Drept Comunitar MaterialReferat

Nume :Jarca MihaiAn :IIIGrupa :IIProfesor :Lect.Dorel Motiu

LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR

1. Orice cetatean sau orice cetateana a Uniunii Europene are dreptul de a se deplasa si de a-si stabili resedinta n mod liber pe teritoriul statelor membre

2. Libertatea de circulatie si de sedere poate sa fie acordata, n conformitate cu Tratatul instituind Comunitatea Europeana, cetatenilor unor tari terte care domiciliaza legal pe teritoriul unui stat membru.

(Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale - Articolul 45)

I.Introducere Prin ncheierea Acordului de asociere la Uniunea Europeana (Acordul European), Romnia s-a angajat ireversibil pe calea integrarii europene. Strategia nationala de pregatire a aderarii Romniei la Uniunea Europeana, adoptata la Snagov n iunie 1995, a trasat etapele procedurale si actiunile ce urmau a fi ntreprinse n procesul de apropiere de structurile comunitare. Constienta fiind de existenta deficientelor si a ntrzierilor semnalate n Avizul Comisiei Europene (CE) din iulie 1997, Romnia a ncercat sa accelereze ritmul reformelor economice si institutionale. Statutul de candidat la aderare dobndit n urma Consiliului European de la Luxemburg si oficializat odata cu lansarea procesului de negocieri si aderare la Uniunea Europeana (UE) marcheaza un nou stadiu al relatiilor cu Uniunea si implica asumarea de responsabilitati sporite n ndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, n alinierea la normele si practicile comunitare. Parteneriatul de Aderare semnat de Romnia constituie actualmente elementul-cheie al strategiei consolidate de pre-aderare, enuntnd principiile, obiectivele si prioritatile de actionare si mobiliznd ntr-un cadru unic toate formele de asistenta comunitara. Aflata n faza de pregatire intensificata pentru aderare, Romnia participa activ la procesul de examen analitic al acquis-ului communautaire, al carui obiectiv l constituie armonizarea legislatiei interne cu normele comunitare. n 2000 au nceput efectiv negocierile de aderare, pe capitole, ale Romniei la Uniunea Europeana. Capitolul referitor la libera circulatie a persoanelor a nceput sa fie negociat abia n 2002, la Bruxelles, n cadrul primei Conferinte de Aderare. n dreptul comunitar, primele prevederi referitoare la libera circulatie a persoanelor apar n cadrul Tratatului de la Roma (1957), care stabileste "eliminarea, ntre statele membre, a obstacolelor n calea liberei 12 circulatii a persoanelor, serviciilor si capitalului" si statueaza faptul ca "n scopul aplicarii prezentului Tratat, si fara a aduce prejudicii vreunei prevederi speciale incluse n acesta, este interzisa orice discriminare pe motiv de nationalitate". Desi Tratatul de la Roma afirma datoria Comunitatii de a asigura libera circulatie a persoanelor, pna la sfrsitul anilor '80 eforturile depuse n acest sens au reusit sa reglementeze partial aspectele legate de libera circulatie a anumitor categorii de persoane: lucratorii si familiile acestora, furnizorii de servicii si agentii economici. Curtea Europeana de Justitie a jucat un rol extrem de important n consolidarea acestui proces, att prin semnalarea si eliminarea neclaritatilor, ct si prin semnalarea golurilor legislative. Libera circulatie a persoanelor n cadrul Comunitatii Europene a fost definita de Actul Unic European (1987) drept una dintre cele patru libertati fundamentale ale Pietei Interne . Acest nou statut a dus la accelerarea procesului de extindere a dreptului de libera circulatie asupra unor noi categorii de persoane (studenti, persoane ce nu depun activitati economice, dar au resurse suficiente de trai). Conceptul de cetatenie europeana a fost prima oara introdus prin Tratatul de la Maastricht (1993) prin care s-a acordat drept de libera circulatie si de libera rezidenta n interiorul Uniunii tuturor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Mai mult, Tratatul a plasat n domeniul de interes comun al statelor membre si politica referitoare la azil, problematica trecerii frontierelor externe si politica referitoare la imigratie (Titlul VI - cooperarea n domeniul justitiei si afacerilor interne, cunoscut si sub numele de al Treilea Pilon al UE). Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste aspecte n Tratatul de la Roma (Titlul IV - vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor) si a prevazut o perioada de 5 ani pna la momentul n care se vor aplica procedurile comunitare si n aceste domenii. 13 Prin politica sa, Uniunea Europeana are n vedere crearea unei zone europene de libertate, securitate si justitie n care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne, indiferent de nationalitate. n acelasi timp, se desfasoara un amplu proces de implementare a unor standarde comune n ceea ce priveste controlul la frontierele externe ale Uniunii si politicile de vize, azil si imigratie. Marea Britanie si Irlanda nu au acceptat sa ia parte la masurile din cadrul Titlului IV al Tratatului de la Roma, iar Danemarca va participa doar n cadrul masurilor referitoare la politica de vize. Libera circulatie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertati din cadrul pietei interne si a politicilor comunitare la nivelul Uniunii Europene, alaturi de libera circulatie a produselor, libera circulatie a serviciilor si libera circulatie a capitalurilor. Cetatenii europeni beneficiaza de dreptul fundamental de a se deplasa si de a se stabili unde doresc. Dar, pentru a fi cu adevarat n avantajul tuturor, libertatea de circulatie a persoanelor trebuie nsotita de un nivel corespunzator de securitate si justitie. La Amsterdam, aceasta dubla cerinta a fost nscrisa n Tratat sub forma nfiintarii progresive a unei zone de libertate, securitate si justitie. Abolirea controalelor la frontiera nu a fost nsa pe deplin nfaptuita n cadrul Uniunii. Obiectivul a fost realizat doar de cteva state membre n baza Conventiei de Implementare a Acordului Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata n vigoare la 26 martie 1995). Protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezinta unul dintre principiile de baza ale dreptului comunitar, dar nici Tratatul de la Roma, si nici Tratatul asupra Uniunii Europene, cunoscut si sub denumirea de Tratatul de la Maastricht, nu contin o lista a drepturilor fundamentale. Obiectivul demersurilor privind respectarea drepturilor omului n Uniune este acela de a asigura protejarea acestor drepturi n proiectarea, aplicarea si interpretarea legislatiei comunitare.n cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000), Consiliul UE, Parlamentul European si Comisia Europeana au semnat Carta Drepturilor Fundamentale, document ce aduce ntr-un cadru unic drepturile civile, politice, economice, sociale stipulate ntr-o serie de documente internationale, europene si nationale. Din punct de vedere al sferei subiectelor de drept, Carta nu face nici o deosebire ntre cetateni, ntrunind pentru prima data n cadrul unui document unic drepturile tuturor persoanelor care se gasesc n mod legal pe teritoriul Uniunii Europene. Articolul 15 alineatul 1 al Cartei vorbeste despre dreptul oricarui cetatean sau cetatene ai Uniunii de a avea libertatea de a cauta un serviciu, de a lucra, de a se stabili sau de a furniza servicii n orice stat membru. Tot acest articol, n alineatul 3 dispune ca rezidentii tarilor parti, care sunt autorizati sa munceasca pe teritoriul statelor membre, au dreptul la conditii de munca echivalente cu acelea de care beneficiaza cetatenii sau cetatenele Uniunii Europene . Carta cuprinde si importante elemente de supra-nationalitate, n special n legatura cu cetatenia europeana si consecintele sale. Astfel, n spiritul prevederilor Tratatului Uniunii europene, modificat la Amsterdam, se recunoaste dreptul de vot oricarui cetatean al Uniunii si dreptul de a fi ales n cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, n oricare stat 15 membru al Uniunii n aceleasi conditii ca si rezidentii acelui stat. n acelasi timp, toti cetatenii Uniunii Europene au dreptul sa circule liber n spatiul european, sa aiba acces la documente si sa se adreseze Mediatorului European pentru exercitarea dreptului de petitionare.

II. Acquis-ul comunitar n domeniul liberei circulatii a persoanelor Temeiul legal al liberei circulatii a persoanelor Libera circulatie a persoanelor este unul dintre obiectivele fundamentale prevazute n dispozitiile Tratatului de la Roma ce trebuie ndeplinit n vederea realizarii pietei comune. Esenta acestei libertati consta n eliminarea discriminarilor ntre cetatenii statului membru pe teritoriul caruia se afla acestia sau si desfasoara activitatea si cetatenii celorlalte state membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat. Aceste discriminari se pot referi la conditiile de intrare, deplasare, munca, angajare sau remuneratie. Prin asigurarea unui asemenea regim nediscriminatoriu se realizeaza libera circulatie a persoanelor n spatiul comunitar. Libera circulatie a persoanelor si eliminarea controalelor la frontierele interne constituie o parte a unui concept mult mai larg, cel de piata interna ce nu poate fi realizata n conditiile existentei unor frontiere interne si a restrictionarii circulatiei indivizilor. Sensul conceptului de libera circulatie a persoanelor a evoluat foarte mult de la momentul aparitiei sale. Primele prevederi legate de acest domeniu considerau individul doar ca agent economic - ca angajat sau furnizor de servicii. Conceptul initial s-a extins treptat pentru a cuprinde si aspectele legate de notiunea de cetatean al Uniunii, indiferent de orice dimensiune economica sau de diferente legate de nationalitate. Acest lucru se intentioneaza a se aplica si cetatenilor tertelor tari, pentru ca ulterior eliminarii controalelor la frontierele interne sa nu mai fie nevoie sa se verifice nationalitatea. 16 Baza legala a liberei circulatii a persoanelor este constituita de: Articolul 14 (7A) din Tratatul de la Roma, ce stabileste piata interna, acesta incluznd libera circulatie a persoanelor; Articolul 18 (8A) din Tratatul de la Roma, ce statueaza dreptul cetatenilor Uniunii de a circula si de a rezida liber pe teritoriul statelor membre; Articolul 61 (73I) din Tratatul de la Roma si urmatoarele, cuprinse sub Titlul IV (IIIA) Vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor; Articolul 45 din Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale.

III. Romnia n procesul de adoptare a acquis-ului n domeniul liberei circulatii a persoanelor

Dupa Consiliul European de la Luxemburg, din decembrie 1997, la care s-a luat decizia extinderii Uniunii catre sudul, centrul si estul Europei, procesul de armonizare legislativa, pna atunci limitat la domeniile pietei interne, s-a extins asupra ntregului acquis comunitar, n acelasi timp accelerndu-se ritmul armonizarii. De asemenea, Consiliul European de la Luxemburg si-a adus o contributie majora la definirea unei maniere sistematice de aliniere a legislatiei tarilor candidate la legislatia Uniunii Europene, prin lansarea unui exercitiu de examinare analitica (screening) a preluarii si aplicarii acquis-ului comunitar. Statele candidate trebuie sa integreze n dreptul lor intern, sa negocieze acolo unde nu pot accepta direct sau fara o perioada de gratie, sa transpuna si sa armonizeze legislatia nationala cu acquis-ul comunitar nainte de aderarea la Uniune. Exceptiile si derogarile de la acquis se acorda doar n circumstante exceptionale si sunt limitate ca scop. Uniunea s-a angajat sa mentina acquis-ul comunitar n integralitatea sa si sa-l dezvolte. Nu exista optiunea revenirii asupra acestui angajament. n procesul de pregatire pentru aderarea noilor state membre, Comunitatea examineaza n prezent, mpreuna cu statele candidate, n ce masura legislatiile lor sunt conforme cu acquis-ul comunitar. Adoptarea acquisului comunitar presupune, att armonizarea legislatiei, ct si constructia institutionala menita sa asigure implementarea acestuia.1. Politica n domeniul vizelor a) Armonizarea legislativa Romnia a facut progrese semnificative n alinierea la politica de vize a UE. Conditiile si criteriile de obtinere a vizei au fost specificate n Normele metodologice de implementare a Legii privind regimul strainilor n Romnia nr. 123/2001 (Hotarrea Guvernului nr. 476/2001) si n instructiunile comune ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului 23 de Interne si Ministerului Muncii publicate n data de 29 mai 2001. Conditii deosebit de stricte sunt aplicate cetatenilor a 86 de tari cu nalte tendinte de migrare. n domeniul armonizarii listei pozitive a Uniunii Europene cu cea a Romniei (anexa I a Regulamentului Consiliului nr. 539/2001, amendat prin Regulamentul Consiliului nr. 2414/2001), au fost transmise proiectele de acorduri bilaterale privind regimul calatoriilor autoritatilor statelor din Andora, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Chile, Ecuador, Estonia, Guatemala, Honduras, Israel, Letonia, Lituania, Malta, Mexic, Monaco, Noua Zeelanda, Nicaragua, Paraguay, Salvador, Uruguay, Vatican si Venezuela. Statele enumerate sunt cuprinse n lista pozitiva a Uniunii Europene, dar nu si n cea a Romniei. Aceasta nseamna ca Romnia va trebui sa ncheie ct mai repede acorduri cu aceste tari si sa nlesneasca circulatia cetatenilor acestor tari pe teritoriul Romniei. n ceea ce priveste lista negativa, diferenta ntre anexa II a Regulamentului Consiliului nr. 539/2001 si lista similara a Romniei priveste Federatia Rusa, Ucraina, Macedonia, Iugoslavia, Turcia si Republica Moldova. Acorduri bilaterale au fost negociate cu autoritatile Federatiei Ruse si Ucrainei si urmeaza a fi semnate. Recomandarile pe termen scurt si mediu n alinierea la politica de vize a UE catre Romnia sunt ca aceasta trebuie sa continue actiunile, n special n vederea introducerii obligativitatii vizei pentru tarile cu un nalt potential de migratie. Desi, de facto, Instructiunile Consulare romne concorda cu Instructiunile Consulare Comune, implementarea de jure a acestora se va face n momentul aderarii. b) Capacitatea administrativa Capacitatea administrativa de implementare a politicii n domeniul vizelor n Romnia este asigurata de Ministerul de Interne si de Ministerul Afacerilor Externe. Toate cererile de viza sunt trimise de 24 misiunile diplomatice Centrului National pentru Vize, care ia decizia finala asupra eliberarii vizei. Cererile cetatenilor tarilor cu tendinte de migrare sunt trimise, pentru o verificare suplimentara si Directiei pentru Straini si Probleme de Migratie din Ministerul de Interne.

2. Controlul frontierelor si migratia a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa Progrese semnificative au fost facute n alinierea cu acquis-ul din domeniul controlului frontierelor externe. n iunie 2001 au fost adoptate doua ordonante de urgenta, una privind frontiera de stat a Romniei (Ordonanta de Urgenta nr. 105/2001) si alta privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera (Ordonanta de Urgenta nr. 104/2001). Acestea aliniaza legislatia romneasca din domeniu cu cea similara a statelor membre UE. Ordonanta privind Politia de Frontiera stabileste o noua structura organizatorica si un nou cadru pentru cooperarea ntre Politia de Frontiera si alte agentii. Tot n anul 2001 au fost schimbate pasapoartele existente cu un nou tip de pasaport care contine caracteristici de securitate suplimentare. Pentru armonizarea deplina a prevederilor interne cu cele comunitare n domeniu, Romnia trebuie sa nceapa pregatirile pentru participarea la zona Schengen si sa dezvolte un Plan de Actiune Schengen. Totodata, este nevoie de o mbunatatire a cooperarii ntre agentii n ceea ce priveste gestionarea frontierei, iar eforturile de combatere a coruptiei trebuie sa fie intensificate. n privinta migratiei, Romnia a ncheiat acorduri de readmisie cu toate statele membre cu exceptia Angliei si Portugaliei. Aceste acorduri sunt toate n vigoare, cu exceptia acordurilor cu Finlanda si Irlanda care au fost semnate dar nu si ratificate. n plus, 6 acorduri de readmisie cu tari candidate sunt n vigoare (Polonia, Slovacia, Republica Ceha, Slovenia, Ungaria si Bulgaria). Exista si acorduri cu Elvetia, India, Croatia si Moldova. De asemenea, Romnia a renegociat acordurile de readmisie cu Suedia, Slovenia si Ungaria pentru a le alinia cu recomandarile si standardele UE relevante. Totusi, posturile de la frontiera nu sunt nca 25 conectate on-line cu baza de date centrala privind imigratia, ceea ce face greu de tinut o evidenta a fenomenului migratiei. 3. Problemele legate de azil Armonizare legislativa si capacitate administrativa Prin Legea nr. 323/2001 privind regimul refugiatilor n Romnia a fost eliminat al doilea apel n cazul procedurilor accelerate si a procedurilor la frontiera pentru conformitate cu prevederile constitutionale. Aceste modificari vizeaza numai conformitatea cu cadrul legislativ intern, mentinnd conformitatea cu acquis-ul comunitar n materie. Prin ordin comun al Ministerului de Interne si Ministerului Afacerilor Externe a fost adoptata procedura privind reunificarea familiei (Ordinul 213/A/2918/2002). Noua legislatie si noile proceduri n vigoare sunt n deplina concordanta cu acquis-ul Uniunii Europene n materie de azil, cu exceptia Conventiei de la Dublin si a rezolutiilor de implementare a acesteia. De asemenea, dupa intrarea n vigoare a Hotarrii Guvernului nr.1191/2002 au fost derulate activitati n vederea integrarii socioprofesionale a refugiatilor, prin compartimentul special nfiintat n acest scop, Oficiul National pentru Refugiati (ONR). 4. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale Armonizare legislativa si capacitate administrativa Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED) a elaborat si publicat n luna martie 2002, brosura Directivele sectoriale si directivele sistemului general ale Uniunii Europene privind recunoasterea calificarilor profesionale, ce include si lista profesiilor reglementate n Romnia, precum si institutiile care au responsabilitati n recunoasterea calificarilor profesionale. Asa cum am amintit deja, domeniul acesta, care trateaza la nivel general si la nivel sectorial recunoasterea diverselor 26 calificari profesionale precum cele de medic, farmacist, avocat, arhitect, asistent medical etc. face obiectul capitolului privind libera circulatie a serviciilor unde vor fi tratate n detaliu fiecare din profesiile amintite si vor fi analizate stadiul armonizarii legislative si capacitatea institutionala si administrativa a Romniei de implementare a acquis-ului comunitar n domeniu. 5. Circulatia fortei de munca Armonizare legislativa si capacitate administrativa n acest domeniu Romnia a nregistrat unele progrese n domeniul permiselor de munca pentru cetatenii straini, dar este necesara continuarea alinierii legislatiei n domeniul lucratorilor migranti si a familiilor lor. Romnia a ncheiat o serie de acorduri cu tarile UE privind circulatia fortei de munca si a initiat negocieri cu alte tari n vederea ncheierii unor noi acorduri bilaterale, pe lnga cele deja existente. Prin aceste instrumente juridice bilaterale se realizeaza accesul controlat si protejat al lucratorilor romni pe piata europeana a fortei de munca. n vederea alinierii sistemului informatic al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) la standardele europene ale serviciilor publice de ocupare (EURES) din Uniunea Europeana, a fost semnat contractul pentru implementarea unui sistem informatic integrat, sistem ce va functiona din septembrie 2002. Cu acest sistem, ANOFM poate intra n contact direct (electronic) cu orice baze de date sau sistem informatic existent la nivel european, aceasta constituind pregatirea participarii ANOFM la reteaua EURES.

n ultimii ani, n domeniul liberei circulatii a persoanelor, Romnia a adoptat acte normative care transpun prevederi comunitare referitoare la regimul strainilor. Au fost aprobate normele metodologice de aplicare a Acordurilor ncheiate ntre Guvernul Romniei si guvernele altor state privind schimbul de lucratori sezonieri si stagiari si sederea temporara n scopul angajarii lucratorilor romni pe teritoriul altor state. Acte normative adoptate de Romnia privind libera circulatie a persoanelor: Legea nr. 123/2001 privind regimul strainilor n Romnia (M. Of. nr. 168/03.04.2001); Ordonanta Guvernului nr. 35/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Portugheze privind sederea temporara n scopul angajarii lucratorilor romni pe teritoriul Republicii Portugheze, semnat la Lisabona la 19 iulie 2001 (M. Of. nr. 511/28.01.2001); Ordonanta Guvernului nr. 36/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat la Luxemburg la 20 iulie 2001 (M. Of. nr. 511/28.08.2001); Legea nr. 396/2002 pentru ratificarea Conventiei Europene asupra cetateniei, adoptata la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 (M. Of. nr. 490/09.07.2002). Pe termen scurt Romnia are ca prioritati: - participarea deplina la sistemul de informatii Schengen; alinierea progresiva la legislatia si practica UE n materie de vize. -continuarea alinierii la legislatia si practica UE n materie de stabilire a persoanelor; - continuarea alinierii la legislatia si practica UE n domeniul initiativei private; -continuarea alinierii la legislatia si practica UE n domeniul liberei circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala; - dezvoltarea si intensificarea relatiilor de cooperare cu alte state privind mobilitatea fortei de munca.

Bibliografie :www.wikipedia.comwww.eur-lex.europa.euwww.europarl.europa.euwww.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Legislatie/europeana/4_Tratat_Lisabona/2_Ghid_Tratat_Lisabona.pdfDragomir Eduard ,Dan Nita Tratatul de la Lisabona intrat in vigoare la 1 decembrie 2009 ,ed Nomina Lex,Bucuresti,2009