GRAM AUR = 245,3339 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5090 RON … · GRAM AUR = 245,3339 RON FRANC ELVEÞIAN...

1
GRAM AUR = 245,3339 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5090 RON EURO = 4,9232 RON DOLAR = 4,0392 RON 12 pagini n Preþurile producãtorilor industriali din China au crescut cu un ritm record în luna mai PAGINA 9 n Unsprezece instituþii autohtone, prezente în QS World University Rankings PAGINA 10 n Obiceiurile online dobândite în pandemie nu se ”vindecã” PAGINA 10 n Deficitul comercial se intensificã ºi ajunge la 7,1 miliarde de euro dupã primele patru luni ale anului PAGINA 9 5 lei Joi, 10 iunie 2021, nr. 110 (6890), anul XXX n Negocieri eºuate la Uzina Automecanica Moreni PAGINA 3 n UN NOU TERMEN ÎN DOSARUL COMVEX / Tribunalul Constanþa - blocat în excepþii, abþineri ºi recuzãri PAGINA 3 n MÃSURA 3, NUMAI PE REACT-EU / Banii pentru granturi pentru investiþii, mutaþi la mãsura 2 PAGINA 12 n LEGE / Ziua Independenþei Naþionale, sãrbãtoritã pe 10 mai PAGINA 12 REPREZENTANÞII TRANSGAZ: “Orice formã de colaborare între bursele regionale nu poate fi decât avantajoasã” O rice formã de colaboare între bursele regionale nu poate fi decât avantajoasã, ne-au tran- smis, ieri, reprezentanþii Tran- sgaz (TGN), în urma Conferinþei BURSA dedicatã cooperãrii regionale între pieþele de capital, desfãºuratã la fi- nele lunii trecute. Oficialii transportatorului de gaze na- turale ne-au spus: “Considerãm cã eveni- mentul cu tema «Posibilitãþi de coopera- re între bursele de valori din Centrul ºi Estul Europei», organizat de Grupul de presã BURSA, în parteneriat cu Asocia- þia Brokerilor, a adus în prim plan utilita- tea unei construcþii paneuropene. În cali- tate de emitent de valori mobiliare pe piaþa reglementatã administratã de Bursa de Valori Bucureºti, SNTGN Transgaz SA apreciazã cã o piaþã puternicã ºi capi- talizatã este beneficã pentru toþi emitenþii ºi orice formã de colaborare între bursele regionale nu poate fi decât avantajoasã”. La conferinþã au luat cuvântul repre- zentanþi a zece burse din regiunea noa- strã sau din apropiere: Viena, Varºovia, Budapesta, Sofia, Belgrad, Zagreb, Ljubljana, Tirana, Istanbul ºi Bucureºti. Privite în ansamblu, sunt burse a cãror capitalizare raportatã la PIB este mai re- dusã decât cea a burselor din Europa de Vest, iar valoarea tranzacþiilor este mult mai redusã. De pildã în Polonia, piaþa cu cel mai accelerat ritm de creºtere din zona noastrã, nivelul capitalizãrii com- paniilor raportat la PIB era de 25,5% în 2019, în Ungaria de 20,1%, iar în Rom- ânia de doar 10,4%. Spre comparaþie, ca- pitalizarea companiilor burselor din Zona Euro faþã de PIB era de 54,6% în 2018, conform datelor Bãncii Mondiale. S.B. (continuare în pagina 4) CCR: Decizie amânatã privind constituþionalitatea legii dãrii în platã C urtea Constituþionalã a României (CCR) a amânat, ieri, încã o datã, pentru 16 iunie, pronunþarea cu privire la sesizarea legatã de con- stituþionalitatea legii dãrii în platã (legea 55/2020). Dezbaterea cu privire la acest act nor- mativ a avut loc în ºedinþa CCR din 20 aprilie, dupã ce mai multe bãnci ºi IFN-uri au sesizat Curtea cu privire la eventuale obiecþii de neconstituþionalitate. Avocatul Alexandra Ianul (fostã Bu- rada) a precizat atunci cã, dintre toate cri- ticile aduse de bãnci, chestiunea spinoa- sã rãmâne aceea potrivit cãreia, în opinia instituþiilor bancare, trebuia sã existe un aviz al Bãncii Naþionale a României pen- tru ca aceastã lege sã fie adoptatã. Avo- caþii clienþilor au susþinut cã nu era necesar un astfel de aviz. Avocatul Alexandra Ianul a arãtat re- cent, într-un interviu video acordat ziaru- lui BURSA, cã ceea ce este important la aceastã lege este cã ea nu presupune ca, atunci când obþine câºtig de cauzã în in- stanþã, debitorul sã-ºi dea casa în locul da- toriei, ci judecãtorul stabileºte reechili- brarea contractului de credit, prin reduce- rea cursului, printr-o conversie în lei, etc. Pentru cei care doresc sã plãteascã la o va- loare echitabilã ratele bancare, se va soli- cita soluþia reechilibrãrii, iar modificarea dispusã trebuie sã îndeplineascã din punct de vedere formal toate cerinþele, inclusiv partea de convocare a bãncii la notar în vederea încheierii actului de dare în platã. Însã tot legea spune cã, în situaþia în care nu te prezinþi, notificarea se anuleazã. Astfel, aceastã lege nu este un instrument prin care doar dai casa bãncii, a precizat avocatul Alexandra Ianul. Legea dãrii în platã a mai fost supusã unui control a priori de constituþionalita- te, în urma unei sesizãri a parlamentari- lor USR ºi PNL, dar CCR, prin decizia nr. 731/2019, a declarat cã proiectul este constituþional, exceptând pragul de 20% de variaþie de curs valutar, care poate fi considerat compatibil cu Constituþia doar cu condiþia ca variaþia de curs valu- tar sã fie mai gravã ºi sã aibã persistenþã în timp, a arãtat avocatul Gheorghe Piperea. I.GHE. (continuare în pagina 4) Bursa din Shanghai a atras cele mai multe listãri din lume, în 2020 l 233 de IPO-uri s-au derulat pe aceastã piaþã anul trecut, cu 89% mai mult faþã de 2019 l Sumele obþinute din oferte: 54,38 miliarde de dolari, de asemenea în creºtere anualã cu 89% U n total de 233 de companii s-au listat anul trecut la Bursa de Va- lori din Shanghai (Shanghai Stock Exchange - SSE), ceea ce plaseazã piaþa chinezã pe primul loc la nivel mondial dupã numãrul ofertelor publice iniþiale (IPO) atrase, conform publicaþiei digitale The Paper, care cite- azã un raport al SSE. Raportul Bursei de Valori din Shan- ghai aratã cã, în 2020, cele 233 de com- panii care au debutat pe bursã au atras un total de 347,7 miliarde de yuani (54,38 miliarde de dolari), atât numãrul societã- þilor listate, cât ºi banii obþinuþi prin IPO-uri înregistrând o creºtere cu 89% faþã de anul precedent. Dintre aceste companii, 145 au fost listate pe piaþa de- stinatã firmelor tehnologice, cunoscutã drept Star Market, care au atras 222,6 miliarde de yuani. Pe acest segment, nu- mãrul IPO-urilor a sporit cu 107% faþã de 2019, iar sumele atrase - cu 170%. Conform sursei, 88 de companii au fost listate pe piaþa principalã de la Shan- ghai, care au strâns 125,1 miliarde de yuani, mai mult cu 66% (ca numãr), re- spectiv 23% (în privinþa sumei) faþã de anul precedent. Raportul precizeazã cã, în clasamen- tul pe 2020 al Federaþiei Mondiale a Bur- selor, SSE se situeazã pe primul loc mon- dial dupã numãrul de IPO-uri lansate ºi a fondurilor strânse. Amintim cã, în luna aprilie, unele sur- se citate de Reuters spuneau sã statul chi- nez are în vedere înfiinþarea unei noi bur- se cu scopul sã atragã firmele autohtone listate în strãinãtate ºi sã consolideze sta- tutul global al pieþelor sale de acþiuni. Po- trivit acestora, Consiliul de Stat al þãrii i-a cerut autoritãþii de reglementare din domeniu sã realizeze studii cu privire la modul de proiectare a bursei care sã vize- ze firmele chinezeºti listate pe pieþele din exterior, precum Hong Kong ºi Statele Unite. A.V. (continuare în pagina 12) ASF interpreteazã ºi aplicã legea în funcþie de persoane ºi conjuncturi l Cu toate cã a mai aplicat Legea societãþilor comerciale în cazul SIF-urilor, la SIF Muntenia, Autoritatea spune cã nu are competenþa sã o facã l ASF nu era de acord cu schema domnului Lakis dupã ce acesta a fost arestat de DIICOT, dar acum se pare cã ºi-a schimbat pãrerea A ºa cum am mai scris, dom- nii Najib El Lakis ºi Bog- dan Drãgoi conduc SIF Banat- Criºana (SIF1) ºi SIF Muntenia (SIF4) fãrã acordul investitorilor ace- stor fonduri. Împreunã cu alþi acþionari la SIF-uri am tot arãtat cum s-a petrecul acest lucru, dar cred cã este util sã ne uitãm ºi de unde a pornit totul. În anul 2012, când domnul Lakis a ajuns la SIF1, a pus la cale o schemã pentru obþinerea controlului, considera- tã la acea vreme ilegalã. Pentru acest lu- cru a fost arestat în 2014, iar ulterior condamnat pentru mai multe fapte pe- nale, inclusiv pentru manipularea pieþei de capital. Dupã acest episod, îl regãsim pe domnul Lakis tot la SIF1, acum în postura de consilier al directorului ge- neral, domnul Bogdan Drãgoi. Avem un consilier care, probabil, l-a numit în funcþie pe cel pe care îl consiliazã. Mai mult decât atât, fiul domnului Lakis face parte din mai multe Consilii de Admini- straþie ale unor companii unde SIF1 are participaþii importante. Schema ilicitã a domnului Lakis este aplicatã în continuare nu numai la SIF1, ci ºi la SIF4 Schema ilicitã a domnului Lakis este aplicatã în continuare, de aceastã datã împreunã cu domnul Drãgoi, nu numai la SIF1, dar ºi la SIF4. Nu este nimic com- plicat: la fel ca înainte de 2014, banii SIF1, la care se adaugã acum ºi banii SIF4, sunt folosiþi de cãtre domnii Lakis ºi Drãgoi nu în interesul acþionarilor, aºa cum ar trebui sã procedeze administrato- rul unei companii publice, ci în interesul lor personal. Dânºii au continuat sã folo- seascã banii investitorilor pentru a cum- pãra acþiuni proprii (acþiuni SIF1 ºi SIF4) prin niºte entitãþi comerciale interpuse. În urmã cu ºapte ani, domnul Lakis a fost arestat, printre altele, ºi pentru aceastã faptã. Acum însã schema a cãpãtat o cu totul altã amploare. BEN MADADI (continuare în pagina 4)

Transcript of GRAM AUR = 245,3339 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5090 RON … · GRAM AUR = 245,3339 RON FRANC ELVEÞIAN...

Page 1: GRAM AUR = 245,3339 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5090 RON … · GRAM AUR = 245,3339 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5090 RON EURO = 4,9232 RON DOLAR = 4,0392 RON 12 pagini nPreþurile producãtorilor

GRAM AUR = 245,3339 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5090 RON EURO = 4,9232 RON DOLAR = 4,0392 RON

12 pagini

n Preþurile producãtorilor industriali din China aucrescut cu un ritm record în luna mai PAGINA 9

n Unsprezece instituþii autohtone, prezente înQS World University Rankings PAGINA 10

n Obiceiurile online dobândite în pandemie nu se”vindecã” PAGINA 10

n Deficitul comercial se intensificãºi ajunge la 7,1 miliarde deeuro dupã primele patru luniale anului

PAGINA 9

5 lei Joi, 10 iunie 2021, nr. 110 (6890), anul XXX

n Negocieri eºuate la Uzina AutomecanicaMoreni PAGINA 3

n UN NOU TERMEN ÎN DOSARUL COMVEX /Tribunalul Constanþa - blocat în excepþii,abþineri ºi recuzãri

PAGINA 3

n MÃSURA 3, NUMAI PE REACT-EU / Baniipentru granturi pentru investiþii, mutaþila mãsura 2

PAGINA 12

n LEGE / Ziua Independenþei Naþionale,sãrbãtoritã pe 10 mai

PAGINA 12

REPREZENTANÞII TRANSGAZ:

“Orice formã decolaborare între burseleregionale nu poate fidecât avantajoasã”

Orice formã de colaboare întrebursele regionale nu poate fidecât avantajoasã, ne-au tran-smis, ieri, reprezentanþii Tran-

sgaz (TGN), în urma ConferinþeiBURSA dedicatã cooperãrii regionaleîntre pieþele de capital, desfãºuratã la fi-nele lunii trecute.

Oficialii transportatorului de gaze na-turale ne-au spus: “Considerãm cã eveni-mentul cu tema «Posibilitãþi de coopera-re între bursele de valori din Centrul ºiEstul Europei», organizat de Grupul depresã BURSA, în parteneriat cu Asocia-þia Brokerilor, a adus în prim plan utilita-tea unei construcþii paneuropene. În cali-tate de emitent de valori mobiliare pepiaþa reglementatã administratã de Bursade Valori Bucureºti, SNTGN TransgazSAapreciazã cã o piaþã puternicã ºi capi-talizatã este beneficã pentru toþi emitenþiiºi orice formã de colaborare între bursele

regionale nu poate fi decât avantajoasã”.La conferinþã au luat cuvântul repre-

zentanþi a zece burse din regiunea noa-strã sau din apropiere: Viena, Varºovia,Budapesta, Sofia, Belgrad, Zagreb,Ljubljana, Tirana, Istanbul ºi Bucureºti.Privite în ansamblu, sunt burse a cãrorcapitalizare raportatã la PIB este mai re-dusã decât cea a burselor din Europa deVest, iar valoarea tranzacþiilor este multmai redusã. De pildã în Polonia, piaþa cucel mai accelerat ritm de creºtere dinzona noastrã, nivelul capitalizãrii com-paniilor raportat la PIB era de 25,5% în2019, în Ungaria de 20,1%, iar în Rom-ânia de doar 10,4%. Spre comparaþie, ca-pitalizarea companiilor burselor dinZona Euro faþã de PIB era de 54,6% în2018, conform datelor Bãncii Mondiale.

S.B.

(continuare în pagina 4)

CCR:

Decizie amânatã privindconstituþionalitatea legiidãrii în platã

Curtea Constituþionalã a României(CCR) a amânat, ieri, încã o datã,pentru 16 iunie, pronunþarea cuprivire la sesizarea legatã de con-

stituþionalitatea legii dãrii în platã (legea55/2020).

Dezbaterea cu privire la acest act nor-mativ a avut loc în ºedinþa CCR din 20aprilie, dupã ce mai multe bãnci ºi IFN-uriau sesizat Curtea cu privire la eventualeobiecþii de neconstituþionalitate.

Avocatul Alexandra Ianul (fostã Bu-rada) a precizat atunci cã, dintre toate cri-ticile aduse de bãnci, chestiunea spinoa-sã rãmâne aceea potrivit cãreia, în opiniainstituþiilor bancare, trebuia sã existe unaviz al Bãncii Naþionale a României pen-tru ca aceastã lege sã fie adoptatã. Avo-caþii clienþilor au susþinut cã nu eranecesar un astfel de aviz.

Avocatul Alexandra Ianul a arãtat re-cent, într-un interviu video acordat ziaru-lui BURSA, cã ceea ce este important laaceastã lege este cã ea nu presupune ca,atunci când obþine câºtig de cauzã în in-stanþã, debitorul sã-ºi dea casa în locul da-toriei, ci judecãtorul stabileºte reechili-brarea contractului de credit, prin reduce-

rea cursului, printr-o conversie în lei, etc.Pentru cei care doresc sã plãteascã la o va-loare echitabilã ratele bancare, se va soli-cita soluþia reechilibrãrii, iar modificareadispusã trebuie sã îndeplineascã din punctde vedere formal toate cerinþele, inclusivpartea de convocare a bãncii la notar învederea încheierii actului de dare în platã.Însã tot legea spune cã, în situaþia în carenu te prezinþi, notificarea se anuleazã.Astfel, aceastã lege nu este un instrumentprin care doar dai casa bãncii, a precizatavocatul Alexandra Ianul.

Legea dãrii în platã a mai fost supusãunui control a priori de constituþionalita-te, în urma unei sesizãri a parlamentari-lor USR ºi PNL, dar CCR, prin decizianr. 731/2019, a declarat cã proiectul esteconstituþional, exceptând pragul de 20%de variaþie de curs valutar, care poate ficonsiderat compatibil cu Constituþiadoar cu condiþia ca variaþia de curs valu-tar sã fie mai gravã ºi sã aibã persistenþãîn timp, a arãtat avocatul GheorghePiperea.

I.GHE.

(continuare în pagina 4)

Bursa din Shanghai aatras cele mai multelistãri din lume, în 2020l 233 de IPO-uri s-au derulat pe aceastã piaþã anul trecut, cu 89%mai mult faþã de 2019l Sumele obþinute din oferte: 54,38 miliardede dolari, de asemenea în creºtere anualã cu 89%

Un total de 233 de companii s-aulistat anul trecut la Bursa de Va-lori din Shanghai (ShanghaiStock Exchange - SSE), ceea ce

plaseazã piaþa chinezã pe primul loc lanivel mondial dupã numãrul ofertelorpublice iniþiale (IPO) atrase, conformpublicaþiei digitale The Paper, care cite-azã un raport al SSE.

Raportul Bursei de Valori din Shan-ghai aratã cã, în 2020, cele 233 de com-panii care au debutat pe bursã au atras untotal de 347,7 miliarde de yuani (54,38miliarde de dolari), atât numãrul societã-þilor listate, cât ºi banii obþinuþi prinIPO-uri înregistrând o creºtere cu 89%faþã de anul precedent. Dintre acestecompanii, 145 au fost listate pe piaþa de-stinatã firmelor tehnologice, cunoscutãdrept Star Market, care au atras 222,6miliarde de yuani. Pe acest segment, nu-mãrul IPO-urilor a sporit cu 107% faþãde 2019, iar sumele atrase - cu 170%.

Conform sursei, 88 de companii aufost listate pe piaþa principalã de la Shan-

ghai, care au strâns 125,1 miliarde deyuani, mai mult cu 66% (ca numãr), re-spectiv 23% (în privinþa sumei) faþã deanul precedent.

Raportul precizeazã cã, în clasamen-tul pe 2020 al Federaþiei Mondiale a Bur-selor, SSE se situeazã pe primul loc mon-dial dupã numãrul de IPO-uri lansate ºi afondurilor strânse.

Amintim cã, în luna aprilie, unele sur-se citate de Reuters spuneau sã statul chi-nez are în vedere înfiinþarea unei noi bur-se cu scopul sã atragã firmele autohtonelistate în strãinãtate ºi sã consolideze sta-tutul global al pieþelor sale de acþiuni. Po-trivit acestora, Consiliul de Stat al þãriii-a cerut autoritãþii de reglementare dindomeniu sã realizeze studii cu privire lamodul de proiectare a bursei care sã vize-ze firmele chinezeºti listate pe pieþele dinexterior, precum Hong Kong ºi StateleUnite.

A.V.

(continuare în pagina 12)

ASF interpreteazã ºiaplicã legea în funcþie depersoane ºi conjuncturil Cu toate cã a mai aplicat Legea societãþilor comerciale în cazul SIF-urilor, laSIF Muntenia, Autoritatea spune cã nu are competenþa sã o facã l ASF nu era de acordcu schema domnului Lakis dupã ce acesta a fost arestat de DIICOT, dar acum se pare cãºi-a schimbat pãrerea

Aºa cum am mai scris, dom-nii Najib El Lakis ºi Bog-dan Drãgoi conduc SIFBanat- Criºana (SIF1) ºiSIF Muntenia (SIF4) fãrãacordul investitorilor ace-stor fonduri. Împreunã cu

alþi acþionari la SIF-uri am tot arãtat cums-a petrecul acest lucru, dar cred cã esteutil sã ne uitãm ºi de unde a pornit totul.

În anul 2012, când domnul Lakis aajuns la SIF1, a pus la cale o schemãpentru obþinerea controlului, considera-

tã la acea vreme ilegalã. Pentru acest lu-cru a fost arestat în 2014, iar ulteriorcondamnat pentru mai multe fapte pe-nale, inclusiv pentru manipularea pieþeide capital. Dupã acest episod, îl regãsimpe domnul Lakis tot la SIF1, acum înpostura de consilier al directorului ge-neral, domnul Bogdan Drãgoi. Avem unconsilier care, probabil, l-a numit înfuncþie pe cel pe care îl consiliazã. Maimult decât atât, fiul domnului Lakis faceparte din mai multe Consilii de Admini-straþie ale unor companii unde SIF1 are

participaþii importante.

Schema ilicitã a domnului Lakis

este aplicatã în continuare nu

numai la SIF1, ci ºi la SIF4

Schema ilicitã a domnului Lakis esteaplicatã în continuare, de aceastã datãîmpreunã cu domnul Drãgoi, nu numai laSIF1, dar ºi la SIF4. Nu este nimic com-plicat: la fel ca înainte de 2014, baniiSIF1, la care se adaugã acum ºi baniiSIF4, sunt folosiþi de cãtre domnii Lakis

ºi Drãgoi nu în interesul acþionarilor, aºacum ar trebui sã procedeze administrato-rul unei companii publice, ci în interesullor personal. Dânºii au continuat sã folo-seascã banii investitorilor pentru a cum-pãra acþiuni proprii (acþiuni SIF1 ºi SIF4)prin niºte entitãþi comerciale interpuse.În urmã cu ºapte ani, domnul Lakis a fostarestat, printre altele, ºi pentru aceastãfaptã. Acum însã schema a cãpãtat o cutotul altã amploare.

BEN MADADI

(continuare în pagina 4)