GRAM AUR = 235,0708 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5240 RON …
1
GRAM AUR = 235,0708 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5240 RON EURO = 4,8730 RON DOLAR = 4,0112 RON 12 pagini n Inteligenþa artificialã, sursã de discriminare PAGINA 10 n ÎN PRIMELE 11 LUNI ALE ACESTUI AN COMPARATIV CU ANUL TRECUT / Telekom România - vânzãri mai mari cu 18% PAGINA 11 n BCR: “Activitatea economicã a accelerat în decembrie ºi a ajuns la 86% dintr-o lunã obiºnuitã” PAGINA 9 5 lei Marþi, 15 decembrie 2020, nr. 240 (6774), anul XXX n ELBIT SYSTEMS VA MODERNIZA AVIOANELE IAR-99 / Operarea avioanelor F16, pregãtitã pe noile IAR-99 PAGINA 3 n ÎN OCTOMBRIE / Producþia industrialã a continuat revenirea, cu a ºasea lunã consecutivã pe plus PAGINA 9 n Tarifele de distribuþie a energiei aplicabile de anul viitor pentru filialele Electrica, în Monitorul Oficial PAGINA 11 n Preþurile mãrfurilor, stimulate de speranþele legate de un vaccin împotriva Covid-19 PAGINA 12 Noii adepþi ai cultului cargoului aºteaptã miracole de la bãncile centrale Dobânzile negative ºi relaxarea canti- tativã au devenit, de mai mulþi ani, parte a unei “normalitãþi” care s-a detaºat com- plet de realitatea economicã, unde ar fi trebuit sã primeze alo- carea raþionalã a capitalului ºi muncii în funcþie de cerinþele pie- þei ºi a semnalelor oferite de pre- þuri. De fapt, bãncile centrale au devenit “idolii” în jurul cãrora s-a “coagulat” un adevãrat cult, dar a cãrui adevãratã naturã este aceea a unui “cult al cargoului”, unde existã pânã ºi “pãsãrile de metal” caracteristice formei cultului din Melanezia, sub forma “elicopterelor cu bani”. Fenomenul “cultul cargoului” a deve- nit cunoscut mai ales în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial ºi în perio- ada postbelicã, fiind definit de aºteptãrile bãºtinaºilor din insulele Pacificului de Sud de a primi alimente ºi alte provizii de la avioanele care aprovizionau trupele americane. Dupã terminarea rãzboiului ºi plecarea americanilor, aborigenii au continuat sã construiascã piste de aterizare ºi “turnuri de con- trol” din lemn sau bambus în spe- ranþa cã “pãsãrile de metal” se vor întoarce. Adepþii unui astfel de cult efectueazã ritualuri care au ca scop determinarea unei societãþi mai avansate din punct de vedere tehnologic sã livreze diverse bunuri, dupã cum aratã Wikipedia. (continuare în pagina 12) Frigul Mã simt tot mai mult ca în copilãrie. Copilãria trãitã în anii 80, în estul Euro- pei, mai exact în sud-estul României. În casã e frig. Din când în când cade ºi cure- nul electric. Colindatul e aproape interzis, ce nu au reuºit, încã, autoritãþile ºi criza sanitarã este golirea frigide- rului, dar nu aº vrea sã cobesc, viaþa m-a învãþat cã orice se poa- te, mai ales în sens negativ. Pentru mulþi tineri, frigul actual reprezintã o noutate în faþa cãreia se simt dezarmaþi, pentru cei trecuþi de 35 de ani acesta aduce un soi de nostalgie, cu tot cu mândria oferirii soluþiilor de avarie: sticlele cu apã caldã puse pe sub pãtura, ciorapii din lânã, vestele de la bunica, pli- te electrice. Un întreg arsenal menit sã su- plineascã neputinþa autoritãþilor de atunci ºi de acum. Atunci era o socotealã, fãcutã pe spinarea noastrã, cu acoperirea unor datorii externe ºi alte obiective utopice, acum este alta, cu multã ticãloºie, inclusiv electoralã, dar ºi cu niºte datorii externe, dar în sens invers acoperirii. Ani de zile, ori de câte ori povesteam celor mai tineri din familie despre condiþiile de trai din perioada mai sus pomenintã, invariabil eram întrebat de ce noi, cei care înduram, nu fãceam ceva. Mai aºtept puþin, pânã învaþã ºi ei ce e frigul cu adevãrat, pe ter- men lung, ºi am sã lansez aceeaºi între- bare. Noi am fãcut ceva, dar tot mai mul- te voci, era sã zic voturi, susþin cã nu a fost chiar ce trebuie. (continuare în pagina 10) OMUL SF(M)INTEªTE LOCUL DAN NICOLAIE CÃLIN RECHEA Arbitrul Colþescu este, de fapt, negru În a treia zi de anchetã UEFA (care va mai dura o sãptãmânã) în cazul scandalu- lui de rasism de la meciul din Liga Cam- pionilor dintre PSG ºi Baºakºehir Istan- bul, în care a fost implicat arbitrul Sebastian Colþescu, acuzat cã l-a numit pe secundul echipei din Istanbul, africanul Pierre Webo, ”ãla negru”, cred cã este potrivit sã reamintesc rãdãcinile etiopiene pe care unii istorici le atribuie po- porului român, alãturi de celelalte elemente ale originilor sale. În primul rând mi se pare nimerit sã semnalez reprezentarea a trei capete de negri pe stema Valahiei, începând de pe la 1596 (vezi volumul “ªtiinþa ºi arta he- raldicã în România”, de Dan Cernovode- anu - Ed. St. ºi Enc., Buc., 1977). Apoi, mi se pare nimerit sã menþio- nez explicaþia din notiþa bibliograficã de la pagina 77, a aceluiaº volum: C. Karadja, în “Delegaþii din þara noastrã la Conciliul din Constanþa (în Baden) în anul 1415", Buc., 1927, p. 66 ºi 81, semnaleazã cã, în Codexul din Aulendorf (f. CCCKXX), cele douã principate româneºti sunt în mod eronat situate din punct de vedere geografic în Africa, fapt care ar putea explica prezenþa în stemã a unor capete de negri”. (continuare în pagina 11) MAKE Iohannis nu a ales pe niciunul din cei patru premieri propuºi. Îl va desemna oare din nou pe Ludovic Orban? l Marcel Ciolacu, PSD: “Am propus un guvern de uniune naþionalã cu toate partidele din Parlament, inclusiv PNL” l Ludovic Orban, PNL: „Nu suntem de acord cu nicio participare la guvernare a PSD” l Dacian Cioloº, USRPLUS: „Nu vrem nicio formulã în care PSD sã fie implicat formal la masã sau pe sub masã” l Dan Barna, USRPLUS: „Ideea e de a negocia de sus pânã jos toate poziþiile” l Kelemen Hunor: “Nu cred cã în acest moment un guvern de uniune naþionalã este o soluþie viabilã” C onsultãrile de la Palatul Co- troceni dintre preºedintele Klaus Iohannis ºi liderii par- tidelor parlamentare rezulta- te în urma alegerilor din 6 de- cembrie s-au încheiat, ieri, aºa cum au început: fãrã ni- cio decizie. Patru premieri au fost pro- puºi lui Klaus Iohannis - Alexandru Ra- fila, Florin Cîþu, Dacian Cioloº ºi Cãlin Georgescu – dar niciunul nu a primit gi- rul din partea preºedintelui þãrii, pentru cã niciuna dintre formaþiunile politice parlamentare nu a prezentat constituirea unei majoritãþi clare care sã asigure înve- stirea viitorului guvern. “Am avut o primã rundã de consultãri cu formaþiunile care vor fi reprezentate în noul Parlament. Aceastã primã rundã de consultãri a dus la un schimb de opinii bun între reprezentanþii acestor forma- þiuni ºi mine, însã pot sã spun cã astãzi nu sunt încã întrunite condiþiile pentru de- semnarea unui candidat pentru a forma un nou guvern. GEORGE MARINESCU (continuare în pagina 3) Jocul gãinii Nici nu a început bine circul ºi ne-am plictisit deja. Avem senzaþia cã am mai vãzut spectacolul acesta. S-au schimbat câþiva actori. Decorul este exact acelaºi. La Cotroceni ºi prin vi- lele de protocol au loc „negocieri” pentru formarea Guvernului. Doar cã nimeni nu pare sã negocieze nimic. Se aruncã nume „pe surse” ºi se ameninþã reciproc. Nu s-au înþeles nici mãcar cine sã fie Primul-ministru. (continuare în pagina 3) CÃTÃLIN AVRAMESCU (din volumul "ªtiinþa ºi arta heraldicã în România", de Dan Cernobodeanu)
Transcript of GRAM AUR = 235,0708 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5240 RON …
GRAM AUR = 235,0708 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5240 RON EURO = 4,8730 RON DOLAR = 4,0112 RON
12 pagini
n Inteligenþa artificialã, sursã de discriminarePAGINA 10
n ÎN PRIMELE 11 LUNI ALE ACESTUI AN COMPARATIVCU ANUL TRECUT / Telekom România - vânzãri maimari cu 18% PAGINA 11
n BCR: “Activitatea economicãa accelerat în decembrie ºi aajuns la 86% dintr-o lunãobiºnuitã”
PAGINA 9
5 lei Marþi, 15 decembrie 2020, nr. 240 (6774), anul XXX
n ELBIT SYSTEMS VA MODERNIZA AVIOANELEIAR-99 / Operarea avioanelor F16, pregãtitã penoile IAR-99 PAGINA 3
n ÎN OCTOMBRIE / Producþia industrialã a continuatrevenirea, cu a ºasea lunã consecutivã pe plus
PAGINA 9
n Tarifele de distribuþie a energieiaplicabile de anul viitor pentru filialeleElectrica, în Monitorul Oficial
PAGINA 11
n Preþurile mãrfurilor, stimulate desperanþele legate de un vaccinîmpotriva Covid-19 PAGINA 12
Noii adepþi ai cultuluicargoului aºteaptã miracolede la bãncile centrale
Dobânzile negative ºi relaxarea canti-tativã au devenit, de mai mulþi ani, partea unei “normalitãþi” care s-a detaºat com-plet de realitatea economicã,unde ar fi trebuit sã primeze alo-carea raþionalã a capitalului ºimuncii în funcþie de cerinþele pie-þei ºi a semnalelor oferite de pre-þuri.
De fapt, bãncile centrale audevenit “idolii” în jurul cãrora s-a“coagulat” un adevãrat cult, dar acãrui adevãratã naturã este aceeaa unui “cult al cargoului”, unde existãpânã ºi “pãsãrile de metal” caracteristiceformei cultului din Melanezia, sub forma“elicopterelor cu bani”.
Fenomenul “cultul cargoului” a deve-nit cunoscut mai ales în timpul celui
de-al Doilea Rãzboi Mondial ºi în perio-ada postbelicã, fiind definit de aºteptãrilebãºtinaºilor din insulele Pacificului de
Sud de a primi alimente ºi alteprovizii de la avioanele careaprovizionau trupele americane.
Dupã terminarea rãzboiului ºiplecarea americanilor, aborigeniiau continuat sã construiascã pistede aterizare ºi “turnuri de con-trol” din lemn sau bambus în spe-ranþa cã “pãsãrile de metal” sevor întoarce. Adepþii unui astfel
de cult efectueazã ritualuri care au cascop determinarea unei societãþi maiavansate din punct de vedere tehnologicsã livreze diverse bunuri, dupã cum aratãWikipedia.
(continuare în pagina 12)
FrigulMã simt tot mai mult ca în copilãrie.
Copilãria trãitã în anii 80, în estul Euro-pei, mai exact în sud-estul României.
În casã e frig.Din când în când cade ºi cure-
nul electric.Colindatul e aproape interzis,
ce nu au reuºit, încã, autoritãþile ºicriza sanitarã este golirea frigide-rului, dar nu aº vrea sã cobesc,viaþa m-a învãþat cã orice se poa-te, mai ales în sens negativ.
Pentru mulþi tineri, frigul actualreprezintã o noutate în faþa cãreiase simt dezarmaþi, pentru cei trecuþi de 35de ani acesta aduce un soi de nostalgie, cutot cu mândria oferirii soluþiilor de avarie:sticlele cu apã caldã puse pe sub pãtura,ciorapii din lânã, vestele de la bunica, pli-te electrice. Un întreg arsenal menit sã su-
plineascã neputinþa autoritãþilor de atunciºi de acum. Atunci era o socotealã, fãcutãpe spinarea noastrã, cu acoperirea unordatorii externe ºi alte obiective utopice,
acum este alta, cu multã ticãloºie,inclusiv electoralã, dar ºi cu niºtedatorii externe, dar în sens inversacoperirii. Ani de zile, ori de câteori povesteam celor mai tineri dinfamilie despre condiþiile de traidin perioada mai sus pomenintã,invariabil eram întrebat de ce noi,cei care înduram, nu fãceamceva. Mai aºtept puþin, pânã
învaþã ºi ei ce e frigul cu adevãrat, pe ter-men lung, ºi am sã lansez aceeaºi între-bare. Noi am fãcut ceva, dar tot mai mul-te voci, era sã zic voturi, susþin cã nu a fostchiar ce trebuie.
(continuare în pagina 10)
OMUL SF(M)INTEªTE LOCUL
DAN
NICOLAIE
CÃLIN
RECHEA
Arbitrul Colþescu este,de fapt, negru
În a treia zi de anchetã UEFA (care vamai dura o sãptãmânã) în cazul scandalu-lui de rasism de la meciul din Liga Cam-pionilor dintre PSG ºi Baºakºehir Istan-bul, în care a fost implicat arbitrulSebastian Colþescu, acuzat cã l-anumit pe secundul echipei dinIstanbul, africanul Pierre Webo,”ãla negru”, cred cã este potrivitsã reamintesc rãdãcinile etiopienepe care unii istorici le atribuie po-porului român, alãturi de celelalteelemente ale originilor sale.
În primul rând mi se pare nimerit sãsemnalez reprezentarea a trei capete denegri pe stema Valahiei, începând de pela 1596 (vezi volumul “ªtiinþa ºi arta he-
raldicã în România”, de Dan Cernovode-anu - Ed. St. ºi Enc., Buc., 1977).
Apoi, mi se pare nimerit sã menþio-nez explicaþia din notiþa bibliograficã de
la pagina 77, a aceluiaº volum:C. Karadja, în “Delegaþii dinþara noastrã la Conciliul dinConstanþa (în Baden) în anul1415", Buc., 1927, p. 66 ºi 81,semnaleazã cã, în Codexul dinAulendorf (f. CCCKXX), celedouã principate româneºti suntîn mod eronat situate din punct
de vedere geografic în Africa, fapt carear putea explica prezenþa în stemã aunor capete de negri”.
(continuare în pagina 11)
MAKE
Iohannisnuaalespeniciunuldinceipatrupremieripropuºi.Îl vadesemnaoaredinnoupeLudovicOrban?lMarcel Ciolacu, PSD: “Am propus un guvern de uniune naþionalã cu toate partidele din Parlament,inclusiv PNL”lLudovic Orban, PNL: „Nu suntem de acord cu nicio participare la guvernare a PSD”lDacian Cioloº, USRPLUS: „Nu vrem nicio formulã în care PSD sã fie implicat formal la masã sau pesub masã”lDan Barna, USRPLUS: „Ideea e de a negocia de sus pânã jos toate poziþiile”lKelemenHunor: “Nu cred cã în acest moment un guvern de uniune naþionalã este o soluþie viabilã”
Consultãrile de la Palatul Co-troceni dintre preºedinteleKlaus Iohannis ºi liderii par-tidelor parlamentare rezulta-te în urma alegerilor din 6 de-cembrie s-au încheiat, ieri,aºa cum au început: fãrã ni-
cio decizie. Patru premieri au fost pro-puºi lui Klaus Iohannis - Alexandru Ra-fila, Florin Cîþu, Dacian Cioloº ºi CãlinGeorgescu – dar niciunul nu a primit gi-rul din partea preºedintelui þãrii, pentrucã niciuna dintre formaþiunile politiceparlamentare nu a prezentat constituirea
unei majoritãþi clare care sã asigure înve-stirea viitorului guvern.
“Am avut o primã rundã de consultãricu formaþiunile care vor fi reprezentateîn noul Parlament. Aceastã primã rundãde consultãri a dus la un schimb de opiniibun între reprezentanþii acestor forma-þiuni ºi mine, însã pot sã spun cã astãzi nusunt încã întrunite condiþiile pentru de-semnarea unui candidat pentru a formaun nou guvern.
GEORGE MARINESCU
(continuare în pagina 3)
Jocul gãiniiNici nu a început bine circul ºi ne-am plictisit deja. Avem
senzaþia cã am mai vãzut spectacolul acesta. S-au schimbatcâþiva actori. Decorul este exact acelaºi. La Cotroceni ºi prin vi-lele de protocol au loc „negocieri” pentru formarea Guvernului.Doar cã nimeni nu pare sã negocieze nimic. Se aruncã nume „pesurse” ºi se ameninþã reciproc. Nu s-au înþeles nici mãcar cinesã fie Primul-ministru.
(continuare în pagina 3)
CÃTÃLIN
AVRAMESCU
(din volumul "ªtiinþa ºi arta heraldicã în România", de Dan Cernobodeanu)
