de lucru în instalațiile electrice din grupa a doua. Personalul electrotehnic (10 luni), personalul electrotehnic care nu are studii medii , dar care au trecut studii special 4 luni; care nu are studii medii dar care are studii special 3 luni; cu studii medii special și tehnice o lună.

Personalul acestei acestei grupe trebue să cunoască: Să fie cunoscut cu amenajarea și deservirea instalației electrice; O închipuire clară despre pericolul curentului electric; Cunoașterea regulilor TS; Cunoașterea regulilor de acces la lucrările în instalațiile electrice pînă la 1000 V; Cunoașterea a regulilor special a tehnicii securității pe acele tipuri de lucrări care intră în

obligațiunea persoanei respective; Cunoașterea practică de acordare a primului ajutor victimei.

4. A patra grupă se atribue persoanelor care au un staj minim de lucru din grupa a treia ; pentru persoanele care nu au studii medii, dar care au trecut cursuri special 12 luni; care nu au studii medii dar care au trecut cursuri special 8 luni; care au studii medii dar care au cursuri 3 luni; care au studii medii și complete tehnice 2 luni.

Persoanele ce paceastă grupă trebue să cunoască: Să aibă cunoștințe electrotehnice în volumul școlii profesionale. O închipuire clară despre pericolul curentului electric; Cunoașterea completă a regulilor securității în vigoare; Cunoaștere în așa măsură ca să se poată descurca ușor care elemente trebue deconectate din

lucru; Putința de organizare a securității lucrătorilor și iscusința de a supraveghea personalul la

instalația pînă la 1000 V; Cunoașterea regulilor de acordare a primului ajutor și aplicarea lor în practică. Cunoașterea schemelor și dispozitivelor de pe sectorul său.

5. A cincea grupă se atribue personalului electrotehnic care au un staj minim de lucre din grupa a patra. Pentru persoanele care nu au studii medii și nu au trecut studii special 42 luni, care au studii medii si au trecut studii special 24 luni; care au studii medii si au trecut studii special 12 luni; care ai studii tehnice superioare 3 ani.

Persoanele ce posedă această grupă trebue să cunoască: Schemele și dispozitivele de pe sectorul său; Cunoașterea regulilor securității și a RIE; Închipuirea despre aceea ce e nevoe despre cerințele unuia sau altui punct; Putința de organizare a securității lucrătorilor și iscusința de a supraveghere după personal în

orice instalație electrică. Cunoașterea regulilor de acordare a primului ajutor și aplicarea lor în practică. Putința de a învăța personalul altor grupe regulilor TS și de acordare a primului ajutor

victimei.

CPB 1903 02 Coala

10Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 11: Darea de Seama2

8. Măsurile de siguranță la încercările instrumentului suportabil. La lucrul cu instrumental electric și cu mașinile electrice de clasa I în încăperile cu pericol ridicat de lovire cu current electric și în afara încăperilor se poate admite personalul care posedă grupa a II. Unirea dispozitivului de ajutor în rețea și deconectarea lui efectuează personalul electrotehnic cei ce posedă minim grupa a III. În dependență de categoria încăperii după modelul de primejdie de lovire cu current electric trebue să fie folosite instrumente electrice și manual nu mai jos de următoarele clase:

Clasa I în încăperile fără primejdie ridicată, în timpul lucrului cu instrumentele electrice și manual din clasa I trebue de folosit de mijloace de protecție individual: dacă mașina sau instrumental este sigur, primeste energie de la sursă…

Clasa a II și a III în încăperi cu pericol ridicat și în afara lor. La folosirea mașinilor de clasa II,III se poate de lucrat fără folosirea mijloacelor de protecție individual cu excepția pregătirii lucrurilor de montare.

Clasa a IV în încăperi foarte periculoase, înainte de a începe lucrul cu mașinile electrice manual și instrumentele electrice trebue de îndeplinit:

1. Controlul complectului si siguranțelor de unire între piese.2. Controlul exterior al cablului, țevi de protecție ți a fișei de current.3. Controlul bunăsănătății a întrerupatorului, controlul lucrului la mersul în gol.

9. Metodele de protectie a instalației electrice

Protectia contra tensiunilor accidentale reprezinta un ansamblu de masuri, instalatii si dispozitive aplicate pentru evitarea electrocutarilor si diminuarea efectelor fiziologice ale curentului electric ce trece prin organismul uman sau al animalelor domestice care ajung in atingere cu elemente ale instalatiilor electrice aflate, in mod normal (atingeri directe) sau accidental (atingeri indirecte), sub tensiune.

Atingerile directe se refera la atingerea partilor conductoare aflate sub tensiune, a elementelor scoase de sub tensiune normala, dar ramase incarcate cu sarcini electrice capacitive, a elementelor deconectate, dar ramase sub influenta electrostatica sau electromagnetica. Atingerile indirecte se refera la atingerea elementelor instalatiilor electrice care, in mod normal nu sunt sub tensiune (stalpi, carcase metalice, ingradiri), dar care intra sub tensiune datorita unui defect (deteriorare a izolatiei, rupere sau desprindere de conductoare, conturnare, descarcare electrica etc), a elementelor altor categorii de instalatii intrate sub tensiune datorita unor influente electromagnetice sau electrostatice (de ex., conducte lungi de apa sau gaze aflate in apropierea unei linii de contact monofazate sau a unei linia trifazate in regim de dezechilibru etc), a punctelor de pe sol aflate la potentiale diferite ca urmare a scurgerii prin pamant a unui curent normal (cazul prizelor de pamant de exploatare sau a sinelor de cale ferata electrificata), sau in regim de avarie, la deteriorarea izolatiei ( tensiune de atingere, tensiune de pas).    

   Masurile  ce se iau pentru evitarea accidentelor prin atingere directa sunt: utilizarea unor tensiuni de alimentare cat mai reduse, in special pentru scule electrice portative si corpuri ele iluminat local (12 V pentru locuri foarte periculoase si 24 V pentru locuri periculoase pentru corpuri de iluminat portative) ; construirea instalatiilor si echipamentelor in asa fel incat elementele conductoare sa fie inaccesibile atingerii intamplatoare; folosirea unor pardoseli izolante sau acoperirea solului cu materiale izolante; limitarea influentelor electrostatice si electromagnetice asupra instalatiilor deconectate, prin legare la pamant; izolarea de protectie, in special, la sculele electrice portative; executarea lucrarilor la instalatiile electrice in exploatare numai dupa scoaterea de sub tensiune, controlul lipsei tensiunii, scurtcircuitarea fazelor si legarea la pamant, ingradirea si avertizarea de protectie; utilizarea mijloacelor individuale de protectie (manusi, galosi, cizme izolante) de catre persoanele care deservesc instalatiile electrice. Masurile si mijloacele folosite pentru evitarea accidentelor prin atingere indirecta sunt :

CPB 1903 02 Coala

11Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 12: Darea de Seama2

   1) Protectia prin legare la pamant. Legarea la pamant a carcaselor metalice ale echipamentelor electrice, care in mod normal, nu sunt sub tensiune, dar pot fi puse sub tensiune in mod accidental printr-un defect de izolatie, are ca efect micsorarea tensiunii de atingere la valori admisibile (24...65 V), Ua=IscPp, Isc fiind curentul de defect (scurtcircuit), Rp — rezistenta prizei de pamant. Metoda se aplica, cu bune rezultate, in special, la retelele cu neutrul izolat (de ex., in subteran); la retelele cu neutrul legat la pamant, constituie, de regula, o metoda de protectie suplimentara, care completeaza protectia prin legare la nul in locurile periculoase si foarte periculoase, caci la aceste retele, tensiunea de atingere este Ua=Uf Rp/(Rp+ Ro), Uf fiind tensiunea de faza, Ro – rezistenta prizei de pamant de exploatare . Daca Rp = Ro = 4Ω, Ua=Uf /2 si protectia este ineficienta daca curentul de defect nu determina actionarea intreruptoarelor automate sau topirea sigurantelor fuzibile.

2) Protectia prin legare la nul se poate aplica numai la retelele cu neutrul sursei de alimentare legat direct la o priza de pamant de exploatare, in cazul unui defect de izolatie, prin carcasele echipamentelor legate la nul se produce un scurtcircuit, care trebuie sa determine declansarea intreruptoarelor automate sau topirea fuzibilului care protejeaza sectorul defect , deconectarea facan-du-se intr-un timp mai scurt decat 0,2 s. Curentul de scurtcircuit, trebuie sa fie de cel putin 3,5 ori curentul nominal al fuzibilului (in cazul sigurantelor cu mare putere de rupere de 5 ori si de cel putin 1,25 ori curentul de declansare rapida a intreruptorului automat de protectie al echipamentului respectiv. Pentru evitarea situatiei de ramanere fara protectie, in cazul intreruperii conductorului de nul, instalatia de nul de protectie trebuie sa aiba legaturi repetate la priza de pamant, de regula la tablourile de distributie care alimenteaza receptoarele prin circuite individuale. La receptoarele monofazate, incepand de la tabloul la care conductorul de nul este legat la priza de pamant, conductorul de nul de protectie trebuie sa fie diferit de conductorul de nul de lucru (la receptoarele alimentate prin prize monofazate, nulul de protectie, executat din cupru, se leaga la contactul de protectie al prizei). Pe conductorul de nul de protectie se interzice amplasarea sigurantelor fuzibile. De asemenea, pentru a nu se transmite utilajelor protejate prin legare la nul tensiunea de atingere a prizei de pamant de exploatare, se interzice legarea la nul a utilajelor alimentate dintr-o retea la care se aplica protectia prin legare la pamant, daca aceasta nu este completata si cu legarea la nul. Protectia prin legare la nul nu se poate aplica in retelele cu tensiuni de lucru mai mari de 1000 V. 3) Protectia prin deconectare automata la curent de defect (PACD), realizata pe principiul protectiei diferentiale (pentru retele cu neutrul izolat sau legat la pamant) sau pe principiul protectiei de curent omopolar (la retelele cu neutrul izolat, de ex., in subteran). Aparitia unui curent de defect (de scurgere prin izolatia defecta) determina stabilirea unei componente omopolare in secundarele unor transformatoare de curent speciale (cu 3 infasurari primare, parcurse de curentii celor 3 faze), care actioneaza un releu de curent de protectie. Se poate utiliza si montajul Holmgreen, cu 3 transformatoare de curent montate in paralel in secundar, sau cu un singur transformator de curent, montat pe conductorul de nul, schema care nu este suficient de sigura in cazul in care curentul de defect are si alte cai de scurgere decat conductorul de nul.

   4) Protectia prin deconectare automata la tensiune de atingere periculoasa (PATA) se poate aplica atat in retelele cu neutrul izolat, cat si in cele cu neutrul legat la pamant.

CPB 1903 02 Coala

12Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 13: Darea de Seama2

Se utilizeaza un releu de tensiune, a carui bobina este legata intre carcasa echipamentului protejat si pamant, prin intermediul unei prize de pamant auxiliare. Acest tip de protectie este tot mai putin folosit, din cauza numeroaselor dezavantaje, dintre care cel mai important este posibilitatea suntarii bobinei releului de protectie, ceea ce face ca acesta sa nu mai declanseze la valorile maxime admise ale tensiunii de atingere.5) Dirijarea repartitiei potentialelor la suprafata solului, in scopul micsorarii tensiunilor de atingere si de pas pana la valori admisibile. Se utilizeaza electrozi suplimentari la priza de pamant, care servesc la liniarizarea repartitiei potentialului in jurul prizei (de ex., in exploatarile petroliere, unde la priza de pamant se leaga, adesea, un singur utilaj).

   6) Egalizarea potentialelor se aplica in locurile unde intre diferite utilaje sau elemente de constructie in legatura cu pamantul ar putea aparea diferente de potential periculoase. Intre aceste utilaje se face o legatura conductoare, de rezistenta mica, care se leaga si la instalatia de pamantare, incat in caz de defect, tensiunile de atingere sa fie inferioare valorilor admisibile (de ex., intre utilajele dintr-o hala si constructia metalica a halei; intre conductele metalice de apa, gaz, incalzire si cutia de racord a bransamentului in cladirile de locuit, cu suntarea contoarelor de apa, care nu asigura continuitatea electrica).

   7) Utilizarea tensiunilor reduse la alimentarea receptoarelor utilajelor portative, in locuri periculoase si foarte periculoase (maximum 42 V in curent alternativ). Este eficienta numai la receptoare de putere mica.

   8) Separarea de protectie si izolarea suplimentara de protectie. Separarea consta in alimentarea unui singur receptor de la un transformator (mai rar grup motor-generator) in scopul obtinerii unei retele izolate fata de pamant, astfel ca, in caz de defect, nu apare tensiune intre carcasa utilajului si pamant. Nu se admite alimentarea mai multor receptoare de la acelasi transformator de separare, pentru a se evita situatia, deosebit de periculoasa, cand la un utilaj apare defect de izolatie la o faza, iar la altul, la alta faza. Se limiteaza si lungimea retelei, pentru micsorarea curentilor capacitivi, care, la o atingere, s-ar inchide si prin corpul persoanei respective. La alimentarea utilajelor portative, separarea de protectie trebuie completata cu izolarea suplimentara de protectie a acestora. Izolarea suplimentara se aplica si ca mijloc suplimentar la protectia prin legare la pamant sau la nul, in conditii precizate de norme si consta in acoperirea pardoselii cu materiale izolante (cauciuc, mase plastice etc), sau izolarea partilor metalice ale utilajelor accesibile atingerii.

10. Mijloace de protecție individuală la acțiunea curentului electric

Mijloacele principale de protecţie constau din : tije electroizolante, cleşti izolanţi şi scule cu mânere izolante. Izolaţia acestor mijloace suportă tensiunea de regim a instalaţiei în condiţii sigure ; cu ajutorul lor este permisă atingerea parţilor conducătoare de curent aflate sub tensiune.

Mijloacele auxiliare de protecţie constau din : echipament de protecţie (mănuşi, cizme, galoşi electroizolanţi), covoraşe de cauciuc, platforme şi grătare cu picioruşe electroizolante din porţelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza însa singure securitatea împotriva electrocutărilor. Întotdeauna este necesară folosirea simultană cel puţin a unui mijloc principal şi a unuia auxiliar.

Mijloacele de avertizare constau din plăci avertizoare, indicatoare de securitate (stabilite prin standarde şi care conţin indicaţii de atenţionare), îngrădiri provizorii prevăzute şi cu plăcuţe etc. Acestea nu izolează, ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de lucru periculoase.

CPB 1903 02 Coala

13Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 14: Darea de Seama2

11.Ordinea de menținere a mijloacelor de protecțieMijloacele de protecție trebue de păstrat în condiții care asigură starea bună și utilitatea lor. De aceea ele trebue protejate de umezire, murdărie și de deteriorări mecanice.Mijloacele de protecție trebue să fie păstrate în încăperi închise. Mijloacele de protecție din cauciuc aflate în exploatare trebue păstrate în dulapuri special.Ele trebue protejate de acțiunea uleiurilor, petrolului. Mijloacele de protective din cauciuc aflate în rezervă trebue păstrate în încăperi uscate la temperature de la 0*C pînă la 25*C. Barele de izolare și cleștii se păstrează în comdiții care nu admit îndoirea și alipirea lor cu pereții.Măștile anti-gaz sunt păstrate în cutii speciale. În încăperile de păstrare a mijloacelor de siguranță de asemenea dulapuri și cutii pentru mănuși, cizme, galoși, covorașe, eclize, frînghii …

Înainte de exploatare mijloacele folosite la lucrările fără deconectarea tensiunii trebue să fie șterse bine cu cîrpe uscate. În timpul lucrului nu se permite umezirea lor.

12.Controlul după starea mijloacelor de protecție și evidența lor

Toate mijloacele de protecție aflate în exploatare în afară de covorașe, suporte, placarde și semne de protecție trebue să fie nomerotate. Enumerarea se stabilește după substația electrică, rețeaua, stația electrică, întreprindere aparate pentru fiecare fel. Numărul de inventar se pune nemijlocit pe mijloacele de pritecție. Dacă mijlocul de pritecție este compus din mai multe părți numărul general se pune pe fiecare parte a lui. În secțiile mecanice, substații și stații, în laboratoare și în alte încăperi trebue să fie dus un jurnal de evidență și de păstrare a mijloacelor de protecție, în care trebue să fie arătate denumirea, numerotarea, locul unde se afla și încărcările periodice. Jurnalul trebue să fie controlat odată în 6 luni. Mijloacele de protecție aflate în exploatare individuală de asemenea trebue numerotate și înregistrate în jurnalul de evidență a mijloacelor de protecție. Mijloacele de protecție care au susținut încercări în afară de instrumente cu mînere izolante și indici de tensiune pînă la 1000V, trebue să aibă ștampilă în care se indică: ,,Valabil pînă la ...(V)” și data încercării următoare. Ștampila trebue să fie depusă cu o vopsea care nu se șterge.

CPB 1903 02 Coala

14Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 15: Darea de Seama2

15.Cabluri si conducte electrice In industria electrica cu ramurile( electrotrehnica , energetica, electronica etc. ) pentru

realizarea interconexiunilor sau pentru transport si distributie a energiei se folosesc o gama variata de conductoare si cabluri.

Materiale : a. Cuprub. Aluminiu si aliajec. Otel speciald. Materiale pretioase( aurul, argintul)

Clasificarea conductoarelor Dupa domeniul de utilizare:a. De bobinajb. Cabluri si conducte electrice izolate( pentru transport si distributie)c. Cabluri de comanda semnalizare si controld. Cabluri si conducte de telecomunicatiie. Conductoare pentru instalatii electrice fixef. Cabluri si conducte pentru instalatii electrice mobile g. Cabluri si conducte pentru utilizari speciale(instalatii pe autovehicule,nave,minerit,AMC)h. Conducte torsadate izolate( pentru transportul energiei electrice) Dupa constructie: a. Monofilar izolate sau neizolateb. Multifilar Dupa sectiune :a. Circulara cea mai utilizatab. Dreptunghiularac. Patratad. Speciala (pentru transport feroviar , urban, uzinal ) Dupa sectiune Sectiunile sunt standardizate :

0,75;1;1,5;2,5;4;6;10;16;25;35;50;70;95;120;150;185;240;300;400;500 mm² La transportul energiei se folosesc conductoare unifilare sau sub forma de funii

( multifilare) din cupru (mai rar ) si din aluminiu Pentru instalatii industriale se folosesc conducte izolate Materiale izilante: a. masele plastice( policlorura de vinil,polistirenul, polietilena poliamidele)a. Produse fibroase- ( fire din bumbac, matase naturala, fire de sticla, azbest,panza lacuita)b. Hartiec. Cauciuc d. Lacuri electroizolante

CPB 1903 02 Coala

15Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 16: Darea de Seama2

4.

3.

16.Placarde de avertizare1. Placarde si afişe de avertizare se folosesc in instalaţiile electrice pina la 1000 V si mai sus de

substatii si statii electrice sint aşezate pe partea exterioara a intrării a dispozitivelor de distributie a panourilor si a usilor.Pot fi instalate pe liniile aeriene pentru separarea temporala.De exemplu

Placarde de interzicere sint atimate in instalaţiile electrice cu tensiunea pina si nu mai sus de 1000 V pe dispozitivele si mecanismele de acţionare pe comutatoarele de sarcina pe cheile si butoanele de comanda la distant pe aparatele de comunicaţie pina la 1000 V la conctarea greşita a carora pot sa primeasca tensiune locurile de munca. De exemplu

Placarde de prescriptive. Placarde suportabile folosite pentru indicarea locului de munca. Se atima in instalaţiile electrice ,statiile si substatiile electrice ,1a locul de munca. Daca locul de munca este ingradit, atunci ele se atima la locul de intrare. Se atima pe scările pe care pot sa se deplaseze

lucratorii.De exemplu:

Placarde indiactoare. Se atima in instalaţiile electrice a statiilor si substatiilor pe firele de decuplare de separare sip e intrerupatoare de sarcina la conctarea greşita a carora sectorul legat cu pamintul a instalatiei poate primi tensiune. De exemplu

CPB 1903 02 Coala

16Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 17: Darea de Seama2

17. Materiale electro izolante (dielectricii).

Materialele electroizolante se utilizeaza la izolarea cailor de curent intre ele si fata de pamant(masa).De asemenea se mai folosesc la dielectric in condensatoare .Comportarea unui dielectric cand este pus intr-un camp electric:-fenomenul de conductie-fenomenul de polarizareFenomenul de conductie consta in aparitia unui mic curent de conductie,dovedind ca rezistenta este mare,dar nu infinita.Fenomenul de polarizare se produce diferit in functie de tipul dielectricului(polar,sau nepolar).Materialele polare au sarcini pozitive, si negative grupate in dipoli,iar materialele nepolare nu contin dipoli deoarece centrul sarcinilor negative coincide cu cel al sarcinilor pozitive.Dielectricii polari respectivi nepolari,prin plasare intr-un camp electric,sufera o transformare prin deplasarea dipolilor respective deplasarea centrelor de actiune a sarcinilor pozitive si negative.Miscarea sarcinilor determina un curent de polarizare care incalzeste dielectricul in campuri de inalta frecventa determinand pierderi.

Proprietati electrice ale materialelor electroizolante:1) Rezistivitatea de volum si de suprafataUn dielectric solicitat de un camp(diferenta de potential)poate conduce curentul electric fie prin suprafata sa,fie prin interior.Asta inseamna ca se pot forma 2 cai de curent fie pe suprafata, fie prin interior.2) Rezistivitatea dielectrica –capacitatea unui conductorPermitivitatea dielectrica intervine in formula capacitatii care se formeaza prin plasarea dielectricului in camp.3) Rigiditatea dielectricaRigiditatea dielectrica sau campul de strapungere reprezinta tensiunea la care se strapunge 1 cm grosime din dielectric.4) Tangenta unghiului de pierderiIn cazul in care un dielectric nu are pierderi(dielectric ideal)puterea pierduta este egala cu 0.In realitatea un dielectric prezinta pierderi prin incalzire datorita deplasarii sarcinilor(dipolilor)in cazul aplicarii unui camp alternativ(mai ales daca este de inalta frecventa).

Proprietati fizico-chimice ale materialelor electroizolante: Higroscopicitatea – este proprietatea materialelor de a absorbi umiditatea.Cu cat sunt mai

higroscopice ,au proprietati electrice mai slabe(scade rigiditatea dielectrica ). Densitatea Porozitatea Conductibilitatea termica – este proprietatea materialelor de a conduce caldura . Stabilitatea termica – reprezinta proprietatea materialelor de a-si pastra caracteristicile pana la o

anumita temperature.S-au stabilit clase de izolatie notate cu litere corespunzatoare temperaturii pana la care materialul isi pastreaza caracteristicile electrice.

Stabilitatea la temperaturi joase

1. Materiale electroizolante gazoaseAerul este principalul isolator in aparatele electrice,insa datorita oxigenului ataca unele metale conductoare,oxideaza si imbatraneste uleiurile.Aerul are rigiditatea dielectrica de 32KV/cm.Azotul are proprietati asemanatoare cu ale aerului,dar nu oxideaza uleiurile.Utilizari:umflarea baloanelor,perna de azot.Hidrogenul este de 14 ori mai usor decat aerul.Utilizari:racirea masinilo electrice.Dezavantaje:este inflamabil,imbatraneste izolatia.

CPB 1903 02 Coala

17Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 18: Darea de Seama2

2. Materiale electroizolante lichideCa si gazele materialele lichide ocupa in totalitate volumul in care sunt introduse,sunt insa mai scumpe si mai grele decat gazele.Se descompun sub actiunea arcului electric,vaporii de lichid fiind toxici si imflamabili.Uleiuri:a) uleiuri minerale – se obtin prin distilarea petrolului si poarta in general denumirea aparatului in care se utilizeaza : ulei de transformator,ulei de cablu,ulei de condensator.– Uleiul de transformator se utilizeaza pentru racirea si izolarea infasurarilor transformatoarelor de putere,in intrerupatoare de inalta tensiune unde au rol de a raci,izola si de a stinge arcul electric.– Uleiul de cablu este folosit pentru impregnarea hartiei de cablu sau in cabluri de inalta tensiune cu circulatie de ulei,unde uleiul joaca rol de izolare si de racire.– Uleiul de condensator este folosit la impregnarea hartiei utilizata ca dielectric in condensatoare si in condensatoare de inalta tensiune.b) uleiuri vegetale:uleiuri de in si uleiuri de tung.c) uleiuri sintetice :uleiuri clorurate,fluorurate si siliconice.Uleiurile sintetice au proprietati mai bune fata de cele minerale in sensul ca se descompun sub actiunea arcului electric,dar nu dau gaze inflamabile,in schimb acestea sunt toxice.Avantaje au uleiurile siliconice care nu sunt toxice si se pot utiliza la temperaturi ridicate.3. Materiale electroizolante solideMateriale electroizolante solide:– organice – rasini naturale si sintetice,materiale plastice presate,materiale plastice stratificate,produse pe baza de celuloza,lacuri electroizolante,compunduri si bitumuri.– anorganice – sticla,mica,azbestul,ceramica electrotehnica.Rasinile sunt substante macromoleculare(nr.mare de atomi in molecula).Dupa modul de comportare la caldura pot fi termoplaste si termorigide.Cele termoplaste prin incalzire se inmoaie si prin racire se intaresc,ciclul putandu-se repeta.Cele termorigide prin incalzire ard si se distrug.

CPB 1903 02 Coala

18Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 19: Darea de Seama2

18.Siguranțe fuzibile.

Sigurantele fuzibile sunt aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor care intrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subtire, cu sectiunea corelata cu curentul de

intrerupt si cu timpul in care trebuie sa se topeasca).Sigurantele fuzibile obisnuite folosite foarte mult in instalatiile electrice sunt aparatele de protectie

cele mai simple si in general cele mai eficace.Sigurantele fuzibile sunt alcatuite din trei parti distincte: soclul, capacul si patronul fuzibil propriu-zis.

Din punct de vedere constructiv, sigurantele pot fi: auto, mignon, normale cu filet si cu furci. Sigurantele cu filet sunt construite in doua variante: cu legatura spate LS si cu legaturafata LF. La montarea sigurantelor LS succesiunea corecta a elementelor pe piciorul unui soclu este: saiba-inel de siguranta-piulita Am-saiba alama-conductor-saiba plata-inel de siguranta-piulita. La montare trebuie avut in vedere ca firul conductor sa aiba ochi in jurul bornei sau,in cazul sectiunilor mari,papuc.

Trebuie avuta o grija deosebita ca stringerea conductoarelor la bornele de legatura sa se faca bine,pentru a evita supraincalzire a bornelor si prin aceasta si influentarea caracteristicii defuziune a patronului fuzibil. Capacul filetat al sigurantei trebuie bine insurubat pentru a asigura forta de apasare ceruta de contact.

O siguranta fuzibila corect dimensionata si montata efectueaza o protctie sigura si ieftina impotriva scurtcircuitelor.

Sigurantele fuzibile cu mare putere de rupere se vor monta in plan vertical.Introducerea si scoaterea sigurantei din furci se face cu ajutorul uni maner izolat care asigura manipularea fara pericol de electrocutare.Sigurantele cu filet til LFI se construiesc in gama:

SOCLU PATRON CAPACcurent cod curent cod curent cod filet25 A 2061 25 A 2240 2-25 25 A 2004 E2763 A 2071 63 A 2270 35-63 63 A 2005 E33100 A 2080 100 A 2290 80-100 100 A 2006 G 1.1/4

Scara curentilor nominali pentru fuzibilul sigurantei este urmatoarea:2-4-6-10-16-20-25-35-50-63-80-100-125-160-200-224-250-300-315-335-400-500-630 A.

CPB 1903 02 Coala

19Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 20: Darea de Seama2

19. Întrerupătoare automate. Un întrerupător automat este un comutator electric automat destinat să protejeze circuitele electrice împotriva scurtcircuitelor, astfel încât circuitul protejat să nu sufere stricăciuni din cauza efectelor termice provocate de un curent mai mare decât cel nominal. Spre deosebire de siguranțele electrice fuzibile, care după fiecare declanșare trebuie înlocuite (deoarece se arde fuzibilul), întrerupătoarele automate trebuie doar reanclanșate manual după înlăturarea defectului sau încetarea stării de suprasarcină, aceasta deosebindu-le de siguranțele automate care reanclanșează singure în cazurile menționate.

Modul de funcționareÎntreruptoarele au în construcție un releu electromagnetic, care comandă declanșări foarte rapide în caz de scurtcircuit, care este, de altfel, și funcția principală a întreruptoarelor. Curentul reului este reglabil, și se alege mai mare decât al supracurenților temporari de scurtă durată, cum ar fi cei ce apar la pornirea motoarelor electrice.Întreruptoarele sunt fi prevăzute și cu un releu termic. Acesta funcționează pe principiul termo-bi-metalului, oferind o protecție temporizată la deschidere, în funcție de suprasarcină.Întreruptoarele automate pot fi prevăzute și cu releu de detecție al curenților reziduali, numită și protecție diferențială, care detectează posibilele scurgeri de curent spre exteriorul circuitului. Această protecție măsoară suma curenților prin cele trei faze, care în condiții normale trebuie să fie zero, orice altă valoare (peste un anumit prag reglabil) ducând la alarmare sau întreruperea circuitului.Deși întreruptoarele pot avea și funcția de pornire/oprire a consumatorului, acest regim de funcționare nu este recomandat, deoarece, constructiv, din cauza arcului electric (provocat între contactele sale metalice - la deschidere- și care dezvoltă multă căldură), ele sunt concepute pentru un număr redus de comutări. Arcul electricÎn primele momente ale unui scurtcircuit sau al unei stări de suprasarcină (neadmisibilă), întreruptorul și circuitul protejat sunt străbătute de un supracurent mult peste cel nominal. Când se deschid contactele întreruptorului, între ele se formează un arc electric. Rolul de stingere a acestui arc revine camerei de stingere a întrerupătorului. Întreruptoarele automate folosite la tensiuni mari au ca mediu de stingere a arcului electric: vidul, gaze inerte, (hexafluorura de sulf – SF6 un gaz puternic electronegativ) sau uleiul dielectric.Întreruptoarele moderne sunt construite cu limitare de curent (curent maxim admisibil), astfel că în cazul unui scurtcircuit sau suprasarcini neadmisibile, curentul nu poate atinge valoarea maximă teoretică. Curentul maxim pe care îl poate întrerupe un întreruptor poartă numele de capacitate de rupere. În caz de depășire a acestui curent, întreruptorul, deși declanșează, datorită puterii electrice excesive conduse prin circuit este posibil să nu reușească să stingă arcul electric format între contactele sale, curentul de scurtcircuit (sau cel limitat) circulând în continuare, putându-se produce avarii serioase în instalația protejată, respectiv el însuși se poate defecta sau își micșorează considerabil durata de viață.

CPB 1903 02 Coala

20Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 21: Darea de Seama2

20.Relee termice.

Sunt aparate destinate protecţiei împotriva suprasarcinilor de durată. Principiul lor de funcţionare se bazează pe proprietatea bimetalelor de a se deforma atunci când temperatura acestora se modifica (in figura de mai jos). Bimetalul este o bandă realizată din 2 plăci metalice îmbinate prin sudare, lipire sau nituire. Cele 2 bimetale au coeficienţi de dilatare termică diferiţi. La încălzire bimetalul se curbează si întrerupe circuitul de alimentare a instalaţiei protejate. întreruperea se realizează prin cuplarea releului termic cu un echipament de întrerupere - de exemplu, un contactor. Astfel, releul termic întrerupe circuitul bobinei contacorului (sau al altui echipament de întrerupere) care la rândul său întrerupe circuitul de alimentare a receptorului pe care îl protejează, in acest fel bimetalul releului termic întrerupe curenţi de valoare mică, ce trec prin bobina echipamentului de întrerupere.      Încălzirea bimetalului se face treptat, în timp, în funcţie de sarcina si suprasarcina circuitului supravegheat. Pentru ca depărtarea contactului mobil, de cel fix (in figură) să nu se facă lent, pentru a nu se produce arc electric ce ar putea duce la sudarea contactelor, releele termice sunt echipate cu dispozitive de acţionare în salt.     Releele termice pot fi cu sau fără rearmare, adică prevăzute sau lipsite de dispozitivul de blocare a reanclasârii. în cazul lipsei dispozitivului de blocare instalaţia protejată funcţionează nestabil, fiind succesiv conectată si deconectată.       Reanclasarea se realizează manual sau automat.      Releele termice pot fi prevăzute cu o bandă metalică de compensare termică ce permite declanşarea la valoarea impusă a intensităţii din circuit, independent de temperatura ambiantă. Aceasta este eficace între -20 şi + 50 °C.     Instalaţiile trifazate sunt protejate prin intermediul unui bloc de relee termice, adică al unui dispozitiv compus din 3 bimetale, montate fiecare pe câte una dintre faze care, prin intermediul unei tije comune, acţionează un sistem de contacte unic. Blocurile de relee termice trifazate se execută cu sau fără dispozitiv de acţionare la mersul în două faze. Dispozitivul constă în aceea că. la lipsa deformării bimetalului după una din faze, săgeata rezultată din deformarea celorlalte două bimetale este mult amplificată, astfel încât circuitul de comandă să fie acţionat în!r-un timp mult mai scurt. Releele termice cu astfel de dispozitive sunt utilizate, în special, la protecţia la suprasarcină a motoarelor trifazate a-sincrone, pentru a se evita funcţionarea în 2 faze a acestora.

CPB 1903 02 Coala

21Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 22: Darea de Seama2

21. Contactoare.Contactoarele sunt aparate de comutatie fara comanda manuala ,cu o singura pozitie stabila ,capabila a stabili ,suporta siintrerupe curenti in conditii normale de exploatare ale unui circuit ,inclusiv curenti de scurtcircuit.Prin intermediul unui buton se inchide circuitul de alimentareAl bobinei electromagnetice ;astfel incat armatura mobila este atrasa si circuitul se inchide prin deplasarea unui contact mobil ,care este solitar cu armatura mobila iar contactele raman deschise doar atata timp cat bobina electromagnetului se afla sub tensiune.In momentul in care se intrerupe alimentarea bobinei electromagnetului ,circuitul principal se deschide din nou ,contactul mobil revenind la pozitia de repaos prin actiunea unui resort.Tipuri constructive si marimi caracteristicePractica ne-a aratat ca aceste aparare pot fi clasificate inFunctie de o serie de criterii, astfel:a)dupa felul curentului din circuitul principal:-contactoare de curent continuu-contactoare de curent alternativContactoarele se construiesc pentru tensiuni de pana la 440Vin c.c si380 sau660V ,in c.a si intensitati nominale cuprinse intre 6si600Ab)dupa modul de actionare :-prin electromagneti dec.c si c.a, indiferent de felul curentului din circuitul principal-cu aer comprimat indeosebi la contacroarele de c.c,pentru curenti mari (tractiune electrica) ,unde este necesara separarea rapida a contactelor-mecani ,prin arbori cu came ,rar utilizate , deoarece puterea de rupere este mica ,iar viteza deseparare a contactelor este redusac)dupa numarul de poli :-mono sau bipolare-tripolare-tetrapolared)dupa modul de deplasare a cotactelor mobile :-contactoare cu miscare de rotatie-cu miscare de translatie-cu miscare combinataCele cu miscare de rotatie sunt mairobuste la solicitari prin vibratii ,au o putere de rupere relativ mare si se pot realiza in diverse forme constructive (au un numar variabil de poli sau contacte auxiliare)Acest tip constructiv se foloseste pentru realizarea contactoarelor in c.c,cu pozitie variabila ,cu regim greu ,cu solicitari deosebite ,si contactoare pentru intreruperea curentilor capacitivi

CPB 1903 02 Coala

22Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 23: Darea de Seama2

22. Prize și fire.Prizele sunt elementele finale ale retelelor sau surselor electrice care servesc la alimentarea cu energie electrica a unui receptor.Se clasifica in: prize simple, prize cu impanintare, prize multiple, prize cu forme speciale, prize cu capac.Prizele se pot monta: Sub tencuiala: Peste tencuiala:

Fisele sunt aparate de conectat care realizeaza legatura dintre prize si consumatori.Orice fisa contine:

Stifturi de contact Piese de fixare a conductoarelor la stifturile de contact Piese izolante Brida de prindere a conductoarelor

Clasificarea: fise simple, fise cu contact de protectie, fise cu forme speciale.

Fisa bipolara plata: Fisa tripla:

CPB 1903 02 Coala

23Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 24: Darea de Seama2

23.Condensatoare.Condensatorul este componenta electronica pasiva de circuit care,alaturi de rezisotr se utilizeaza

cele mai des in schemele electronice. Impedanta condensatorului are un caracter preponderent capacitiv.Constructiv ,un condensator este alcatuit dintr-un mediu dielectric plasat intre doua armaturi metalice. Conectarea in circuit se face prin intermediul a doua terminale aflate in strins contact cu armaturile metalice.Condensatoarele se clasifica dupa mai multe criterii:dupa natura dielectricului dintre armaturi ,dupa modelul constructiv,dupa tensiunea de lucru ,dupa regiunea de lucru,dupa materialul utilizat,dupa regimul climatic in care vor lucra si dupa valoarea curentilor ce le strabat. Dupa natura dielectricului condensatoarele se impart in:

condensatoare cu dielectric gazos (vid,aer,gaz) condensarea cu dielectric lichid (ulei) condensarea cu dielectric anorganic(sticla,mica,ceramica,) condensarea cu dielectric organic solid (hirtie,pelicule,plastice etc.) condensrea cu dielectric electrolitic(oxizi metalici)

Dupa modelul constructiv se deosebesc: condensatoare fixe: condensatoare variabile; condensatoare semireglabile;

Dupa tensiunea de lucru la care lucreaza condensatoarele: condensatoare de joasa tensiune(sub 100 V) condensatoare de inalta tensiune(peste 100 V)

Dupa regimul de lucru se deosebesc: condensatoare pentru curent continu condensatoare pentru curent alternativ(cu frecventa de 50 Hz) condensatoare pentru frecvente inalte(peste 1 kHz)

Din punct de vedere al conditiilor climatice in care vor lucra,condensatoarele sunt fabricate pentru: climat temperat normal; climat tropical uscat; climat tropical umed; climat polar.

Dupa valoarea curentilor care-I strabat se deosebesc: condensatoare pentru curenti mici(radio-televiziune,radiolocatie,telefonie,automatica,masuratori

electrice etc). condensatoare pentru curenti mari(condensatoare pentru pornirea motoarelor ,condensatoare

pentru imbunatatirea factorului de putere,condensatoare de protectie,condensatoare de cuplare etc).

CPB 1903 02 Coala

24Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 25: Darea de Seama2

24.TransformatoareCLASIFICAREA TRANSFORMATOARELORDupă funcţia pe care o au în cadrul sistemului electric, se disting următoarele categorii de transformatoare:• Transformatoare de putere;• Transformatoare auxiliare;• Transformatoare de separare;• Autotransformatoare.CONEXIUNILE TRANSFORMATOARELORConexiunea unui transformator reprezintă schema de conexiuni a înfăşurărilorsale şi precizarea unghiului de defazaj al fazorului tensiunii secundare de linie faţă de fazorul tensiunii primare corespunzătoare. Pentru transformatoarele trifazate de putere se folosesc trei conexiuni de bază: în stea, în triunghi . i în zig-zag.Conexiunile în stea, triunghi şi în zig-zag se reprezintă convenţional prin litereleY, D şi Z, pentru înfăşurările de înalta tensiune şi prin literele y, d şi z pentruînfăşurările de joasa tensiune. Când una din înfăşurări are nulul accesibil şi legat direct la pământ la simbolul respectiv se adaugă cifra 0, de exemplu Y0, sau y0.Alegerea grupei de conexiuni a transformatorului se face în funcţie de condiţiilede funcţionare ale transformatorului. Astfel pentru transformatoarele din staţiilecentralelor electrice înfăşurările pe partea centralei se adoptă în triunghi iar pe partea reţelei în stea. Pentru transformatoarele din staţiile de conexiuni se adopta conexiunea stea-stea.

SCHEMELE ECHIVALENTE ALE TRANSFORMATOARELORIn cadrul studiilor de sistem, un transformator electric poate fi considerat ca şi ocutie neagră, cu o intrare şi o ieşire. Terminalele de la intrare sunt legate la reţea şi au un anumit nivel de tensiune, iar ieşirea este legata la sarcina electrica cu un alt nivel de tensiune.Parametrii electrici din schema electrică echivalent . a transformatorului senumesc constantele transformatorului. Acestea caracterizează regimul de funcţionare al transformatorului. Constantele transformatorului se determină practic din încercările transformatorului, sau prin măsurători pe transformatoarele existente. In funcţie de reţeaua de secvenţă ce se construieşte, se disting schemele electrice echivalente de secvenţa ale transformatoarelor şi corespunzător constantele de secvenţă. Acestea sunt constantele de secvenţă directă/pozitivă, inversă/negativă şi homopolară/zero.Schemele electrice echivalente de secvenţă directă şi inversă sunt identice, iar constantele transformatorului de secvenţă directă şi inversă sunt egale. Schema electrica echivalenta de secvenţă. homopolară depinde de tipul constructiv al transformatorului, de schema de conexiuni a înfăşurărilor şi de puterea transformatorului. Un transformator trifazat, în regim de încărcare simetrică şi echilibrată poate fi reprezentat printr-o schemă electrică echivalentă monofazată raportată la tensiunea nominală a înfăşurării primare sau secundare. Această reprezentare, pentru schema de secvenţă directă şi inversă poate fi in T, PI ori Г , după cum este reprezentată în figurile 1.11, -a şi b si 1.12.Rezistenta RT si reactanţa XT definesc parametrii longitudinali ai transformatorului, iar conductanţa GT şi susceptanţa inductiva BT formează. parametrii transversali ai transformatorului.

CPB 1903 02 Coala

25Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 26: Darea de Seama2

25. Schema de pornire a lămpii de fluorescente.

Lămpile fluorescente se prezintă sub forma unor tuburi de sticla lungi, de diametru mic, având în partea interioară depus un strat de substanţă fluorescentă numită luminofor. In tub se găseşte un amestec de argon şi vapori de mercur, la o presiune scăzută(3-4 mmHg). La extremităţile tubului sunt doi electrozi din wolfram, acoperiţi de oxid de bariu, având câte două borne de racord cu circuitul exterior. In timpul funcţionării se aplică tensiunea de alimentare între electrozii tubului, astfel încât se produce o descărcare electrică în vaporii de mercur din tub. Descărcarea din gaz este însoţită de o puternică radiaţie ultravioletă, absorbită în luminofor şi transformată de acesta în radiaţie luminoasă. Pentru amorsarea tubului fluorescent la punerea în funcţiune, şi pentru Fig.6.1 203 funcţionarea lui în regim de durată este necesar să se îndeplinească urmă-toarele condiţii: 1. electrozii tubului trebuie preîncălziţi până la o temperatură la care stratul de oxid de bariu produce o puternică emisiune de electroni (emisiune termoelectronică); 2. între electrozi trebuie aplicată o tensiune de amorsare de scurtădurată, dar de valoare mare (de circa 5 ori tensiunea nominală). Aceastătensiune produce ionizarea în avalanşă a atomilor de gaz, adică amorsarea descărcării în gaz.

CPB 1903 02 Coala

26Mod Coala Nr.document Semnat Data

Page 27: Darea de Seama2

26. Schema de pornire a motorului trifazat.

Este prezentată schema  de  pornire  directă  a  unui motor  asincron  trifazat  nereversibil (se roteşte doar într-un singur sens). Se remarcă prezenţa separatorului  I şi  a  contactorului  L  pe  coloana de forţă.  Totodată,  pentru  prevenirea regimului de suprasarcină  a fost prevăzut  şi releul  termic RS. Schema de acţionare  include  butoanele  de comandă pornit  P şi  oprit  O.  După închiderea separatorului  1,  prin apăsarea  butonului  P  se  alimentează  cu  energie electrică bobina  contactorului L.  Acesta  închide contactele  de  forţă  şi  alimentează astfel  motorul  cu  energie electrică . Concomitent,  după depresurizarea butonului P , alimentarea bobinei L se menţine prin contactul  auxiliar  L4. Oprirea motorului  se realizează prin presurizarea  butonului  de comandă O, care  întrerupe  alimentarea bobinei  L,  fapt urmat  imediat  de deschiderea contctelor  de forţă ale contactorului  L.  In  cazul  apariţiei suprasarcini i de durată, releul termic RS deschide contactul normal închis.

27. Schema de reversibilă a motorului trifazat.

CPB 1903 02 Coala

27Mod Coala Nr.document Semnat Data