GRAM AUR = 231,6833 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4347 RON …
1
GRAM AUR = 231,6833 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4347 RON EURO = 4,9170 RON DOLAR = 4,1629 RON 16 pagini n BURSE PENTRU STUDENÞII DIN STRÃINÃTATE/Motiv de disputã între asociaþiile studenþeºti PAGINA 12 n Piaþa imobiliarã – rezistentã în faþa pandemiei PAGINA 13 n OVIDIU STEGARU, FIREBYTE GAMES/“Decizia listãrii a fost cea mai potrivitã pentru a ne atinge obiectivele” PAGINA 4 5 lei Miercuri, 7 aprilie 2021, nr. 68 (6848), anul XXX n GORGHIU CONTRA ªOªOACÃ/Sancþiuni pentru încãlcarea regulamentelor PAGINA 3 n Cîþu mizeazã pe vaccinare pentru redeschiderea industriei ospitalitãþii PAGINA 3 n ÎN LUNA MARTIE/BNR a cumpãrat titluri de stat de pe piaþa secundarã în valoare de 112 milioane de lei PAGINA 14 n Sentix: Economia globalã a trecut de la redresare la boom economic PAGINA 16 GRUIA STOICA, PREªEDINTELE GRAMPET: “Analizãm oportunitatea extinderii pe cinci noi pieþe europene“ l Bugetul de investiþii al Grupului Grampet pentru anul în curs este de aproximativ 26 milioane de euro Reporter: Cum a fost afectatã activita- tea Grampet de pandemia de Covid 19? Gruia Stoica: Dacã vrei sã verifici cât a crescut producþia sau PIB-ul real al unei þãri, trebuie sã verifici cât a crescut transportul acelei þãri. Per asamblu, putem spune cã 2020 a fost un an de testare ºi confirmare a ceea ce am construit în ultimii 20 de ani – o companie multinaþionalã cu infrastructu- rã strategicã pentru întreaga economie, local, dar ºi la nivel european. Prima lunã de carantinã, care a blocat activitatea celor mai multe companii producãtoare, a avut un impact direct asupra industriei transporturilor. În cazul Grupului GRAMPET, acest lucru a însemnat o scãdere de 20% a activitãþii de transport (aprilie 2020 versus martie 2020). Dupã primele ºase luni, decalajul s-a redus la 12%. Traficul s-a ameliorat uºor în trimestrul al treilea, odatã cu reluarea activitãþilor economice, astfel încât la fi- nalul anului 2020, trãgând linie, am înre- gistrat un volum de transport comparabil cu cel din anul precedent, respectiv peste 15 milioane de tone. Evoluþia activitãþilor logistice a re- flectat-o pe cea a diviziei de transport, fiind totodatã impulsionatã ºi de lansarea activitãþii de pe platforma RAFO Oneºti, pe care am preluat-o în vara anului tre- cut. În acelaºi timp, activitãþile de repara- þie ºi mentenanþã material rulant din cele patru fabrici ale Grupului GRAMPET au continuat relativ în acelaºi ritm, datoritã contractelor ºi proiectelor aflate deja în derulare. Reporter: Care a fost strategia Gru- pului pentru depãºirea crizei sanitare? Gruia Stoica: Activând într-un do- meniu care este adesea supus incertitudi- nii ºi riscurilor, aveam deja integrat la ni- vel de grup proceduri de operare în con- diþii de crizã, atât pe teren, cât ºi pentru munca de birou, implementate împreunã cu Institutul pentru Tehnicã de Calcul (ITC), parte a grupului GRAMPET. În acest context, comunicarea directã cu clienþii ºi echipele din teritoriu s-a de- rulat în parametri normali. Reporter: A fost nevoie sã amâna- þi/anulaþi vreun proiect/investiþie din ca- uza pandemiei? A CONSEMNAT EMILIA OLESCU (continuare în pagina 15) AVERTISMENT DIN PARTEA CURÞII DE CONTURI A GERMANIEI Fondul european de redresare poate slãbi UE ºi pune în pericol stabilitatea zonei euro C urtea de Conturi a Germaniei (Bundesrechnungshof) a publicat, în prima parte a lunii tre- cute, un raport special re- feritor la impactul potenþial asu- pra bugetului federal al împru- muturilor comune pentru finan- þarea Planului european de re- dresare. Analiza a precedat cu câteva sãptãmâni blocarea ratificãrii Planului de redresare de cãtre Curtea Constituþionalã a Germaniei, care a luat în considerare încãlcarea tratatelor euro- pene prin emisiunea unor obligaþiuni comune. Curtea de Conturi a analizat impactul economic, bugetar ºi stabilitatea cadrului actual de colaborare din Uniunea Europeanã dupã lansarea Planului. Conform unor estimãri prelimi- nare, contribuþia netã a Germaniei la constituirea Fondului de redre- sare va fi de circa 65 de miliarde de euro, însã existã un risc major de asumare a unei rãspunderi de rambursare pentru o sumã mult mai mare. “Bugetul Uniunii trebuie sã garanteze datoriile acumulate pentru constituirea Fondului de redresare, iar aceasta înse- amnã cã existã rãspundere comunã pen- tru toate statele membre”, se aratã în re- zumatul analizei. În aceste condiþii, “dacã un stat membru nu poate sau nu doreºte sã-ºi asume obligaþiile de platã, atunci celelalte state vor avea o rãspun- dere comunã pentru plata datoriilor prin transferuri cãtre bugetul Uniunii Europe- ne, iar pentru aceastã rãspundere nu mai este nevoie de un nou consimþãmânt”. În opinia Curþii de Conturi a Germa- niei, un astfel de mecanism al rãspunde- rii comune “creeazã motivaþii greºite ºi conduce la slãbirea Uniunii Economice ºi Monetare”. (continuare în pagina 16) Cazul navelor Carmen Sylva ºi Ileana V reau sã prezint în detaliu cazul navelor Carmen Sylva ºi Ileana, beneficiare ale unui contract de finanþare a reparaþiilor semnat în 2007 împreunã cu contractele de închi- riere în time charter a celor douã nave care sã asigure veniturile necesare pen- tru replata împrumutului. Suma iniþialã alocatã reparaþiilor pen- tru cele douã nave a fost de 6.000.000 dolari, împrumutul cu aceastã valoare fiind asigurat prin ipotecarea navei Car- men Sylva, în favoarea Voest-Alpine Intertrading AG, conform Acordului de împrumut. Nava Carmen Sylva a intrat în repa- ratii în luna iunie 2007, în Dana 106 Portul Constanþa Sud – Agigea - ªantie- rul Naval Constanþa. De aici începe o întreagã aventurã, astfel încât la solici- tarea SC CNM Petromin, AVAS a emis Mandatul prin care a împuternicit repre- zentantul sãu în AGA, sã aprobe „extin- derea garanþiei acordate de SC CNM Petromin SA Constanþa în raport de pro- punerea societãþii, de suplimentare a creditului necesar repunerii în funcþiune a navelor „Carmen Sylva” ex Kavo Ma- tapas ºi „Ileana” ex Kavo Maleas de la 6.000.000 dolari, la suma necesarã pu- nerii în exploatare a navei Carmen Sylva.” Ulterior, prin Hotãrârea Consiliului de Administraþie SC CNM Petromin SA din 25.03.2008 s-a aprobat „ extinderea su- mei împrumutate de CNM Petromin de la 6 milioane dolari la 8 milioane dolari ºi extinderea valorii ipotecii asupra navei Carmen Sylva de la 6 milioane dolari la 13 milioane dolari.” Numai cã, la numai douã zile dupã, o nouã hotãrâre a Consiliului de Admini- sþratie al SC CNM Petromin SA Con- stanþa „ s-a aprobat suplimentarea credi- tului pentru finalizarea reparaþiilor la m/n Carmen Sylva cu 3 milioane dolari, sub rezerva aprobãrii în AGA, respectiv pânã la concurenþa sumei de 11 milioane dolari”. (continuare în pagina 14) CÃLIN RECHEA G rupul Grampet analize- azã oportunitatea extin- derii pe cinci noi pieþe europene - Macedonia, Slovacia, Cehia, Belgia ºi Olanda -, ne-a spus Gruia Stoica, preºedintele Grupului Grampet. Planurile companiei vin dupã ce, la începutul acestui an, aceas- ta ºi-a extins activitatea diviziei de transport feroviar de marfã în a zecea þarã din regiune, oda- tã cu lansarea operaþiunilor Tra- in Hungary - Sucursala Ljublija- na, în Slovenia. Gruia Stoica ne-a vorbit, în- tr-un interviu, atât despre pro- iectele de investiþii ale Gru- pului pe care îl conduce, cât ºi despre strategia abordatã pen- tru depãºirea crizei sanitare. China le cere bãncilor sã limiteze creditarea l 24 de bãnci majore din þarã - îndemnate de PBOC sã menþinã stabilã ºi rezonabilã creºterea împrumuturilor pe care le acordã în 2021 l Bãncile din China au creditat societãþile cu un volum record de 3 trilioane de dolari, anul trecut l Autoritãþile avertizeazã în privinþa bulelor de pe piaþa imobiliarã ºi financiarã B anca centralã a Chinei le-a cerut marilor creditori din þarã sã limi- teze creºterea împrumuturilor pe parcursul acestui an, dupã un avans important al creditãrii în primele douã luni, care a alimentat riscul apaiþiei unei bule, potrivit unor surse citate de Bloomberg. Acestea spun cã, la o întâlnire cu Ban- ca Popularã a Chinei (PBOC - banca centralã), care a avut loc în data de 22 martie, bãncile au fost îndemnate ca în 2021 sã menþinã noile împrumuturi pe termen scurt la aproximativ acelaºi nivel cu cel de anul trecut. Unele bãnci strãine au fost, de asemenea, îndemnate sã re- stricþioneze împrumuturile suplimentare cãtre anumite sectoare ale economiei, dupã ce ºi-au extins semnificativ bilanþurile în 2020, potrivit uneia dintre surse. PBOC nu a comentat informaþia pu- blicatã de Bloomberg. Însã, dupã ºedinþa din 22 martie, ban- ca centralã a Chinei a informat cã le-a ce- rut reprezentanþilor a 24 de bãnci majore din þarã sã menþinã stabilã ºi rezonabilã creºterea împrumuturilor pe care le acordã în 2021. În 2020, bãncile din China au creditat societãþile cu un volum record de 19,6 trilioane de yuani (3 trilioane de dolari), sumã din care aproximativ o cincime a fost direcþionatã cãtre întreprinderile mici. Un volum similar de creditare, acordat anul acesta, ar duce soldul re- stant la aproximativ 192 de trilioane de yuani, însemnând o creºtere anualã de aproximativ 11%, cel mai lent ritm din ultimii 15 ani, potrivit sursei. “Pe de o parte, va exista o încetinire a creºterii împrumuturilor ºi, pe de altã parte, încetinirea este destul de modera- tã”, afirmã Lu Ting, economist-ºef pen- tru China la Nomura Holdings Inc., care menþioneazã cã dinamica este în concordanþã cu poziþia PBOC. Având în vedere þinerea în frâu a pandemiei de coronavirus, în mare par- te, ºi revenenirea economiei, factorii de decizie chinezi au reînnoit o campa- nie de reducere a riscurilor, în special în sectoarele financiar ºi imobiliar, conform Bloomberg. V.R. (continuare în pagina 16) ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA (16) Mircea Ursache Suma iniþialã alocatã reparaþiilor pentru cele douã nave a fost de 6.000.000 dolari, împrumutul cu aceastã valoare fiind asigurat prin ipote- carea navei Carmen Sylva, în favoarea Voest-Alpine Intertrading AG, con- form Acordului de împrumut.
Transcript of GRAM AUR = 231,6833 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4347 RON …
GRAM AUR = 231,6833 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4347 RON EURO = 4,9170 RON DOLAR = 4,1629 RON
16 pagini
n BURSE PENTRU STUDENÞII DIN STRÃINÃTATE/Motiv dedisputã între asociaþiile studenþeºti
PAGINA 12
n Piaþa imobiliarã – rezistentã în faþa pandemieiPAGINA 13
n OVIDIU STEGARU, FIREBYTEGAMES/“Decizia listãrii a fost ceamai potrivitã pentru a ne atingeobiectivele”
PAGINA 4
5 lei Miercuri, 7 aprilie 2021, nr. 68 (6848), anul XXX
n GORGHIU CONTRA ªOªOACÃ/Sancþiunipentru încãlcarea regulamentelor
PAGINA 3
n Cîþu mizeazã pe vaccinare pentruredeschiderea industriei ospitalitãþii
PAGINA 3
n ÎN LUNA MARTIE/BNR a cumpãrattitluri de stat de pe piaþa secundarãîn valoare de 112 milioane de lei
PAGINA 14
n Sentix: Economia globalã a trecut dela redresare la boom economic
PAGINA 16
GRUIA STOICA, PREªEDINTELE GRAMPET:
“Analizãmoportunitateaextinderiipecincinoi
pieþeeuropene“l Bugetul de investiþii al Grupului Grampet pentru anul în curs este de aproximativ 26 milioane de euro
Reporter: Cum a fost afectatã activita-tea Grampet de pandemia de Covid 19?
Gruia Stoica: Dacã vrei sã verifici câta crescut producþia sau PIB-ul real alunei þãri, trebuie sã verifici cât a crescuttransportul acelei þãri.
Per asamblu, putem spune cã 2020 afost un an de testare ºi confirmare a ceeace am construit în ultimii 20 de ani – ocompanie multinaþionalã cu infrastructu-rã strategicã pentru întreaga economie,local, dar ºi la nivel european.
Prima lunã de carantinã, care a blocatactivitatea celor mai multe companiiproducãtoare, a avut un impact direct
asupra industriei transporturilor. În cazulGrupului GRAMPET, acest lucru aînsemnat o scãdere de 20% a activitãþiide transport (aprilie 2020 versus martie2020).
Dupã primele ºase luni, decalajul s-aredus la 12%. Traficul s-a ameliorat uºorîn trimestrul al treilea, odatã cu reluareaactivitãþilor economice, astfel încât la fi-nalul anului 2020, trãgând linie, am înre-gistrat un volum de transport comparabilcu cel din anul precedent, respectiv peste15 milioane de tone.
Evoluþia activitãþilor logistice a re-flectat-o pe cea a diviziei de transport,
fiind totodatã impulsionatã ºi de lansareaactivitãþii de pe platforma RAFO Oneºti,pe care am preluat-o în vara anului tre-cut.
În acelaºi timp, activitãþile de repara-þie ºi mentenanþã material rulant din celepatru fabrici ale Grupului GRAMPET aucontinuat relativ în acelaºi ritm, datoritãcontractelor ºi proiectelor aflate deja înderulare.
Reporter: Care a fost strategia Gru-pului pentru depãºirea crizei sanitare?
Gruia Stoica: Activând într-un do-meniu care este adesea supus incertitudi-nii ºi riscurilor, aveam deja integrat la ni-
vel de grup proceduri de operare în con-diþii de crizã, atât pe teren, cât ºi pentrumunca de birou, implementate împreunãcu Institutul pentru Tehnicã de Calcul(ITC), parte a grupului GRAMPET.
În acest context, comunicarea directãcu clienþii ºi echipele din teritoriu s-a de-rulat în parametri normali.
Reporter: A fost nevoie sã amâna-þi/anulaþi vreun proiect/investiþie din ca-uza pandemiei?
A CONSEMNATEMILIA OLESCU
(continuare în pagina 15)
AVERTISMENT DIN PARTEA CURÞII DE CONTURI A GERMANIEI
Fondul european de redresarepoate slãbi UE ºi pune în pericolstabilitatea zonei euro
Curtea de Conturi a Germaniei(Bundesrechnungshof) a publicat,în prima parte a lunii tre-cute, un raport special re-
feritor la impactul potenþial asu-pra bugetului federal al împru-muturilor comune pentru finan-þarea Planului european de re-dresare.
Analiza a precedat cu câtevasãptãmâni blocarea ratificãriiPlanului de redresare de cãtre CurteaConstituþionalã a Germaniei, care a luatîn considerare încãlcarea tratatelor euro-pene prin emisiunea unor obligaþiunicomune.
Curtea de Conturi a analizat impactuleconomic, bugetar ºi stabilitatea cadrului
actual de colaborare din UniuneaEuropeanã dupã lansareaPlanului.
Conform unor estimãri prelimi-nare, contribuþia netã a Germanieila constituirea Fondului de redre-sare va fi de circa 65 de miliardede euro, însã existã un risc majorde asumare a unei rãspunderi de
rambursare pentru o sumã mult maimare.
“Bugetul Uniunii trebuie sã garantezedatoriile acumulate pentru constituireaFondului de redresare, iar aceasta înse-
amnã cã existã rãspundere comunã pen-tru toate statele membre”, se aratã în re-zumatul analizei. În aceste condiþii,“dacã un stat membru nu poate sau nudoreºte sã-ºi asume obligaþiile de platã,atunci celelalte state vor avea o rãspun-dere comunã pentru plata datoriilor printransferuri cãtre bugetul Uniunii Europe-ne, iar pentru aceastã rãspundere nu maieste nevoie de un nou consimþãmânt”.
În opinia Curþii de Conturi a Germa-niei, un astfel de mecanism al rãspunde-rii comune “creeazã motivaþii greºite ºiconduce la slãbirea Uniunii Economiceºi Monetare”.
(continuare în pagina 16)
CazulnavelorCarmenSylvaºi Ileana
Vreau sã prezint în detaliu cazulnavelor Carmen Sylva ºi Ileana,beneficiare ale unui contract definanþare a reparaþiilor semnat în
2007 împreunã cu contractele de închi-riere în time charter a celor douã navecare sã asigure veniturile necesare pen-tru replata împrumutului.
Suma iniþialã alocatã reparaþiilor pen-tru cele douã nave a fost de 6.000.000dolari, împrumutul cu aceastã valoarefiind asigurat prin ipotecarea navei Car-men Sylva, în favoarea Voest-AlpineIntertrading AG, conform Acordului deîmprumut.
Nava Carmen Sylva a intrat în repa-ratii în luna iunie 2007, în Dana 106Portul Constanþa Sud – Agigea - ªantie-rul Naval Constanþa. De aici începe oîntreagã aventurã, astfel încât la solici-tarea SC CNM Petromin, AVAS a emisMandatul prin care a împuternicit repre-
zentantul sãu în AGA, sã aprobe „extin-derea garanþiei acordate de SC CNMPetromin SAConstanþa în raport de pro-punerea societãþii, de suplimentare acreditului necesar repunerii în funcþiunea navelor „Carmen Sylva” ex Kavo Ma-tapas ºi „Ileana” ex Kavo Maleas de la6.000.000 dolari, la suma necesarã pu-nerii în exploatare a navei CarmenSylva.”
Ulterior, prin Hotãrârea Consiliului deAdministraþie SC CNM Petromin SAdin25.03.2008 s-a aprobat „ extinderea su-mei împrumutate de CNM Petromin de
la 6 milioane dolari la 8 milioane dolari ºiextinderea valorii ipotecii asupra naveiCarmen Sylva de la 6 milioane dolari la13 milioane dolari.”
Numai cã, la numai douã zile dupã, onouã hotãrâre a Consiliului de Admini-sþratie al SC CNM Petromin SA Con-stanþa „ s-a aprobat suplimentarea credi-tului pentru finalizarea reparaþiilor lam/n Carmen Sylva cu 3 milioane dolari,sub rezerva aprobãrii în AGA, respectivpânã la concurenþa sumei de 11 milioanedolari”.
(continuare în pagina 14)
CÃLINRECHEA
Grupul Grampet analize-azã oportunitatea extin-derii pe cinci noi pieþeeuropene - Macedonia,Slovacia, Cehia, Belgia ºi
Olanda -, ne-a spus Gruia Stoica,preºedintele Grupului Grampet.Planurile companiei vin dupãce, la începutul acestui an, aceas-ta ºi-a extins activitatea divizieide transport feroviar de marfãîn a zecea þarã din regiune, oda-tã cu lansarea operaþiunilor Tra-in Hungary - Sucursala Ljublija-na, în Slovenia.Gruia Stoica ne-a vorbit, în-tr-un interviu, atât despre pro-iectele de investiþii ale Gru-pului pe care îl conduce, cât ºidespre strategia abordatã pen-tru depãºirea crizei sanitare.
Chinale cerebãncilorsã limitezecreditareal 24 de bãnci majore din þarã -îndemnate de PBOC sãmenþinã stabilã ºi rezonabilãcreºterea împrumuturilor pecare le acordã în 2021l Bãncile din China aucreditat societãþile cu un volumrecord de 3 trilioane de dolari,anul trecutl Autoritãþileavertizeazã în privinþa bulelorde pe piaþa imobiliarã ºifinanciarã
Banca centralã a Chinei le-a cerutmarilor creditori din þarã sã limi-teze creºterea împrumuturilor peparcursul acestui an, dupã un
avans important al creditãrii în primeledouã luni, care a alimentat riscul apaiþieiunei bule, potrivit unor surse citate deBloomberg.
Acestea spun cã, la o întâlnire cu Ban-ca Popularã a Chinei (PBOC - bancacentralã), care a avut loc în data de 22martie, bãncile au fost îndemnate ca în2021 sã menþinã noile împrumuturi petermen scurt la aproximativ acelaºi nivelcu cel de anul trecut. Unele bãnci strãineau fost, de asemenea, îndemnate sã re-stricþioneze împrumuturile suplimentarecãtre anumite sectoare ale economiei,dupã ce ºi-au extins semnificativbilanþurile în 2020, potrivit uneia dintresurse.
PBOC nu a comentat informaþia pu-blicatã de Bloomberg.
Însã, dupã ºedinþa din 22 martie, ban-ca centralã a Chinei a informat cã le-a ce-rut reprezentanþilor a 24 de bãnci majoredin þarã sã menþinã stabilã ºi rezonabilãcreºterea împrumuturilor pe care leacordã în 2021.
În 2020, bãncile din China au creditatsocietãþile cu un volum record de 19,6trilioane de yuani (3 trilioane de dolari),sumã din care aproximativ o cincime afost direcþionatã cãtre întreprinderilemici. Un volum similar de creditare,acordat anul acesta, ar duce soldul re-stant la aproximativ 192 de trilioane deyuani, însemnând o creºtere anualã deaproximativ 11%, cel mai lent ritm dinultimii 15 ani, potrivit sursei.
“Pe de o parte, va exista o încetinire acreºterii împrumuturilor ºi, pe de altãparte, încetinirea este destul de modera-tã”, afirmã Lu Ting, economist-ºef pen-tru China la Nomura Holdings Inc., caremenþioneazã cã dinamica este înconcordanþã cu poziþia PBOC.
Având în vedere þinerea în frâu apandemiei de coronavirus, în mare par-te, ºi revenenirea economiei, factoriide decizie chinezi au reînnoit o campa-nie de reducere a riscurilor, în specialîn sectoarele financiar ºi imobiliar,conform Bloomberg.
V.R.(continuare în pagina 16)
ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA (16)
Mircea Ursache
Suma iniþialã alocatã reparaþiilor pentru cele douã nave a fost de
6.000.000 dolari, împrumutul cu aceastã valoare fiind asigurat prin ipote-
carea navei Carmen Sylva, în favoarea Voest-Alpine Intertrading AG, con-
form Acordului de împrumut.
