12 pagini

n Educaþie: stoc de 37 de milioane de mãºtipentru elevi

PAGINA 10

n Echipa deceniului a fost stabilitã de Federaþia deIstorie ºi Statisticã a Fotbalului

PAGINA 10

n DAN SCHWARTZ, MANAGINGPARTNER RSM ROMANIA:“Domeniul imobiliar nu este nicipierzãtor, nici câºtigãtor alpandemiei“

PAGINA

5 lei Luni, 1 februarie 2021, nr. 21 (6801), anul XXXn DEZASTRU ÎN SÃNÃTATE / Spitalul, cimitirul

zilelor noastrePAGINA 3

n Dobânda pe termen lung a României continuãevoluþia descendentã spre minimul istoric din2015

PAGINA 9

n Economia germanã a evitatrecesiunea în ultimeletrei luni din 2020

PAGINA 12

GRAM AUR = 240,0865 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5231 RON EURO = 4,8743 RON DOLAR = 4,0209 RON

Rãzboi valutar contracetãþeanului european

Oficiali ai Bãncii CentraleEuropene au venit recentîn faþa presei cudeclaraþii care punsub semnul între-bãrii “valoarea deadevãr” a declara-

þiilor preºedintelui instituþiei,Christine Lagarde.

În cadrul conferinþelor depresã organizate dupã ºedinþelede politicã monetarã din ultimele luni,doamna Lagarde s-a confruntat, apro-ape invariabil, cu întrebãri despre ac-þiunile bãncii în ceea ce priveºte cursul

de schimb al monedei unice.Rãspunsul era la fel de invariabil:

BCE nu þinteºte cursul deschimb.

Se pare aprecierea euro dinultima perioadã a condus celpuþin la schimbarea unor opiniiîn cadrul instituþiei, chiar dacãacþiunile deschise pentru depre-cierea monedei unice încã selasã aºteptate, deoarece riscã sã

alimenteze o nouã intensificare a rãz-boaielor valutare la nivel global.

Rãzboiul valutar, cunoscut ºi subnumele “depreciere competitivã’, pre-

supune existenþa unor etape succesivede depreciere a monedelor naþionaleîntre parteneri comerciali, astfel încâtratele de schimb sã fie favorabile pro-ducãtorilor interni.

Într-un interviu recent acordat tele-viziunii Bloomberg, Klaas Knot, gu-vernatorul Bãncii Naþionale a Þãrilorde Jos ºi membru al Consiliului guver-natorilor BCE, a declarat cã banca di-spune de toate instrumentele necesare,inclusiv noi reduceri ale dobânzilor depoliticã monetarã, pentru a prevenicontinuarea procesului de apreciere amonedei unice.

În opinia lui Knot, aprecierea euroare un rol important în “subminarea in-flaþiei”, adicã în menþinerea acesteiacu mult sub þinta de circa 2% urmãritãde BCE.

Declaraþia oficialului BCE a condusla deprecierea semnificativã a eurofaþã de dolar, de la circa 1,217USD/EUR pânã la 1,206 USD/EUR(vezi graficul).

Bloomberg scrie cã aprecierea eurofaþã de dolar cu aproape 9% în ultimulan “pune presiune asupra inflaþiei prinreducerea preþurilor importurilor ºi po-ate tempera creºterea economicã prin

scãderea competitivitãþii exporturilor”.Pentru Ulrich Leuchtmann, director

de strategie valutarã la Commerzbank,precizãrile guvernatorului Knot pot fiinterpretate “doar ca o declaraþie defacto a rãzboiului valutar”.

În opinia sa “nu existã nicio scuzãpentru manipularea cursului euro-do-lar, cel puþin nu din partea unei bãncicentrale care a promis exact contra-riul”, mai ales cã “un astfel de compor-tament poate genera rãspunsuri dinpartea altor bãnci centrale ºi se poateajunge la un rãzboi valutar”.

(continuare în pagina 12)

Start pentru sezonul raportãrilorpreliminare aferenteanului trecut, la BVBl Electrica ºi Transelectrica, între companiile de la care brokerii au aºteptãri pozitiveprivind rezultatele financiare

Sezonul raportãrilor financiare preliminare pentruanul trecut începe sãptãmâna aceasta la Bursa de Va-lori Bucureºti, OMV Petrom fiind prima companiecare se va prezenta în faþa investitorilor cu rezultatele

aferente lui 2020, în data de 4 februarie.Afost un an aflat puternic sub influenþa pandemiei de Co-

vid-19, ce a dus la blocarea temporarã a unor pãrþi impor-tante din economie, dar brokerii cred existã companii carevor surprinde pozitiv investitorii atât prin rezultate cât ºi di-stribuþiile de dividende cãtre acþionari.

Marcel Murgoci, Estinvest: “Probabil cã unfactor important aflat la baza creºterii pieþeinoastre din ultima lunã este legat deaºtepãrile pentru dividende”

Marcel Murgoci, director de operaþiuni în cadrul casei debrokeraj Estinvest, ne-a declarat: “Rezultatele financiarepreliminare anuale sunt urmãrite cu interes de investitori, înprimul rând pentru cã dau indicii despre dividendele pe care

ar putea sã le acorde companiile. Vedem cã în ultima lunã,preþurile principalelor acþiuni de la BVB au tot crescut, une-ori în discordanþã cu evoluþiile din pieþele externe. Probabilcã un factor important care a stat la baza acestei creºteri þinede aºteptãrile privind raportãrile financiare ale companiilorºi distribuþia de dividende”.

Este o afirmaþie care vine în condiþiile în care, de la înce-putul anului, indicele BET-XT, ce reflectã parcursul celormai lichide 25 de acþiuni de la bursa noastrã, a urcat cu circa5,2%, faþã de o scãdere de 1,1% a indicelui pan-europeanSTOXX 600.

Brokerul de la Estinvest a adãugat: “În general, investito-rii urmãresc societãþile care au o politicã clarã privind divi-dendele, iar aici sunt câteva lucruri destul de evidente. Înprimul rând sunt societãþile deþinute majoritar de stat, caresunt obligate prin lege sã distribuie o anumitã cotã de profitsub formã de dividende”.

ANDREI IACOMI(continuare în pagina 4)

CÃLIN

RECHEA

ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA

Condiþiile economice aleprivatizãrii (5)

Multe dintre spaþiile dedicatemass-media procesului deprivatizare din România potconduce la concluzia de ma-

nipulare a informaþiilor. Mai grav estecã este posibilã joaca de informare apopulaþiei profitând de amnezia gene-ralã a celor care îºi petrec mult timp înfaþa ecranelor. Sã nu credeþi cã repor-tajele, întrucât vorbesc de veritabileseriale difuzate cu mici excepþii înacelaºi registru de abordare, se referãla învãþãmânt, sãnãtate, violenþã, acci-dente, restituirea proprietãþilor confi-scate, corupþia din fotbal sau finanþã-rile europene, organizarea licitaþiilorpentru obþinerea de contracte cu sta-tul, atât la nivel ministerial, cât ºi aladministraþiilor locale. Nici mãcar laevaziunea fiscalã sau transferul ºi spã-larea banilor.

Toate acestea nu mai revoltã pe ni-meni fãcând parte din cotidian. Despreacþiunea concertatã a nu ºtiu cãror for-

þe ostile capitalului românesc ºi a ex-ponenþilor acestuia nu vorbesc repor-tajele, aºa cum nu vorbesc despre vreoverificare a gestiunii financiare a su-cursalelor multinaþionalelor care ope-reazã în România pentru simplul mo-tiv cã astfel de verificãri nu existã.Atunci de ce sunt revoltat de subiecte-le reportajelor de care vorbesc?

Este ceea ce încerc sã explic în pagi-nile urmãtoare. Sper sã pot sã realizezcâteva lucruri în capitolele prezenteicãrþi: primul, sã repun în lumina adevã-rului condiþiile economice în careRomânia a început transferul proprietã-þii statului privat; în al doilea rând sã ex-

plic necesitatea procesului amplu deprivatizare; al treilea motiv îl constituieevaluarea experienþei politice a noilorstructuri decidente din þara noastrã in-stalate dupã 1990; ºi nu în ultimul rândsã demontez teza profund greºitã cãRomânia, în procesul privatizãrii, a fostfuratã, prãdatã sau vândutã pe nimic.

Recunosc cã nu ºtiu dacã voi reuºiîntrucât în societatea româneascã s-aîmpãmântenit credinþa cã tot ce s-a fã-cut în privatizare a fost greºit. Dar mãliniºteºte o maximã a lui Albert Einste-in: “este mult mai uºoarã dezintegrareaunui atom decât a unei prejudecãþi”.

(continuare în pagina 4)

Mircea Ursache

"Atât pe parcursul procesului de privatizare-postprivatizare, cât ºi dupã încheiereaacestuia, opinia publicã a fost «informatã» asupra unor aspecte evident negativece vizau, fie preþul «derizoriu» la care s-ar fi realizat privatizarea ºi transferul dreptu-lui de proprietate, fie neurmãrirea ºi neglijenþa statului faþã de îndeplinirea decãtre cumpãrãtori a întregului pachet de obligaþii postprivatizare. Nici unanici alta din aceste douã abordãri nu este nici pe departe realã".

Ilustraþie de MAKE

Bursa dinArabiaSauditã,pregãtitã depropria listareîn 2021-2022l Planul ofertei publiceiniþiale va fi anunþat anulacesta, potrivit CEO-uluipieþei saudite, KhalidAl-Hussanl Cea mai marelistare de la Tadawul a fost,în 2020, a companiei Dr.Sulaiman Al Habib MedicalServices, care a atras 698,6milioane de dolari

Bursa de Valori Tadawul dinArabia Sauditã se pregãteºtesã se listeze în 2021 sau 2022,iar planul propriei oferte pu-

blice iniþiale (IPO) va fi publicat anulacesta, conform afirmaþiilor fãcutesãptãmâna trecutã de CEO-ul pieþei,Khalid Abdullah Al-Hussan, citat deReuters.

De asemenea, calendarul vânzãriide acþiuni planificate va fi anunþat anulacesta, potrivit lui Khalid AbdullahAl-Hussan.

În decembrie anul trecut, Bursa Ta-dawul a informat cã intenþioneazã sãînceapã pregãtirea propriei listãri, lan-sarea fiind aºteptatã în urmãtorii doiani. Al-Hussan a declarat atunci, citatde Bloomberg, cã 2020 a fost “un anexcepþional” pentru piaþa sauditã, iaraceasta “a reacþionat proactiv” laimpactul pandemiei de coronavirus.

Amintim cã, în 2019, oferta publicãiniþialã a companiei petroliere de statSaudi Aramco a susþinut propulsareabursei Regatului, Tadawul, în rândulprimelor zece pieþe de acþiuni dinlume, cu o evaluare de 2,4 trilioane dedolari, conform raportului anual alpieþei. IPO-ul record al Aramco, care aînceput de la 25,6 miliarde de dolari,iar ulterior, dupã exercitarea unei op-þiuni de supra-alocare, a ajuns la 29,4miliarde de dolari, a fost unul dintr-oserie de evenimente care au susþinutcreºterea dimensiunii bursei Regatu-lui. Aceasta s-a plasat, astfel, pe loculal nouãlea în lume, în 2019.

Alte cinci listãri au atras încã 4,67miliarde de dolari (17,5 miliarde deriali), ducând numãrul total al compa-niilor listate la Tadawul la 199 în 2019,an în care Bursa Tadawul a fost inclusãîn indicele MSCI al pieþelor emergenteºi în S&P Dow Jones EmergingMarkets.

A.V.(continuare în pagina 12)