GRAM AUR = 228,4416 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4274 RON …Mar 22, 2021 · soane prin încãlcarea...
1
GRAM AUR = 228,4416 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4274 RON EURO = 4,8850 RON DOLAR = 4,1026 RON 16 pagini n Elevii au ”simulat” masiv, în ciuda valului trei al pandemiei PAGINA 13 n STUDIU: Consumul produselor neambalate a scãzut, în pandemie, cu 11% PAGINA 13 n ECHIPA NAÞIONALà / Debut offline cu antrenamente online PAGINA 12 5 lei Marþi, 23 martie 2021, nr. 57 (6837), anul XXX n DNA ªI DIICOT APLICà / Legea tãcerii, în dosarele Comvex PAGINA 3 n OPINII / Posesorii cardurilor Revolut pierd componenta de tranzacþionare a acþiunilor PAGINA 4 n FiveKeep, asistentul virtual care înlã- turã subiectivismul ºi discriminarea din procesul de recrutare PAGINA 15 n PRIN CONCEDIEREA ªEFULUI BÃNCII CENTRALE / Erdogan provoacã o nouã crizã financiarã în Turcia PAGINA 16 BEN MADADI, CEL MAI MARE INVESTITOR PERSOANà FIZICà ÎN SIF MUNTENIA: “Conducerea SIF4 nu promoveazã interesul investitorilor, ci menþinerea propriei poziþii în fruntea SIF-ului” Deþinerea indirectã de acþiuni proprii a permis conducerii SIF4 sã nu aibã nevoie de acþionarii sãi reali în luarea deciziilor V oi prezenta un caz flagrant, din cele douã cercetate, privind de- valizarea unui patrimoniu uriaº al milioanelor de investitori români în trei SIF-uri, care au ajuns sã fie controlate de un grup de per- soane prin încãlcarea mai multor legi din România cât ºi o directivã europe- anã. Prezentarea se va face în douã epi- soade, acesta fiind primul. Dupã ce am cumpãrat aproximativ 4% din acþiunile SIF Muntenia (SIF4), am fãcut public, printr-o postare pe Facebook, faptul cã practica de a deþine acþiuni proprii, în mod indirect prin fon- duri administrate independent, este anti- constituþionalã (încalcã dreptul de pro- prietate ºi vot al acþionarilor) ºi pãguboa- sã pentru acþionarii/investitorii SIF4. BEN MADADI (continuare în pagina 9) Vremea delirului M -am vaccinat. Staþi, cã este mai complicat. Am fãcut douã dru- muri, dus-întors, Bucureºti- Hârºova. 800 de kilometri pentru douã doze. Acolo am fost programat. Nu ºtiu cum a fost pentru alþii, însã eu nu am reuºit sã mã programez normal, prin in- ternet. Sãptãmâni la rând platforma dã- dea tot felul de erori, din cele mai absur- de. În cele din urmã am pus mâna pe tele- fon ºi acolo am fost repartizat. Tocmai la Hârºova. Cel puþin, eu am avut noroc. Tatãl meu are 78 de ani. Nici pânã azi nu a fost mãcar progra- mat, prin medicul de familie, cu toate cã a insistat din prima zi a campaniei sã se vaccineze. Asta este, oameni buni. Deza- stru total. Campania de vaccina- re s-a împotmolit. Numãrul in- fecþiilor creºte. Spitalele nu mai au locuri. Cine este de vinã? Din prima zi, vaccinarea a fost confi- scatã de militari ºi de serviciile secrete. Era previzibil cã, astfel condusã, campa- nia se va transforma într-un fel de “Cântare a României”. Dupã câteva sãp- tãmâni toate canalele de televiziune aduceau ode marilor “specialiºti”. Haideþi sã verificãm cifrele. Am în faþã cifrele, de pe un site þinut de o echipã de la universitatea Oxford, care centrali- zeazã în timp real toate datele oficiale. Duminicã, 21 Martie, în Uniunea Euro- peanã erau vaccinate 12,72 de persoane la fiecare 100 de locuitori. România a cã- zut sub aceastã medie. Au fost vaccinate doar 12,61 de persoane la suta de locuitori. În ritmul acesta, ne prinde Crãciunul 2023. Suntem abia pe locul… 18, din cele 27 de state membre. Partea ºi mai proastã este cã în celelalte state campania de vac- cinare a prins ceva vitezã. La noi, pare sã batã pasul pe loc. Mai nou, un cetãþean a fost vaccinat cu Pfizer ºi la rapel a primit Moderna. Dorel ºi-a luat seringã. Iarãºi, nu este nimic surprinzãtor. Acþiunea este organizatã în stil “Moº Teacã”. Armata ºi “servi- ciile” au avut grijã sã îºi tragã niºte puncte de vaccinare spe- ciale, despre care noi, prosti- mea, nu ºtiam nimic pânã ce ac- tualul ministru al Sãnãtãþii nu a publicat date despre existenþa acestor centre. Suntem toþi ega- li, desigur, dar unii sunt mai egali decât alþii. Între timp, au ieºit în stradã anti-vacci- niºtii. În Piaþa Victoriei ºi pe strãzile Bu- cureºtilor au stat fãrã mascã. Jandarme- ria, care a gazat zeci de mii de oameni ºi a bãgat în spital câteva sute atunci când românii protestau împotriva corupþiei, de data asta a fost blândã ca un mieluºel. Ce mã surprinde nu este cã existã indi- vizi care contestã existenþa virusului sau a pandemiei. Surprinzãtoare este genero- zitatea cu care televiziunile popularizea- zã cauza câtorva sute de rãtãciþi. (continuare în pagina 3) Bursa din Coreea de Sud aºteaptã un nou an record în privinþa listãrilor E fervescenþa ofertelor publice iniþiale (IPO) care au loc la Bursa din Core- ea de Sud pare cã va genera un vo- lum de listãri ce va depãºi nivelul de anul trecut, ajungând la un nou record, potri- vit aºteptãrilor participanþilor la piaþã. Un numãr de 24 de entitãþi au debutat pe piaþa principalã ºi pe Kosdaq în acest an (fãrã sã fie luate în calcul SPAC-urile ºi fondurile de investiþii imobiliare), atrãgând 150 de trilioane de woni (132,45 miliarde de dolari), din care aproape jumãtate, re- spectiv 63,6 trilioane de woni, au fost strânse de producãtorul de vaccinuri SK Bioscience în cadrul IPO-ului de sãptãm- âna trecutã, anunþã pulsenews.co.kr. Menþionãm cã un SPAC (special pur- pose acquisition company) este o societa- te care nu are operaþiuni comerciale, fiind creatã doar pentru atragerea de capital prin IPO. Un SPAC foloseºte banii din li- stare pentru cumpãrarea altei companii. Sursa amintitã noteazã cã valoarea IPO-urilor de pe piaþa sud-coreeanã va creºte anul acesta, având în vedere nu- mele aºteptate sã se listeze: Krafton, Ka- kao Bank, Kakao Pay, Kakao Page ºi LG Energy Solution. Anul trecut, IPO-urile lansate la bursa sud-coreeanã au generat 295,5 trilioane de woni, de trei ori mai mult faþã de cele 96,8 trilioane de woni obþinute în 2019. Sursa menþioneazã cã introducerea re- gulii de alocare uniformã, care este con- ceputã pentru a distribui în mod egal ju- mãtate din acþiunile dintr-un IPO tuturor celor care constituie depozitul minim de subscriere, a adus un plus de atractivitate pentru investiþiile de retail în ofertele publice iniþiale. Park Jong-sun, analist la Eugene Inve- stment & Securities, spune: “Interesul pentru IPO-urile din Coreea de Sud este ridicat atât din partea investitorilor insti- tuþilonali, cât ºi a celor de retail, iar lichi- ditatea este abundentã. Ne aºteptãm ca aceastã tendinþã sã continue”. Surse: Cea mai mare aplicaþie de cãlãtorii din Coreea de Sud þinteºte o listare dualã - în Seul ºi în exterior Cea mai mare aplicaþie de cãlãtorii din Coreea de Sud, Yanolja Co., este în di- scuþii cu bãncile de investiþii pentru o li- stare în Seul ºi în strãinãtate, potrivit unor surse citate de Bloomberg, care adaugã cã societatea urmãreºte o evalua- re de peste 4 miliarde de dolari. (A.V.) (continuare în pagina 16) LA UN AN DE LA CRAHUL PRODUS DE PANDEMIA DE COVID-19 Bursele americane, în cea mai rapidã recuperare din istorie S e împlineºte un an, astãzi, de la cra- hul produs pe bursele americane de mãsurile de lockdown impuse în contextul declarãrii pandemiei de Co- vid-19. În urmã cu un an, activitatea eco- nomicã din SUA a fost blocatã, fiind pierdute, în consecinþã, sute de milioane de locuri de muncã. Ulterior, însã, stimulii fiscali ºi mone- tari fãrã precedent în istorie, iar mai târziu, dezvoltarea vaccinurilor au gene- rat un scenariu de revenire greu de ima- ginat în mod normal, având în vedere se- veritatea crizei. Pieþele s-au redresat sur- prinzãtor de rapid, adeseori în disonanþã cu problemele din economia realã. Începând cu a doua jumãtate a lunii martie 2020, pe mãsurã ce Rezerva Fede- ralã a Statelor Unite (Fed) a intervenit cu lichiditate din postura de cumpãrãtor de ultimã instanþã, panica s-a disipat, senti- mentul investitorilor s-a schimbat, astfel cã declinul pieþelor a fost lãsat în urmã ºi a urmat cea mai rapidã recuperare, cu atin- gerea de noi recorduri maxime. Referinþa bursei americane, indicele S&P 500, a atins un “bottom” (nivelul cel mai scãzut) la închiderea din 23 mar- tie, de 2.273,40 de puncte, iar pe 18 au- gust a bãtut maximul pieþei “bull” ante- rioare pandemiei, din 19 februarie 2020, ajungând la 3.389,78 de puncte. Aceastã evoluþie a indicat debutul unei noi pieþe “bull” (în urcare). O tendinþã aparte - pe lângã lichidita- tea masivã din sistemul financiar ameri- can - s-a manifestat totuºi în ceea ce pri- veºte interesul pentru companiile susþi- nute de pandemie - cele din tehnologie -, în detrimentul societãþilor care au fost afectate masiv, având în vedere cã activi- tatea economicã a fost sub potenþial din cauza crizei sanitare. Intrarea masivã în piaþa americanã a investitorilor de retail ºi utilizarea opþiu- nilor au reprezentat, de asemenea, carac- teristici aparte ale anului 2020, fãrã de care evoluþia de anul trecut ar fi arãtat di- ferit. (M.G.) (continuare în pagina 16) B ehboud Madadi, român de origine iranianã, cunoscut în lumea investitorilor din piaþa noastrã de capital ca Ben Madadi, acþionar important al SIF Muntenia (SIF4), acuzã conducerea societãþii de încãlcarea unor prevederi a Directivei europene privind administratorii de fonduri de investiþii al- ternative ºi prejudicierea acþionarilor SIF-ului. Conform celor pe care ni le-a prezentat din contul sãu de la intermediar, care este pe nume propriu, Ben Madadi deþine 3,92% din SIF Muntenia (echivalentul a 6,3 miloane de euro la preþurile actuale ale acþiunii SIF4) ceea ce îl face probabil cel mai mare acþionar persoanã fizicã a societãþii. De asemenea, deþine pachete importante de acþiuni la alte douã SIF-uri (în valoare totalã de peste 1,6 milioane de euro la preþurile pieþei). În esenþã, investitorul prezintã cum conducerea SIF4 dirijeazã bani ai societãþii cãtre un fond de investiþii, unde deþine 95% din unitãþile emise ºi cãruia îi plãteºte un comision de administrare de peste 10% pe an, iar fondul din banii SIF-ului cumpãrã ºi acþiuni SIF4. Din cauza comisioanelor plãtite, fondul, adicã de fapt acþio- nariiSIFMuntenia,înregistreazãpierderi,înschimbconducereasocietãþiicâºtigãvoturileadministratorului de fond, dupã cum reiese din materialul pe care ni l-a transmis Ben Madadi, cu menþiunea cã este vorba doar despre un exemplu, iar SIF-ul acþioneazã asemãnãtor prin mai multe astfel de vehicule financiare. “Dacã SIF4 doreºte sã cumpere acþiuni SIF4, n-are de ce sã apeleze la fonduri pe care sã le plãteascã cu sume uriaºe. Le poate rãscumpãra, direct ºi legal, din piaþã. Singura diferenþã între cumpãrare directã ºi prin fon- duri terþe este cã la cumpãrare directã acþiunile proprii se anuleazã, deci câºtigã investitorii SIF4, iar la cum- pãrare indirectã prin fonduri câºtigã doar conducerea SIF4 voturile acelor acþiuni proprii, exprimate prin ace- le fonduri, la adunãrile generale, iar investitorii SIF4 pierd: 1) dreptul lor legal ºi proporþional la vot; 2) comi- sioane uriaºe de administrare, complet inutile, în fiecare an”, spune Ben Madadi, care acþioneazã în numele unui grup de investitori ai SIF Muntenia. Menþionãm cã, înainte de publicare, redacþia ziarului Bursa a verificat datele prezentate de investitor ºi, în esenþã, corespund cu cele din documentele SIF-ului, ale fondului menþionat ºi cu alte materiale publice. În rest, opiniile exprimate aparþin investitorului. Redãm, integral, materialul pe care investitorul SIF Munte- nia ni l-a transmis. (ANDREI IACOMI) CÃTÃLIN AVRAMESCU l Ben Madadi: “Este uluitor cum sunt prejudiciate milioane de persoane” l “Trebuie sã se facã o curãþenie care deja este mult prea întârziatã ºi în piaþa de capital româneascã ºi sã se ia în serios drepturile investitorilor”, afirmã Ben Madadi Colaj de MAKE
Transcript of GRAM AUR = 228,4416 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4274 RON …Mar 22, 2021 · soane prin încãlcarea...
GRAM AUR = 228,4416 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4274 RON EURO = 4,8850 RON DOLAR = 4,1026 RON
16 pagini
n Elevii au ”simulat” masiv, în ciuda valului trei alpandemiei PAGINA 13
n STUDIU: Consumul produselor neambalate a scãzut,în pandemie, cu 11% PAGINA 13
n ECHIPA NAÞIONALÃ /Debut offline cuantrenamente online
PAGINA 12
5 lei Marþi, 23 martie 2021, nr. 57 (6837), anul XXX
n DNA ªI DIICOT APLICÃ / Legea tãcerii, îndosarele Comvex PAGINA 3
n OPINII / Posesorii cardurilor Revolut pierdcomponenta de tranzacþionare a acþiunilor
PAGINA 4
n FiveKeep, asistentul virtual care înlã-turã subiectivismul ºi discriminarea dinprocesul de recrutare PAGINA 15
n PRIN CONCEDIEREA ªEFULUI BÃNCIICENTRALE / Erdogan provoacã onouã crizã financiarã în Turcia
PAGINA 16
BEN MADADI, CEL MAI MARE INVESTITOR PERSOANÃ FIZICÃ ÎN SIF MUNTENIA:
“Conducerea SIF4 nu promoveazãinteresul investitorilor,
ci menþinerea propriei poziþiiîn fruntea SIF-ului”
Deþinerea indirectã de acþiuniproprii a permis conducerii SIF4sã nu aibã nevoie de acþionarii sãireali în luarea deciziilor
Voi prezenta un caz flagrant, dincele douã cercetate, privind de-valizarea unui patrimoniu uriaºal milioanelor de investitoriromâni în trei SIF-uri, care au
ajuns sã fie controlate de un grup de per-soane prin încãlcarea mai multor legidin România cât ºi o directivã europe-anã. Prezentarea se va face în douã epi-soade, acesta fiind primul.
Dupã ce am cumpãrat aproximativ
4% din acþiunile SIF Muntenia (SIF4),am fãcut public, printr-o postare peFacebook, faptul cã practica de a deþineacþiuni proprii, în mod indirect prin fon-duri administrate independent, este anti-constituþionalã (încalcã dreptul de pro-prietate ºi vot al acþionarilor) ºi pãguboa-sã pentru acþionarii/investitorii SIF4.
BEN MADADI
(continuare în pagina 9)
Vremea deliruluiM
-am vaccinat. Staþi, cã este maicomplicat. Am fãcut douã dru-muri, dus-întors, Bucureºti-
Hârºova. 800 de kilometri pentru douãdoze. Acolo am fost programat. Nu ºtiucum a fost pentru alþii, însã eu nu amreuºit sã mã programez normal, prin in-ternet. Sãptãmâni la rând platforma dã-dea tot felul de erori, din cele mai absur-de. În cele din urmã am pus mâna pe tele-fon ºi acolo am fost repartizat. Tocmai laHârºova. Cel puþin, eu am avut noroc.Tatãl meu are 78 de ani. Nicipânã azi nu a fost mãcar progra-mat, prin medicul de familie, cutoate cã a insistat din prima zi acampaniei sã se vaccineze.
Asta este, oameni buni. Deza-stru total. Campania de vaccina-re s-a împotmolit. Numãrul in-fecþiilor creºte. Spitalele nu maiau locuri. Cine este de vinã?
Din prima zi, vaccinarea a fost confi-scatã de militari ºi de serviciile secrete.Era previzibil cã, astfel condusã, campa-nia se va transforma într-un fel de“Cântare a României”. Dupã câteva sãp-tãmâni toate canalele de televiziuneaduceau ode marilor “specialiºti”.
Haideþi sã verificãm cifrele. Am înfaþã cifrele, de pe un site þinut de o echipãde la universitatea Oxford, care centrali-zeazã în timp real toate datele oficiale.Duminicã, 21 Martie, în Uniunea Euro-peanã erau vaccinate 12,72 de persoanela fiecare 100 de locuitori. România a cã-
zut sub aceastã medie. Au fost vaccinatedoar 12,61 de persoane la suta delocuitori. În ritmul acesta, ne prindeCrãciunul 2023.
Suntem abia pe locul… 18, din cele 27de state membre. Partea ºi mai proastãeste cã în celelalte state campania de vac-cinare a prins ceva vitezã. La noi, pare sãbatã pasul pe loc. Mai nou, un cetãþean afost vaccinat cu Pfizer ºi la rapel a primitModerna. Dorel ºi-a luat seringã.
Iarãºi, nu este nimic surprinzãtor.Acþiunea este organizatã în stil“Moº Teacã”. Armata ºi “servi-ciile” au avut grijã sã îºi tragãniºte puncte de vaccinare spe-ciale, despre care noi, prosti-mea, nu ºtiam nimic pânã ce ac-tualul ministru al Sãnãtãþii nu apublicat date despre existenþaacestor centre. Suntem toþi ega-li, desigur, dar unii sunt mai
egali decât alþii.Între timp, au ieºit în stradã anti-vacci-
niºtii. În Piaþa Victoriei ºi pe strãzile Bu-cureºtilor au stat fãrã mascã. Jandarme-ria, care a gazat zeci de mii de oameni ºi abãgat în spital câteva sute atunci cândromânii protestau împotriva corupþiei, dedata asta a fost blândã ca un mieluºel.
Ce mã surprinde nu este cã existã indi-vizi care contestã existenþa virusului saua pandemiei. Surprinzãtoare este genero-zitatea cu care televiziunile popularizea-zã cauza câtorva sute de rãtãciþi.
(continuare în pagina 3)
Bursa din Coreea de Sudaºteaptã un nou an recordîn privinþa listãrilorE
fervescenþa ofertelor publice iniþiale(IPO) care au loc la Bursa din Core-ea de Sud pare cã va genera un vo-
lum de listãri ce va depãºi nivelul de anultrecut, ajungând la un nou record, potri-vit aºteptãrilor participanþilor la piaþã.
Un numãrde24deentitãþi audebutatpepiaþa principalã ºi pe Kosdaq în acest an(fãrã sã fie luate în calcul SPAC-urile ºifondurile de investiþii imobiliare), atrãgând150 de trilioane de woni (132,45 miliardede dolari), din care aproape jumãtate, re-spectiv 63,6 trilioane de woni, au foststrânse de producãtorul de vaccinuri SKBioscience în cadrul IPO-ului de sãptãm-âna trecutã, anunþã pulsenews.co.kr.
Menþionãm cã un SPAC (special pur-pose acquisition company) este o societa-te care nu are operaþiuni comerciale, fiindcreatã doar pentru atragerea de capitalprin IPO. Un SPAC foloseºte banii din li-stare pentru cumpãrarea altei companii.
Sursa amintitã noteazã cã valoareaIPO-urilor de pe piaþa sud-coreeanã vacreºte anul acesta, având în vedere nu-mele aºteptate sã se listeze: Krafton, Ka-kao Bank, Kakao Pay, Kakao Page ºi LGEnergy Solution.
Anul trecut, IPO-urile lansate la bursasud-coreeanã au generat 295,5 trilioane
de woni, de trei ori mai mult faþã de cele96,8 trilioane de woni obþinute în 2019.
Sursa menþioneazã cã introducerea re-gulii de alocare uniformã, care este con-ceputã pentru a distribui în mod egal ju-mãtate din acþiunile dintr-un IPO tuturorcelor care constituie depozitul minim desubscriere, a adus un plus de atractivitatepentru investiþiile de retail în ofertelepublice iniþiale.
Park Jong-sun, analist la Eugene Inve-stment & Securities, spune: “Interesulpentru IPO-urile din Coreea de Sud esteridicat atât din partea investitorilor insti-tuþilonali, cât ºi a celor de retail, iar lichi-ditatea este abundentã. Ne aºteptãm caaceastã tendinþã sã continue”.
Surse: Cea mai mare aplicaþiede cãlãtorii din Coreea de Sudþinteºte o listare dualã - în Seulºi în exterior
Cea mai mare aplicaþie de cãlãtorii dinCoreea de Sud, Yanolja Co., este în di-scuþii cu bãncile de investiþii pentru o li-stare în Seul ºi în strãinãtate, potrivitunor surse citate de Bloomberg, careadaugã cã societatea urmãreºte o evalua-re de peste 4 miliarde de dolari. (A.V.)
(continuare în pagina 16)
LA UN AN DE LA CRAHUL PRODUS DEPANDEMIA DE COVID-19
Bursele americane, încea mai rapidãrecuperare din istorieS
e împlineºte un an, astãzi, de la cra-hul produs pe bursele americane demãsurile de lockdown impuse în
contextul declarãrii pandemiei de Co-vid-19. În urmã cu un an, activitatea eco-nomicã din SUA a fost blocatã, fiindpierdute, în consecinþã, sute de milioanede locuri de muncã.
Ulterior, însã, stimulii fiscali ºi mone-tari fãrã precedent în istorie, iar maitârziu, dezvoltarea vaccinurilor au gene-rat un scenariu de revenire greu de ima-ginat în mod normal, având în vedere se-veritatea crizei. Pieþele s-au redresat sur-prinzãtor de rapid, adeseori în disonanþãcu problemele din economia realã.
Începând cu a doua jumãtate a luniimartie 2020, pe mãsurã ce Rezerva Fede-ralã a Statelor Unite (Fed) a intervenit culichiditate din postura de cumpãrãtor deultimã instanþã, panica s-a disipat, senti-mentul investitorilor s-a schimbat, astfelcã declinul pieþelor a fost lãsat în urmã ºi aurmat cea mai rapidã recuperare, cu atin-gerea de noi recorduri maxime.
Referinþa bursei americane, indiceleS&P 500, a atins un “bottom” (nivelulcel mai scãzut) la închiderea din 23 mar-tie, de 2.273,40 de puncte, iar pe 18 au-gust a bãtut maximul pieþei “bull” ante-rioare pandemiei, din 19 februarie 2020,ajungând la 3.389,78 de puncte. Aceastãevoluþie a indicat debutul unei noi pieþe“bull” (în urcare).
O tendinþã aparte - pe lângã lichidita-tea masivã din sistemul financiar ameri-can - s-a manifestat totuºi în ceea ce pri-veºte interesul pentru companiile susþi-nute de pandemie - cele din tehnologie -,în detrimentul societãþilor care au fostafectate masiv, având în vedere cã activi-tatea economicã a fost sub potenþial dincauza crizei sanitare.
Intrarea masivã în piaþa americanã ainvestitorilor de retail ºi utilizarea opþiu-nilor au reprezentat, de asemenea, carac-teristici aparte ale anului 2020, fãrã decare evoluþia de anul trecut ar fi arãtat di-ferit. (M.G.)
(continuare în pagina 16)
Behboud Madadi, român de origine iranianã, cunoscut în lumea investitorilor din piaþa noastrã decapital ca Ben Madadi, acþionar important al SIF Muntenia (SIF4), acuzã conducerea societãþii deîncãlcarea unor prevederi a Directivei europene privind administratorii de fonduri de investiþii al-ternative ºi prejudicierea acþionarilor SIF-ului.Conform celor pe care ni le-a prezentat din contul sãu de la intermediar, care este pe nume propriu, Ben
Madadi deþine 3,92% din SIF Muntenia (echivalentul a 6,3 miloane de euro la preþurile actuale ale acþiunii SIF4)ceea ce îl face probabil cel mai mare acþionar persoanã fizicã a societãþii. De asemenea, deþine pachete importantede acþiuni la alte douã SIF-uri (în valoare totalã de peste 1,6 milioane de euro la preþurile pieþei).În esenþã, investitorul prezintã cum conducerea SIF4 dirijeazã bani ai societãþii cãtre un fond de investiþii,unde deþine 95% din unitãþile emise ºi cãruia îi plãteºte un comision de administrare de peste 10% pe an, iarfondul din banii SIF-ului cumpãrã ºi acþiuni SIF4. Din cauza comisioanelor plãtite, fondul, adicã de fapt acþio-narii SIF Muntenia, înregistreazã pierderi, în schimb conducerea societãþii câºtigã voturile administratoruluide fond, dupã cum reiese din materialul pe care ni l-a transmis Ben Madadi, cu menþiunea cã este vorba doardespre un exemplu, iar SIF-ul acþioneazã asemãnãtor prin mai multe astfel de vehicule financiare.“Dacã SIF4 doreºte sã cumpere acþiuni SIF4, n-are de ce sã apeleze la fonduri pe care sã le plãteascã cu sumeuriaºe. Le poate rãscumpãra, direct ºi legal, din piaþã. Singura diferenþã între cumpãrare directã ºi prin fon-duri terþe este cã la cumpãrare directã acþiunile proprii se anuleazã, deci câºtigã investitorii SIF4, iar la cum-pãrare indirectã prin fonduri câºtigã doar conducerea SIF4 voturile acelor acþiuni proprii, exprimate prin ace-le fonduri, la adunãrile generale, iar investitorii SIF4 pierd: 1) dreptul lor legal ºi proporþional la vot; 2) comi-sioane uriaºe de administrare, complet inutile, în fiecare an”, spune Ben Madadi, care acþioneazã în numeleunui grup de investitori ai SIF Muntenia.Menþionãm cã, înainte de publicare, redacþia ziarului Bursa a verificat datele prezentate de investitor ºi, înesenþã, corespund cu cele din documentele SIF-ului, ale fondului menþionat ºi cu alte materiale publice. Înrest, opiniile exprimate aparþin investitorului. Redãm, integral, materialul pe care investitorul SIF Munte-nia ni l-a transmis. (ANDREI IACOMI)
CÃTÃLINAVRAMESCU
lBen Madadi: “Este uluitor cum sunt prejudiciate milioane de persoane”l “Trebuie sã se facã o curãþenie care deja este mult prea întârziatã ºi în piaþa de capitalromâneascã ºi sã se ia în serios drepturile investitorilor”, afirmã Ben Madadi
Co
lajd
eM
AK
E
