Ministerul Educație A republicii moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Stiințe Economice

Catedra Administrarea Afacerilor

Raportul

Privind efectuarea practicii de inițiere în specialitate

S.R.L. “Partenia -Service”

Prenumele,Numele studentului:Pasat Liviu

Grupa BA1006

Conducatorul practicii: Cutcovschi Valentin

Magistru în economie

1

Chișinău 2012

Cuprins:

I. Capitolul I:Caracteristica Generala a Întreprinderii

1.1 Conceptul si esența a Societaților cu raspundere

limitata.............................................................................................3

1.2 Caracteristica Generala a „Partenia -Sevice”

S.R.L................................................................................................3

II. Capitolul II:Analiza eficienței și eficacității activitaților firmei

2.1 Analiza economico-financiară a activitaților

firme..........................................................................................................................4

2.1.1Indicatorii profitabilității......................................................................................5

2.1.2 Indicatorii echilibrului financiar........................................................................8

2.1.3 Indicatorii Lichidității..........................................................................................9

2.1.4 Indicatorii îndatorării...........................................................................................11

2.1.5 Indicatorii privind structura și rotația

activelor......................................................................................................................14

III.Capitolul III „Concurenta,factor

Decisiv...............................................................................................................18

2

Capitolul I:Caracteristica generală a întreprinderii

1.1 Conceptul si esenta a Societatii cu raspundere limitata

Societatea  cu  răspundere  limitată(S.R.L.) reprezintă o întreprindere fondată de  persoane juridice

şi  (sau)  persoane  fizice,  care  şi-au  asociat  bunurile  în  scopul desfăşurării  în comun a unei

activităţi de antreprenoriat, sub  aceeaşi firmă,   în  baza  actului  de  constituire. SRL este persoană

juridică.

Tipurile de responsabilitate:

Societatea cu răspundere limitată poartă răspundere pentru obligaţiile  asumate  cu întreg

patrimoniul ei. Asociaţii societăţii poartă  răspundere  pentru obligaţiile întreprinderii numai în 

limitele valorii cotelor care le aparţin.

Numarul maxim de asociati:

Societatea cu răspundere limitată poate fi înfiinţată şi de o singură persoană juridică sau fizică. In

societăţile  cu răspundere limitată numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50.

Documentele de constituire:

Pe lângă prevederile art. 108 alin 1 din Codul Civil, în mod special la societatea cu răspundere

limitată, în actul de constituire, trebuie să se indice, conform art. 146 CC:

a. Cuantumul capitalului social  (minimum 5400 lei)

b. Valoarea nominală a participărilor

3

Societatea cu răspundere limitată are denumire deplină şi poate avea denumire abreviată.

Denumirea deplină şi cea abreviată trebuie să includă sintagma în limba de stat “societate cu

răspundere limitată” sau abrevierea “S.R.L.”

1.2 Caracteristica Generala a “Partenia-Service” S.R.L.

“Partenia-Service” S.R.L. este o societate care a fost inregistrata la data de 09.10.2003,cu sediul

MD-2001,bd. Stefan cel Mare si Sfint 73,ap 324,mun. Chisinau,Republica Moldova.

Fondatoarea a “Partenia-Service” S.R.L. este Brinzan Elena care este si directorul acestei

asociatii.

La data constituirii societatii,capitalul social constituia 5400 lei.aceasta suma determinind valoarea

minima a activelor pe care trebue sa le detina societatea comerciala,care sau format din aporturile

fondatorului(Brinzan Elena),exprimate in lei.

Socetatea are statut de persoana juridica de drept privat,cu scop lucrativ(comercial). Persoana

juridical are un patrimoniu distinct si raspunde pentru obligatiile cu acest patrimoniu,poate sa

dobindeasca sis a execute in nume propriu drepturi patrimoniaale si personale nepatrimoniale,sa-si

assume obligatii,poate fi reclamata si pirita in instantele de judecata.

Aceasta societate a fost creata pentru a desfasura activitati de antreprenoriat ce prevede fabricarea

productiei,executarea lucrarilor de prestare a serviciilor,desfasurata in mod independent,din propria

initiativa,din numele intreprinderii,din riscul propriu si sub raspunderea sa patrimoniala,de catre

organele ei cu scopul de a asigura o sursa permanenta de venituri.

Pentru realizarea acestor sarcini Societatea desfasoara urmatoarele genuri de activitati:

- 74830 activitatea de secretariat si traducere

- 74140 Activitatea de consultare pentru afaceri si management

- Confectionarea si distrugerea stampilelor

- 52470 comertul cu amanuntul al cartilor,ziarelor si rechizitelor de birou

- 74840 alte activitati de servicii prestaet itreprinerilor,neincluse in alte categorii.

Traducerea documentelor cu imputernicire notariala se poate realiza in 32 limbi cum ar fi:

4

Engleza,araba,armeana,bulgara,olandeza,gruzina,spaniola,italiana,latina,macedoniana,germana,norv

egiana,portugheza,rominarusa,slovaca etc.

Capitolul II:Analiza eficienței si eficacității activitaților firmei

2.1 Analiza economico- financiara a activităților firmei

 Analiza financiara consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permite aprecierea

situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi.

5

 Scopul analizei financiare, privita ca o activitate, este de stabilire a unui diagnostic asupra situatiei

financiare a intreprinderii cand sunt identificate punctele tari si slabe ale gestiunii financiare. Pe

baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare in mediul

concurențial.

 In sens general, finalitatea analizei financiare consta in oferirea de informatii financiare atat celor

din interiorul intreprinderii, cît si celor interesati din afara acesteia.

Pentru a putea determina la ce treapta se afla întreprinderea si ce capacitate are este necesar de facut

o analiza economico-financiară a activităților firmei prin prisma unor indicatori economici,ce ne v-

or demonstra rezultate favorabile sau nefavorabile a acesteia in dinamica.

Analiza economico- financiară a întreprinderii s-a efectuat pe baza Rapoartelor financiare pe 3 ani

si anume pe 2008,2009,2010.(Anexa 3,Anexa 4,Anexa 5)

Pentru a determina indicatorii avem nevoie de formulele urmatoare:

Rata profitului brut =PB/CA*100%,

PB - profit brut, CA - cifra de afaceri

Rata profitului net =PN/VV*100%,

PN – profit net, VV – venituri din vanzări;

Rentabilitatea activelor (r-tea economică) = PPI/ VMA*100%,

PPI – profit pană la impozitare,

VMA - valoarea medie a activelor

Rentabilitatea capitalului permanent= PPI/ VMCP*100%,

PPI – profit pană la impozitare,

VMCP– valoarea medie a capitalului permanent,

capitalul permanent =datorii pe termen lung+capital propriu;

rentabilitatea capitalului propriu (r-tea financiară)= PN/VMCP*100%,

PN - profit net,VMCP - valoarea medie a capitalului propriu

Rezolvarea relatiilor de calcul a indicatorilor financiari:

1)PBCA

∗100 %=4439049649

∗100 %=89,40 %

2)PNVV

∗100 %=1454249589

∗100 %=29,325 %

6

3)PBVV

∗100%=4439049589

∗100%=89,515 %

4)PPI

VMA∗100%= 14601

1547+48402

∗100 %=457,20 %

5)PPI

VMCP∗100 %=14601

8454∗100 %=172,71 %

6)PN

VMCP∗100 %=

1454216908

2

∗100 %=172,01 %

7)TATD

= 638723295

=0,274

8)MB+ ITS

DTS=1185+0

23295=0,05

9)AC−SMM

DTS=4840−2789

23295= 2051

232950,088

10)TACDTS

= 484023295

=0,2077

11)DTTA

∗100 %=232956387

∗100 %=364,72%

12)DTCP

=2329516908

=1,377

13)PC

CPN=16908

169081

14) Active nete=TA−TD=6387−23295=−16908=(−CP )

15)ACTA

∗100 %=48406387

=75,778 %

16)CCTA

∗100 %= 06387

=0 %

17)SMM

TA=2789

6387=43,666 %

18)ATLTA

=15476387

=24,22

19)VV

VMAC=49589

48402

=495892420

=20,491

2.1.1.Indicatorii profitabilității

7

 Pentru inceput, elaboram un tabel ce va conține datele care le v-om utiliza pentru a putea face o

analiza economico-financiară.

Tabelul Nr.1 v-a conține informațiile pentru a determina indicatorii profitabilității

Nr Indicatori An.2009 An.2010

Putem menționa ca Cifra de afaceri(CA) este insăși venitul din vinzări potrivit faptului ca CA

reprezintă totalul vânzărilor realizate (facturate) pe parcursul unui exercițiu fiscal.

Avind Toate datele si formulele ,avem posibilitatea de a afla indicatorii rentabilităților luind

informația în ansamblu.

Tabelul urmator va conține informația privind indicatorii rentabilității in dinamica a 2 ani:

Nr. Idicatori An.2009 An.2010

1 Rata profitului brut 84,73% 89,41%

2 Rata profitului net -1,68 -29,28

3 Rentabilitatea vinzarilor 85,76% 89,51%

4 Rentabilitatea activelor -217,97% -228,6%

5 Rentabilitatea capitalului

permanent

282,06% 86,35%

6 Rentabilitatea capitalului

propriu

282,06% 86,35%

Urmeaza sa analizam in dinamica rata profitului brut,rata profitului net și rentailitatea activelor.

8

1 Profit brut 4218 44390

2 Profit net (8366) (14542)

3 Venit din vinzari 4918 49589

4 Profit pina la impozitare 8366 14601

5 Val.medie a cap.permanent 9937

6 Val.medie a activelor 5109,5

7 Val.medie a CP 9937

rata profitului

brut

rata profitului net

rentabilitatea vinzarilor

rentabilitatea activelor

rentabilitatea capitalului permanent

rentabilitatea capitalului

propriu

-300

-200

-100

0

100

200

300

400

20092010

Rata profitului brut sau Rentabilitate comerciala caracterizează nivelul profitului brut obţinut la 1

Leu Vinzări nete. Mărimea lui trebuie sa ramina stabila sau sa crească in dinamica. Observam ca in

2010 rata profitului brut considerabil s-a marit,in raport cu 2009 cu 4,68%,ceea ce ne demonstreaza

ca veniturile in 2009 s-au marit. Rata profitului brut depinde de influenta următorilor factori:

calitatea serviciilor oferite; costurile serviciilor si preturile de vinzare a lor.

Rata profitului net caracterizează capacitatea întreprinderii de a produce profit net din Vinzari si

reflecta profitul net obţinut in medie pe întreprindere la 1 leu Vinzari nete. Scaderea nivelului

acestui coeficient marturiseste despre gestionarea ineficienta a firmei.

Rentabilitatea activelor este unul dintre indicatorii principali de rentabilitate ai unei companii, si

masoara eficienta utilizarii activelor, din punctul de vedere al profitului obtinut.

.Daca analizăm graficul de mai sus putem depista faptul ca pe parcursul a 2 ani rentabilitatea

activelor scade,potrivit faptului ca întreprinderea a adaptat un mod de gestiune gresit potrivit

perioadei respective.

9

Rentabilitatea capitaului permanent Masoara performanța bruta a capitalurilor permanente

(capitaluri proprii + datorii pe termen mediu si lung). ). În 2009 avem omajorare de196% față de

2010 ,vedem o micșorare in dinamica ceea ce ar semnifica gestionarea incorecta a capitalului

permanent.Aceasta inseamna ca toate creditele pentru investitii au fost facute fara rost deoarece

investițile sunt ineficiente.

Rentabilitatea capitalului propriu este cel mai important indicator de măsurare a performanțelor

unei companii. Indicatorul este calculat ca raport intre profitul net obtinut de companie si

capitalurile proprii, acestea din urma reprezentand practic contributia acționarilor la finanțarea

afacerii.

Rentabilitatea capitalului propriu poate fi crescuta prin prisma maririi profitului in condițiile

păstrarii aceluiași capital propriu sau micsorarea capitalului propriu in conditiile aceluiasi profit net.

In cea de-a doua situație nu este vorba neaparat de micșorarea in termeni nominali a capitalului

propriu, ci de micșorarea ponderii acestuia in activul total.

Ca o concluzie finală,în urma efectuarii calculelor putem spune ca întreprinderea “Partenia-

Service”este in continua descreștere financiară,demonstrînd in 2009 rezultate destul de

favorabile,pe cînd în următoriul an s-a stabilit un declin considerabil.Aș putea argumenta prin faptul

că acest fenomen s-a produs în urma apariției crizei economice în Moldova și a contribuit nemijlocit

la scaderea potențialului întreprinderii.

2.1.2Indicatorii echilibrului financiar

10

În cazul cînd o întreprindere solicită unele credite de la bancă sau împrumuturi de la clienţi este

necesar de a aprecia capacitatea de plată a întreprinderii date. Indicatorii ce caracterizează strategia

întreprinderii din punct de vedere a capacităţii de plată sunt indicatorii lichidităţii. 

În tabelul urmator Tab.3se va conține informațiile pentru aflarea indicatorilor echilibrului financiar:

Nr Indicatori An.2009 An.2010

1 Total activ 3832 6387

2 Total datorii(DTS+DTL) 6798 23295

3 Mijloace bănești 1695 1185

4 Datorii pe termen scurt 6798 23345

5 Active curente 2059 4840

6 Stocuri de marfuri și materiale 348 2789

În continuare v-om analiza indicatorii echilibrului financiar pentru a vedea capacitatea întreprinderii

sa își onoreze datoriile.

Rata solvabilității=TA/TD>1,5,TA-total active,TD-Total datorii

Indica posibilitatea acoperirii datoriilor totale cu active totale. În cazul cînd coeficientul < 1,

întreprinderea nu mai poate primi împrumuturi şi situaţia ei economico-financiară poate fi

dezastruoasă.

11

2009 20100

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

rata solvabilitatii

rata solvabilitatii

Observăm ca rata solvabilitatății in 2009 este de 0,56 ceea ce demonstreaza ca intreprinderea nu are

capacitatea de a acoperi datoriile totale din active totale.În 20010 ea constituie 0,27.Deci

întreprinderea nu are destule active pentru a-și onora datoriile totale prin intermediul activlor

totale.Și ea nu poate primi împrumuturi in continuare.

2.1.3 Indicatorii Lichidității

Lichiditatea absolută acest indicator arată în ce măsură întreprinderea poate să-şi achite datoriile pe

termen scurt din contul mijloacelor băneşti

L absolută = mijloace băneşti / datorii pe termen scurt -0,2-0,25

12

Категория 1 Категория 2 Категория 3 Категория 40

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

lichiditatea Absolutaind.minind. Max

În urma calculelor efectuate s-a depistat ca întreprinderea are coeficientul lichidității mai mic decît

intervalul optim de 0,2-0,25,ceea ce semnifica faptul ca întreprinderea nu dispune de mijloace

banești care reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii ,de a-și onora datoriile pe termen

scurt .Acest fapt se poate întimpla în cazul cînd întreprinderea nu-și gestioneaza correct mijloacele

bănești.

L relativă (de gradul II) =(active curente – stocuri de marfuri și materiale) / datorii pe termen scurt

< 0,7-1,00

L.relativa reprezintă capacitatea întreprinderii de a transforma activele curente,fara stocuri de

marfuri și material în lichidități pentru a putea acoperi DTS

13

2009 20100

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

0.25

0.087

0.7000000000000010.700000000000001

1 1

lichid.relativa indic.min

indic.maxim

Conform graficului putem liber observa ca coeficientul lichidității relative a întreprinderii nu se

include in intervalul optim,ci este comparative mult mai mica,ceea ce se apreciaza negative la

întreprindere,deoarece are neajuns de active curente ce ar trebui transformate in lichidități.

L curentă (de gradul III sau coeficientul total de achitare)  = total active curente / datorii pe

termen scurt < 2,0 - 2,5,

Acest indicatori ne arată dacă întreprinderea dispune de suficiente mijloace pentru a-şi achita

obligaţiunile în perioada raportată.În calculul acestui indicator sunt cointeresaţi de obicei acţionari.

2009 20100

0.5

1

1.5

2

2.5

3

0.3 0.2

2 2

2.5 2.5

lichid.curenta

ind.minim

ind.maxim

14

In anul 2009 și 2010 coeficienții este cu mult sub limita ceea ce se apreciaza negative,deoarece

întreprinderea nu dispune de active curente care lear putea transformate în lichidități pentru a-și

putea acoperi DTS,însa sunt gestionate neeficient.

Aceşti indicatori ai lichidităţii permit de a face concluzii generale privind capacitatea de plată a

întreprinderii şi de asemenea permit avantajul că pot fi calculaţi atît de utilizatorii interni cît şi

exteriori deoarece informaţiile sunt furnizate de bilanţul contabil.

2.1.4 Indicatorii de îndatorare.

Pentru a putea vedea dacă întreprinderea poate primi credite sau nu,se face o analiza a acestor

indicatori.

Pentru a putea calcula ,v-om face un table ce va conține informațiile necesare pentru determinarea

acestor indicatori.

Nr Indicatorii An.2009 An.2010

1 Datorii totale(DTL+DTS) 6798 23295

2 Total active 3832 6387

3 Capital propriu 2966 16908

4 Capital permanent(CP+DTL) 2966 16908

T

-         coeficientul de îndatorare globala reflecta structura generala a capitalurilor utilizate dupa

provenienta lor (proprii sau atrase):

                             

15

Eu am ales a doua formula de calcul a Cg2 si am următoarele date:

2009 20100

0.5

1

1.5

2

2.5

2.29

1.37

1 1

Cg2 ind.max

Dupa grafic putem observa ca întreprinderea nu poate fi creditată ,deoarece capacitatea s-a de

îndatorare este saturata și ea nu își v-a putea rambursa creditele acordate de catre creditori in

limitele perioadelor stabilite.

GRADUL DE INDATORARE (GI)

Evidențiaza limita pana la care societatea iși finanțeaza activitatea din alte surse decat cele proprii

(credite, datorii la stat si furnizori). Indicatorul este inversul solvabilitatii patrimoniale, suma

rezultatelor celor doi indicatori trebuind sa fie 100%. In conditii normale de activitate gradul de

indatoare trebuie sa se situeze in jur de 50%. O limita sub 30% indica o rezerva in apelarea la

16

credite si imprumuturi iar peste 80% o dependenta de credite, situatie alarmanta.

Formula de calcul:

GI = (DT / AT) x 100

DT = datorii totale

AT = activ total

2009 2010 2009 2010

Grad IND 1.774 3.6472 0

MARJ.NORM 0.5 0.5 0

25.00%

75.00%

125.00%

175.00%

225.00%

275.00%

325.00%

375.00%

Grad IND MARJ.NORM

Conform graficului putem observa faptul ca gradul de îndatorare a întreprinderii depaseste cu mult

50%,ceea ce reprezinta o limita critica.Aceasta nu îi dă posibilitatea întreprinderii să activeze în

mod normal și stabil pe piața .Cu cît rata este mai mare,cu atît securitatea financiara a firmei este

mai mica.

Coeficientul independenței financiare

Aprecierea stabilitații financiare a întreprinderii si structurii resurselor de mijloace se calculează pe

baza următorilor indicatori:

 Coeficientul autonomiei (înzestrării cu surse proprii) reflect aportul capitalului proriu la

finanțarea tuturor elementelor patrimoniale ale firmei întreprinderea din punct de vedere a

17

independentei fata de terti. Coeficientul in cauza reflecta ponderea patrimoniului format pe seama

mijloacelor proprii in suma totala a activelor întreprinderii.

Coeficientul autonomiei=CP/TA,CP-capital proriu,TA-Total activ

2009 20100%

1%

2%

3%

1%

3%

rata autonomiei financiare

Conform calculelor facute și analizarea graficului observam ca rata autonomiei financiare oscilează

intre 1%-3%,În sistemul bancar national,pentru apreciere,nivelul recomandat este de 50%.În

cazurile noastre acestea deviaza cu mult de la norma,ceea ce semnifica ca patrimonial intreprinderii

format pe surse proprii detine o cota mult mai mica in suma totala a intreprinderii,decit nivelul

recomandat.

2.1.5Indicatorii privind structura și rotația activelor

Rata activelor curente=AC/TA*100%

Anul Active curente Total active Rata activelor curente

2009 2059 3832 53,75%

18

2010 4840 6387 75,775

Concluzii:

Din datele existente în tebel se observa ca rata activelor curente pentru anul 2009 este mai mica fața

de anul 2010 cu 22,02%.Aceasta crestere in 2010 se datoreza faptului ca au crescut activele curente.

Rata creanțelor=CC/TA*100%

Anul Creante comerciale Total active Rata creantelor

2009 16 3832 0,41%

2010 792 6387 12,4%

Concluzie:

Rata creanțelor ne demonstreaza ponderea creanțelor in totalul activelor.Conform calculelor

efectuate abservam ca în anul 2010 s-a depistat a fi o crestere a ponderii cu 12% din cauza maririi

creanțelor comerciale..Aceasta ,la rindul său are un effect negativ asupra desfașurarii activității

întreprinderii,deoarece demonstreaza faptul ca întreprinderea are lipsuri de mijloace bănești în

cadrul companiei.

Rata stocurilor=SMM/TA*100%

Anul Stocuri de marfuri si

materiale

Total active Rata stocurilor

2009 348 3832 9,08%

2010 2789 6387 43,66%

Conluzie:

În urma calculelor efectuate observam ca rata stocurilor in 2010 este mai mare decît în anul

precedent,aceasta se datoreaza faptului ca in 2010 stocurile s-au majorat considerabil ,pe cînd total

19

activul s-a majorat într-un raport mai mic. Rata SMM arata care este ponderea SMM la

întreprindere.Cu cît rata este mai mare,cu atît efectul este mai negativ,deoarece se rețin stocurile la

întreprindere,în urma acestuia marfa nu se realizeaza și ca efect negativ se rasfringe asupra

veniturilor din vinzari si insăși a profitului net.

Numarul de rotații ale activelor curente=VV/AC,VV-venit din Vinzari,AC-active curente

Anul Venit din vinzari Active curente Numarul de rotatii

2009 4918 2059 2,38

2010 49589 4840 10,24

Viteza de rotație=360/Numarul de rotație

Viteza de rotaţie a activelor curente este un indicator semnificativ ce caracterizează eficienţa cu care

sunt folosite activele circulante ale întreprinderii.

Ani Viteza de rotatie

2009 151,26

2010 35,15

În concluzie ,conform tabelelor ,putem menționa faptul ca cu cît numarul de rotație este mai mic ,cu

atît viteza de rotație va fi mai accelerate.Căile de accelerare a vitezei de rotație trebuie să fie

urmărite și căutate în fiecare faza a procesului de exploatare .Creșterea nivelului calitativ a

valorilor fizici a acestora.În general, viteza de rotaţie a activelor circulante influenţează cei mai

importanţi indicatori de performanţăai întreprinderii. Orice accelerarea vitezei de rotaţie va

determina o evoluţie favorabilă a acestor indicatori, după cum orice încetinire va avea efecte

negative asupra lor.În cazul nostru viteza de rotație deviaza de la an la an,inregistrînd atît accelerare

cît și încetinire.

Concluzie finală:

Întreprinderea S.R.L.”Partenia-Service” are o situație nefavorabila,însa în urma calculării tuturor

indicatorilor,s-a depistat ca compania merge spre scadere,ci nu spre o dezvoltare continua.Acest

20

fapt se datoreaza faptului ca din anul 2008 asupra Republicii Moldova s-a răsfrins aspra criza

economica,care nemijlocit influiențează negativ asupra eficienței și eficacității acesteia.

Cursul valutar supraestimat denotă amploarea şi profunzimea dezechilibrelor structurale din

economia moldovenească.

2.2Analiza managementului Întreprinderii

2.2.1Funcțiile managementului Întreprinderii

Managementul reprezinta activitatea orientată în vederea atingerii obiectivului organizațional prin

intermediul derulării procesului de management,adica a funcțiilor manageriale.

Anume în dependență de gradul de îndeplinire a funcțiilor manageriale determina starea atît a

managementului cît și a activității întreprinderii luată în ansamblu.

Funcțiile managementului reprezintă grupările omogene în care este împarțită întreaga activitate de

conducere.Evidențiem urmatoarele patru princiale funcții de conducere:

-Planificarea managerială;

-Organizarea ;

-Motivarea manageriala;

-Controlul managerial;

2.2.2Funcțiunile Întreprinderii

Funcțiunea reprezintă ansamblul activităților orientate spre realizarea unor obiective

derivate,rezultate din obiectivele generale ale întreprinderii.Se pot defini 5 funcțiuni de bază:

de cerecetare-dezvoltare

comercială

de producție

financiar-contabilă

21

de personal

Funcțiunea de cercetare-dezvoltare cuprinde activitățile prin care se studiază,se concepe,se

elaboreaza și se realizează viitorul organizatoric al firmei.

Funcțiunea comercială cuprinde ansamblul activităților vizînd aprovizionarea tehnico-

materiala,desfacerea produselor,comerțul exterior și cooperarea economică internațională,fiind

grupate în trei domenii:

-marketing

-aprovizionare

-desfacere

În cadrul firmei ”Partenia-Service” s-a depistat a fi o lipsă de un marketing bine organizat.Adică,în

cadrul întreprinderii nu s-a dezvoltat o secție de marketing pentru cercetarea pieții,etc.Aceasta s-a

demonstrat a fi una din cauzele micșorării avantajului economic din cadrul firemei.

Funcțiunea Financiar-contabilă cuprinde activități privind folosirea mijloacelor financiare

necesare în procesul economic și de urmărire a rezultatelor obținute de întreprindere.

Evidența contabilă-financiară este înregistrarea și raportarea activelor,pasivelor,veniturilor și

cheltuielelor întreprinderii. Evidența fiscală cuprinde activitățile de stabilire corectă a impoziteor în

concordanță cu legile fiscale.Organizarea internă a evidenței contabile se face pentru a asigura

securitatea activelor,asigurarea calității,fiabilității datelor contabile,asigurarea eficienței

aoperaționale,asigurarea aderenței la politica managerială.În cadrul întreprinderii ,evidența

contabilă se duce prin intermediul programului contabil 1-C.Evidența la fel,se face conform

Standartelor Naționale de Contabilitate(SNC).

22

Capitolul III

Tema:”Concurentza, factor Decisiv”

În societatea contemporană, concurenta este un factor esențial pentru supraviețuirea firmelor, avand

in vedere faptul ca acestea iși desfasoara activitatea intr-un mediu concurențial. Astfel,

fundamentarea acțiunilor firmei trebuie sa porneasca de la urmatoarele premise: firma sa fie

orientata in permanență catre clienți si catre piață. Întreaga activitate și intreg personalul trebuie sa

fie cconcentrare in directia satisfacerii cererilor clienților actuali și a celor potențiali. Daca firma nu

va ține cont de aceste cerințe, va avea de suferit, atat pe termen scurt, dar mai ales pe termen mediu

si lung.

In cadrul pietei opereaza doua mari categorii de agenti economici: vanzatori si cumparatori. In

cadrul economiei de piata, confruntarea specifica dintre agentii economici vanzatori pentru a atrage

de partea lor cumparatorii, poarta numele de concurenta. Concurenta reprezinta deci o confruntare

in cadrul pietei intre ofertanti (vanzatori) care desfac pe piata bunuri economice ca satisfac aceleasi

nevoi sau nevoi asemanatoare.

    

23

In cadrul unui sistem economic concurential, fiecare agent economic isi urmareste pe piata propriile

interese, are libertatea de a produce si de a vinde acele bunuri care ii pot aduce un profit maxim ( cu

exceptia bunurilor interzise de lege.: armament, droguri, etc), in conditiile pe care le considera cele

mai favorabile.

         

Concurenta semnifica sau se manifesta ca o rivalitate intre participantii la actul de 

vanzare- cumparare, firmele rivale numindu-se firme concurente.

    

In cadrul luptei de concurenta, agentii economici utilizeaza o multitudine de instrumente si

mijloace, care se pot grupa in doua mari categorii: instrumente economice si instrumente

extraeconomice.

1.    Instrumentele economice  folosite de agentii economici in lupta de concurenta: reducerea

consturilor de productie sub cele ale concurentei, reducererea pretului de vanzare, cresterea calitatii

bunurilor si serviciilor, acordarea de diferite facilitati cumparatorului.

2.    Instrumente extraeconomice folosite de firmele concurente: furnizarea de informatii pentru toti

cumparatorii, sponsorizarea unor actiuni sociale de interes local sau national, presiuni morale (in

caz de criza, razboi etc)

        

In functie de instrumentele si regulile folosite in cadrul luptei de concurenta, aceasta poate fi :

concurenta loiala si concurenta neloiala.

a)  Concurenta loiala reprezinta acea modalitate de desfasurarae a concurentei, care presupune

utilizarea mijloacelor sau instrumentelor economice.

b)  Concurenta neloiala reprezinta acel mode de desfasurare a concurentei,   prin utilizarea

mijloacelor sau instrumentelor extraeconomice.

Pentru economia moderna, pietele perfect concurentiale reprezinta idealul: foarte mult dorite, dar

foarte greu de  gasit. Multe piete sunt dominate de grupuri restrânse a întreprinderi care influenteaza

pretul.

Piata contemporana se caracterizeaza prin asa-numita concurenta imperfecta, care, conform

definirii ei de catre Joan Robinson, este o combinatie "reiesita din îmbinarea caracterelor celor doua

situatii pe piata, concurenta si monopol. Dupa Fr.Perroux, "pietele acestui sfârsit de secol sunt

24

foarte impure si foarte imperfecte, indiferent ca sunt piete de marfuri, de servicii sau de capitaluri.

Ele comporta combinatiile cele mai variate de monopoluri si de monopsonuri, de oligopoluri si de

oligopsonuri, de concurente eterogene, de concurenta imperfecta, însotita de cheltuieli de vânzare.

Ceva mai mult, toate aceste forme monopoliste sunt influentate de catre puterile publice, în cazul

unei economii mixte în care sectoarele publice si sectoarele particulare se combina si se

influenteaza reciproc4.

Concurenta imperfecta desemneaza o situatie de piata când agentii economici, ofertanti sau

cumparatori sunt capabili prin actiunile lor sa influenteze pretul produselor. În cazul ei, una

sau mai multe premise ale concurentei perfecte sunt încalcate. Astfel, numarul de participanti la

actele de vânzare-cumparare, (vânzatori sau cumparatori) este variabil (mare, mic, unul), se

manifesta diferentierea reala sau imaginara a produsului, sunt conditii pentru ca unii agenti

economici sa exercite un control efectiv asupra preturilor, piata nu este transparenta, sunt dificultati

la intrarea în piata, se manifesta rivalitati între vânzatori, între cumparatori, între vânzatori si

cumparatori etc.

Pentru P. Samuelson lumea reala, în cea mai mare parte, trebuie clasificata drept "concurenta

imperfecta", caci "era nu este nici perfect competitiva, nici perfect monopolista.

Concurenta imperfecta caracterizeaza acele domenii în care ofertantii  si în unele cazuri chiar si

cumparatorii, detin, într-o oarecare masura, controlul asupra preturilor bunurilor. Nu este vorba

de controlul absolut exercitat de o firma. În plus, libertatea firmei de stabilire a pretului difera de la

o ramura la alta.

Concurenta imperfecta nu exclude rivalitatea de pe piata. Concurentii se lupta pentru a-si mari

cotele de piata. Rivalitatea se manifesta în diverse moduri începând cu actiuni publicitare pentru a

atrage cumparatorii si modifica curba cererii, pâna la îmbunatatirea calitatii bunurilor oferite.

Într-o economie moderna analiza structurii pietei sub aspectul numarului si cotei de piata a

principalilor ofertanti, pune în evidenta diverse "specii" de concurenta imperfecta.

Cele mai reprezentative forme de piata, pornind de la situatiile cererii si ofertei în raport cu numarul

de agenti economici, le-a prezentat economistul german Stackelberg, într-un tabel cu dubla intrare

(tab. )

Structura pietelor în raport cu numarul agentilor economici participanti

25

Oferta

Cererea

Numarul mare Numarul mic Unicitate

Numarul mare Concurenta perfecta Oligopol Monopol

Numarul mic Oligopson Oligopol bilateral Monopol-oligopol

Unicitate Monopson Monopson-oligopolMonopol-bilateral

În perioada postbelica, clasificarea formelor de concurenta elaborata de Stackelberg a fost

modificata de J. Marshal, care a formulat ipoteza cererii si ofertei dispersate, dar imperfect mobile.

La rândul sau, Erich Schneider a clasificat concurenta în omogena, eterogena, monopolista,

oligopolista, polipolista, atomista, libera etc.

În felul acesta, terminologia utilizata de catre literatura economica s-a îmbogatit cu o seama de

reprezentari si notiuni care, printr-o descriere mai fidela, permit o întelegere mai buna a pietei

concurentiale. În aceasta conceptie, monopolul este o situatie pe piata imperfecta concretizata prin

aceea ca o marfa este vânduta de o singura firma, respectiv prin controlul exercitat de un ofertant

al unui bun economic pentru care nu exista înlocuitor. Atunci când este vorba de monopolul

cumparatorului, el este numit monopson.

La rândul sau, oligopolul reprezinta situatia de piata în care oferta unui bun apartine unui numar

mic de firme a caror activitate si politica sunt determinate dereactiile asteptate ale uneia fata de

alta. Firmele se afla în interdependenta reciproca. Când exista un numar mic de cumparatori pentru

un bun, situatia de piata se denumeste oligopson sau oligopolul cererii.

Piata cu concurenta monopolistica, care nu apare în tabelul lui Stackelberg, este un tip de piata

care, prin elementele pe care le contine, se "înrudeste" cu doua forme opuse de piata - concurenta

si monopolul. Ea se caracterizeaza prin diferentierea produsului si existenta unui numar mare de

vânzatori.

În raport cu piata cu concurenta pura si perfecta, piata  cu concurenta imperfecta se distinge prin

mai multe trasaturi:

26

1. - existenta unui numar restrâns de firme producatoare sau cumparatoare, care asigura o cantitate

mare, respectiv întreaga cantitate a ofertei sau cererii unui produs, în virtutea carei situatii impune

pretul sau  îl influenteaza în mod hotarâtor;

2. - produsele sunt diferentiate prin caracteristici intrinseci sau extrinseci. Diferentierea produselor

face parte din politica producatorilor care, în acest fel, detin, cel putin provizoriu, un fel de

monopol;

3.- se manifesta bariere de intrare de natura tehnologica, comerciala, economica, financiara sau

legislativa. Marile firme existente în ramura produc bunul cu costuri reduse datorita avantajului pe

care îl reprezinta economia de scara si stocul de cunostinte rezultat din propria activitate de inovare;

4.- piata este mai mult opaca decât transparenta. Agentii sunt incomplet informati. Riscul si

incertitudinea afecteaza deciziile agentilor economici în domeniul cererii si al ofertei;

5. - factorii de productie se caracterizeaza printr-o rigiditate mai mare sau mai mica , ceea

ce  contravine fluiditatii cererii si ofertei de bunuri economice.

Diverselor situatii de piata cu concurenta imperfecta le este comuna o caracteristica

deosebita: pretul nu mai este determinat de un "crainic" al pietei. Firma are posibilitatea de a fixa

sau influenta substantial fixarea pretului si a cantitatilor.

In concluzie putem spune ca concurentza este un factor decisiv in prosperarea intreprinderii,si cu cit

ea este mai loiala cu atit sansele la supravietuire si la prosperare este mai inalt. Insa cum putem

observa in urma cercetarilor de mai sus putem spune ca concurentza ridicata in cadrul acestei sferi

de prestare a serviciilor a actionat negativ ceea ce a condus la scaderea veniturilor intreprinderii pe

anul 2010.

Pentru a solutiana aceasta problema si a fi in pas cu cerintele consumatorilor intreprinderea ar avea

nevoie de implimentare a sferei de marketing. Acest departament ar trebiui sasi indeplineasca funtia

la nivel si anume colectivul de specialiști care lucreaza in departamentul de marketing al firmei

trebuie să fie coordonat de o persoana care își va asuma responsabilitatea acțiunilor desfașurate.

Firma își desfasoara activitatea intr-un mediu complex si dinamic. Pentru a se putea adapta cat mai

bine la mediul sau extern, firma trebuie sa-l cunoasca si sa-l cuantifice foarte exact. Organizarea

activitatii de marketing a firmei va porni de la aceasta necesitate

27

2 P. Samuelson, W. Nordhaus, Economie politica, Ed. Teora, Bucuresti, 2000, p. 188.

3 J. Robinson, Economics of Imperfect Competition, London, Mac Millan, 1933, p.3.

4 François Perroux, Tehnicile cantitative ale planificarii, Ed. Academiei, Bucuresti, 1969, p.14.

5 P. A. Samuelson, Economics, Ed.  a X-a, 1976, p. 483.

6  Aurel Iancu, Tratat de economie, vol. 3, Ed. Expert, Bucuresti, 1992, p. 52-53

Literatura utilizată:

Legi:

28

Legea Nr.845 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi,din 03.01.1992,publicat pe 28.02.1994

în Monitorul parlamentului nr.2

Legea cu privire la publicitate ,Nr.1227-XIII din 27.06.97 ,Monitorul Oficial al R.Moldova

nr.67-68/555 din 16.10.1997

Codul Muncii,nr.156 XV din 28.03.2003

Manuale și reviste:

Revista ”Economica”,nr.6(70),An 2009

Monitorul Oficial al Republicii Moldova

Management și Marketing

Certan Simion ”Managementul afacerilor”

Cheia Succesului”ODIMM, Ghid pentru antreprenorii începatori,Ministerul

Economiei,Chisinau 2011

Gabriel Petru Luca, Nicolai Olariu Dosoftei ”Elemente de ordin financiar” Iaşi 1994

Internet

Business Portal//www.business.portal.md

www. Business.md

www.mf.gov.md

www.eafacere.md

www.pafacere.ro

http://ro.wikipedia.org

www.artizanafashion.md

29