GRAM AUR = 232,9449 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4521 RON …
1
GRAM AUR = 232,9449 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4521 RON EURO = 4,9238 RON DOLAR = 4,0694 RON 12 + 4 pagini n PREMIILE OSCAR / Marele câºtigãtor, un film despre penultima crizã PAGINA 10 n ”TIMBRU” FALS / Specialiºtii au identificat un nou atac de tip phishing PAGINA 11 n PLANUL NAÞIONAL DE REDRESARE ªI REZILIENÞÃ/ La propuneri - înainte, la documentaþii tehnice – înapoi PAGINA 3 n CAMERA DEPUTAÞILOR / Vot final pe repatrierea rezervei de aur PAGINA 9 5 lei Marþi, 27 aprilie 2021, nr. 82 (6862), anul XXX n PAGINA 3 n WSJ: Urmãtorul test al Fed este tranziþia la o politicã monetarã restrictivã PAGINA 12 n Three Gorges Renewables - aºteptatã sã fie cea mai mare listare din China, în 2021 PAGINA 12 Bursa din Budapesta - imaginea unei pieþe emergente L a peste 30 de ani de la rede- schiderea din iunie 1990, Bursa de Valori din Buda- pesta este a doua cea mai mare bursã din Europa Centralã ºi de Est, piaþa de capital din Ungaria fiind emergentã confrom MSCI ºi emergentã avansatã în ierarhia FTSE Russell, ligã în care noi tocmai am pãºit anul trecut, dar în eºalonul celor emer- gente secundare. Ca în cazul tuturor þãrilor Europei de Est, privatizarea companiilor de stat a fost baza înfiinþãrii ºi, ulterior, dezvoltãrii bur- sei din Ungaria, în primii ani de existenþã modernã. Astãzi, trei mari companii de anvergurã regionalã - OTP Bank, MOL ºi Gedeon Richter, sunt baza pieþei de acþiu- ni ungare, toate fiind foste companii de stat. Împreunã, asigurã aproape 90% din rulajul mediu zilnic cu acþiuni al Bursei din Budapesta, de peste 30 milioane de euro, faþã de cele numai opt – zece milioa- ne de la Bursa de Valori Bucureºti. Sunt companii listate de mai bine de un sfert de secol, dupã cum ne-a spus Richárd Végh, directorul general al bursei ungare, care a punctat cã cele trei s-au dezvoltat pânã la nivelul la care au intrat puternic pe radarul investitorilor internaþionali. Banca Naþionalã a Ungariei este su- praveghetorul pieþei de capital, deþine bursa, depozitarul ºi contrapartea centra- lã, care a facilitat þãrii vecine sã aibã o piaþã de derivate dezvoltatã pentru stan- dardele regionale, concentratã îndeosebi în jurul tranzacþiilor contractelor futures cu activ suport perechi valutare. Conform Raportului Strategic al bur- sei din Budapesta pentru anul trecut ºi a celor pe care ni le-a spus Richárd Végh, principala þintã pentru urmãtorii ani a conducerii bursei ungare va fi, pe lângã dezvoltarea pieþei, atingerea obiectivelor companiei ºi listarea bursei pe propria platformã. În plus, se va pune accent pe integrarea aspectelor ESG (Environ- mental, Social and Governance) în seg- mentele relevante operaþionale ale bursei ºi se va continua procesul de digitalizare, elemente prioritare de altfel ºi pentru operatorul pieþei noastre de capital. În general, directorul bursei din Buda- pesta este optimist privind perspectivele burselor din regiunea noastrã. “Aºa cum Europa Centralã ºi de Est a fost regiunea cu cea mai rapidã creºtere economicã la nivelul Uniunii Europene înainte de criza COVID-19, regiunea no- astrã este aºteptatã sã fie motorul creºte- rii în UE chiar ºi dupã crizã. Nu numai companiile multinaþionale active în re- giune vor juca un rol important în acest sens, ci ºi companiile emergente, cu creºtere rapidã, cu proprietari locali. Iar acestea trebuie deservite de burse locale cu serviciile necesare pentru a apãrea în piaþa de capital. Astfel, bursele din regiu- ne, companiile ºi investitorii prezenþi aici pot fi de asemenea optimiºti cu privire la viitor”, ne-a spus Richárd Végh. Dar, CEO-ul bursei din Budapesta îndeamnã la o colaborare mai strânsã între pieþele din zona noastrã, reciproc avantajoasã atât pentru emitenþi cât ºi pentru investitori. “În ultimii ani s-a dezvoltat o relaþie profesionalã activã între burse, ce au consultãri periodice. Meritã sã învãþãm de la regiunile cu pieþe de capital mai dezvoltate decât ale noastre - cum ar fi regiunea nordicã, unde existã o coopera- re foarte strânsã între pieþe, iar investito- rii din þãrile din regiune sunt foarte activi pe toate bursele din regiunea respectivã. Atât investitorii cât ºi emitenþii pot bene- ficia foarte mult de pe urma acestui tip de cooperare mai strânsã ºi reciproc avantajoasã”, este mesajul directorului general al bursei din Budapesta. Ziarul BURSA vã prezintã o micã pozã de ansamblu a pieþei de capital din Ungaria, într-un demers care, pe lângã cã ne dã o imagine despre vecini, aratã de fapt unde este piaþa noastrã. ANDREI IACOMI Economiile emergente susþin redresarea comerþului global I ndicele volumului schimburilor co- merciale la nivel global a înregistrat un nou record în februarie 2021, su- sþinut de activitatea comercialã de la nivelul economiilor emergente, conform da- telor din raportul World Trade Monitor, publicat de institutul olandez CPB (www.cpb.nl) (vezi graficul 1). Pe fondul celei mai mari creºteri anuale din ultimele 28 de luni, de 5,4%, dupã un avans de 5,2% în luna pre- cedentã, indicele comerþului global a urcat pânã la 128 de puncte, de la 127,7 puncte, în condiþiile unei creºteri lunare de 0,3%. Creºterea lunarã anterioarã a fost revizuitã în scãdere pânã la 1,9% de la 2,6%. Volumul schimburilor comerciale de la nivelul economiilor emergente ºi-a ac- celerat creºterea anualã pânã la 14,3%, cea mai ridicatã din septembrie 2010, de la 12,8% în luna anterioarã, pe fondul unei creºteri lunare de 0,4%, iar volumul schimburilor comerciale de la nivelul economiilor avansate ºi-a temperat creºterea anualã pânã la 1,2%, de la 1,5% în luna anterioarã, în condiþiile unei creºteri lunare de 0,2%. Indicele volu- mului schimburilor comerciale din zona euro ºi-a temperat scãderea anualã pânã la 2,8% de la 3,2% în luna anterioarã, pe fondul unei creºteri lunare de 1%, dupã un declin de 1,3% în luna precedentã. (continuare în pagina 4) CÃLIN RECHEA 27 DE ANI DE LIBERTATE ÎN AFRICA DE SUD În 1994, în frunte cu preºedintele Nelson Mandela, am început sã construim o þarã democraticã P e 27 aprilie 2021 sãrbãtorim cea de-a 27-a aniversare a Africii de Sud unitã, democraticã, non-ra- sialã, non-sexistã ºi prosperã pe care am înfiinþat-o în 1994, anul prime- lor alegeri libere din þara noastrã. Este o zi de comemorare ºi omagiu pentru toþi cei care au luptat ºi uneori au plãtit cu moartea pentru libertatea noastrã. Este o zi de sãrbãtoare ºi pentru cã, de exem- plu, Nelson Mandela, icoana noastrã, care a petrecut 27 de ani în închisoare pentru acea libertate, a votat pentru pri- ma datã când avea 76 de ani în loc de 18 ani acceptaþi la nivel internaþional. A pus naþiunea noastrã pe calea spre re- conciliere, libertate, justiþie, pace, de- mocraþie ºi o culturã puternic înrãdãci- natã a drepturilor fundamentale ale omului ºi Ubuntu. În 1994, în frunte cu preºedintele Nelson Mandela, am înce- put sã construim o þarã democraticã. Pentru majoritatea populaþiei sud-afri- cane, 1994 a însemnat primii paºi cãtre li- bertate ºi democraþie ºi a dat speranþã unui viitor mai bun ºi prosper. O viaþã mai bunã pentru toþi se baza pe restaurarea demnitã- þii umane, respectarea vieþii umane, crea- rea de locuri de muncã decente, construi- rea de case, deschiderea uºilor educaþiei ºi furnizarea de servicii de bazã. Suntem mândri de progresele realizate în crearea unei identitãþi naþionale comu- ne care se bazeazã pe respectul reciproc, toleranþa ºi acceptarea, precum ºi pe recu- noaºterea diversitãþii noastre. Am mers departe în spargerea barierelor artificiale ale culturii, rasei ºi religiei care ne-au împãrþit. Cu toate acestea, mai sunt încã multe de fãcut pentru ca fiecare sud-afri- can sã devinã un agent de transformare care funcþioneazã pentru o societate liberã de bariere rasiale, sociale ºi economice. Africa de Sud a parcurs un drum lung în abordarea provocãrilor economice, sociale ºi culturale create în cadrul apartheidului. În ultimele trei decenii, sud-africanii au muncit din greu pentru a construi o societa- te care sã serveascã întregul sãu popor. (continuare în pagina 12) Domnul Drãgoi acuzã fondurile de pensii de bunã credinþã de ceea ce dumnealui practicã cu rea credinþã l Sub conducera lui Bogdan Drãgoi, folosind tot felul de fonduri administrate de terþi, SIF1 ºi SIF4 au cumpãrat indirect în ultimii ºapte ani acþiuni proprii, pe care nu le-au mai vândut l Domnia sa face o pledoarie pentru buna cunoaºtere a legii 31/1990 - este tocmai legea pe care dumnealui o încalcã cu bunã ºtiinþã L ipsa de lichiditate de la Bursa de Valori Bucureºti (BVB) a fost subiect de dezbatere zilele trecu- te în presa economicã. În acest context, Andreea Pipernea, CEO la NN Pensii, ºi Adrian Tãnase, director gene- ral al BVB, au susþinut ideea cã bursei de la Bucureºti îi trebuie listãri ºi emi- siuni noi, astfel încât cumpãrãtorii, in- clusiv fondurile de pensii, sã aibã în ce sã investeascã. Observaþii cât se poate de corecte! Directorul general al SIF Ba- nat-Criºana (SIF1), Bogdan Drãgoi, a in- tervenit la rândul sãu în discuþie, cri- ticând fondurile de pensii pe motivul cã doar cumpãrã titluri financiare, fãrã sã participe în piaþã ºi prin vânzãri. Astfel, fondurile de pensii ar avea o anumitã vinã în generarea lipsei de lichiditate la BVB. Argumentul nu are nicio bazã realã. În principal, logica investirii este creºterea valorii, iar dacã tot vinzi ceea ce cumperi, creºterea nu se mai produ- ce. Fondurile de pensii au un orizont in- vestiþional pe termen lung, lucru bene- fic pentru piaþa de capital, deoarece ajutã la performanþã ºi stabilitate. Aflat în cãutarea vinovaþilor pentru lipsa de lichidate de la BVB, domnul Bogdan Drãgoi ar face mai bine sã se uite în oglindã. Bogdan Drãgoi, care conduce perso- nal SIF1 dar ºi SIF Muntenia (SIF4), de- oarece SIF1 deþine SAI Muntenia, admi- nistratorul SIF4, a ocolit cu bunã ºtiinþã ºi în mod ilegal sã facã exact lucrul pen- tru care îi blameazã pe alþii. BEN MADADI, cel mai mare investitor persoanã fizicã în SIF Muntenia (continuare în pagina 9) Ziarul BURSA a realizat, în premierã în presa româneascã, un supliment bilingv dedicat unei burse din strãinãtate, care con- þine articole ce detaliazã structura, capitalizarea, rulajele ºi companiile reprezentative listate la Bursa de Valori din Buda- pesta (BÉT), precum ºi perspectivele pieþei de capital vecine. Ri- chárd Végh, CEO BÉT, a acordat ziarului BURSA un amplu inter- viu pentru Suplimentul dedicat Bursei de Valori din Budapesta. Excelenþa Sa Jabu Mbalula, Ambasadorul Republicii Africa de Sud în România
Transcript of GRAM AUR = 232,9449 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4521 RON …
GRAM AUR = 232,9449 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4521 RON EURO = 4,9238 RON DOLAR = 4,0694 RON
12 + 4 pagini
n PREMIILE OSCAR / Marele câºtigãtor, un film desprepenultima crizã
PAGINA 10
n ”TIMBRU” FALS / Specialiºtii au identificat un nouatac de tip phishing
PAGINA 11
n PLANUL NAÞIONAL DE REDRESAREªI REZILIENÞÃ/ La propuneri -înainte, la documentaþii tehnice –înapoi PAGINA 3
n CAMERA DEPUTAÞILOR / Vot finalpe repatrierea rezervei de aur
PAGINA 9
5 lei Marþi, 27 aprilie 2021, nr. 82 (6862), anul XXX
n
PAGINA 3
nWSJ: Urmãtorul test al Fed estetranziþia la o politicã monetarãrestrictivã PAGINA 12
n Three Gorges Renewables -aºteptatã sã fie cea mai marelistare din China, în 2021
PAGINA 12
Bursa din Budapesta -imaginea uneipieþe emergente
La peste 30 de ani de la rede-schiderea din iunie 1990,Bursa de Valori din Buda-pesta este a doua cea maimare bursã din EuropaCentralã ºi de Est, piaþa decapital din Ungaria fiindemergentã confrom MSCI
ºi emergentã avansatã în ierarhia FTSERussell, ligã în care noi tocmai am pãºitanul trecut, dar în eºalonul celor emer-gente secundare.
Ca în cazul tuturor þãrilor Europei de
Est, privatizarea companiilor de stat a fostbaza înfiinþãrii ºi, ulterior, dezvoltãrii bur-sei din Ungaria, în primii ani de existenþãmodernã. Astãzi, trei mari companii deanvergurã regionalã - OTP Bank, MOL ºiGedeon Richter, sunt baza pieþei de acþiu-ni ungare, toate fiind foste companii destat. Împreunã, asigurã aproape 90% dinrulajul mediu zilnic cu acþiuni al Burseidin Budapesta, de peste 30 milioane deeuro, faþã de cele numai opt – zece milioa-ne de la Bursa de Valori Bucureºti. Suntcompanii listate de mai bine de un sfert de
secol, dupã cum ne-a spus Richárd Végh,directorul general al bursei ungare, care apunctat cã cele trei s-au dezvoltat pânã lanivelul la care au intrat puternic pe radarulinvestitorilor internaþionali.
Banca Naþionalã a Ungariei este su-praveghetorul pieþei de capital, deþinebursa, depozitarul ºi contrapartea centra-lã, care a facilitat þãrii vecine sã aibã opiaþã de derivate dezvoltatã pentru stan-dardele regionale, concentratã îndeosebiîn jurul tranzacþiilor contractelor futurescu activ suport perechi valutare.
Conform Raportului Strategic al bur-sei din Budapesta pentru anul trecut ºi acelor pe care ni le-a spus Richárd Végh,principala þintã pentru urmãtorii ani aconducerii bursei ungare va fi, pe lângãdezvoltarea pieþei, atingerea obiectivelorcompaniei ºi listarea bursei pe propriaplatformã. În plus, se va pune accent peintegrarea aspectelor ESG (Environ-mental, Social and Governance) în seg-mentele relevante operaþionale ale bursei
ºi se va continua procesul de digitalizare,elemente prioritare de altfel ºi pentruoperatorul pieþei noastre de capital.
În general, directorul bursei din Buda-pesta este optimist privind perspectiveleburselor din regiunea noastrã.
“Aºa cum Europa Centralã ºi de Est afost regiunea cu cea mai rapidã creºtereeconomicã la nivelul Uniunii Europeneînainte de criza COVID-19, regiunea no-astrã este aºteptatã sã fie motorul creºte-rii în UE chiar ºi dupã crizã. Nu numaicompaniile multinaþionale active în re-giune vor juca un rol important în acestsens, ci ºi companiile emergente, cucreºtere rapidã, cu proprietari locali. Iaracestea trebuie deservite de burse localecu serviciile necesare pentru a apãrea înpiaþa de capital. Astfel, bursele din regiu-ne, companiile ºi investitorii prezenþi aicipot fi de asemenea optimiºti cu privire laviitor”, ne-a spus Richárd Végh.
Dar, CEO-ul bursei din Budapestaîndeamnã la o colaborare mai strânsã
între pieþele din zona noastrã, reciprocavantajoasã atât pentru emitenþi cât ºipentru investitori.
“În ultimii ani s-a dezvoltat o relaþieprofesionalã activã între burse, ce auconsultãri periodice. Meritã sã învãþãmde la regiunile cu pieþe de capital maidezvoltate decât ale noastre - cum ar firegiunea nordicã, unde existã o coopera-re foarte strânsã între pieþe, iar investito-rii din þãrile din regiune sunt foarte activipe toate bursele din regiunea respectivã.Atât investitorii cât ºi emitenþii pot bene-ficia foarte mult de pe urma acestui tip decooperare mai strânsã ºi reciprocavantajoasã”, este mesajul directoruluigeneral al bursei din Budapesta.
Ziarul BURSA vã prezintã o micãpozã de ansamblu a pieþei de capital dinUngaria, într-un demers care, pe lângã cãne dã o imagine despre vecini, aratã defapt unde este piaþa noastrã.
ANDREI IACOMI
Economiile emergente susþinredresarea comerþului global
Indicele volumului schimburilor co-merciale la nivel global a înregistratun nou record în februarie 2021, su-sþinut de activitatea comercialã de la
nivelul economiiloremergente, conform da-telor din raportul WorldTrade Monitor, publicatde institutul olandezCPB (www.cpb.nl)(vezi graficul 1).
Pe fondul celei maimari creºteri anuale dinultimele 28 de luni, de
5,4%, dupã un avans de 5,2% în luna pre-cedentã, indicele comerþului global a urcatpânã la 128 de puncte, de la 127,7 puncte,în condiþiile unei creºteri lunare de 0,3%.Creºterea lunarã anterioarã a fost revizuitãîn scãdere pânã la 1,9% de la 2,6%.
Volumul schimburilor comerciale dela nivelul economiilor emergente ºi-a ac-celerat creºterea anualã pânã la 14,3%,
cea mai ridicatã din septembrie 2010, dela 12,8% în luna anterioarã, pe fondulunei creºteri lunare de 0,4%, iar volumulschimburilor comerciale de la niveluleconomiilor avansate ºi-a temperatcreºterea anualã pânã la 1,2%, de la 1,5%în luna anterioarã, în condiþiile unei
creºteri lunare de 0,2%. Indicele volu-mului schimburilor comerciale din zonaeuro ºi-a temperat scãderea anualã pânãla 2,8% de la 3,2% în luna anterioarã, pefondul unei creºteri lunare de 1%, dupãun declin de 1,3% în luna precedentã.
(continuare în pagina 4)
CÃLINRECHEA
27 DE ANI DELIBERTATE ÎNAFRICA DE SUD
În 1994, înfrunte cupreºedinteleNelsonMandela,am început sãconstruim o þarãdemocraticã
Pe 27 aprilie 2021 sãrbãtorim ceade-a 27-a aniversare a Africii deSud unitã, democraticã, non-ra-sialã, non-sexistã ºi prosperã pe
care am înfiinþat-o în 1994, anul prime-lor alegeri libere din þara noastrã. Este ozi de comemorare ºi omagiu pentru toþicei care au luptat ºi uneori au plãtit cumoartea pentru libertatea noastrã. Este ozi de sãrbãtoare ºi pentru cã, de exem-plu, Nelson Mandela, icoana noastrã,care a petrecut 27 de ani în închisoarepentru acea libertate, a votat pentru pri-ma datã când avea 76 de ani în loc de 18ani acceptaþi la nivel internaþional. Apus naþiunea noastrã pe calea spre re-conciliere, libertate, justiþie, pace, de-mocraþie ºi o culturã puternic înrãdãci-natã a drepturilor fundamentale aleomului ºi Ubuntu. În 1994, în frunte cupreºedintele Nelson Mandela, am înce-put sã construim o þarã democraticã.
Pentru majoritatea populaþiei sud-afri-cane, 1994 a însemnat primii paºi cãtre li-bertate ºi democraþie ºi a dat speranþã unuiviitor mai bun ºi prosper. O viaþã mai bunãpentru toþi se baza pe restaurarea demnitã-þii umane, respectarea vieþii umane, crea-rea de locuri de muncã decente, construi-rea de case, deschiderea uºilor educaþiei ºifurnizarea de servicii de bazã.
Suntem mândri de progresele realizateîn crearea unei identitãþi naþionale comu-ne care se bazeazã pe respectul reciproc,toleranþa ºi acceptarea, precum ºi pe recu-noaºterea diversitãþii noastre. Am mersdeparte în spargerea barierelor artificialeale culturii, rasei ºi religiei care ne-auîmpãrþit. Cu toate acestea, mai sunt încãmulte de fãcut pentru ca fiecare sud-afri-can sã devinã un agent de transformarecare funcþioneazã pentru o societate liberãde bariere rasiale, sociale ºi economice.
Africa de Sud a parcurs un drum lung înabordarea provocãrilor economice, socialeºi culturale create în cadrul apartheidului.În ultimele trei decenii, sud-africanii aumuncitdingreupentruaconstruio societa-te care sã serveascã întregul sãu popor.
(continuare în pagina 12)
Domnul Drãgoi acuzã fondurile de pensiide bunã credinþã de ceea ce dumnealuipracticã cu rea credinþãl Sub conducera lui Bogdan Drãgoi, folosind tot felul de fonduri administrate de terþi, SIF1 ºiSIF4 au cumpãrat indirect în ultimii ºapte ani acþiuni proprii, pe care nu le-au mai vândutlDomnia sa face o pledoarie pentru buna cunoaºtere a legii 31/1990 - este tocmai legea pecare dumnealui o încalcã cu bunã ºtiinþã
Lipsa de lichiditate de la Bursa deValori Bucureºti (BVB) a fostsubiect de dezbatere zilele trecu-te în presa economicã. În acest
context, Andreea Pipernea, CEO la NNPensii, ºi Adrian Tãnase, director gene-ral al BVB, au susþinut ideea cã burseide la Bucureºti îi trebuie listãri ºi emi-siuni noi, astfel încât cumpãrãtorii, in-clusiv fondurile de pensii, sã aibã în cesã investeascã. Observaþii cât se poatede corecte!
Directorul general al SIF Ba-nat-Criºana (SIF1), Bogdan Drãgoi, a in-tervenit la rândul sãu în discuþie, cri-
ticând fondurile de pensii pe motivul cãdoar cumpãrã titluri financiare, fãrã sãparticipe în piaþã ºi prin vânzãri. Astfel,fondurile de pensii ar avea o anumitãvinã în generarea lipsei de lichiditate laBVB.
Argumentul nu are nicio bazã realã.În principal, logica investirii estecreºterea valorii, iar dacã tot vinzi ceeace cumperi, creºterea nu se mai produ-ce. Fondurile de pensii au un orizont in-vestiþional pe termen lung, lucru bene-fic pentru piaþa de capital, deoareceajutã la performanþã ºi stabilitate. Aflatîn cãutarea vinovaþilor pentru lipsa de
lichidate de la BVB, domnul BogdanDrãgoi ar face mai bine sã se uite înoglindã.
Bogdan Drãgoi, care conduce perso-nal SIF1 dar ºi SIF Muntenia (SIF4), de-oarece SIF1 deþine SAI Muntenia, admi-nistratorul SIF4, a ocolit cu bunã ºtiinþãºi în mod ilegal sã facã exact lucrul pen-tru care îi blameazã pe alþii.
BEN MADADI,cel mai mare investitor
persoanã fizicãîn SIF Muntenia
(continuare în pagina 9)
Ziarul BURSA a realizat, în premierã în presa româneascã, unsupliment bilingv dedicat unei burse din strãinãtate, care con-þine articole ce detaliazã structura, capitalizarea, rulajele ºicompaniile reprezentative listate la Bursa de Valori din Buda-pesta (BÉT), precum ºi perspectivele pieþei de capital vecine. Ri-chárd Végh, CEO BÉT, a acordat ziarului BURSA un amplu inter-viu pentru Suplimentul dedicat Bursei de Valori din Budapesta.
Excelenþa Sa Jabu Mbalula,Ambasadorul RepubliciiAfrica de Sud în România
