GRAM AUR = 240,0865 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5231 RON … · 1/31/2021 · PAGINA 3 nDobânda pe...
1
12 pagini n Educaþie: stoc de 37 de milioane de mãºti pentru elevi PAGINA 10 n Echipa deceniului a fost stabilitã de Federaþia de Istorie ºi Statisticã a Fotbalului PAGINA 10 n DAN SCHWARTZ, MANAGING PARTNER RSM ROMANIA: “Domeniul imobiliar nu este nici pierzãtor, nici câºtigãtor al pandemiei“ PAGINA 5 lei Luni, 1 februarie 2021, nr. 21 (6801), anul XXX n DEZASTRU ÎN SÃNÃTATE / Spitalul, cimitirul zilelor noastre PAGINA 3 n Dobânda pe termen lung a României continuã evoluþia descendentã spre minimul istoric din 2015 PAGINA 9 n Economia germanã a evitat recesiunea în ultimele trei luni din 2020 PAGINA 12 GRAM AUR = 240,0865 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5231 RON EURO = 4,8743 RON DOLAR = 4,0209 RON Rãzboi valutar contra cetãþeanului european O ficiali ai Bãncii Centrale Europene au venit recent în faþa presei cu declaraþii care pun sub semnul între- bãrii “valoarea de adevãr” a declara- þiilor preºedintelui instituþiei, Christine Lagarde. În cadrul conferinþelor de presã organizate dupã ºedinþele de politicã monetarã din ultimele luni, doamna Lagarde s-a confruntat, apro- ape invariabil, cu întrebãri despre ac- þiunile bãncii în ceea ce priveºte cursul de schimb al monedei unice. Rãspunsul era la fel de invariabil: BCE nu þinteºte cursul de schimb. Se pare aprecierea euro din ultima perioadã a condus cel puþin la schimbarea unor opinii în cadrul instituþiei, chiar dacã acþiunile deschise pentru depre- cierea monedei unice încã se lasã aºteptate, deoarece riscã sã alimenteze o nouã intensificare a rãz- boaielor valutare la nivel global. Rãzboiul valutar, cunoscut ºi sub numele “depreciere competitivã’, pre- supune existenþa unor etape succesive de depreciere a monedelor naþionale între parteneri comerciali, astfel încât ratele de schimb sã fie favorabile pro- ducãtorilor interni. Într-un interviu recent acordat tele- viziunii Bloomberg, Klaas Knot, gu- vernatorul Bãncii Naþionale a Þãrilor de Jos ºi membru al Consiliului guver- natorilor BCE, a declarat cã banca di- spune de toate instrumentele necesare, inclusiv noi reduceri ale dobânzilor de politicã monetarã, pentru a preveni continuarea procesului de apreciere a monedei unice. În opinia lui Knot, aprecierea euro are un rol important în “subminarea in- flaþiei”, adicã în menþinerea acesteia cu mult sub þinta de circa 2% urmãritã de BCE. Declaraþia oficialului BCE a condus la deprecierea semnificativã a euro faþã de dolar, de la circa 1,217 USD/EUR pânã la 1,206 USD/EUR (vezi graficul). Bloomberg scrie cã aprecierea euro faþã de dolar cu aproape 9% în ultimul an “pune presiune asupra inflaþiei prin reducerea preþurilor importurilor ºi po- ate tempera creºterea economicã prin scãderea competitivitãþii exporturilor”. Pentru Ulrich Leuchtmann, director de strategie valutarã la Commerzbank, precizãrile guvernatorului Knot pot fi interpretate “doar ca o declaraþie de facto a rãzboiului valutar”. În opinia sa “nu existã nicio scuzã pentru manipularea cursului euro-do- lar, cel puþin nu din partea unei bãnci centrale care a promis exact contra- riul”, mai ales cã “un astfel de compor- tament poate genera rãspunsuri din partea altor bãnci centrale ºi se poate ajunge la un rãzboi valutar”. (continuare în pagina 12) Start pentru sezonul raportãrilor preliminare aferente anului trecut, la BVB l Electrica ºi Transelectrica, între companiile de la care brokerii au aºteptãri pozitive privind rezultatele financiare S ezonul raportãrilor financiare preliminare pentru anul trecut începe sãptãmâna aceasta la Bursa de Va- lori Bucureºti, OMV Petrom fiind prima companie care se va prezenta în faþa investitorilor cu rezultatele aferente lui 2020, în data de 4 februarie. A fost un an aflat puternic sub influenþa pandemiei de Co- vid-19, ce a dus la blocarea temporarã a unor pãrþi impor- tante din economie, dar brokerii cred existã companii care vor surprinde pozitiv investitorii atât prin rezultate cât ºi di- stribuþiile de dividende cãtre acþionari. Marcel Murgoci, Estinvest: “Probabil cã un factor important aflat la baza creºterii pieþei noastre din ultima lunã este legat de aºtepãrile pentru dividende” Marcel Murgoci, director de operaþiuni în cadrul casei de brokeraj Estinvest, ne-a declarat: “Rezultatele financiare preliminare anuale sunt urmãrite cu interes de investitori, în primul rând pentru cã dau indicii despre dividendele pe care ar putea sã le acorde companiile. Vedem cã în ultima lunã, preþurile principalelor acþiuni de la BVB au tot crescut, une- ori în discordanþã cu evoluþiile din pieþele externe. Probabil cã un factor important care a stat la baza acestei creºteri þine de aºteptãrile privind raportãrile financiare ale companiilor ºi distribuþia de dividende”. Este o afirmaþie care vine în condiþiile în care, de la înce- putul anului, indicele BET-XT, ce reflectã parcursul celor mai lichide 25 de acþiuni de la bursa noastrã, a urcat cu circa 5,2%, faþã de o scãdere de 1,1% a indicelui pan-european STOXX 600. Brokerul de la Estinvest a adãugat: “În general, investito- rii urmãresc societãþile care au o politicã clarã privind divi- dendele, iar aici sunt câteva lucruri destul de evidente. În primul rând sunt societãþile deþinute majoritar de stat, care sunt obligate prin lege sã distribuie o anumitã cotã de profit sub formã de dividende”. ANDREI IACOMI (continuare în pagina 4) CÃLIN RECHEA ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA Condiþiile economice ale privatizãrii (5) M ulte dintre spaþiile dedicate mass-media procesului de privatizare din România pot conduce la concluzia de ma- nipulare a informaþiilor. Mai grav este cã este posibilã joaca de informare a populaþiei profitând de amnezia gene- ralã a celor care îºi petrec mult timp în faþa ecranelor. Sã nu credeþi cã repor- tajele, întrucât vorbesc de veritabile seriale difuzate cu mici excepþii în acelaºi registru de abordare, se referã la învãþãmânt, sãnãtate, violenþã, acci- dente, restituirea proprietãþilor confi- scate, corupþia din fotbal sau finanþã- rile europene, organizarea licitaþiilor pentru obþinerea de contracte cu sta- tul, atât la nivel ministerial, cât ºi al administraþiilor locale. Nici mãcar la evaziunea fiscalã sau transferul ºi spã- larea banilor. Toate acestea nu mai revoltã pe ni- meni fãcând parte din cotidian. Despre acþiunea concertatã a nu ºtiu cãror for- þe ostile capitalului românesc ºi a ex- ponenþilor acestuia nu vorbesc repor- tajele, aºa cum nu vorbesc despre vreo verificare a gestiunii financiare a su- cursalelor multinaþionalelor care ope- reazã în România pentru simplul mo- tiv cã astfel de verificãri nu existã. Atunci de ce sunt revoltat de subiecte- le reportajelor de care vorbesc? Este ceea ce încerc sã explic în pagi- nile urmãtoare. Sper sã pot sã realizez câteva lucruri în capitolele prezentei cãrþi: primul, sã repun în lumina adevã- rului condiþiile economice în care România a început transferul proprietã- þii statului privat; în al doilea rând sã ex- plic necesitatea procesului amplu de privatizare; al treilea motiv îl constituie evaluarea experienþei politice a noilor structuri decidente din þara noastrã in- stalate dupã 1990; ºi nu în ultimul rând sã demontez teza profund greºitã cã România, în procesul privatizãrii, a fost furatã, prãdatã sau vândutã pe nimic. Recunosc cã nu ºtiu dacã voi reuºi întrucât în societatea româneascã s-a împãmântenit credinþa cã tot ce s-a fã- cut în privatizare a fost greºit. Dar mã liniºteºte o maximã a lui Albert Einste- in: “este mult mai uºoarã dezintegrarea unui atom decât a unei prejudecãþi”. (continuare în pagina 4) Mircea Ursache "Atât pe parcursul procesului de privatizare-postprivatizare, cât ºi dupã încheierea acestuia, opinia publicã a fost «informatã» asupra unor aspecte evident negative ce vizau, fie preþul «derizoriu» la care s-ar fi realizat privatizarea ºi transferul dreptu- lui de proprietate, fie neurmãrirea ºi neglijenþa statului faþã de îndeplinirea de cãtre cumpãrãtori a întregului pachet de obligaþii postprivatizare. Nici una nici alta din aceste douã abordãri nu este nici pe departe realã". Ilustraþie de MAKE Bursa din Arabia Sauditã, pregãtitã de propria listare în 2021-2022 l Planul ofertei publice iniþiale va fi anunþat anul acesta, potrivit CEO-ului pieþei saudite, Khalid Al-Hussan l Cea mai mare listare de la Tadawul a fost, în 2020, a companiei Dr. Sulaiman Al Habib Medical Services, care a atras 698,6 milioane de dolari B ursa de Valori Tadawul din Arabia Sauditã se pregãteºte sã se listeze în 2021 sau 2022, iar planul propriei oferte pu- blice iniþiale (IPO) va fi publicat anul acesta, conform afirmaþiilor fãcute sãptãmâna trecutã de CEO-ul pieþei, Khalid Abdullah Al-Hussan, citat de Reuters. De asemenea, calendarul vânzãrii de acþiuni planificate va fi anunþat anul acesta, potrivit lui Khalid Abdullah Al-Hussan. În decembrie anul trecut, Bursa Ta- dawul a informat cã intenþioneazã sã înceapã pregãtirea propriei listãri, lan- sarea fiind aºteptatã în urmãtorii doi ani. Al-Hussan a declarat atunci, citat de Bloomberg, cã 2020 a fost “un an excepþional” pentru piaþa sauditã, iar aceasta “a reacþionat proactiv” la impactul pandemiei de coronavirus. Amintim cã, în 2019, oferta publicã iniþialã a companiei petroliere de stat Saudi Aramco a susþinut propulsarea bursei Regatului, Tadawul, în rândul primelor zece pieþe de acþiuni din lume, cu o evaluare de 2,4 trilioane de dolari, conform raportului anual al pieþei. IPO-ul record al Aramco, care a început de la 25,6 miliarde de dolari, iar ulterior, dupã exercitarea unei op- þiuni de supra-alocare, a ajuns la 29,4 miliarde de dolari, a fost unul dintr-o serie de evenimente care au susþinut creºterea dimensiunii bursei Regatu- lui. Aceasta s-a plasat, astfel, pe locul al nouãlea în lume, în 2019. Alte cinci listãri au atras încã 4,67 miliarde de dolari (17,5 miliarde de riali), ducând numãrul total al compa- niilor listate la Tadawul la 199 în 2019, an în care Bursa Tadawul a fost inclusã în indicele MSCI al pieþelor emergente ºi în S&P Dow Jones Emerging Markets. A.V. (continuare în pagina 12)
Transcript of GRAM AUR = 240,0865 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5231 RON … · 1/31/2021 · PAGINA 3 nDobânda pe...
-
12 pagini
n Educaþie: stoc de 37 de milioane de mãºtipentru elevi
PAGINA 10
n Echipa deceniului a fost stabilitã de Federaþia deIstorie ºi Statisticã a Fotbalului
PAGINA 10
n DAN SCHWARTZ, MANAGINGPARTNER RSM ROMANIA:“Domeniul imobiliar nu este nicipierzãtor, nici câºtigãtor alpandemiei“
PAGINA
5 lei Luni, 1 februarie 2021, nr. 21 (6801), anul XXXn DEZASTRU ÎN SÃNÃTATE / Spitalul, cimitirul
zilelor noastrePAGINA 3
n Dobânda pe termen lung a României continuãevoluþia descendentã spre minimul istoric din2015
PAGINA 9
n Economia germanã a evitatrecesiunea în ultimeletrei luni din 2020
PAGINA 12
GRAM AUR = 240,0865 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5231 RON EURO = 4,8743 RON DOLAR = 4,0209 RON
Rãzboi valutar contracetãþeanului european
Oficiali ai Bãncii CentraleEuropene au venit recentîn faþa presei cudeclaraþii care punsub semnul între-bãrii “valoarea deadevãr” a declara-
þiilor preºedintelui instituþiei,Christine Lagarde.
În cadrul conferinþelor depresã organizate dupã ºedinþelede politicã monetarã din ultimele luni,doamna Lagarde s-a confruntat, apro-ape invariabil, cu întrebãri despre ac-þiunile bãncii în ceea ce priveºte cursul
de schimb al monedei unice.Rãspunsul era la fel de invariabil:
BCE nu þinteºte cursul deschimb.
Se pare aprecierea euro dinultima perioadã a condus celpuþin la schimbarea unor opiniiîn cadrul instituþiei, chiar dacãacþiunile deschise pentru depre-cierea monedei unice încã selasã aºteptate, deoarece riscã sã
alimenteze o nouã intensificare a rãz-boaielor valutare la nivel global.
Rãzboiul valutar, cunoscut ºi subnumele “depreciere competitivã’, pre-
supune existenþa unor etape succesivede depreciere a monedelor naþionaleîntre parteneri comerciali, astfel încâtratele de schimb sã fie favorabile pro-ducãtorilor interni.
Într-un interviu recent acordat tele-viziunii Bloomberg, Klaas Knot, gu-vernatorul Bãncii Naþionale a Þãrilorde Jos ºi membru al Consiliului guver-natorilor BCE, a declarat cã banca di-spune de toate instrumentele necesare,inclusiv noi reduceri ale dobânzilor depoliticã monetarã, pentru a prevenicontinuarea procesului de apreciere amonedei unice.
În opinia lui Knot, aprecierea euroare un rol important în “subminarea in-flaþiei”, adicã în menþinerea acesteiacu mult sub þinta de circa 2% urmãritãde BCE.
Declaraþia oficialului BCE a condusla deprecierea semnificativã a eurofaþã de dolar, de la circa 1,217USD/EUR pânã la 1,206 USD/EUR(vezi graficul).
Bloomberg scrie cã aprecierea eurofaþã de dolar cu aproape 9% în ultimulan “pune presiune asupra inflaþiei prinreducerea preþurilor importurilor ºi po-ate tempera creºterea economicã prin
scãderea competitivitãþii exporturilor”.Pentru Ulrich Leuchtmann, director
de strategie valutarã la Commerzbank,precizãrile guvernatorului Knot pot fiinterpretate “doar ca o declaraþie defacto a rãzboiului valutar”.
În opinia sa “nu existã nicio scuzãpentru manipularea cursului euro-do-lar, cel puþin nu din partea unei bãncicentrale care a promis exact contra-riul”, mai ales cã “un astfel de compor-tament poate genera rãspunsuri dinpartea altor bãnci centrale ºi se poateajunge la un rãzboi valutar”.
(continuare în pagina 12)
Start pentru sezonul raportãrilorpreliminare aferenteanului trecut, la BVBl Electrica ºi Transelectrica, între companiile de la care brokerii au aºteptãri pozitiveprivind rezultatele financiare
Sezonul raportãrilor financiare preliminare pentruanul trecut începe sãptãmâna aceasta la Bursa de Va-lori Bucureºti, OMV Petrom fiind prima companiecare se va prezenta în faþa investitorilor cu rezultatele
aferente lui 2020, în data de 4 februarie.Afost un an aflat puternic sub influenþa pandemiei de Co-
vid-19, ce a dus la blocarea temporarã a unor pãrþi impor-tante din economie, dar brokerii cred existã companii carevor surprinde pozitiv investitorii atât prin rezultate cât ºi di-stribuþiile de dividende cãtre acþionari.
Marcel Murgoci, Estinvest: “Probabil cã unfactor important aflat la baza creºterii pieþeinoastre din ultima lunã este legat deaºtepãrile pentru dividende”
Marcel Murgoci, director de operaþiuni în cadrul casei debrokeraj Estinvest, ne-a declarat: “Rezultatele financiarepreliminare anuale sunt urmãrite cu interes de investitori, înprimul rând pentru cã dau indicii despre dividendele pe care
ar putea sã le acorde companiile. Vedem cã în ultima lunã,preþurile principalelor acþiuni de la BVB au tot crescut, une-ori în discordanþã cu evoluþiile din pieþele externe. Probabilcã un factor important care a stat la baza acestei creºteri þinede aºteptãrile privind raportãrile financiare ale companiilorºi distribuþia de dividende”.
Este o afirmaþie care vine în condiþiile în care, de la înce-putul anului, indicele BET-XT, ce reflectã parcursul celormai lichide 25 de acþiuni de la bursa noastrã, a urcat cu circa5,2%, faþã de o scãdere de 1,1% a indicelui pan-europeanSTOXX 600.
Brokerul de la Estinvest a adãugat: “În general, investito-rii urmãresc societãþile care au o politicã clarã privind divi-dendele, iar aici sunt câteva lucruri destul de evidente. Înprimul rând sunt societãþile deþinute majoritar de stat, caresunt obligate prin lege sã distribuie o anumitã cotã de profitsub formã de dividende”.
ANDREI IACOMI(continuare în pagina 4)
CÃLIN
RECHEA
ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA
Condiþiile economice aleprivatizãrii (5)
Multe dintre spaþiile dedicatemass-media procesului deprivatizare din România potconduce la concluzia de ma-
nipulare a informaþiilor. Mai grav estecã este posibilã joaca de informare apopulaþiei profitând de amnezia gene-ralã a celor care îºi petrec mult timp înfaþa ecranelor. Sã nu credeþi cã repor-tajele, întrucât vorbesc de veritabileseriale difuzate cu mici excepþii înacelaºi registru de abordare, se referãla învãþãmânt, sãnãtate, violenþã, acci-dente, restituirea proprietãþilor confi-scate, corupþia din fotbal sau finanþã-rile europene, organizarea licitaþiilorpentru obþinerea de contracte cu sta-tul, atât la nivel ministerial, cât ºi aladministraþiilor locale. Nici mãcar laevaziunea fiscalã sau transferul ºi spã-larea banilor.
Toate acestea nu mai revoltã pe ni-meni fãcând parte din cotidian. Despreacþiunea concertatã a nu ºtiu cãror for-
þe ostile capitalului românesc ºi a ex-ponenþilor acestuia nu vorbesc repor-tajele, aºa cum nu vorbesc despre vreoverificare a gestiunii financiare a su-cursalelor multinaþionalelor care ope-reazã în România pentru simplul mo-tiv cã astfel de verificãri nu existã.Atunci de ce sunt revoltat de subiecte-le reportajelor de care vorbesc?
Este ceea ce încerc sã explic în pagi-nile urmãtoare. Sper sã pot sã realizezcâteva lucruri în capitolele prezenteicãrþi: primul, sã repun în lumina adevã-rului condiþiile economice în careRomânia a început transferul proprietã-þii statului privat; în al doilea rând sã ex-
plic necesitatea procesului amplu deprivatizare; al treilea motiv îl constituieevaluarea experienþei politice a noilorstructuri decidente din þara noastrã in-stalate dupã 1990; ºi nu în ultimul rândsã demontez teza profund greºitã cãRomânia, în procesul privatizãrii, a fostfuratã, prãdatã sau vândutã pe nimic.
Recunosc cã nu ºtiu dacã voi reuºiîntrucât în societatea româneascã s-aîmpãmântenit credinþa cã tot ce s-a fã-cut în privatizare a fost greºit. Dar mãliniºteºte o maximã a lui Albert Einste-in: “este mult mai uºoarã dezintegrareaunui atom decât a unei prejudecãþi”.
(continuare în pagina 4)
Mircea Ursache
"Atât pe parcursul procesului de privatizare-postprivatizare, cât ºi dupã încheiereaacestuia, opinia publicã a fost «informatã» asupra unor aspecte evident negativece vizau, fie preþul «derizoriu» la care s-ar fi realizat privatizarea ºi transferul dreptu-lui de proprietate, fie neurmãrirea ºi neglijenþa statului faþã de îndeplinirea decãtre cumpãrãtori a întregului pachet de obligaþii postprivatizare. Nici unanici alta din aceste douã abordãri nu este nici pe departe realã".
Ilustraþie de MAKE
Bursa dinArabiaSauditã,pregãtitã depropria listareîn 2021-2022l Planul ofertei publiceiniþiale va fi anunþat anulacesta, potrivit CEO-uluipieþei saudite, KhalidAl-Hussanl Cea mai marelistare de la Tadawul a fost,în 2020, a companiei Dr.Sulaiman Al Habib MedicalServices, care a atras 698,6milioane de dolari
Bursa de Valori Tadawul dinArabia Sauditã se pregãteºtesã se listeze în 2021 sau 2022,iar planul propriei oferte pu-
blice iniþiale (IPO) va fi publicat anulacesta, conform afirmaþiilor fãcutesãptãmâna trecutã de CEO-ul pieþei,Khalid Abdullah Al-Hussan, citat deReuters.
De asemenea, calendarul vânzãriide acþiuni planificate va fi anunþat anulacesta, potrivit lui Khalid AbdullahAl-Hussan.
În decembrie anul trecut, Bursa Ta-dawul a informat cã intenþioneazã sãînceapã pregãtirea propriei listãri, lan-sarea fiind aºteptatã în urmãtorii doiani. Al-Hussan a declarat atunci, citatde Bloomberg, cã 2020 a fost “un anexcepþional” pentru piaþa sauditã, iaraceasta “a reacþionat proactiv” laimpactul pandemiei de coronavirus.
Amintim cã, în 2019, oferta publicãiniþialã a companiei petroliere de statSaudi Aramco a susþinut propulsareabursei Regatului, Tadawul, în rândulprimelor zece pieþe de acþiuni dinlume, cu o evaluare de 2,4 trilioane dedolari, conform raportului anual alpieþei. IPO-ul record al Aramco, care aînceput de la 25,6 miliarde de dolari,iar ulterior, dupã exercitarea unei op-þiuni de supra-alocare, a ajuns la 29,4miliarde de dolari, a fost unul dintr-oserie de evenimente care au susþinutcreºterea dimensiunii bursei Regatu-lui. Aceasta s-a plasat, astfel, pe loculal nouãlea în lume, în 2019.
Alte cinci listãri au atras încã 4,67miliarde de dolari (17,5 miliarde deriali), ducând numãrul total al compa-niilor listate la Tadawul la 199 în 2019,an în care Bursa Tadawul a fost inclusãîn indicele MSCI al pieþelor emergenteºi în S&P Dow Jones EmergingMarkets.
A.V.(continuare în pagina 12)
