Despre Participantii La Procesul Civil

Click here to load reader

  • date post

    13-Aug-2015
  • Category

    Documents

  • view

    48
  • download

    4

Embed Size (px)

description

procedura civila

Transcript of Despre Participantii La Procesul Civil

TEMA II PARTICIPANII LA PROCESUL CIVIL Cuprins: II.1.Notiune II.2 INSTANTA II.2.1.Intelesurile notiunii II.2.2.Compunerea instanei II.2.3.Constituirea instanei II.2.4.Incidente procedurale privind compunerea i constituirea instanei II.2.4.1.Incompabilitatea A.Cazurile de incompatibilitate B.Procedura de soluionare a incompatibilitii II.2.4.2.Abtinerea si recuzarea A.Noiune B.Cazuri: C.Reguli II.3.1.PRILE A.Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor. B.Abuzul de drept procesual C.Coparticiparea procesual II.3.2.PARTICIPAREA TERILOR LA JUDECAT II.3.2.1.INTERVENIA VOLUNTAR II.3.2.1.1.Interventia voluntar principal A.Notiune B.Natur juridic C.Termen de depunere D.Procedura de judecat E.Efecte II.3.2.1.2.Intervenia voluntar accesorie A.Noiune B.Natur juridic C.Conditii D.Termen de depunere E.Procedura de judecat F.Solutii II.3.2.2.Intervenia fortat II.3.2.2.1.Cererea de chemare in judecata a altor persoane A.Noiune B. Conditii1

C. Termen de depunere D.Efecte II.3.2.2.2. Cererea de chemare in garantie A.Noiune B.Conditii C.Termen de depunere D.Procedura de judecat II.3.2.2.3.Aratarea titularului dreptului A.Notiune B.Conditii C.Termen de depunere D.Ipoteze II.4.Reprezentarea partilor in procesul civil A.Notiune II.4.1.Reprezentarea prin mandatar neavocat A.Conditii: II.4.2.Reprezentarea prin avocat II.5. Participarea procurorului in procesul civil II.5.1.Formele de participare II.6.ntrebri si exercitii II.6.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme II.6.2. Rezolvati urmatoarele teste gril II.6.3.Rezolvati urmtoarea spet Obiective: -intelegerea distictiei dintre participantii la procesul civil si pr ile procesului civil; -insusirea si intelegerea formelor de interventie ale tertilor in procesul civil (interventia vountar si interventia fortat), precum si a elementor ce le aseamn si a celor care le deosebesc;

PARTICIPANII LA PROCESUL CIVIL2

II.1.Notiune Solutionarea litigiilor civile implica, cu necesitate, participarea la activitatea judiciara a unor autoritati statale si a unor persoane fizice. Autoritatile si persoanele care participa la activitatea de judecata se numesc participanti n procesul civil. In activitatea judiciara un rol central il ocupa instanta de judecata, n fata acesteia derulndu-se faza judectii procesului civil. ns, solutionarea cauzei nu poate fi conceputa fara participarea partilor intre care s-a ivit litigiul i anume reclamantul, care demareaz procesul-civil prin introducerea cererii de chemare n judecat si paratul. In cadrul si in cursul procesului civil pot interveni si alte persoane din proprie initiativ (in cazul interventiei voluntare principale si n cazul interventiei voluntare accesorii) sau din initiativa uneia din partile initiale (prin intermediul cererii de chemare n judecat a altor personae, cererii de chemare n garanie sau a cererii de artare a titularului dreptului formulat de ctre prt). In procesul civil pot participa si alte persoane, cum ar fi: martorii, expertii, interpretii etc. Acestia sunt insa participanti procesuali auxiliari; rolul lor este subsidiar si vizeaza doar lamurirea unor imprejurari de fapt ale cauzei. O pozitie aparte in procesul civil revine Ministerului Public, reprezentat prin procurori, care particip la solutionarea litigiilor in cazurile prevzute de art.45 C.proc.civ., precum si n celelalte situatii n care legea prevede expres participarea acestora. II.2 INSTANTA II.2.1.Intelesurile notiunii: - n sensul cel mai larg, prin instan se nelege organul mputernicit de lege s soluioneze un conflict ntre pri; - ntr-un sens mai restrns, prin notiunea de instan se inelege:3

- numai instana de judecat; - un anumit grad de jurisdicie; - completul de judecat. II.2.2.Compunerea instanei Noiune Prin compunerea instanei se nelege alctuirea instanei cu numrul de judectori prevzut de lege. n condiiile Legii de organizare judectoreasc nr. 304/2004, cauzele date n competena de prim instan a judectoriei, tribunalului i curii de apel se judeca n complet format dintr-un judecator, cu excepia cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale, care se judeca in prima instanta in complet format din doi judecatori si doi asisteni judicari. La judecata apelurilor i a recursurilor se aplic sistemul colegialitii. Astfel, apelurile se judec n complet format din doi judectori, iar recursurile in complet format din 3 judectori. II.2.3.Constituirea instanei Noiune Constituirea instanei desemneaz alctuirea completului de judecat cu toate persoanele i organele prevzute de lege. Este vorba de participarea alturi de judectori a grefierului, magistratului-asistent de la Inalta Curte de Casaie i Justiie, a procurorului, precum i a asistenilor judiciari II.2.4.Incidente procedurale privind compunerea i constituirea instanei II.2.4.1.Incompabilitatea4

Incompatibilitatea desemneaz situaia n care un judector este mpiedicat s ia parte la soluionarea unei pricini, in cazurile prevzute de lege. A.Cazurile de incompatibilitate Incompatibilitatea este reglementat n art. 24 C.proc.civ.fiind reglementate trei cazuri de incompatibilitate:a.

Judectorul care a pronunat o hotrre ntr-o pricin nu poate lua parte la judecarea aceleiai pricini n apel sau recurs. (presupune situaia n care un judector, dup ce a pronunat o hotrre n prim instan sau n apel, este avansat la o instan superioar, la care vine spre soluionare apelul, sau dup caz recursul declarat mpotriva hotrrii respective; este firesc ca judectorul s nu-i controleze propria hotrre, fiind puin probabil ca judectorul s fie dispus s revin asupra soluiei pe care a dat-o). Judectorul care a pronunat o hotrre nu poate lua parte la judecarea aceleiai pricini n cazul n care s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare.(se presupune c judectorul care i-a exprimat o dat prerea asupra unei cauze, numai cu greu i-o va schimba i c de aceea nu este indicat s mai ia parte la judecarea ei).

b.

c. Judectorul care a fost martor,expert sau arbitru ntr-o pricin nu poate judeca acel proces. Toate aceste 3 cazuri sunt de strict interpretare i ca atare, nu pot fi extinse prin analogie. Nerespectarea dispoziiilor legale referitoare la incompatibilitate atrage nulitatea absolut a hotrrii, aceasta fiind reglementat de norme de ordine public. B.Procedura de soluionare a incompatibilitii

5

Dac judecata este n curs de desfurare, mijlocul procesual de invocare a incompatibilitii este excepia de incompatibilitate, care este o excepie de procedur, absolut i dilatorie. Ea poate fi invocat de orice parte interesat, de procuror sau de instan din oficiu, n orice faz a judecaii. Excepia se judec de instana sesizat cu pricina respectiv, n a crei compunere va intra i judectorul aflat ntr-un caz de incompatibiliate. Dac excepia de incompatibilitate este respins, se va pronuna o ncheiere interlocutorie, care nu va putea fi atacat cu apel sau, dupa caz, cu recurs dect odat cu fondul. Admiterea excepie are drept consecin nlocuirea judectorului incompatibil cu un alt judeczor de la aceeai instan judectoreasc. n ipoteza n care nu sar mai putea constitui n mod valabil completul de judecata, la propunerea preedintelui respectivei instane din circumscripia acelei curi de apel, presedintele curtii de apel poate delega judecatori de la alte instane din circumscripia menionat, cu acordul scris al acestora.

II.2.4.2.Abtinerea si recuzarea. A.Noiune Prin abinere se nelege situaia n care un judector, tiind c se afl ntr-unul din cazurile prevzute de lege, solicit retragerea sa de la judecata unei anumite pricini. Conform dispoziiilor art.25 C.proc.civ.,judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii. Obligaiei judectorului de a se abine i corespunde dreptul prii care are motive s se ndoiasc de imparialitatea judectorului de a-l recuza pe acesta.

6

Recuzarea desemneaz situaia n care una dintre pri cere, n cazurile strict determinate de lege, ndeprtarea unuia sau a mai multor judectori de la soluionarea unei anumite pricini. B.Cazuri: Judecatorul poate fi recuzat: 1. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti; 2. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane; 3. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii; 4. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator; 5. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii; 6. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti; 7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca; 8. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri; 9. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv. C.Reguli7

Nu se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in judecata ca tutore, curator sau director al unei institutii publice sau societati comerciale, cand acestia nu au interes personal in judecarea pricinii. Nu se pot recuza toti judecatorii unei instante sau ai unei sectii a acesteia. Cererile de recuzare a instantelor ierarhic superioare formulate la instanta care solutioneaza litigiul sunt inadmisibile. Pentru aceleasi motive de recuzare nu se poate formula o noua cerere impotriva aceluiasi judecator. Propunerea de recuzare se va face verbal