Iancu Stavrositu vrea ca : ÎN INTERVALUL UNUI AN, Pe-al nostru … · 2015. 11. 10. · GRAM AUR =...
1
GRAM AUR = 196,8909 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,7655 RON EURO = 4,5339 RON DOLAR = 3,5474 RON Joi, 22 noiembrie 2012, nr. 225 (4833), anul XXII 16 pagini 2 lei Oficialii europeni nu s-au înþeles cu FMI pentru finanþarea Greciei Miniºtrii de Finanþe europeni nu au reuºit sã ajungã la un acord pri- vind reducerea datoriilor Greciei, la capãtul a 11 ore de discuþii, dupã ce s-au contrazis cu FMI pe tema solu- þiei de însãnãtoºire a finanþelor pu- blice ale statului elen. Statele credi- toare în frunte cu Germania au refu- zat sã dea mai mulþi bani sau sã ofere o reducere a datoriilor, iar miniºtrii de Finanþe nu au reuºit sã gãseascã suficiente fonduri din alte surse pen- tru reducerea datoriilor Greciei, care sunt pe cale sã atingã 190% din PIB în 2014. O nouã întâlnire a miniºtri- lor de Finanþe este posibil sã aibã loc pe 26 noiembrie. ªtirea despre eºecul discuþiilor, neaºteptat dupã ce preºedintele Eu- rogroup Jean-Claude Juncker a anti- cipat sãptãmâna trecutã o decizie de- finitivã, a dus la deprecierea euro cu 0,2%, la 1,2802 dolari pe unitate. Preþul aurului în creºtere, pe fondul achiziþiilor bãncilor centrale Cotaþiile futures la aur au crescut ieri dupã ce datele publicate de FMI au arãtat cã achiziþiile de aur ale bãn- cilor centrale din economiile emer- gente au crescut în luna octombrie. Uncia de aur cu livrare în luna de- cembrie a crescut ieri cu 1,90 dolari pânã la 1.725,50 dolari. Incertitudi- nile cu privire la situaþia din zona euro se aflã din nou pe agenda inve- stitorilor dupã ce miniºtrii de Finan- þe din zona euro nu au reuºit sã cadã de acord asupra eliberãrii unei noi tranºe din programul de ajutor destinat Greciei. (continuare în pagina 11) 5 948491 340012 3 3 8 4 0 n Radu Graþian Gheþea:“Restructurarea sistemului bancar va continua ºi în 2013” PAGINA 5 n Constantin Chircã: “Serviciile ar putea cântãri mai mult la calculul inflaþiei” PAGINA 14 n Cei mai mari escroci necunoscuþi din istoria recentã a Wall Street PAGINA 16 n 37 de firme, gata sã construiascã baza militarã de la Deveselu PAGINA 2 LA CINCIZECI DE ANI DE LA ÎNFIINÞARE, Proprietarul Ameropa: “Ne-am asumat rolul sã ghidãm Azomureº în viitor” l Magnatul Andreas Zivy a pregãtit investiþii majore în retehnologizare L umea se confruntã cu proble- ma hrãnirii unei populaþii în creºtere, astfel cã, în ultimii ani, oamenii au învãþat, din nou, im- portanþa agriculturii, iar producþia de îngrãºãminte redevine un subiect “la modã”, a subliniat, marþi, Andreas Zivy, preºedintele “Azomu- reº” Târgu Mureº, ºi proprietarul “Ameropa”, acþionarul majoritar al combinatului. “Ameropa a devenit din aceastã primãvarã proprietarul Azomureº ºi ne-am asumat rolul sã ghidãm aceastã companie în viitor”, a decla- rat Andreas Zivy, în ocazia împlinirii a 50 de ani de la înfiinþarea “Azomu- reº”. Domnia sa a adãugat cã “Azomu- reº” trebuie sã atingã standardele de mediu impuse la nivel european pânã în 2014, iar asta va presupune investiþii de peste 200 de milioane de dolari, trebuie sã atingã standarde de competitivitate internaþionalã în ceea ce priveºte consumul de energie ºi trebuie sã se focuseze pe piaþa lo- calã, astfel încât sã scadã cota de îngrãºãminte importate. Mihai Aniþei, direc- torul general al “Azo- mureº”, a pus accent pe susþinerea economiei naþionale: “Astãzi, marcãm atât împlinirea a ju- mãtate de secol de succes ºi profe- sionalism, cât ºi un salt important pe care ni-l propunem în viitorul apro- piat: investiþii majore în retehnologi- zare, grijã sporitã pentru mediu ºi comunitate ºi susþinere solidã a eco- nomiei naþionale, prin internalizarea completã a fluxului de producþie”. ADINA ARDELEANU (continuare în pagina 13) EXCLUSIVITATE: ÎN INTERVALUL UNUI AN, Iancu Stavrositu vrea ca Sibex sã revinã pe profit operaþional l Administratorul care a primit cele mai multe voturi de la acþionari doreºte salvarea ºi reformarea bursei sibiene R evenirea Sibex la profit operaþional, în termen de un an, este þinta personalã a lui Iancu Stavrositu, cãruia acþionarii bursei sibiene i-au acordat un loc în Consiliul de Administraþie, în Adunarea generalã din 19 noiembrie. Iancu Stavrositu, preºedin- tele SSIF Interfinbrok Corpo- ration, a obþinut cele mai mul- te voturi din partea acþionari- lor, 61,28% din cei prezenþi. “Observatorii” Adunãrii l-au plasat pe Stavrositu în ta- bãra «Baloºan» (n.r. Bogdan Baloºan, acþionar care deþine 5% din Sibex), despre care s-a spus cã ºi-ar dori o lichidare controlatã a Bursei. Iancu Stavrositu ne-a decla- rat, însã, cã lumea poate sã vor- beascã orice, dar el vine cu planuri concrete de salvare ºi reformare a bursei sibiene. Domnia sa ne-a spus: “Le mulþu- mesc acþionarilor pentru încrederea pe care mi-au acordat-o, având în ve- dere cã am fost susþinut de o largã majoritate, însã este un lucru care mã ºi obligã. Apreciez atmosfera în care s-a desfãºurat AGA, deºi contex- tul nu este cel mai fericit (n.r. scandalul legat de fostul preºedinte Cristian Sima)”. Iancu Stavrositu este de pãrere cã AGA din 19 noiem- brie a fost o ºedinþã foarte constructivã, unde acþionarii au venit cu idei ºi propuneri. Referitor la punctul cel mai important de pe ordinea de zi, alegerile, Iancu Sta- vrositu a remarcat faptul cã acþionarii au ales un CA foar- te echilibrat, care are repre- zentanþi ai SIF-urilor, ai so- cietãþilor de servicii de inve- stiþii financiare ºi ai acþiona- rilor persoane fizice: “Acest lucru constituie premisele pentru ca CA-ul sã aibã susþi- nere din partea acþionarilor pentru demersurile din pe- rioada urmãtoare - de salvare ºi re- formare a Sibex”. ADINA ARDELEANU (continuare în pagina 11) În atenþia abonaþilor la ziarul “BURSA” Dacã sunteþi abonaþi la ziarul “BURSA” ºi nu aþi primit ziarul, vã rugãm sã ne contactaþi la nr. de te- lefon: 021.311.22.36/37 sau la adresa de e-mail: [email protected]. DEPARTAMENTUL DIFUZARE “BURSA” Pe-al nostru steag e scris stagflaþie I nstitutul Naþional de Statisticã a confirmat zilele trecute, ºi la ni- vel oficial, ceea ce majoritatea cetãþenilor ºtiau de luni bune. Rece- siunea economicã se prelungeºte pe termen nedefinit, iar speranþele sunt tot mai reduse nu pentru o redresare semnificativã, ci doar pentru o stabi- lizare a tendinþei negative. Mai mult, asistãm la o contracþie economicã pe fondul creºterii acce- lerate a preþurilor de consum. Feno- menul este cunoscut sub numele de stagflaþie ºi reprezintã cel mai teribil monstru dintre cei care populeazã coºmarurile bãncilor centrale. Speculatorii, seceta, cartofii sau ºocurile externe sunt þapii ispãºitori aduºi în faþa populaþiei, cu fervoarea unui Goebbels, de cãtre propagan- diºtii bãncilor naþionale. Ministrul Instruirii Populare ºi Pro- pagandei din Reichul na- zist a declarat cã “dacã spui o minciunã suficient de mare ºi o repeþi, oamenii vor ajunge sã o creadã”, sfãtuindu-i pe zeloºii sãi urmaºi ce trebuie sã facã: “Propaganda trebuie sã fie popularã, nu atractivã din punct de vedere intelec- tual. Nu este sarcina propagandei sã descopere adevãrurile intelectuale”. Cu aproape patru ani în urmã (n.a. articolul “L’ de la recesiune” din "BURSA", 09.02.2009) scriam cã varianta unei recesiuni sub forma li- terei “L” este cea mai probabilã pen- tru România, deoarece “guvernul este hotãrât sã menþinã o structurã economicã pro- fund dezechilibratã”, în condiþiile în care “cheltuie- lile vor trece fãrã rezultate, iar datoriile vor rãmâne in- tacte ºi fãrã surse de finan- þare”. Datoriile nu au rãmas, însã, intacte, ci au crescut foarte mult, pe fondul unor dificultãþi tot mai mari de finanþare ºi a contracþiei economice. Conform datelor oficiale ºi a celor mai optimi- ste prognoze privind creºterea eco- nomicã din 2012, în ultimii patru ani PIB-ul a înregistrat o contracþie de circa 4%, în condiþiile unei creºteri a preþurilor cu 21% (vezi grafic 1), pe fondul unei creºteri a numerarului din circulaþie cu peste 32%. Excesele monetare ale Bãncii Na- þionale din ultimii ani se vor vedea tot mai mult în perioada urmãtoare, chiar dacã producãtorii au încercat ºi încearcã sã-ºi conserve cota de piaþã prin modificãri nu foarte vizibile de preþ, dar foarte vizibile din punct de vedere al calitãþii ºi al cantitãþii. O tendinþã începutã de câtva timp, aceea a reducerii conþinutului produ- selor pe fondul unei menþineri a pre- þurilor, pare sã se fi accelerat în ulti- ma perioadã. (continuare în pagina 15) ROISS, OMV: “Resursele din Marea Neagrã, cheia viitorului economiei României ºi Europei” Recentele descoperiri în urma ex- plorãrilor OMV-Petrom din blocul off-shore Neptun indicã resurse im- portante de gaze ºi petrol în platoul românesc al Mãrii Negre. Compania mai are multe lucrãri de exploatare de efectuat pentru a confirma aceste resurse importante, dar Gerhard Roiss, preºedintele ºi directorul general al OMV, conside- rã cã exploatarea resurselor din Ma- rea Neagrã reprezintã cheia dezvol- tãrii viitoare a economiei României ºi a economiei europene. Domnia sa a declarat, ieri, la Lon- dra, cã gazul din Marea Neagrã poate fi adus în Europa prin Nabucco West, conductã de gaze care va alimenta consumatorii europeni ºi cu gaz din zona Mãrii Caspice. Nabucco West va fi conectat cu gazoductul TANAP, dezvoltat de Turcia ºi Azerbaidjan, astfel cã gazul din Marea Neagrã poa- te ajunge ºi în Turcia, o þarã cu o cerere în continuã creºtere de energie. ªeful OMV a menþionat cã planu- rile investiþionale ale companiei se vor concentra pe explorarea ºi pro- ducþia de þiþei ºi gaze din Marea Nea- grã ºi Marea Nordului. În câþiva ani, circa douã treimi din investiþiile anuale ale grupului austriac vor merge în aceastã direcþie. Descoperirile din blocul Neptun au încurajat grupul OMV sã preia, în parteneriat cu alþi investitori, activi- tatea de explorare în blocurile Khan Asparuk din Bulgaria ºi în blocurile Skifska din Ucraina. ALINA TOMA VEREHA Corespondenþã din Londra (continuare în pagina 13) Citiþi, în pagina 13, articolele „Roiss, OMV:«Europa are nevoie urgentã de o strategie energeticã pentru reducerea importurilor»” ºi „OMV: «Exploatarea gaze- lor din Marea Neagrã depinde de preþ»”. COMPANII CÃLIN RECHEA Hamas cãtre Israel: “Aþi deschis porþile Iadului!” l Confruntãrile militare - oportunitate pentru companii producãtoare de armament sã-ºi prezinte public o parte a produselor E xplozia care a avut loc, ieri, într-un autobuz, în Tel Aviv, în apropierea sediului arma- tei israeliene, complicã negocierile de pace dintre Israel ºi Hamas. Optsprezece persoane au fost rãnite, dintre care trei se aflã în stare gravã, potrivit poliþiei israeliene. Martorii au declarat cã au vãzut un bãrbat aruncând o geantã în autobuz cu pu- þin timp înainte de explozie. În urma atentatului, aviaþia milita- rã israelianã a autorizat ieri seara un raid aerian asupra “unui centru al operaþiunilor de informaþii Hamas” care funcþiona în mod deliberat într-o clãdire în care sunt instituþii de presã. Încã un copil palestinian a fost ucis. Ministrul de Interne al Israe- lului, Yitzhak Aharonovici, a declarat cã aten- tatul nu aduce nimic bun la di- scuþiile care au loc pentru în- cheierea unui armistiþiu. Reprezentanþii Hamas au lãudat atacul, evitând, însã, sã îºi asume res- ponsabilitatea pentru acesta. Pe pagina de Twitter a Brigãzilor al Qassam, ari- pa militarã a Hamas, scria cã armata israelianã a fost avertizatã cã “mâinile binecuvântate” ale luptãtorilor sãi vor ajunge la conducãtorii ºi soldaþii acesteia, oriunde s-ar afla. “Aþi deschis por- þile Iadului”, se mai arãta în me- sajul postat. Profesorul Vasile Similea- nu, directorul revistei "Geopolitica", ne-a declarat cã, deºi atentatul între- rupe dialogul, existã, în continuare, posibilitatea evitãrii unei invazii te- restre israeliene în Fâºia Gaza. Afir- maþiile ambelor tabere reprezintã de- claraþii politice, care trebuie luate ca atare, niciuna dintre pãrþi nedorind ca armata israelianã sã intre în fâºie, considerã domnia sa. Un rol foarte important în obþinerea unui dezno- dãmânt pozitiv îl joacã Egipt, a cãrui implicare este foarte bineve- nitã, ne-a mai precizat Vasile Simileanu. Atacul a venit în timp ce secretarul de stat al SUA, Hillary Rodham Clinton, purta discuþii cu premierul israelian, Beniamin Netan- yahu, precum ºi cu preºedin- tele Autoritãþii Palestiniene, Mahmoud Abbas. Agenda domniei sale cuprinde mai multe obiective, scrie The Wall Stre- et Journal, care citeazã oficiali ame- ricani. ALEXANDRU SÂRBU (continuare în pagina 11) LA ÎNCHIDEREA EDIÞIEI, În pofida recentelor evenimente în con- flictul israeliano-palestinian, care a înre- gistrat victime printre civili, în rândul israelienilor circula zvonul cã asearã, la ora 21:00 (ora Tel-Aviv), urma sã se în- cheie un acord pentru promovarea pãcii în zonã. BURSA a avut prioritate la publicarea in- formaþiei, afiºând-o pe site-ul www.bur- sa.ro la ora 18.52. Ulterior, agenþiile de presã strãine au confirmat informaþia.
Transcript of Iancu Stavrositu vrea ca : ÎN INTERVALUL UNUI AN, Pe-al nostru … · 2015. 11. 10. · GRAM AUR =...
-
GRAM AUR = 196,8909 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,7655 RON EURO = 4,5339 RON DOLAR = 3,5474 RON
Joi, 22 noiembrie 2012, nr. 225 (4833), anul XXII 16 pagini 2 lei
Oficialii europeni nu s-auînþeles cu FMI pentrufinanþarea Greciei
Miniºtrii de Finanþe europeni nuau reuºit sã ajungã la un acord pri-vind reducerea datoriilor Greciei, lacapãtul a 11 ore de discuþii, dupã ces-au contrazis cu FMI pe tema solu-þiei de însãnãtoºire a finanþelor pu-blice ale statului elen. Statele credi-toare în frunte cu Germania au refu-zat sã dea mai mulþi bani sau sã ofereo reducere a datoriilor, iar miniºtriide Finanþe nu au reuºit sã gãseascãsuficiente fonduri din alte surse pen-tru reducerea datoriilor Greciei, caresunt pe cale sã atingã 190% din PIBîn 2014. O nouã întâlnire a miniºtri-lor de Finanþe este posibil sã aibã locpe 26 noiembrie.
ªtirea despre eºecul discuþiilor,neaºteptat dupã ce preºedintele Eu-rogroup Jean-Claude Juncker a anti-cipat sãptãmâna trecutã o decizie de-finitivã, a dus la deprecierea euro cu0,2%, la 1,2802 dolari pe unitate.
Preþul aurului încreºtere, pe fondulachiziþiilor bãncilorcentrale
Cotaþiile futures la aur au crescutieri dupã ce datele publicate de FMIau arãtat cã achiziþiile de aur ale bãn-cilor centrale din economiile emer-gente au crescut în luna octombrie.Uncia de aur cu livrare în luna de-cembrie a crescut ieri cu 1,90 dolaripânã la 1.725,50 dolari. Incertitudi-nile cu privire la situaþia din zonaeuro se aflã din nou pe agenda inve-stitorilor dupã ce miniºtrii de Finan-þe din zona euro nu au reuºit sã cadãde acord asupra eliberãrii unei noitranºe din programul de ajutordestinat Greciei.
(continuare în pagina 11)
5 9 4 8 4 9 1 3 4 0 0 1 2 33840
n Radu Graþian Gheþea:“Restructurareasistemului bancar va continua ºi în 2013”
PAGINA 5
n Constantin Chircã: “Serviciile ar puteacântãri mai mult la calculul inflaþiei”
PAGINA 14
n Cei mai mari escrocinecunoscuþi din istoriarecentã a Wall Street
PAGINA 16
n 37 de firme, gatasã construiascã bazamilitarã de la Deveselu
PAGINA 2
LA CINCIZECI DE ANI DE LA ÎNFIINÞARE,
Proprietarul Ameropa:“Ne-am asumat rolul sãghidãm Azomureº în viitor”lMagnatul Andreas Zivy a pregãtit investiþiimajore în retehnologizare
Lumea se confruntã cu proble-ma hrãnirii unei populaþii încreºtere, astfel cã, în ultimiiani, oamenii au învãþat, din nou, im-portanþa agriculturii, iar producþiade îngrãºãminte redevine un subiect“la modã”, a subliniat, marþi,A n d r e a s Z i v y ,preºedintele “Azomu-reº” Târgu Mureº, ºiproprietarul “Ameropa”, acþionarulmajoritar al combinatului.
“Ameropa a devenit din aceastãprimãvarã proprietarul Azomureººi ne-am asumat rolul sã ghidãmaceastã companie în viitor”, a decla-rat Andreas Zivy, în ocazia împliniriia 50 de ani de la înfiinþarea “Azomu-reº”.
Domnia sa a adãugat cã “Azomu-reº” trebuie sã atingã standardele demediu impuse la nivel europeanpânã în 2014, iar asta va presupune
investiþii de peste 200 de milioane dedolari, trebuie sã atingã standarde decompetitivitate internaþionalã înceea ce priveºte consumul de energieºi trebuie sã se focuseze pe piaþa lo-calã, astfel încât sã scadã cota deîngrãºãminte importate.
Mihai Aniþei, direc-torul general al “Azo-mureº”, a pus accent
pe susþinerea economiei naþionale:“Astãzi, marcãm atât împlinirea a ju-mãtate de secol de succes ºi profe-sionalism, cât ºi un salt important pecare ni-l propunem în viitorul apro-piat: investiþii majore în retehnologi-zare, grijã sporitã pentru mediu ºicomunitate ºi susþinere solidã a eco-nomiei naþionale, prin internalizareacompletã a fluxului de producþie”.
ADINA ARDELEANU
(continuare în pagina 13)
EXCLUSIVITATE: ÎN INTERVALUL UNUI AN,
Iancu Stavrositu vrea caSibex sã revinã pe profitoperaþionall Administratorul care a primit cele mai multe voturi de la acþionaridoreºte salvarea ºi reformarea bursei sibiene
Revenirea Sibex laprofit operaþional,în termen de un an,este þinta personalã
a lui Iancu Stavrositu, cãruiaacþionarii bursei sibiene i-auacordat un loc în Consiliul deAdministraþie, în Adunareageneralã din 19 noiembrie.
Iancu Stavrositu, preºedin-tele SSIF Interfinbrok Corpo-ration, a obþinut cele mai mul-te voturi din partea acþionari-lor, 61,28% din cei prezenþi.
“Observatorii” Adunãriil-au plasat pe Stavrositu în ta-bãra «Baloºan» (n.r. BogdanBaloºan, acþionar care deþine5% din Sibex), despre care s-aspus cã ºi-ar dori o lichidarecontrolatã a Bursei.
Iancu Stavrositu ne-a decla-rat, însã, cã lumea poate sã vor-beascã orice, dar el vine cu planuriconcrete de salvare ºi reformare abursei sibiene.
Domnia sa ne-a spus: “Le mulþu-mesc acþionarilor pentru încrederea
pe care mi-au acordat-o, având în ve-dere cã am fost susþinut de o largãmajoritate, însã este un lucru care mãºi obligã.
Apreciez atmosfera în care s-a
desfãºurat AGA, deºi contex-tul nu este cel mai fericit (n.r.scandalul legat de fostulpreºedinte Cristian Sima)”.
Iancu Stavrositu este depãrere cã AGAdin 19 noiem-brie a fost o ºedinþã foarteconstructivã, unde acþionariiau venit cu idei ºi propuneri.
Referitor la punctul celmai important de pe ordineade zi, alegerile, Iancu Sta-vrositu a remarcat faptul cãacþionarii au ales un CAfoar-te echilibrat, care are repre-zentanþi ai SIF-urilor, ai so-cietãþilor de servicii de inve-stiþii financiare ºi ai acþiona-rilor persoane fizice: “Acestlucru constituie premiselepentru ca CA-ul sã aibã susþi-nere din partea acþionarilorpentru demersurile din pe-
rioada urmãtoare - de salvare ºi re-formare a Sibex”.
ADINA ARDELEANU
(continuare în pagina 11)
În atenþia abonaþilor la ziarul “BURSA”Dacã sunteþi abonaþi la ziarul “BURSA” ºi nu aþi
primit ziarul, vã rugãm sã ne contactaþi la nr. de te-lefon: 021.311.22.36/37 sau la adresa de e-mail:[email protected].
DEPARTAMENTUL DIFUZARE “BURSA”
Pe-al nostru steage scris stagflaþie
Institutul Naþional de Statisticã aconfirmat zilele trecute, ºi la ni-vel oficial, ceea ce majoritateacetãþenilor ºtiau de luni bune. Rece-siunea economicã se prelungeºte petermen nedefinit, iar speranþele sunttot mai reduse nu pentru o redresaresemnificativã, ci doar pentru o stabi-lizare a tendinþei negative.
Mai mult, asistãm la o contracþieeconomicã pe fondul creºterii acce-lerate a preþurilor de consum. Feno-menul este cunoscut sub numele destagflaþie ºi reprezintã cel mai teribilmonstru dintre cei care populeazãcoºmarurile bãncilor centrale.
Speculatorii, seceta, cartofii sauºocurile externe sunt þapii ispãºitoriaduºi în faþa populaþiei, cu fervoareaunui Goebbels, de cãtre propagan-diºtii bãncilor naþionale. MinistrulInstruirii Populare ºi Pro-pagandei din Reichul na-zist a declarat cã “dacã spuio minciunã suficient demare ºi o repeþi, oameniivor ajunge sã o creadã”,sfãtuindu-i pe zeloºii sãiurmaºi ce trebuie sã facã:“Propaganda trebuie sã fiepopularã, nu atractivã dinpunct de vedere intelec-tual. Nu este sarcina propagandei sãdescopere adevãrurile intelectuale”.
Cu aproape patru ani în urmã (n.a.articolul “L’ de la recesiune” din"BURSA", 09.02.2009) scriam cã
varianta unei recesiuni sub forma li-terei “L” este cea mai probabilã pen-tru România, deoarece “guvernul
este hotãrât sã menþinã ostructurã economicã pro-fund dezechilibratã”, încondiþiile în care “cheltuie-lile vor trece fãrã rezultate,iar datoriile vor rãmâne in-tacte ºi fãrã surse de finan-þare”.
Datoriile nu au rãmas,însã, intacte, ci au crescutfoarte mult, pe fondul unor
dificultãþi tot mai mari de finanþare ºia contracþiei economice. Conformdatelor oficiale ºi a celor mai optimi-ste prognoze privind creºterea eco-nomicã din 2012, în ultimii patru ani
PIB-ul a înregistrat o contracþie decirca 4%, în condiþiile unei creºteri apreþurilor cu 21% (vezi grafic 1), pefondul unei creºteri a numeraruluidin circulaþie cu peste 32%.
Excesele monetare ale Bãncii Na-þionale din ultimii ani se vor vedeatot mai mult în perioada urmãtoare,chiar dacã producãtorii au încercat ºiîncearcã sã-ºi conserve cota de piaþãprin modificãri nu foarte vizibile depreþ, dar foarte vizibile din punct devedere al calitãþii ºi al cantitãþii.
O tendinþã începutã de câtva timp,aceea a reducerii conþinutului produ-selor pe fondul unei menþineri a pre-þurilor, pare sã se fi accelerat în ulti-ma perioadã.
(continuare în pagina 15)
ROISS, OMV:
“Resursele din Marea Neagrã,cheia viitorului economieiRomâniei ºi Europei”
Recentele descoperiri în urma ex-plorãrilor OMV-Petrom din bloculoff-shore Neptun indicã resurse im-portante de gaze ºi petrol în platoulromânesc al Mãrii Negre.
Compania mai are multe lucrãride exploatare de efectuat pentru aconfirma aceste resurse importante,dar Gerhard Roiss, preºedintele ºidirectorul general al OMV, conside-rã cã exploatarea resurselor din Ma-rea Neagrã reprezintã cheia dezvol-tãrii viitoare a economiei Românieiºi a economiei europene.
Domnia sa a declarat, ieri, la Lon-dra, cã gazul din Marea Neagrã poatefi adus în Europa prin Nabucco West,conductã de gaze care va alimentaconsumatorii europeni ºi cu gaz dinzona Mãrii Caspice. Nabucco West vafi conectat cu gazoductul TANAP,dezvoltat de Turcia ºi Azerbaidjan,astfel cã gazul din Marea Neagrã poa-te ajunge ºi în Turcia, o þarã cu o cerereîn continuã creºtere de energie.
ªeful OMV a menþionat cã planu-rile investiþionale ale companiei sevor concentra pe explorarea ºi pro-ducþia de þiþei ºi gaze din Marea Nea-grã ºi Marea Nordului. În câþiva ani,circa douã treimi din investiþiileanuale ale grupului austriac vormerge în aceastã direcþie.
Descoperirile din blocul Neptunau încurajat grupul OMV sã preia, înparteneriat cu alþi investitori, activi-
tatea de explorare în blocurile KhanAsparuk din Bulgaria ºi în blocurileSkifska din Ucraina.
ALINA TOMA VEREHACorespondenþã din Londra
(continuare în pagina 13)
Citiþi, în pagina 13, articolele „Roiss,OMV:«Europa are nevoie urgentã de ostrategie energeticã pentru reducerea
importurilor»” ºi „OMV: «Exploatarea gaze-lor din Marea Neagrã depinde de preþ»”.
COMPANII
CÃLINRECHEA
Hamas cãtre Israel: “Aþi deschis porþile Iadului!”l Confruntãrile militare - oportunitate pentru companii producãtoare de armament sã-ºi prezinte public o parte a produselor
Explozia care a avut loc, ieri,într-un autobuz, în Tel Aviv,în apropierea sediului arma-tei israeliene, complicã negocierilede pace dintre Israel ºi Hamas.Optsprezece persoane au fost rãnite,dintre care trei se aflã în stare gravã,potrivit poliþiei israeliene. Martoriiau declarat cã au vãzut un bãrbataruncând o geantã în autobuz cu pu-þin timp înainte de explozie.
În urma atentatului, aviaþia milita-rã israelianã a autorizat ieri seara unraid aerian asupra “unui centru aloperaþiunilor de informaþii Hamas”care funcþiona în mod deliberatîntr-o clãdire în care sunt instituþii depresã. Încã un copil palestinian a fost
ucis.Ministrul de
Interne al Israe-lului, YitzhakAharonovici, adeclarat cã aten-tatul nu aducenimic bun la di-scuþiile care auloc pentru în-cheierea unuiarmistiþiu.
Reprezentanþii Hamas au lãudatatacul, evitând, însã, sã îºi asume res-ponsabilitateapentru acesta. Pepaginade Twitter a Brigãzilor al Qassam, ari-pa militarã a Hamas, scria cã armataisraelianã a fost avertizatã cã “mâinile
binecuvântate”ale luptãtorilorsãi vor ajunge laconducãtorii ºisoldaþii acesteia,oriunde s-ar afla.“Aþideschispor-þile Iadului”, semai arãta în me-sajul postat.
P ro feso ru lVasile Similea-
nu, directorul revistei "Geopolitica",ne-a declarat cã, deºi atentatul între-rupe dialogul, existã, în continuare,posibilitatea evitãrii unei invazii te-restre israeliene în Fâºia Gaza. Afir-maþiile ambelor tabere reprezintã de-
claraþii politice, care trebuie luate caatare, niciuna dintre pãrþi nedorindca armata israelianã sã intre în fâºie,considerã domnia sa. Un rol foarteimportant în obþinerea unui dezno-dãmânt pozitiv îl joacã Egipt, a cãruiimplicare este foarte bineve-nitã, ne-a mai precizat VasileSimileanu.
Atacul a venit în timp cesecretarul de stat al SUA,Hillary Rodham Clinton,purta discuþii cu premierulisraelian, Beniamin Netan-yahu, precum ºi cu preºedin-tele Autoritãþii Palestiniene,Mahmoud Abbas. Agendadomniei sale cuprinde mai
multe obiective, scrie The Wall Stre-et Journal, care citeazã oficiali ame-ricani.
ALEXANDRU SÂRBU
(continuare în pagina 11)
LA ÎNCHIDEREA EDIÞIEI,În pofida recentelor evenimente în con-flictul israeliano-palestinian, care a înre-gistrat victime printre civili, în rândulisraelienilor circula zvonul cã asearã, laora 21:00 (ora Tel-Aviv), urma sã se în-cheie un acord pentru promovarea pãciiîn zonã.BURSA a avut prioritate la publicarea in-formaþiei, afiºând-o pe site-ul www.bur-sa.ro la ora 18.52. Ulterior, agenþiile depresã strãine au confirmat informaþia.
![[Www.fisierulmeu.ro] Retetar Stavrositu - Editia 2004](https://static.fdocuments.net/doc/165x107/55cf995b550346d0339cf5d3/wwwfisierulmeuro-retetar-stavrositu-editia-2004.jpg)
