Investitoriiamericani Companiile româneºti, I la un pas de … · 22/02/2021 · GRAM AUR =...
1
GRAM AUR = 232,0818 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4703 RON EURO = 4,8746 RON DOLAR = 4,0188 RON 12 pagini n Marea Britanie ºi Israel vor sã ”confiºte” Campiona- tul European de Fotbal - Euro 2020 PAGINA 10 n UN FOST GUVERNATOR AL BÃNCII ANGLIEI AVERTIZEAZà / O economie sãnãtoasã post-pandemie nu se face cu programe monetare ºi fiscale PAGINA 11 n PENTRU ANUL TRECUT/Profit de 2,7 milioane lei pentru Comelf, cu 3% peste cel din 2019 PAGINA 4 5 lei Marþi, 23 februarie 2021, nr. 37 (6817), anul XXX n ORAªELE MICI CONTESTà BUGETUL APROBAT DE GUVERN/“Guvernul Cîþu doreºte ruralizarea României” PAGINA 3 n SONDAJ: ANRE – principala vinovatã pentru lipsa informaþiilor privind liberalizarea pieþei de energie PAGINA 3 n Lunic Franchising a scãzut sub 10% deþinere la Sphera PAGINA 11 n Surse: Negocierile Veolia - Suez, mediate de statul francez PAGINA 12 AMNISTIE FISCALà SAU SPRIJINIREA PRODUCÞIEI? Companiile româneºti, la un pas de insolvenþã A nul 2021 este cel în care multe companii, în special din zona IMM-urilor, vor fi nevoite sã gãseascã so- luþii pentru supravieþuire. Întreprinzãtorii sunt în si- tuaþia sã-ºi plãteascã dato- riile restante, rostogolite din anul tre- cut, iar aceastã misiune va fi imposibilã pentru multe firme care vor intra în in- solvenþã, potrivit unui studiu efectuat de Sierra Quadrant. Situaþia financiarã a întreprinderilor mici ºi mijlocii este dramaticã, chiar dacã guvernele de anul trecut au alocat fonduri pentru menþinerea capitalului de lucru, pentru susþinerea ºomajului teh- nic, pentu finanþarea unei pãrþi din sala- riu în cazul angajaþilor care ºi-au reluat activitatea, precum ºi pentru telemuncã sau kurzarbeit, susþine Florin Jianu, preºedintele CNIPMMR. Antreprenorii din sectorul textilelor, confecþiilor ºi pielãriei se confruntã cu mari probleme, deoarece au rãmas fãrã comenzi la finalul anului trecut, fapt care a dus la închiderea activitãþii pen- tru 30% dintre companiile din acest do- meniu. Totodatã, suspendarea târgurilor internaþionale de profil a dus la scãderea considerabilã a comenzilor în unele sec- toare. Analiza efectuatã de cei de la Sierra Quadrant aratã: ”Multe companii, afla- te pe pierdere înainte de crizã, au primit un ajutor nesperat. Au þinut afacerea în funcþiune pentru cã au beneficiat de ajutorul oferit de stat. Din pãcate, în 2021, sprijinul statului se va diminua treptat ºi se va axa cãtre companiile care au potenþial, astfel cã din econo- mie vor dispãrea multe IMM-uri, mai ales din zona serviciilor afectate de pandemie. Multe firme vor fi cu spatele la zid ºi vor trebui sã îºi restructureze afacerile’’, Dacã în privinþa IMM-uri- lor din servicii situaþia este una dificilã, se pare cã în domeniul producþiei mai existã sectoare de activitate care pot trece ºi peste anul în curs – construcþii- le, mobila -, dar ºi sectoare care au pro- bleme mai grave decât cele ale compa- niilor analizate de Sierra Quadrant – cum ar fi sectorul textile, confecþii ºi pielãrie. Cifra de afaceri a companiilor care au deschis insolvenþe anul trecut a atins 1 miliard euro, cu 25% mai mare decât în 2019, iar valoarea activelor implicate se cifreazã la 1,6 miliarde euro, cu peste 30% mai mare decât în 2019. Anul tre- cut, cele mai multe insolvenþe au fost în HoReCa, industrie, retail, energie, auto, la companiile din Bucureºti, Braºov, Cluj, Constanþa, Timiºoara ºi Iaºi. În 2021, Sierra Quadrant estimeazã cã, din- colo de aceste domenii, vor fi afectate de insolvenþe ºi domeniile conexe, de la transportul aerian la agriculturã, auto (piese ºi subansamble) ºi turism. GEORGE MARINESCU (continuare în pagina 9) FLORIN JIANU, PREªEDINTELE CNIPMMR: “Singura soluþie este o amnistie fiscalã” S ituaþia financiarã a întreprinderilor mici ºi mijlocii este dramaticã, chiar dacã guvernele de anul trecut au alo- cat fonduri pentru menþinerea capitalului de lucru, pentru susþinerea ºomajului tehnic, pentu finanþarea unei pãrþi din sa- lariu în cazul angajaþilor care ºi-au reluat activitatea, precum ºi pentru telemuncã sau kurzarbeit. Restricþiile impuse de au- toritãþi din cauza pandemiei Covid-19 ºi tergiversarea aplicãrii altor mãsuri de sprijin pentru IMM-uri ºi-au pus am- prenta din plin asupra scãderii cifrei de afaceri a companiilor din mediul privat românesc, în foarte multe cazuri înre- gistrându-se o cifrã de afaceri cu peste 60% mai micã decât în 2019. (continuare în pagina 9) CRISTIANPÂRVAN,PREªEDINTELEPIAROM: “Sprijinirea producþiei, unica ºansã pentru revenirea din crizã” I nvestitorii autohtoni din industrie nu au semnalat pânã acum dificultã- þi financiare majore, deºi ar avea ne- voie ºi ei de finanþare pentru capacitãþi- le de producþie deþinute ºi pentru a-ºi pãstra capitalul de lucru actual, ne-a spus Cristian Pârvan, preºedintele Pa- tronatului Investitorilor Autohtoni din România. “Cel mai deranjant aspect este nesi- guranþa privind desfãºurarea activitã- þii, din cauza restricþiilor pe care le pot impune în orice moment autoritãþile, în funcþie de evoluþia pandemiei Co- vid-19. (continuare în pagina 9) MIHAI PÃSCULESCU, PREªEDINTELE FEPAIUS: “Comenzile de stat - salvarea producãtorilor” A ntreprenorii din sectorul textilelor, confecþiilor ºi pielãriei se confrun- tã cu mari probleme, deoarece au rãmas fãrã comenzi la finalul anului tre- cut, fapt care a dus la închiderea activi- tãþii pentru 30% dintre companiile din acest domeniu economic, ne-a declarat Mihai Pãsculescu, preºedintele Federa- þiei Patronale a Textilelor, Confecþiilor ºi Pielãriei (FEPAIUS). “90% din pro- ducþia industriei noastre merge la ex- port. Ceea ce s-a întâmplat anul trecut a avut un efect negativ atât asupra celor 9000 de companii din domeniu, cât ºi cu privire la cei 220.000 de angajaþi. (continuare în pagina 9) AURICA SERENY, PREªEDINTELE APMR: “Situaþia va fi mai grea în 2021, dacã nu avem comenzi pentru export” P roducãtorii de mobilã din þara noa- strã se confruntã ºi ei cu probleme, prin prisma faptului cã numãrul co- menzilor externe a scãzut considerabil în ultimul an, pe fondul suspendãrii târguri- lor internaþionale de profil. “Din datele oficiale pe care le avem pe primele 10 luni ale anului trecut, producþia industrialã a scãzut cu 20%. Din aceastã cauzã, sunt multe firme care ºi-au restricþionat activitatea, ºi-au restrâns numãrul de salariaþi, dar avem ºi firme care la începutul anului 2021 ne-au raportat cã îºi vor închide porþile. (continuare în pagina 9) Investitorii americani ocolesc activele de risc de teama inflaþiei I nvestitorii din Statele Unite ale Ame- ricii manifestã prudenþã faþã de acti- vele de risc pe fondul temerilor pri- vind inflaþia, în contextul în care dis- cuþiile din SUA cu privire la o corecþie de 10% cel puþin a indicelui sectorului tehno- logic Nasdaq Composite s-au intensificat. Randamentele la titlurile de trezorerie din Statele Unite au crescut accelerat în ultimele douã sãptãmâni, iar referinþa pieþei, scadenþa pe 10 ani, a urcat ieri pânã la 1,39% în debutul ºedinþei euro- pene de tranzacþionare, cel mai ridicat ni- vel din februarie 2020 încoace, avansul indicând aºteptãrile inflaþioniste în creºtere. Scadenþa pe 10 ani a Statelor Unite este extrem de importantã pentru economia americanã pentru cã de ea sunt legate costurile de finanþare din econo- mie - creditele ipotecare ºi alte credite comerciale ºi de consum. De notat cã miºcarea superioarã a randamentelor din ultimele sãptãmâni a fost una generalã, mai toate yield-urile suverane evoluând în tandem. Factorul principal din spatele majorã- rii randamentelor din Statele Unite pare a fi aºteptarea cã inflaþia va creºte pe mã- surã ce economia se va redeschide ºi noi- le stimulente fiscale vor ajunge la cetãþe- ni, ceea ce va necesita o intervenþie de politicã monetarã din partea Rezervei Federale (Fed). Cât de corectã este totuºi percepþia pieþei? O apariþie a inflaþiei de exemplu de 3% în termeni anuali nu ar fi impresionantã decât din perspectiva va- lorii sale raportate la trecut în condiþiile în care o asemenea cifrã are în parte drept cauzã efectul de bazã, mai precis scãderea puternicã a inflaþiei ca urmare a debutului crizei sanitare Covid-19 din martie-aprilie 2020 (dacã rata inflaþiei a fost mai micã într-o perioadã corespunzãtoare a anului precedent, chiar ºi o creºtere relativ mai micã a indicelui preþurilor va da aritmetic o ratã ridicatã a inflaþiei curente). Cea mai importantã întrebare din pie- þele financiare este, aºadar, dacã vom avea cu adevãrat sau nu un puseu infla- þionist persistent. Frica, în esenþã, este cã stimulentele fiscale pregãtite de adminis- traþia Biden vor supraîncãlzi economia care ar putea sã intre prematur în recesiu- ne (ultimul ciclu economic a fost ºi cel mai lung din istoria SUA). MIHAI GONGOROI (continuare în pagina 9) LA UN AN DUPà PRÃBUªIREA GENERATà DE COVID Pierzãtorii pandemiei sunt, acum, câºtigãtorii de pe burse l Acþiunile InterContinental Hotels ºi Ryanair ºi-au recuperat toate pierderile generate de criza coronavirus L a un an dupã ce izbucnirea pande- miei de Covid-19 a reordonat pieþe- le mondiale, provocând vânzãri masive ale acþiunilor din unele sec- toare, respectiv favorizând alte domenii de activitate, situaþia pare sã se inverseze, iar cele mai lovite companii în 2020 încep sã realizeze câºtiguri anul acesta. O analizã Bloomberg aratã cã redresa- rea acþiunilor puternic afectate la începu- tul crizei coronavirusului a susþinut evo- luþia pieþelor din întreaga lume, în ulti- mele luni, când au fost consemnate re- corduri maxime. “Existã acum o mare oportunitate pentru companiile care au suferit la iz- bucnirea pandemiei”, spune, conform Bloomberg, Hani Redha, manager de portofoliu la PineBridge Investments, re- ferindu-se la acþiunile companiilor aerie- ne, ale operatorilor de croaziere ºi lanþu- rilor hoteliere. “Ne aflãm pe partea opti- mistã acum, fiind anticipatã o revenire la mai multã normalitate, în curând”. Conform sursei, optimismul din ce în ce mai ridicat în rândul investitorilor cu privire la sfârºitul mãsurilor de blocaj al activitãþilor ºi al restricþiilor de cãlãtorie este resimþit în evoluþia recentã a acþiuni- lor cu cele mai mari câºtiguri în timpul pandemiei, care pierd teren acum. Spre exemplu, titlurile platformei Zoom Vi- deo Communications Inc. se tranzacþio- neazã cu aproximativ 27% sub vârful atins în 2020, iar cele ale serviciului onli- ne de livrãri de alimente Delivery Hero SE din Germania sunt cu aproximativ 16% sub recordul din ianuarie. Ambele companii au beneficiat de pe urma re- stricþiilor impuse în 2020, acþiunile lor urcând pe mãsurã ce pandemia de coro- navirus a luat amploare ºi a schimbat modul în care trãim cu toþii. A.V. (continuare în pagina 12) LA DISTRIBUIREA BANILOR DIN BUGET Exportatorii au fost scoºi din schemã l Mihai Ionescu: „Anul 2021 este primul din istoria centenarã a României moderne în care þara noastrã va lipsi de la târgurile internaþionale” E xportatorii au fost lãsaþi ”cu ochii în soare” la împãrþirea banilor de la bugetul de stat, în ciuda demersuri- lor si a protestelor pe care le-au fã- cut pentru a fi sprijiniþi în promovarea pro- duselor lor pe piaþa externã. Bugetul de anul acesta nu prevede nicio sumã pentru susþinerea prezenþei exportatorilor la târgurile ºi expoziþiile din afara þãrii. „Anul 2021 este primul din istoria cente- narã a României moderne în care þara noa- strã va lipsi de la târgurile internaþionale”, a transmis Mihai Ionescu, preºedintele Asociaþiei Naþionale a Exportatorilor ºi Importatorilor din România (ANEIR). Acesta ne-a declarat: ”Noul ministru al economiei Claudiu Nãsui a blocat to- tul, nu am putut negocia nicio sumã. Noi am transmis cã avem nevoie de 75 mi- lioane de lei credit de angajament ca sã acoperim toate acþiunile pe tot anul, care au un grad 100% de certitudine cã se vor organiza. Sigur, mai pot apãrea acciden- te, mici amânãri poate, dar nu cred cã se vor mai anula. Pe lângã aceºti 75 de mi- lioane am mai cerut 55 de milioane de lei pentru a putea deconta cheltuielile cu tîrgurile din primele zece luni ale anului - din ianuarie pânã în octombrie inclu- siv. Aceste sume erau cunoscute de cã- tre Ministerul Finanþelor ºi al Econo- miei ºi erau prinse în buget, doar cã noul ministru de resort, când a venit la con- ducerea ministerului, a anulat tot. Ve- chea conducere de la Economie a apro- bat programul de finanþare pe tot anul, dupã ce aprobase programul pe primele patru luni. Când a venit noul ministru, însã, a blocat totul”. Potrivit lui Mihai Ionescu, Claudiu Nãsui a fost convocat la Parlament pen- tru negocieri cu exportatorii, însã nu a rã- spuns respectivei invitaþii: ”Singura spe- ranþã este sã se facã un amendament la legea bugetului ºi sã se gãseascã înþele- gere din partea parlamentarulor care cu- nosc cât de important este pentru expor- tatori sã mearã la aceste târguri ºi sã vote- ze amendamentul. Acesta va viza 75 de milioane credite de angajament ºi 55 de milioane credite bugetare. EMILIA OLESCU (continuare în pagina 11) Cei patru cãlãreþi ai apocalipsei sunt menþionaþi în Capitolul 6 din ultima Carte a Noului Testament - Înrobirea, Rãzboiul, Foamea ºi Moartea. În unele variante, Foamea este înlocuitã cu Molima. În imagine, reprezentarea acestui al treilea cãlãreþ al Apocalipsei - Foamea/Molima. Capitolul 6 1. ªi am vãzut când Mielul a deschis pe cea dintâi din cele ºapte peceþi, ºi am auzit pe una din cele patru fiinþe zicând cu glas ca de tunet: Vino ºi vezi. 2. ªim-amuitatºiiatãuncalalbºicelcareºedeapeelaveaun arc;ºiis-adatluicununãºiapornitcaunbiruitorcasãbiruiascã. 3. ªi când a deschis pecetea a doua, am auzit, zicând, pe a doua fiinþã: Vino ºi vezi. 4. ªi a ieºit alt cal, roºu ca focul; ºi celui ce ºedea pe el i s-a dat sã ia pacea de pe pãmânt, ca oamenii sã se junghie între ei; ºi o sabie mare i s-a dat. 5. ªi când a deschis pecetea a treia, am auzit pe a treia fiinþã, zicând: Vino ºi vezi. ªi m-am uitat ºi iatã un cal negru ºi cel care ºedea pe el avea un cântar în mâna lui. 6. ªi am auzit, în mijlocul celor patru fiinþe, ca un glas care zicea: Mãsura de grâu un dinar, ºi trei mãsuri de orz un dinar. Dar de untdelemn ºi de vin sã nu te atingi. 7. ªi când a deschis pecetea a patra, am auzit glasul fiinþei a patra, zicând: Vino ºi vezi. 8. ªi m-am uitat ºi iatã un cal galben-vânãt ºi numele celui ce ºedea pe el era: Moartea; ºi iadul se þinea dupã el; ºi li s-a dat lor putere peste a patra parte a pãmântului, ca sã ucidã cu sabie ºi cu foamete, ºi cu moarte ºi cu fiarele de pe pãmânt. (Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul - Biblia ortodoxã)
Transcript of Investitoriiamericani Companiile româneºti, I la un pas de … · 22/02/2021 · GRAM AUR =...
GRAM AUR = 232,0818 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4703 RON EURO = 4,8746 RON DOLAR = 4,0188 RON
12 pagini
n Marea Britanie ºi Israel vor sã ”confiºte” Campiona-tul European de Fotbal - Euro 2020 PAGINA 10
n UN FOST GUVERNATOR AL BÃNCII ANGLIEIAVERTIZEAZÃ / O economie sãnãtoasã post-pandemienu se face cu programe monetare ºi fiscale
PAGINA 11
n PENTRU ANUL TRECUT/Profit de2,7 milioane lei pentru Comelf,cu 3% peste cel din 2019
PAGINA 4
5 lei Marþi, 23 februarie 2021, nr. 37 (6817), anul XXX
n ORAªELE MICI CONTESTÃ BUGETULAPROBAT DE GUVERN/“Guvernul Cîþudoreºte ruralizarea României”
PAGINA 3
n SONDAJ: ANRE – principala vinovatã pentrulipsa informaþiilor privind liberalizareapieþei de energie PAGINA 3
n Lunic Franchising a scãzut sub 10%deþinere la Sphera
PAGINA 11
n Surse: Negocierile Veolia - Suez,mediate de statul francez
PAGINA 12
AMNISTIE FISCALÃ SAU SPRIJINIREA PRODUCÞIEI?
Companiile româneºti,la un pas de insolvenþã
Anul 2021 este cel în caremulte companii, în specialdin zona IMM-urilor, vorfi nevoite sã gãseascã so-luþii pentru supravieþuire.Întreprinzãtorii sunt în si-tuaþia sã-ºi plãteascã dato-
riile restante, rostogolite din anul tre-cut, iar aceastã misiune va fi imposibilãpentru multe firme care vor intra în in-solvenþã, potrivit unui studiu efectuatde Sierra Quadrant.
Situaþia financiarã a întreprinderilormici ºi mijlocii este dramaticã, chiardacã guvernele de anul trecut au alocatfonduri pentru menþinerea capitalului delucru, pentru susþinerea ºomajului teh-nic, pentu finanþarea unei pãrþi din sala-riu în cazul angajaþilor care ºi-au reluatactivitatea, precum ºi pentru telemuncãsau kurzarbeit, susþine Florin Jianu,preºedintele CNIPMMR.
Antreprenorii din sectorul textilelor,confecþiilor ºi pielãriei se confruntã cumari probleme, deoarece au rãmas fãrãcomenzi la finalul anului trecut, faptcare a dus la închiderea activitãþii pen-tru 30% dintre companiile din acest do-meniu. Totodatã, suspendarea târgurilorinternaþionale de profil a dus la scãdereaconsiderabilã a comenzilor în unele sec-toare.
Analiza efectuatã de cei de la SierraQuadrant aratã: ”Multe companii, afla-te pe pierdere înainte de crizã, au primitun ajutor nesperat. Au þinut afacerea înfuncþiune pentru cã au beneficiat deajutorul oferit de stat. Din pãcate, în2021, sprijinul statului se va diminuatreptat ºi se va axa cãtre companiilecare au potenþial, astfel cã din econo-mie vor dispãrea multe IMM-uri, maiales din zona serviciilor afectate depandemie. Multe firme vor fi cu spatelela zid ºi vor trebui sã îºi restructurezeafacerile’’, Dacã în privinþa IMM-uri-lor din servicii situaþia este una dificilã,se pare cã în domeniul producþiei maiexistã sectoare de activitate care pottrece ºi peste anul în curs – construcþii-le, mobila -, dar ºi sectoare care au pro-bleme mai grave decât cele ale compa-niilor analizate de Sierra Quadrant –cum ar fi sectorul textile, confecþii ºipielãrie.
Cifra de afaceri a companiilor careau deschis insolvenþe anul trecut a atins1 miliard euro, cu 25% mai mare decât în2019, iar valoarea activelor implicate secifreazã la 1,6 miliarde euro, cu peste30% mai mare decât în 2019. Anul tre-cut, cele mai multe insolvenþe au fost înHoReCa, industrie, retail, energie, auto,la companiile din Bucureºti, Braºov,Cluj, Constanþa, Timiºoara ºi Iaºi. În2021, Sierra Quadrant estimeazã cã, din-colo de aceste domenii, vor fi afectate deinsolvenþe ºi domeniile conexe, de latransportul aerian la agriculturã, auto(piese ºi subansamble) ºi turism.
GEORGE MARINESCU
(continuare în pagina 9)
FLORIN JIANU, PREªEDINTELE CNIPMMR:
“Singura soluþie este oamnistie fiscalã”
Situaþia financiarã a întreprinderilormici ºi mijlocii este dramaticã, chiardacã guvernele de anul trecut au alo-
cat fonduri pentru menþinerea capitaluluide lucru, pentru susþinerea ºomajuluitehnic, pentu finanþarea unei pãrþi din sa-lariu în cazul angajaþilor care ºi-au reluatactivitatea, precum ºi pentru telemuncãsau kurzarbeit. Restricþiile impuse de au-toritãþi din cauza pandemiei Covid-19 ºitergiversarea aplicãrii altor mãsuri desprijin pentru IMM-uri ºi-au pus am-prenta din plin asupra scãderii cifrei deafaceri a companiilor din mediul privatromânesc, în foarte multe cazuri înre-gistrându-se o cifrã de afaceri cu peste60% mai micã decât în 2019.
(continuare în pagina 9)
CRISTIANPÂRVAN,PREªEDINTELEPIAROM:
“Sprijinirea producþiei,unica ºansã pentrurevenirea din crizã”
Investitorii autohtoni din industrienu au semnalat pânã acum dificultã-þi financiare majore, deºi ar avea ne-
voie ºi ei de finanþare pentru capacitãþi-le de producþie deþinute ºi pentru a-ºipãstra capitalul de lucru actual, ne-aspus Cristian Pârvan, preºedintele Pa-tronatului Investitorilor Autohtoni dinRomânia.
“Cel mai deranjant aspect este nesi-guranþa privind desfãºurarea activitã-þii, din cauza restricþiilor pe care le potimpune în orice moment autoritãþile, înfuncþie de evoluþia pandemiei Co-vid-19.
(continuare în pagina 9)
MIHAI PÃSCULESCU, PREªEDINTELEFEPAIUS:
“Comenzile de stat -salvarea producãtorilor”
Antreprenorii din sectorul textilelor,confecþiilor ºi pielãriei se confrun-tã cu mari probleme, deoarece au
rãmas fãrã comenzi la finalul anului tre-cut, fapt care a dus la închiderea activi-tãþii pentru 30% dintre companiile dinacest domeniu economic, ne-a declaratMihai Pãsculescu, preºedintele Federa-þiei Patronale a Textilelor, Confecþiilorºi Pielãriei (FEPAIUS). “90% din pro-ducþia industriei noastre merge la ex-port.
Ceea ce s-a întâmplat anul trecut aavut un efect negativ atât asupra celor9000 de companii din domeniu, cât ºi cuprivire la cei 220.000 de angajaþi.
(continuare în pagina 9)
AURICA SERENY, PREªEDINTELE APMR:
“Situaþia va fi mai greaîn 2021, dacã nu avemcomenzi pentru export”
Producãtorii de mobilã din þara noa-strã se confruntã ºi ei cu probleme,prin prisma faptului cã numãrul co-
menzilor externe a scãzut considerabil înultimul an, pe fondul suspendãrii târguri-lor internaþionale de profil.
“Din datele oficiale pe care le avempe primele 10 luni ale anului trecut,producþia industrialã a scãzut cu 20%.Din aceastã cauzã, sunt multe firmecare ºi-au restricþionat activitatea,ºi-au restrâns numãrul de salariaþi, daravem ºi firme care la începutul anului2021 ne-au raportat cã îºi vor închideporþile.
(continuare în pagina 9)
Investitorii americaniocolesc activele de riscde teama inflaþiei
Investitorii din Statele Unite ale Ame-ricii manifestã prudenþã faþã de acti-vele de risc pe fondul temerilor pri-vind inflaþia, în contextul în care dis-
cuþiile din SUA cu privire la o corecþie de10% cel puþin a indicelui sectorului tehno-logic Nasdaq Composite s-au intensificat.
Randamentele la titlurile de trezoreriedin Statele Unite au crescut accelerat înultimele douã sãptãmâni, iar referinþapieþei, scadenþa pe 10 ani, a urcat ieripânã la 1,39% în debutul ºedinþei euro-pene de tranzacþionare, cel mai ridicat ni-vel din februarie 2020 încoace, avansulindicând aºteptãrile inflaþioniste încreºtere. Scadenþa pe 10 ani a StatelorUnite este extrem de importantã pentrueconomia americanã pentru cã de ea suntlegate costurile de finanþare din econo-mie - creditele ipotecare ºi alte creditecomerciale ºi de consum. De notat cãmiºcarea superioarã a randamentelor dinultimele sãptãmâni a fost una generalã,mai toate yield-urile suverane evoluândîn tandem.
Factorul principal din spatele majorã-rii randamentelor din Statele Unite pare afi aºteptarea cã inflaþia va creºte pe mã-surã ce economia se va redeschide ºi noi-
le stimulente fiscale vor ajunge la cetãþe-ni, ceea ce va necesita o intervenþie depoliticã monetarã din partea RezerveiFederale (Fed). Cât de corectã este totuºipercepþia pieþei? O apariþie a inflaþiei deexemplu de 3% în termeni anuali nu ar fiimpresionantã decât din perspectiva va-lorii sale raportate la trecut în condiþiileîn care o asemenea cifrã are în parte dreptcauzã efectul de bazã, mai precis scãdereaputernicã a inflaþiei ca urmare a debutuluicrizei sanitare Covid-19 din martie-aprilie2020 (dacã rata inflaþiei a fost mai micãîntr-o perioadã corespunzãtoare a anuluiprecedent, chiar ºi o creºtere relativ maimicã a indicelui preþurilor va da aritmetico ratã ridicatã a inflaþiei curente).
Cea mai importantã întrebare din pie-þele financiare este, aºadar, dacã vomavea cu adevãrat sau nu un puseu infla-þionist persistent. Frica, în esenþã, este cãstimulentele fiscale pregãtite de adminis-traþia Biden vor supraîncãlzi economiacare ar putea sã intre prematur în recesiu-ne (ultimul ciclu economic a fost ºi celmai lung din istoria SUA).
MIHAI GONGOROI
(continuare în pagina 9)
LA UN AN DUPÃ PRÃBUªIREA GENERATÃ DE COVID
Pierzãtorii pandemieisunt, acum, câºtigãtoriide pe burselAcþiunile InterContinental Hotels ºi Ryanair ºi-aurecuperat toate pierderile generate de criza coronavirus
La un an dupã ce izbucnirea pande-miei de Covid-19 a reordonat pieþe-le mondiale, provocând vânzãrimasive ale acþiunilor din unele sec-
toare, respectiv favorizând alte domenii deactivitate, situaþia pare sã se inverseze, iarcele mai lovite companii în 2020 încep sãrealizeze câºtiguri anul acesta.
O analizã Bloomberg aratã cã redresa-rea acþiunilor puternic afectate la începu-tul crizei coronavirusului a susþinut evo-luþia pieþelor din întreaga lume, în ulti-mele luni, când au fost consemnate re-corduri maxime.
“Existã acum o mare oportunitatepentru companiile care au suferit la iz-bucnirea pandemiei”, spune, conformBloomberg, Hani Redha, manager deportofoliu la PineBridge Investments, re-ferindu-se la acþiunile companiilor aerie-ne, ale operatorilor de croaziere ºi lanþu-rilor hoteliere. “Ne aflãm pe partea opti-mistã acum, fiind anticipatã o revenire la
mai multã normalitate, în curând”.Conform sursei, optimismul din ce în
ce mai ridicat în rândul investitorilor cuprivire la sfârºitul mãsurilor de blocaj alactivitãþilor ºi al restricþiilor de cãlãtorieeste resimþit în evoluþia recentã a acþiuni-lor cu cele mai mari câºtiguri în timpulpandemiei, care pierd teren acum. Spreexemplu, titlurile platformei Zoom Vi-deo Communications Inc. se tranzacþio-neazã cu aproximativ 27% sub vârfulatins în 2020, iar cele ale serviciului onli-ne de livrãri de alimente Delivery HeroSE din Germania sunt cu aproximativ16% sub recordul din ianuarie. Ambelecompanii au beneficiat de pe urma re-stricþiilor impuse în 2020, acþiunile lorurcând pe mãsurã ce pandemia de coro-navirus a luat amploare ºi a schimbatmodul în care trãim cu toþii.
A.V.
(continuare în pagina 12)
LA DISTRIBUIREA BANILOR DIN BUGET
Exportatorii au fost scoºidin schemãlMihai Ionescu: „Anul 2021 este primul din istoriacentenarã a României moderne în care þara noastrã va lipside la târgurile internaþionale”
Exportatorii au fost lãsaþi ”cu ochii însoare” la împãrþirea banilor de labugetul de stat, în ciuda demersuri-lor si a protestelor pe care le-au fã-
cut pentru a fi sprijiniþi în promovarea pro-duselor lor pe piaþa externã. Bugetul deanul acesta nu prevede nicio sumã pentrususþinerea prezenþei exportatorilor latârgurile ºi expoziþiile din afara þãrii.„Anul 2021 este primul din istoria cente-narã a României moderne în care þara noa-strã va lipsi de la târgurile internaþionale”,a transmis Mihai Ionescu, preºedinteleAsociaþiei Naþionale a Exportatorilor ºiImportatorilor din România (ANEIR).
Acesta ne-a declarat: ”Noul ministrual economiei Claudiu Nãsui a blocat to-tul, nu am putut negocia nicio sumã. Noiam transmis cã avem nevoie de 75 mi-lioane de lei credit de angajament ca sãacoperim toate acþiunile pe tot anul, careau un grad 100% de certitudine cã se vororganiza. Sigur, mai pot apãrea acciden-te, mici amânãri poate, dar nu cred cã sevor mai anula. Pe lângã aceºti 75 de mi-lioane am mai cerut 55 de milioane delei pentru a putea deconta cheltuielile cu
tîrgurile din primele zece luni ale anului- din ianuarie pânã în octombrie inclu-siv. Aceste sume erau cunoscute de cã-tre Ministerul Finanþelor ºi al Econo-miei ºi erau prinse în buget, doar cã noulministru de resort, când a venit la con-ducerea ministerului, a anulat tot. Ve-chea conducere de la Economie a apro-bat programul de finanþare pe tot anul,dupã ce aprobase programul pe primelepatru luni. Când a venit noul ministru,însã, a blocat totul”.
Potrivit lui Mihai Ionescu, ClaudiuNãsui a fost convocat la Parlament pen-tru negocieri cu exportatorii, însã nu a rã-spuns respectivei invitaþii: ”Singura spe-ranþã este sã se facã un amendament lalegea bugetului ºi sã se gãseascã înþele-gere din partea parlamentarulor care cu-nosc cât de important este pentru expor-tatori sã mearã la aceste târguri ºi sã vote-ze amendamentul. Acesta va viza 75 demilioane credite de angajament ºi 55 demilioane credite bugetare.
EMILIA OLESCU
(continuare în pagina 11)
Cei patru cãlãreþi ai apocalipsei sunt menþionaþi în Capitolul 6 din ultima Carte a Noului Testament - Înrobirea,Rãzboiul, Foamea ºi Moartea. În unele variante, Foamea este înlocuitã cu Molima. În imagine, reprezentareaacestui al treilea cãlãreþ al Apocalipsei - Foamea/Molima.
Capitolul 61. ªi am vãzut când Mielul a deschis pe cea dintâi din cele
ºapte peceþi, ºi am auzit pe una din cele patru fiinþe zicând cu
glas ca de tunet: Vino ºi vezi.
2. ªi m-am uitat ºi iatã un cal alb ºi cel care ºedea pe el avea un
arc; ºi i s-a dat lui cununã ºi a pornit ca unbiruitorca sã biruiascã.
3. ªi când a deschis pecetea a doua, am auzit, zicând, pe a
doua fiinþã: Vino ºi vezi.
4. ªi a ieºit alt cal, roºu ca focul; ºi celui ce ºedea pe el i s-a dat
sã ia pacea de pe pãmânt, ca oamenii sã se junghie între ei; ºi o
sabie mare i s-a dat.
5. ªi când a deschis pecetea a treia, am auzit pe a treia fiinþã,
zicând: Vino ºi vezi. ªi m-am uitat ºi iatã un cal negru ºi cel care
ºedea pe el avea un cântar în mâna lui.
6. ªi am auzit, în mijlocul celor patru fiinþe, ca un glas care
zicea: Mãsura de grâu un dinar, ºi trei mãsuri de orz un dinar.
Dar de untdelemn ºi de vin sã nu te atingi.
7. ªi când a deschis pecetea a patra, am auzit glasul fiinþei a
patra, zicând: Vino ºi vezi.
8. ªi m-am uitat ºi iatã un cal galben-vânãt ºi numele celui ce
ºedea pe el era: Moartea; ºi iadul se þinea dupã el; ºi li s-a dat lor
putere peste a patra parte a pãmântului, ca sã ucidã cu sabie ºi
cu foamete, ºi cu moarte ºi cu fiarele de pe pãmânt.
(Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul - Biblia ortodoxã)
