TERȚII

INTERVENȚIA FORȚATĂ

CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A ALTEI PERSOANE Sediul materiei – art. 68-71 CPC Noţiune - oricare dintre părţi (reclamant, pârât, intervenient principal, nu

și intrveninetul accesoriu sau cel chemat în judecată) poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă(pe caelea unei cereri separate) aceleaşi drepturi ca şi reclamantul

Exemple – pluralitate de creditori, cesiunea de creanţă etc. Condiții

- speciale de fond – să poată pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul (sau și intervenientul principal?)

- de formă – ale cererilor – art. 148, art. 69 alin. 1 CPC (spune doar motivată) - rațiune (diferența față de intervenția principală)

Termenul de depunere - reclamantul – până până la terminarea cercetării procesului (nu până

la închiderea dezbaterilor)– art. 68 alin. 2, art. 244 alin. 1 CPC - pârâtul

- o dată cu întâmpinarea (inclusiv în cazul modificării cererii de chemare în judecată);

- dacă aceasta nu este obligatorie, până la primul termen de judecată – art. 68 alin. 3

- sancţiune – decăderea din drept și nulitatea actului despus cu depășirea termenului (art. 185 alin. 1 CPC) – termen legal imperativ – de ordine publică sau privată? (nu mai există disjungerea din art. 135 VCPC), inadmisibilitatea în căile de atac – art. 478 CPC

- rejudecarea după anulare sau casare cu trimitere

Procedura de judecată - Calitatea intervenientului forţat

- poate pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul, art. 68 alin. 1 CPC – dobândeşte poziția procesuală de reclamant , art. 70 CPC(în ansamblul procesului); deci se pune problema calităţii procesuale active

- calitate procesuală pasivă – nu este pârât în ansamblul procesului și nici în cererea inițială de chemare în judecată, putând pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul (de aceea reclamantul nu poate folosi acest mijloc pentru lărgirea cadrului procesual prin introducerea unui alt pârât) – dar este pârât în cererea de introducere forțată (de aceea nu poate renunța la judecarea ei)

- calitatea procesuală nu poate fi invocată pe cale de excepţie, presupune cercetarea fondului raportului juridic dedus judecăţii

Judecarea cererii - prorogarea competenţei – art. 123 C. pr.civ. - comunicarea cererii - art. 69 CPC – se anexează și

cererea de chemare în judecată, întâmpinarea și înscrisurile de la dosar (și cererea de intervenție principală sau accesorie?)

- se admite în principiu - art. 69 alin. 3 NCPC trimite la art. 64 referitor la pronunțarea instanței asupra admisibilității în principiu prin încheiere motivată, în aceleași condiții ca în cazul intervenției voluntare

- situația terțului – art. 65, cine depune întâmpinarea?

- cel care a formulat-o poate renunța la ea? - actele de dispoziție ale terțului - terţul introdus

forţat are la îndemână actele de dispoziţie ale intervenientului principal (renunţarea la dreptul subiectiv, tranzacţia, dar nu și renunțarea la judecată pentru că este pârât în cererea de itnervenție forțată etc.)

- disjungerea nu este posibilă (are ca obiect același drept)

- soluții posibile - are independență procesuală față de cererea de chemare în judecată?

Scoaterea pârâtului din proces – art. 71 Cazuri – alin. 1 și 2 – datorie bănească - litigiu pentru predarea unui bun sau a folosinței acestuia

- în ambele cazuri, pârâtul recunoaște dreptul pretins

- Judecata - alin. 3 - judecata va continua între reclamant și terț- se instituie sechestru judiciar - hotărârea se comunică pârâtului, căruia îi este opozabilă (art. 435 CPC) – ce se dispune prin hotărâre în caz că se admite cererea de introducere forțată? Trebuie să figureze pârâtul în dispozitivul hotărârii?

CHEMAREA ÎN GARANŢIE

Sediul materiei – art. 72-74 CPC Noțiune – partea (interesată – reclamant, pârât,

intervenient principal, chemat în garanție, chemat în judecată?) poate chema în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau despăgubiri (în cazul când ar cădea în pretenții, adică ar pierde procesulo, fie prin respingerea cererii - de ex., în cazul reclamantului sau a intervenientului principal, fie prin admiterea ei - în cazul pârâtului)

Exemple: garanția de evicțiune (art. 1695 alin. 1 NCC), răspunderea pentru fapta altei persoane(1372-1374 NCC), fidejusiunea (art. 2305-2312 NCC) etc.

Cine poate formula cererea de chemare în garanție și în ce termen? - reclamantul - până la terminarea cercetării procesului în

fața primei instanțe - art. 73 alin. 2 NCPC - pârâtul – o data cu întâmpinarea sau până la primul

termen de judecată, dacă întâmpinarea nu este obligatorie - art. 72 alin. 3 NCPC, inclusiv întâmpinarea după modificarea cererii de chemare în judecată (art. 204)

- intervenientul principal – în termenul prevăzut pentru reclamant art. 73 alin. 2 NCPC

- cel chemat în judecată, care dobândește poziția procesuală de reclamant (art. 70 CPC) – în aceleași condiții ca i reclamantul

- chematul în garanție - art. 72 alin. 2 – în termenul în care trebuie să depună întâmpinare la chemarea în garanție (în care este pârât) – art. 74 alin. 3 CPC

- intervenientul accesoriu - NU - alte cazuri – ex. pârâtul contra celuilalt pârât (obligații in

solidum şi solidare?) - rejudecarea după desființarea sau casarea cu trimitere

spre rejudecare - sancțiunea depunerii peste termen - decădere/nulitate- art.

185 alin. 1 CPC, natura juridică a termenului, inadmisibilitate – art. 478 CPC

Admisibilitatea în diferite materii În principiu, admisibilă în orice materie compatibilă

cu o astfel de cerere, ex.:- contractul de vânzare cumpărare – art. 1351 C. civ. art. 1705 NCC chemarea în judecată a vânzătorului (garanția de evicțiune, garanția procesului rău condus)

- fidejusiunea – 1672 alin. 2 C.civ. art. 2310 NCC pierderea acțiunii în regres

- contencios – art. 16 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 (funcționarul poate chema în garanție superiorul ierarhic care a dat ordinul scris privind emiterea sau refuzul emiterii actului), autoritatea administrativă împotriva funcționarului

- nu este admisibilă în anumite materii: ordonanță președințială, acțiuni personale nepatrimoniale, procedura necontencioasă, actiunea posesorie art. 1003 alin. 2 CPC etc.

Scop - dă posibilitate terțului să se apere - se evită un proces ulterior, în situația în care cel

garantat ar pierde procesul Natură juridică - este o adevărată cerere de chemare

în judecată – art. 73 alin. 1 Procedura de judecată

- prorogarea competenței art. 123 C. pr. civ. - comunicare - art. 74 alin. 1 (se comunică inclusvi

cererea de chemare în judecată, întâmpinarea și înscrisurile de la dosar)

- se admite în principiu - art. 74 CPC - întâmpinarea și cererea reconvențională - disjungerea – dacă ar întârzia judecarea cererii

principale, cu suspnedarea judecării cererii disjunse (obligatorie sau facultativă? – art. 413 alin. 1 pct. 1 CPC)

Soluții asupra cererii de chemare în garanţie - cererea formulată de reclamant (intervenient

principal, chemat în judecată) - este respinsă (pentru lipsă de interes sau de

obiect) în cazul admiterii cererii de chemare în judecată (a cererii de intervenție)

- este admisă, în cazul respingerii cererii de chemare în judecată (a cererii de intervenție) – daca este intemeiata

- cererea formulată de pârât - este respinsă (pentru lipsă de obiect sau de

interes), dacă se respinge cererea de chemare în judecată

- este admisă, în cazul admiterii cererii de chemare în judecată – daca este intemeiata

!!! Chematul în garanție nu poate fi obligat direct față de reclamant

Exercitarea căilor de atac - Dacă pârâtul a formulat cererea de chemare în garanție - ipoteze

- cererea de chemare în judecată și cererea de chemare în garanție admise - pârâtul poate exercita apel (recurs, dacă sentința poate fi atacată doar cu recurs ori soluția a fost dată în apel) împotriva reclamantului ( cu privire la soluționarea cererii de chemare în judecată), chematul în garanție poate exercita apel (recurs), atât împotriva pârâtului, cât și împotriva reclamantului - în cazul în care doar pârâtul declară cale de atac și cererea

de chemare în judecată este respinsă, instanța se va pronunța și asupra cererii de chemare în garanție, în sensul respingerii acesteia

- admisă cererea de chemare în judecată, respinsă cererea de chemare în garanție – pârâtul poate exercita apel(recurs), atât împotriva reclamantului, cât și împotriva chematului în garanție

- admise în parte ambele cereri – toate părțile - respinse ambele cereri (de chemare în judecată, de chemare

în garanție) – reclamantul poate exercita apel împotriva pârâtului - dacă doar reclamantul a declarat cale de atac, cu ocazia

judecării cererii principale, trebuie să se repună în discuție și cererea de chemare în garanție ? – doar dacă s-a formulat aderare la apel (art. 473 CPC) sau recurs (art. 491 CPC)

Dacă reclamantul a formulat cererea de chemare în garanție - în cazul respingerii cererii de chemare în judecată și admiterii

cererii de chemare în garanție – reclamantul poate exercita apel (recurs) împotriva pârâtului (cu privire la soluția dată asupra cererii de chemare în judecată), iar chematul în garanție împotriva amândurora (cu privire la soluția dată asupra ambelor cereri) - dacă se admite calea de atac exercitată doar de chematul

în garanție, se repune în discuție și cererea de chemare în judecată (afară de cazul în care calea de atac vizează doar raportul dintre reclamant și terț)? – doar dacă este formulată cerere de aderare la apel (sau recurs) de către reclamant

- în cazul respingerii ambelor cereri – reclamantul poate exercita apel (recurs) împotriva pârâtului și a chematului în garanție

- admitere în parte – toate părțile - în cazul admiterii cererii de chemare în judecată și respingerii

cererii de chemare în garanție – pârâtul poate declara apel (recurs) împotriva reclamantului în cazul declarării căii de atac doar de către pârât, dacă

instanța respinge cererea de chemare în judecată, ea va repune în discuție cererea de chemare în garanție - doar dacă s-a formulat de către reclamant cerere de aderare la apel (art. 473 CPC) sau recurs (art. 491 CPC)

ARĂTAREA TITULARULUI DREPTULUISediul materiei – art. 75-77 NCPCNoțiune (art. 75) – pârâtul care deține un lucru pentru altul sau care exercită în numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arăta pe acela în numele căruia deține lucrul sau exercită dreptul, dacă a fost chemat în judecată de o persoană care pretinde un drept real asupra bunuluiCine poate face cererea?

- calitate procesuală - poate fi formulată doar de către pârât,

- nu de orice pârât, ci numai de acela ce deține (cu titlu precar) un bun pentru altul sau care exercită în numele altuia un drept asupra unui lucru (care poare fi și real, de exemplu, dreptul de administrare asupra bunurilor in domeniul public) și care îl poate arăta pe cel în numele căruia deține bunul sau exercită dreptul,

- și nu în orice acțiune, ci doar în acele acțiuni care au ca obiect un drept real asupra bunului

Procedura de soluționare a cererii - forma cererii – art. 76 CPC (trebuie motivată) –

forma cererilor (art. 148 alin. 1 CPC), pentru că este un mijloc de apărare, nu sunt formulate pretenţii

- termenul de depunere - art. 76 – o dată cu întâmpinarea sau, dacă aceasta nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată

- comunicare (art. 77 CPC) – împreună cu înscrisurile care o însoţesc, cu cererea de chemare în judecată, întâmpinare şi celelalte înscrisuri de la dosar, atât către cel arătat ca titular al dreptului, cât și către reclamant (pentru ca acesta să poată pune concluzii cu privire la admitere în principiu şi înlocuirea pârâtului cu cel arătat ca fiind titularul dreptului )

- se admite în principiu - art. 77 alin. 2 CPC - întâmpinarea – poate fi formulată de cel arătat ca

titular al dreptului, atât raportat la cererea de arătare a titularului dreptului, cât și raportat la cererea de chemare în judecată, poate fi formulată şi de reclamant şi de alte părţi (intervenient principal sau accesoriu, alţi intervenienţi forţaţi)

Soluționarea cererii a)- art. 77 alin. 3 – cel arătat ca titular al dreptului se

înfățișează, recunoaște susținerile pârâtului și reclamantul consimte să-l înlocuiască pe pârâtul inițial – dobândeşte poziţia procesuală a pârâtului, care va fi scos din proces (pârâtul se poate opune scoaterii din proces? dacă este scos din proces, hotărârea îi este opozabilă? – art. 435)

b)- cel arătat titular al dreptului nu se înfățișează sau tăgăduiește

- cel arătat ca titular al dreptului se înfăţişează, recunoaşte susţinerile pârâtului, dar reclamantul nu este de acord cu înlocuirea pârâtului , soluţie: - art. 77 alin. 4 CPC – intervenient principal forțat - rămân 3

părţi – reclamant, pârât şi intervenientul principal forţat (ce înseamnă trimiterea la art. 62, 64-66 CPC?) - art. 62 – formă (a cererii de chemare în judecată, dacă

rămâne intervenient forţat) şi termenul de depunere şi etapa procesuală (inclusiv apel, cu acordul părţilor) – nu are nici un sens

- art. 64 – admiterea în principiu - art. 65 – situaţia intervenientului (când devine parte,

efecte, stadiul procedurii, întâmpinarea) - art. 66 - judecarea cererii – judecare împreună cu cea

principală, posibilitate de disjungere?, soluţii -

INTRODUCEREA FORȚATĂ DIN OFICIU A ALTOR PERSOANE Sediul materiei : art. 22 alin. 3 teza I, 78, 79 CPC

Cine poate dispune introducerea şi prin ce act? - distincții după caracterul procedurii: - procedura necontencioasă: introducerea din oficiu, prin încheiere – art. 78 alin. 3, art. 532 alin. 2 - procedura contencioasă:

- din oficiu – în cazurile expres prevăzute de lege (ex. art. 54 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările - “despăgubirea se stabileşte şi se efectuează conform art. 43 şi 49, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienţi forţaţi”)

- doar cu acordul părţii interesate – când raportul dedus judecăţii o impune (litisconsorţiu procesual obligatoriu) - stabilirea cadrului procesual, rol activ vs principiul disponibilității, rămâne la latitudinea părții cu cine se judecă, sancțiunea – respingerea cererii (ca inadmisibilă - art. 78 alin. 2, hotărârea poate fi atacată numai cu apel – art. 78 alin. 5)

Termen – doar în fața primei instanțe - art. 478 alin. 1 (chiar după repunerea pe rol în acest scop – art. 78 alin. 4 CPC)

Forma introducerii - art.78 alin. 3 – încheiere – procedura necontencioasă - cerere sau încheiere în procedura contencioasă? rocedura de judecată

- nu este supusă admiterii în principiu – doar se dispune introducerea terţului prin încheiere- ce poziţie dobândeşte? – doar pârât sau poate fi şi reclamant?

- comunicarea - se comunică încheierea, cererea de chemare în judecată, întâmpinarea și înscrisurile anexate acestora-

- poate formula întâmpinare? – art. 79 alin. 1 teza finală nu vorbeşte de întâmpinare, ci de termenul în care poate formula excepţii, apărări, poate solicita probe (nu poate fi mai lung decât termenul de judecată)

- stadiul procedurii – distincții față de alte forme de introducere forțată art. 79 alin. 2 - readministrarea probelor la cerere