n PAGINA 4 În2008undolarproducea 10dolari;astãzi,doar3 · GRAM AUR = 226,1467 RON FRANC ELVEÞIAN...

1
GRAM AUR = 226,1467 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4146 RON EURO = 4,8863 RON DOLAR = 4,1084 RON 12 pagini n STAREA DE ALERTà - PRELUNGITà / Circulaþia pe timpul nopþii - redusã cu încã o orã PAGINA 9 n ASE, liderul învãþãmântului economic ºi de administraþie publicã din Europa de Sud-Est PAGINA 10 n AURELIAN DOCHIA: Doar ºi un semnal cã Fed-ul va creºte dobânda este posibil sã ducã la o schimbare în pieþe PAGINA 4 5 lei Joi, 11 martie 2021, nr. 49 (6829), anul XXX n Nave noi pentru supravegherea frontierei maritime PAGINA 3 n PLANUL NAÞIONAL DE REDRESARE ªI REZILIENÞà / Proiecte de 4,13 miliarde euro propuse de Asociaþia Oraºelor din România PAGINA 3 n Ursul, “eterna” problemã PAGINA 11 n Eliminarea din Liga Campionilor a prãbuºit acþiunile PAGINA 12 CONFERINÞà INTERNAÞIONALà - JAMES RICKARDS, BANCHER DE INVESTIÞII AMERICAN: "În 2008 un dolar producea 10 dolari; astãzi, doar 3" l “Pericolul inflaþionist din prezent este supraestimat de pieþe”, considerã James Rickards l “Îndatorarea este impediment în calea creºterii economice”, susþine specialistul B ãncile centrale din eco- nomiile dezvoltate nu reuºesc sã stimuleze in- flaþia deoarece viteza de circulaþie a banilor în economie s-a prãbuºit în ultimul deceniu, consi- derã James Rickards, bancher de inve- stiþii american, care mai este de pãrere cã economiile dezvoltate au ajuns în punctul în care îndatorarea reprezintã un impediment în calea creºterii econo- mice. Rickards a afirmat ieri, într-o conferinþã internaþionalã, cã ratele rea- le de dobândã, cele care iau în calcul in- flaþia, trebuie sã fie mult mai negative decât cele din prezent pentru ca politi- cile monetare sã stimuleze cu adevãrat creditarea ºi economiile naþionale. Ric- kards a dat un exemplu personal: în anii 1980 a contractat un credit ipotecar, la o dobândã foarte ridicatã de 13%, însã inflaþia la vremea respectivã era de 15%, inflaþie care, cumulatã cu facilitã- þile fiscale din vremea respectivã din New York, a fãcut ca rata realã de dobândã plãtitã la creditul respectiv sã fie de -8%. MIHAI GONGOROI (continuare în pagina 12) PREVIZIUNI PE TERMEN MEDIU Euro se pregãteºte sã scadã la 1,16 dolari l Cursul euro/dolar a crescut, în ultimele 12 luni, de la 1,0650 la 1,23 dolari, însã acum tendinþa pozitivã se inverseazã M oneda unicã europeanã (euro) a câºtigat aproape 15 procente în ultimele 12 luni, faþã de cea ame- ricanã, ajungând de la 1,0650 de dolari în martie 2020 la aproape 1,23 de dolari în februarie 2021, însã acum tendinþa pare sã se inverseze, iar specialiºtii în forex preconizeazã cã euro va scãdea pânã la 1,1650 de dolari pe termen mediu. Amit Pabari, director general al CR Forex Advisors, afirmã, potrivit CNBCTV18.com, cã unul dintre factorii care vor pune, în mod cert, presiune pe cursul euro va fi politica Bãncii Centrale Europene (BCE). În opinia sa, BCE ar putea intensifica ritmul achiziþiilor de ac- tive cu scopul contracarãrii creºterii randamentelor obligaþiunilor. Pe de altã parte, spune domnia sa, din punct de vedere al datelor statistice, ci- frele privind mersul economiei europene par îngrijorãtoare, deoarece blocajele în activitãþi generate de pandemie continuã în zona euro, în condiþiile în care unele þãri prelungesc mãsurile de lockdown pânã în aprilie. “Douã cifre macroecono- mice privind regiunea sunt alarmante”, declarã Amit Pabari, adãugând: “Vânzã- rile cu amãnuntul au scãzut în Germania ºi în zona euro, iar sectorul serviciilor a rãmas în teritoriu negativ, în februarie. În plus, inflaþia din Germania a crescut, dar cea din zona euro a rãmas scãzutã”. În schimb, spune sursa, în SUA, indi- cii de producþie ºi servicii au crescut timp de douã luni consecutive, iar nu- mãrul posturilor din sectorul non-agri- col au sporit, ceea ce aratã evoluþii favo- rabile pentru cea mai mare economie a lumii, în timp ce zona euro este supusã presiunilor. Amit Pabari mai aduce în atenþie cam- paniile de vaccinare împotriva Co- vid-19, care nu sunt prea rapide în Euro- pa ºi afecteazã redeschiderea activitãþilor din regiune. “Având în vedere cã Ameri- ca va ajunge la o ratã de vaccinare de 50% din populaþia sa pânã la sfârºitul lu- nii mai, diferenþa faþã de Europa în ceea ce priveºte imunizarea este semnificati- vã”, subliniazã Amit Pabari. (A.V.) (continuare în pagina 12) Alo, domnu‘ ”robot”, mã doare sufletul T rãim online, dar când ne doare ceva simþim nevoia de puþin ajutor offli- ne. Aºa stând lucrurile, cum simþeam cã ceva nu e în regulã în interiorul perso- nal, am pus mâna pe telefon. Am format numãrul unei clinici private, nu era atât de grav încât sã apelez ambulanþa, dar nici atât de lejer încât sã urmez drumul care trece ºi pe la cabinetul medi- cului de familie. Am spus drum dintr-un exces de amabilitate, cel mai adesea este o fundãturã. Zis ºi fãcut. Sun, þâr, þâr ºi brusc urechea dreaptã se simte ca la un concert rock, din micul difu- zor se revarsã un val de muzicã. Dintr-o datã cineva îmi vorbeºte. Deja mã simt mai bine. E un ”robot”. Mã simt mai rãu. Mã informeazã cã sunt clientul cu nu- mãrul 9, cã niciun operator nu e disponi- bil, dar cum va fi, doar pe mine mã va asculta. Revine muzica, mai tare. Din nou o voce. Cresc speranþele ºi pulsul. Tot ”robot”. Scad speranþele, pulsul nu. ”Robotul” îmi spune cã dacã nu vreau sã pierd rândul sã nu fac prostia sã închid. Foloseºte alte cuvinte, dar ideea e aceea de mai sus. Iar, muzicã, iar ”ro- bot”. Nu mai creºte nimic, încep sã mã obiºnuiesc. Am avansat la numãrul 8, operatorii sunt la fel de prinºi cu sãnãta- tea altora, iar muzicã, mai violentã ca in- tensitate, iar ”robot”.... Sunt clientul nu- mãrul 7, 6, 5, 4, 3. Încep sã-mi pun între- bãri legate de numãrul operatorilor. Îmi vâjâie capul de la acelaºi fragment muzical, care se repetã de 30 de minute. Urechea dreaptã a devenit nefuncþionalã, o folosesc pe stânga. Când aflu cã sunt clientul numãrul 1 mã simt mândru, nu e puþin lucru sã fii primul, dar ºi pu- þin descumpãnit. Dacã sunt numã- rul 1 ºi vorbesc tot cu un ”robot”, înseamnã cã am fãcut ceva greºit sau cã ”operatorii” sunt mai puþini de unu. În fi- nal, dupã alt episod muzical, îmi rãspun- de o voce femininã. Nu mai ºtiu exact ce mã durea când am sunat, dar dupã ulti- mele minute nu mi-ar strica o programa- re la ORL. Discut ºi din vorbã în vorbã sunt invitat sã mai culeg ceva amãnunte de pe site-ul instituþiei. Deschid laptopul ºi nu mai deschid nimic. Internetul nu funcþioneazã. Sun la compania de cablu, la ”deranjamente”. Îmi rãspunde un ”robot”. Ascult ºi plâng. Ascult! n OMUL SF(M)INTEªTE LOCUL DAN NICOLAIE ANGAJAÞII MAI – ESENÞIALII ETAPEI A II-A Control la centrele de vaccinare paralele S candalul iscat la finalul sãptãmânii trecute de transparentizarea de cã- tre Ministerul Sãnãtãþii a tuturor datelor privind vaccinarea pare departe de a se stinge, deºi premierul Florin Cîþu a declarat, ieri, cã nu are nicio divergen- þã cu Vlad Voiculescu, ministrul de re- sort, despre care a precizat cã îi va eva- lua activitatea dupã primele ºase luni ale anului în curs. Cu toate acestea, ºeful Guvernului considerã cã anumite aspecte trebuie lãmurite de funcþionarii Ministerului Sãnãtãþii care au publicat bazele de date respective sau de cãtre organele de control. “Dupã publicarea datelor de Ministe- rul Sãnãtãþii, am vãzut niºte concluzii în spaþiul public care aratã niºte acuzaþii grave, zic eu, pe care trebuie sã le explice cei care au publicat datele. Înþeleg cã se formeazã în opinia publicã imaginea cã s-au vaccinat, din rândul personalului militar, persoane care nu trebuiau sã se vaccineze, ceea ce este un lucru foarte grav. Dacã existã dovezi în acest sens, cei care au publicat datele trebuie sã le susþi- nã, trebuie sã le explice. Dacã existã ace- ste suspiciuni, aºtept de la cei care au pu- blicat bazele de date sã ne explice dacã este adevãrat aºa ceva, dacã sunt susþinu- te aceste lucruri, care sunt foarte, foarte grave. Instituþiile statului trebuie sã se autosesizeze dacã existã aºa ceva. (...) Campania de vaccinare este una de suc- ces în România. Nu este o problemã de comunicare între ministrul Sãnãtãþii ºi colonelul Vasile Gheorghiþã. Avem acum date noi, care trebuiesc explicate. Eu nu cred cã acele acuzaþii sunt reale, dar aceste date trebuie explicate. (...) Instituþiile au tot dreptul sã sesizeze, exi- stã organe de control care vor face anche- te, dacã e vreo problemã – bine, dacã nu – iarãºi bine. Din punctul meu de vedere nu vãd o problemã în a prezenta datele”, a declarat, ieri, prim-ministrul Florin Cîþu. ªeful Executivului a precizat cã a fost informat cu privire la situaþia respectivã, care ar trebui explicatã public, dar din punctul sãu de vedere subiectul transpa- rentizãrii datelor privind campania de vaccinare este încheiat, deoarece se declarã adeptul mãsurii respective. “Pe mine mã surprinde totuºi cã a tre- buit eu sã caut ºi nu au venit specialiºtii sã lãmureascã acest lucru, ºi sã gãsesc pe platforma de vaccinare 20.000 de locuri libere în Timiºoara, care este localitate carantinatã. (I.Ghe.) (continuare în pagina 3) ASOCIAÞIILE FERMIERILOR ACUZÃ: Programul Agro IMM Invest, lansat prea târziu l Guvernul a aprobat programul Agro IMM Invest, cu o bugetare de un miliard lei pentru anul 2021 l Alina Creþu, director executiv APPR: “Lansarea Agro IMM Invest îi prinde decapitalizaþi pe cei mai mulþi dintre fermieri” l Ionel Arion, preºedinte Federaþia Pro Agro: “Cei mai mulþi fermieri sunt nebancabili ºi nu vor putea accesa acest program” G uvernul a aprobat, ieri, dupã un an de pandemie, programul prin care fermierii din þara noastrã vor fi spri- jiniþi în obþinerea creditelor bancare ne- cesare pentru dezvoltarea capitalului de lucru ºi pentru investiþii. Este vorba de- spre Agro IMM Invest, stabilit în ordo- nanþa de urgenþã ca subprogram al pro- gramului IMM Invest, care are ca obiec- tiv acordarea de facilitãþi de garantare de cãtre stat în mod transparent ºi nediscri- minatoriu pentru creditele acordate întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi între- prinderilor mici cu capitalizare de piaþã medie, din domeniul agriculturii, pescui- tului, acvaculturii ºi sectorului alimentar, de cãtre instituþiile de credit. Prin Agro IMM Invest, statul va acorda garanþii în favoarea fiecãrui beneficiar care solicitã finanþare pentru nevoile curente de lucru sau pentru realizarea de investiþii. Garan- tarea creditelor se va face prin interme- diul Fondului de Garantare a Creditului Rural. Bugetul schemei de ajutor de stat este 1,83 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 376,3 milioane euro. Pentru acest an, Agro IMM Invest va fi finanþat cu un miliard lei. “Am adoptat un program special pen- tru fermieri, de un miliard de lei. Înþeleg cã deja sunt solicitãri pentru accesarea întregii sume alocate de un miliard lei. Dacã va fi un program de succes vom mãri plafonul”, a declarat prim-ministrul Florin Cîþu, imediat dupã ºedinþa de guvern. Cu toate acestea, reprezentanþii fer- mierilor din þara noastrã susþin cã spriji- nul acordat de cãtre Guvern vine prea târziu, deoarece, în urma crizei economi- ce generatã de pandemia Covid-19, cei mai mulþi dintre micii producãtori agri- coli sunt decapitalizaþi, nebancabili. GEORGE MARINESCU (continuare în pagina 3) James G. Rickards este un bancher de investiþii american, avocat ºi economist cu 35 de ani de experienþã pe Wall Street, care a deþinut poziþii de conducere la Citibank, Long-Term Capital Management ºi Caxton Associates. Printre clienþii sãu se numãrã investitori instituþionali, dar Rickards a lucrat de-a lungul timpului ºi cu agenþii naþionale din Statele Unite, printre care ºi CIA, cu care a lucrat din postura de consultant. Rickards este autorul a mai multor cãrþi despre finanþe, dintre care trei best-selleruri în lista New York Times, cãrþi precum The New Case for Gold (2016), The Death of Money (2014) sau Currency Wars (2011). De-a lungul carierei a publicat texte în Financial Times, Eve- ning Standard, New York Times, The Telegraph ºi Washington Post. În prezent este editorul newsletterului finan- ciar lunar Strategic Intelligence. Acesta a participat ieri la o conferinþã internaþionalã în calitate de guest speaker, intitulatã How the World Will Change in 2021 & the Impact on the Global Economy, Markets and Retirement Funds.

Transcript of n PAGINA 4 În2008undolarproducea 10dolari;astãzi,doar3 · GRAM AUR = 226,1467 RON FRANC ELVEÞIAN...

Page 1: n PAGINA 4 În2008undolarproducea 10dolari;astãzi,doar3 · GRAM AUR = 226,1467 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4146 RON EURO = 4,8863 RON DOLAR = 4,1084 RON 12 pagini nSTAREA DE ALERTÃ

GRAM AUR = 226,1467 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4146 RON EURO = 4,8863 RON DOLAR = 4,1084 RON

12 pagini

n STAREA DE ALERTÃ - PRELUNGITÃ / Circulaþia petimpul nopþii - redusã cu încã o orã PAGINA 9

n ASE, liderul învãþãmântului economic ºi deadministraþie publicã din Europa de Sud-Est

PAGINA 10

n AURELIAN DOCHIA:Doar ºi un semnal cã Fed-ul vacreºte dobânda este posibil sãducã la o schimbare în pieþe

PAGINA 4

5 lei Joi, 11 martie 2021, nr. 49 (6829), anul XXX

n Nave noi pentru supravegherea frontiereimaritime PAGINA 3

n PLANUL NAÞIONAL DE REDRESARE ªIREZILIENÞÃ / Proiecte de 4,13 miliardeeuro propuse de Asociaþia Oraºelor dinRomânia PAGINA 3

n Ursul, “eterna” problemãPAGINA 11

n Eliminarea din Liga Campionilor aprãbuºit acþiunile PAGINA 12

CONFERINÞÃ INTERNAÞIONALÃ - JAMES RICKARDS, BANCHER DE INVESTIÞII AMERICAN:

"În 2008 un dolar producea10 dolari; astãzi, doar 3"l “Pericolul inflaþionist din prezent este supraestimat de pieþe”, considerã James Rickardsl “Îndatorarea este impedimentîn calea creºterii economice”, susþine specialistul

Bãncile centrale din eco-nomiile dezvoltate nureuºesc sã stimuleze in-flaþia deoarece viteza decirculaþie a banilor îneconomie s-a prãbuºit înultimul deceniu, consi-

derã James Rickards, bancher de inve-stiþii american, care mai este de pãrerecã economiile dezvoltate au ajuns în

punctul în care îndatorarea reprezintãun impediment în calea creºterii econo-mice. Rickards a afirmat ieri, într-oconferinþã internaþionalã, cã ratele rea-le de dobândã, cele care iau în calcul in-flaþia, trebuie sã fie mult mai negativedecât cele din prezent pentru ca politi-cile monetare sã stimuleze cu adevãratcreditarea ºi economiile naþionale. Ric-kards a dat un exemplu personal: în anii

1980 a contractat un credit ipotecar, lao dobândã foarte ridicatã de 13%, însãinflaþia la vremea respectivã era de15%, inflaþie care, cumulatã cu facilitã-þile fiscale din vremea respectivã dinNew York, a fãcut ca rata realã dedobândã plãtitã la creditul respectiv sãfie de -8%.

MIHAI GONGOROI

(continuare în pagina 12)

PREVIZIUNI PE TERMEN MEDIU

Euro se pregãteºte sãscadã la 1,16 dolaril Cursul euro/dolar a crescut, în ultimele 12 luni, de la1,0650 la 1,23 dolari, însã acum tendinþa pozitivã seinverseazã

Moneda unicã europeanã (euro) acâºtigat aproape 15 procente înultimele 12 luni, faþã de cea ame-

ricanã, ajungând de la 1,0650 de dolari înmartie 2020 la aproape 1,23 de dolari înfebruarie 2021, însã acum tendinþa paresã se inverseze, iar specialiºtii în forexpreconizeazã cã euro va scãdea pânã la1,1650 de dolari pe termen mediu.

Amit Pabari, director general al CRForex Advisors, afirmã, potrivitCNBCTV18.com, cã unul dintre factoriicare vor pune, în mod cert, presiune pecursul euro va fi politica Bãncii CentraleEuropene (BCE). În opinia sa, BCE arputea intensifica ritmul achiziþiilor de ac-tive cu scopul contracarãrii creºteriirandamentelor obligaþiunilor.

Pe de altã parte, spune domnia sa, dinpunct de vedere al datelor statistice, ci-frele privind mersul economiei europenepar îngrijorãtoare, deoarece blocajele înactivitãþi generate de pandemie continuãîn zona euro, în condiþiile în care uneleþãri prelungesc mãsurile de lockdownpânã în aprilie. “Douã cifre macroecono-

mice privind regiunea sunt alarmante”,declarã Amit Pabari, adãugând: “Vânzã-rile cu amãnuntul au scãzut în Germaniaºi în zona euro, iar sectorul serviciilor arãmas în teritoriu negativ, în februarie. Înplus, inflaþia din Germania a crescut, darcea din zona euro a rãmas scãzutã”.

În schimb, spune sursa, în SUA, indi-cii de producþie ºi servicii au crescuttimp de douã luni consecutive, iar nu-mãrul posturilor din sectorul non-agri-col au sporit, ceea ce aratã evoluþii favo-rabile pentru cea mai mare economie alumii, în timp ce zona euro este supusãpresiunilor.

Amit Pabari mai aduce în atenþie cam-paniile de vaccinare împotriva Co-vid-19, care nu sunt prea rapide în Euro-pa ºi afecteazã redeschiderea activitãþilordin regiune. “Având în vedere cã Ameri-ca va ajunge la o ratã de vaccinare de50% din populaþia sa pânã la sfârºitul lu-nii mai, diferenþa faþã de Europa în ceeace priveºte imunizarea este semnificati-vã”, subliniazã Amit Pabari. (A.V.)

(continuare în pagina 12)

Alo, domnu‘ ”robot”,mã doare sufletulT

rãim online, dar când ne doare cevasimþim nevoia de puþin ajutor offli-ne. Aºa stând lucrurile, cum simþeam

cã ceva nu e în regulã în interiorul perso-nal, am pus mâna pe telefon. Am formatnumãrul unei clinici private, nu era atâtde grav încât sã apelez ambulanþa, darnici atât de lejer încât sã urmez drumulcare trece ºi pe la cabinetul medi-cului de familie. Am spus drumdintr-un exces de amabilitate, celmai adesea este o fundãturã.

Zis ºi fãcut. Sun, þâr, þâr ºibrusc urechea dreaptã se simte cala un concert rock, din micul difu-zor se revarsã un val de muzicã.Dintr-o datã cineva îmi vorbeºte.

Deja mã simt mai bine.E un ”robot”.Mã simt mai rãu.Mã informeazã cã sunt clientul cu nu-

mãrul 9, cã niciun operator nu e disponi-bil, dar cum va fi, doar pe mine mã vaasculta. Revine muzica, mai tare. Dinnou o voce.

Cresc speranþele ºi pulsul.Tot ”robot”.Scad speranþele, pulsul nu.”Robotul” îmi spune cã dacã nu vreau

sã pierd rândul sã nu fac prostia sãînchid. Foloseºte alte cuvinte, dar ideea e

aceea de mai sus. Iar, muzicã, iar ”ro-bot”. Nu mai creºte nimic, încep sã mãobiºnuiesc. Am avansat la numãrul 8,operatorii sunt la fel de prinºi cu sãnãta-tea altora, iar muzicã, mai violentã ca in-tensitate, iar ”robot”.... Sunt clientul nu-mãrul 7, 6, 5, 4, 3. Încep sã-mi pun între-bãri legate de numãrul operatorilor. Îmi

vâjâie capul de la acelaºi fragmentmuzical, care se repetã de 30 deminute. Urechea dreaptã a devenitnefuncþionalã, o folosesc pestânga. Când aflu cã sunt clientulnumãrul 1 mã simt mândru, nu epuþin lucru sã fii primul, dar ºi pu-þin descumpãnit. Dacã sunt numã-rul 1 ºi vorbesc tot cu un ”robot”,

înseamnã cã am fãcut ceva greºit sau cã”operatorii” sunt mai puþini de unu. În fi-nal, dupã alt episod muzical, îmi rãspun-de o voce femininã. Nu mai ºtiu exact cemã durea când am sunat, dar dupã ulti-mele minute nu mi-ar strica o programa-re la ORL. Discut ºi din vorbã în vorbãsunt invitat sã mai culeg ceva amãnuntede pe site-ul instituþiei. Deschid laptopulºi nu mai deschid nimic. Internetul nufuncþioneazã. Sun la compania de cablu,la ”deranjamente”. Îmi rãspunde un”robot”. Ascult ºi plâng.

Ascult! n

OMUL SF(M)INTEªTE LOCUL

DAN

NICOLAIE

ANGAJAÞII MAI – ESENÞIALII ETAPEI A II-A

Control la centrele devaccinare paralele

Scandalul iscat la finalul sãptãmâniitrecute de transparentizarea de cã-tre Ministerul Sãnãtãþii a tuturor

datelor privind vaccinarea pare departede a se stinge, deºi premierul Florin Cîþua declarat, ieri, cã nu are nicio divergen-þã cu Vlad Voiculescu, ministrul de re-sort, despre care a precizat cã îi va eva-lua activitatea dupã primele ºase luni aleanului în curs.

Cu toate acestea, ºeful Guvernuluiconsiderã cã anumite aspecte trebuielãmurite de funcþionarii MinisteruluiSãnãtãþii care au publicat bazele dedate respective sau de cãtre organele decontrol.

“Dupã publicarea datelor de Ministe-rul Sãnãtãþii, am vãzut niºte concluzii înspaþiul public care aratã niºte acuzaþiigrave, zic eu, pe care trebuie sã le explicecei care au publicat datele. Înþeleg cã seformeazã în opinia publicã imaginea cãs-au vaccinat, din rândul personaluluimilitar, persoane care nu trebuiau sã sevaccineze, ceea ce este un lucru foartegrav. Dacã existã dovezi în acest sens, ceicare au publicat datele trebuie sã le susþi-nã, trebuie sã le explice. Dacã existã ace-ste suspiciuni, aºtept de la cei care au pu-blicat bazele de date sã ne explice dacãeste adevãrat aºa ceva, dacã sunt susþinu-

te aceste lucruri, care sunt foarte, foartegrave. Instituþiile statului trebuie sã seautosesizeze dacã existã aºa ceva. (...)Campania de vaccinare este una de suc-ces în România. Nu este o problemã decomunicare între ministrul Sãnãtãþii ºicolonelul Vasile Gheorghiþã. Avemacum date noi, care trebuiesc explicate.Eu nu cred cã acele acuzaþii sunt reale,dar aceste date trebuie explicate. (...)Instituþiile au tot dreptul sã sesizeze, exi-stã organe de control care vor face anche-te, dacã e vreo problemã – bine, dacã nu– iarãºi bine. Din punctul meu de vederenu vãd o problemã în a prezenta datele”,a declarat, ieri, prim-ministrul FlorinCîþu.

ªeful Executivului a precizat cã a fostinformat cu privire la situaþia respectivã,care ar trebui explicatã public, dar dinpunctul sãu de vedere subiectul transpa-rentizãrii datelor privind campania devaccinare este încheiat, deoarece sedeclarã adeptul mãsurii respective.

“Pe mine mã surprinde totuºi cã a tre-buit eu sã caut ºi nu au venit specialiºtiisã lãmureascã acest lucru, ºi sã gãsesc peplatforma de vaccinare 20.000 de locurilibere în Timiºoara, care este localitatecarantinatã. (I.Ghe.)

(continuare în pagina 3)

ASOCIAÞIILEFERMIERILOR ACUZÃ:

ProgramulAgro IMMInvest, lansatprea târziulGuvernul a aprobatprogramul Agro IMMInvest, cu o bugetare de unmiliard lei pentru anul 2021lAlina Creþu, directorexecutiv APPR: “LansareaAgro IMM Invest îi prindedecapitalizaþi pe cei maimulþi dintre fermieri”l Ionel Arion, preºedinteFederaþia Pro Agro: “Ceimai mulþi fermieri suntnebancabili ºi nu vor puteaaccesa acest program”

Guvernul a aprobat, ieri, dupã un ande pandemie, programul prin carefermierii din þara noastrã vor fi spri-

jiniþi în obþinerea creditelor bancare ne-cesare pentru dezvoltarea capitalului delucru ºi pentru investiþii. Este vorba de-spre Agro IMM Invest, stabilit în ordo-nanþa de urgenþã ca subprogram al pro-gramului IMM Invest, care are ca obiec-tiv acordarea de facilitãþi de garantare decãtre stat în mod transparent ºi nediscri-minatoriu pentru creditele acordateîntreprinderilor mici ºi mijlocii ºi între-prinderilor mici cu capitalizare de piaþãmedie, din domeniul agriculturii, pescui-tului, acvaculturii ºi sectorului alimentar,de cãtre instituþiile de credit. Prin AgroIMM Invest, statul va acorda garanþii înfavoarea fiecãrui beneficiar care solicitãfinanþare pentru nevoile curente de lucrusau pentru realizarea de investiþii. Garan-tarea creditelor se va face prin interme-diul Fondului de Garantare a CredituluiRural. Bugetul schemei de ajutor de stateste 1,83 miliarde lei, echivalentul aaproximativ 376,3 milioane euro. Pentruacest an, Agro IMM Invest va fi finanþatcu un miliard lei.

“Am adoptat un program special pen-tru fermieri, de un miliard de lei. Înþelegcã deja sunt solicitãri pentru accesareaîntregii sume alocate de un miliard lei.Dacã va fi un program de succes vommãri plafonul”, a declarat prim-ministrulFlorin Cîþu, imediat dupã ºedinþa deguvern.

Cu toate acestea, reprezentanþii fer-mierilor din þara noastrã susþin cã spriji-nul acordat de cãtre Guvern vine preatârziu, deoarece, în urma crizei economi-ce generatã de pandemia Covid-19, ceimai mulþi dintre micii producãtori agri-coli sunt decapitalizaþi, nebancabili.

GEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 3)

James G. Rickards este un bancher de investiþii american, avocat ºi economist cu 35 de ani de experienþã pe WallStreet, care a deþinut poziþii de conducere la Citibank, Long-Term Capital Management ºi Caxton Associates. Printreclienþii sãu se numãrã investitori instituþionali, dar Rickards a lucrat de-a lungul timpului ºi cu agenþii naþionale dinStatele Unite, printre care ºi CIA, cu care a lucrat din postura de consultant. Rickards este autorul a mai multor cãrþidespre finanþe, dintre care trei best-selleruri în lista New York Times, cãrþi precum The New Case for Gold (2016),The Death of Money (2014) sau Currency Wars (2011). De-a lungul carierei a publicat texte în Financial Times, Eve-ning Standard, New York Times, The Telegraph ºi Washington Post. În prezent este editorul newsletterului finan-ciar lunar Strategic Intelligence.Acesta a participat ieri la o conferinþã internaþionalã în calitate de guest speaker, intitulatã How the World WillChange in 2021 & the Impact on the Global Economy, Markets and Retirement Funds.