Universitatea SPIRU HARET FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA MASTER STIINTE PENALE

Coordonator stiintific: Conf. univ. dr. CONSTANTIN DUVAC

PARTILE IN PROCESUL PENAL

Masterand OMOCEA NECULAE

20.01.2011

1

CUPRINS: PARTILE IN PROCESUL PENAL1.1. Consideratii generale privind participantii n procesul penal --------------------------------pag. 3 1.2. Notiunea de participant n procesul penal ------------------------------------------------------pag. 3 1.2.1. Partile n procesul penal ---------------------------------------------------------------pag. 5 A. Invinuitul ---------------------------------------------------------------------------pag. 6 B. Partea vatamata --------------------------------------------------------------------pag. 9 C. Partea civila --------------------------------------------------------------------pag. 10 ----------------------------------------------pag. 13

D. Partea responsabila civilmente

E. Subiectii procesuali care pot nlocui partile n procesul penal -------------pag. 14 1.2.2. Persoanele n procesul penal ------------------------------------------------------- pag. 16

BIBLIOGRAFIE- Legea 197/2004 - www.europeana.ro - Tratat de instituire a unei Constituii pentru Europa - www.europol.eu.int

2

PARTILE N PROCESUL PENAL

1.1. Consideratii generale privind participantii n procesul penal Raporturile juridice procesual penale se solutioneaza prin rezolvarea conflictului aparut n procesul de aplicare a normelor juridice penale, n cadrul distinct al unui proces penal ce se compune dintr-un complex de acte succesive, ndeplinite de anumite organe si persoane ce au diferite calitati procesuale. Aceste organe si persoane care desfasoara o astfel de activitate ntr-o cauza penala poarta denumirea de participanti n procesul penal. 1.2. Notiunea de participant n procesul penal n literatura de specialitate, notiunea de participanti n procesul penal a fost analizata n sens larg si n sens restrns . n sens larg, notiunea de participanti ncorporeaza toate persoanele care iau parte, n price mod, la desfasurarea activitatii procesuale penale, din rndul acestora facnd parte organele judiciare, partile, aparatorii si alte persoane. n sens restrns, aceasta notiune nglobeaza numai persoanele ce au drepturi si obligatii procesuale n apararea intereselor societatii sau intereselor personale si pot dispune de mersul si soarta procesului, din rndul acestora facnd parte organele judiciare, partile si aparatorii.3

Persoanele fizice sau juridice care apar ca titulare de drepturi si obligatii, ce izvorasc din exercitarea actiunii penale si a actiunii civile n procesul pena 414b15e l, capata calitatea de parti. Spre deosebire de parti, care actioneaza pentru realizarea intereselor personale ce se nasc n urma savrsirii infractiunii, exista si participanti care nu au interes n rezolvarea cauzei, dar care prin participarea lor, ajuta la aflarea adevarului, capatnd calitatea procesuala de persoane n procesul penal. ntre organele judiciare si parti se situeaza, cu o pozitie procesuala speciala, aparatorii, deoarece acestia nu actioneaza in interese proprii n cauzele penale, ci n interesele partilor carora le ofera asistenta juridica. n virtutea principiului oficialitatii care guverneaza desfasurarea procesului penal, subiectii procesuali pot fi clasificati n subiecti oficiali si subiecti particulari1. Astfel, subiectii oficiali sunt: judiciari (judecatori, procurori, organe de cercetare) si extrajudiciari (persoane cu atributii de inspectie, de control, comandanti de nave si aeronave etc.).

1

Dongoroz, V. si colab., op.cit. vol.I, p.85

1.2.1. Partile n procesul penal4

Au calitatea de parti, persoanele care au interes n rezolvarea cauzei penale, fiind att subiecti ai raportului juridic penal ct si subiecti ai raportului juridic procesual principal. Partile sunt acele persoane care au interes propriu n rezolvarea cauzei penale si potrivit art. 23-24 C. proc. pen., au drepturi si obligatii ce izvorasc n mod direct din exercitarea actiunii penale si civile n cadrul procesului penal. Partile n procesul penal au, de regula, interese contrare. Astfel, nvinuitul sau inculpatul ncearca, de cele mai multe ori, sa nege fapta savrsita sau sa recunoasca o contributie ct mai redusa la savrsirea ei, pentru a primi o sanctiune penala ct mai mica si a suporta o despagubire ct mai redusa catre partea civila, iar partea vatamata sau partea civila are interesul sa se stabileasca ntregul adevar n cauza, pentru tragerea la raspundere penala, n mod corespunzator, a nvinuitului sau inculpatului sau pentru a fi despagubita proportional cu prejudiciul suferit n urma infractiunii savrsite. Pentru ca o persoana sa fie parte n procesul penal, trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii1: a) partea civila, partea responsabila civilmente si inculpatul trebuie sa aiba, sub aspect civil, capacitatea procesuala (legitimatio ad processum) att de folosinta, ct si de exercitiu. Persoanele juridice care au calitatea de parte civila, dobndesc capacitatea de folosinta la data autentificarii actului de constituire (statut sau contract) ori de la data actului de dispozitie care o nfiinteaza. Capacitatea de exercitiu se dobndeste din momentul nmatricularii lor la registrul comertului.

5

b) sa existe un interes al partii, pentru justifica astfel participarea sa la desfasurarea procesului penal c) dreptul partilor care exercita actiunea civila sa nu fie supus unui termen sau unei conditii suspensive Partile n procesul penal sau civil pot fi: A. Inculpatul Partea vatamata Partea civila Partea responsabila civilmente nvinuitul (art. 23 si 229 C.proc.pen.)

Totalitatea activitatilor procedurale ce se desfasoara de catre organele judiciare n cadrul procesului penal vizeaza fapta penala n vederea stabilirii adevarului, a identitatii faptuitorului si a vinovatiei sau nevinovatiei acestuia, urmnd ca n raport de cele stabilite sa se hotarasca aplicarea sau neaplicarea unei sanctiuni penale celui n cauza. Cel care a savrsit o infractiune att n cursul ct si n afara procesului penal, poate avea urmatoarele calitati: faptuitor din momentul comiterii infractiunii si pna n momentul

nceperii urmaririi penale

6

nvinuit din momentul nceperii urmaririi penale si pna n

momentul punerii n miscare a actiunii penale inculpat din momentul punerii n miscare a actiunii penale si pna

n momentul ramnerii definitive a hotarrii judecatoresti judecatoresti Calitatea de nvinuit dainuie pna la punerea n miscare a actiunii penale, cnd el se transforma n inculpat. Momentul n care se trece la faza de urmarire penala mpotriva faptuitorului nu este precis determinat, ntruct nceperea urmaririi penale se dispune cu privire la fapta, dar nu ntotdeauna si cu privire la faptuitor. Sub acest aspect, art. 248 C.proc.pen. anterior prevedea ca dupa pornirea procesului penal, de ndata ce existau suficiente date cu privire la fapta si la cel care a savrsit-o, organul de urmarire penala trebuia sa procedeze la punerea sa sub nvinuire. Acest fapt, dupa parerea multor autori1, ar trebui sa fie reintrodus n actualul Cod de procedura penala. ____________________________________1

condamnat din momentul ramnerii definitive a hotarrii

Jidovu, N. Drept procesual penal, Editia 2, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007, pag. 71

Singura prevedere legala care indica o oarecare certitudine legata de momentul nceperii urmaririi penale, este cea din art. 228, care stipuleaza: Organul de urmarire penala sesizat n vreunul din modurile prevazute de art. 221 dispune prin rezolutie nceperea urmaririi penale, cnd din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul din cazurile de7

mpiedicare a punerii n miscare a actiunii penale prevazute de art. 10, cu exceptia celui de la lit. b1. Potrivit legislatiei actuale, calitatea de nvinuit se dobndeste n momentul ncheierii procesului-verbal sau al scrierii rezolutiei de ncepere a urmaririi penale. n categoria drepturilor nvinuitului sau inculpatului specifice fazei de urmarire penala pot fi incluse: darea de declaratii refuzarea semnarii declaratiilor citarea solicitarea suspendarii urmaririi penale de a fi ncunostintat despre ncetarea urmaririi penale solicitarea continuarii procesului penal n caz de amnistie, prescriptie sau retragere a plngerii prealabile ori de existenta a unei cauze de nepedepsire de a cunoaste nvinuirea de a i se aduce la cunostinta motivele retineriisau arestarii de a formula plngeri, chiar si mpotriva ordonantei de retinere sau a masurii de a nu parasi localitatea sau tara 8

de a cere ca un expert ales sa participe la efectuarea expertizei

-

de a recuza procurorul sau organul de cercetare penala de a lua cunostinta de tot materialul de urmarire penala de asistenta judiciara obligatorie n situatiile nominalizate de art. 171 alin. 2 C.proc.pen.

Cu toate ca are drepturi, nvinuitul sau inculpatul are si obligatii, iar acestea sunt: obligatia de a se prezenta la data la care este citat de catre organele de urmarire penala obligatia de a prezenta nscrisuri sau obiecte, solicitate de organul judiciar obligatia de a se supune masurilor preventive obligatia de a plati cheltuielile judiciare avansate de catre stat

B. Partea vatamata (art. 24 C.proc.pen.) Organul de urmarire penala sau instanta de judecata au obligatia de a chema si asculta persoana vatamata si de a-i atrage atentia ca declaratia de participare n proces, ca parte vatamata, se poate face n tot cursul urmaririi penale, iar n fata primei instante de judecata, pna la citirea actului de sesizare (art. 76 C.proc.pen). Persoana care a suferit ca urmare a savrsirii unei infractiuni o vatamare fizica, morala sau materiala, poarta denumirea de persoana vatamata, iar daca participa n procesul penal se numeste parte vatamata.9

n timp ce persoana vatamata este subiect al raportului juridic penal de conflict, partea vatamata este subiect al raportului juridic procesual penal. Conceptul de persoana vatamata nu trebuie confundat cu notiunea de victima a infractiunii. Aceasta, ntruct persoana vatamata poate fi att persoana fizica, ct si persoana juridica, pe cnd victima nu poate fi dect persoana fizica. Codul de procedura penala anterior recunostea calitatea de parte vatamata numai n cazul infractiunilor pentru care actiunea penala punea n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate. Codul de procedura penala actual recunoaste calitatea de parte vatamata, oricarei persoane care a suferit o vatamare materiala sau morala prin savrsirea infractiunii. Pentru ca o persoana vatamata sa poata deveni parte vatamata, trebuie sa ndeplineasca, cumulativ, trei conditii: sa aiba vocatie sa-si manifeste dorinta implicit sau explicit manifestarea de vointa trebuie sa aiba loc n termenul prevazut de lege

Partea vatamata are dreptul sa formuleze cereri, sa ridice exceptii, sa participe la administrarea probelor si de asemenea poate folosi caile de atac. C. Partea civila (art. 24 alin.2 C.proc.pen.) Persoana vatamata care exercita actiunea civila n cadrul procesului penal se numeste parte civila.10

Persoana vatamata devine parte civila din momentul manifestarii vointei sale exprese de a fi despagubita pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat prin comiterea infractiunii, nsa poate renunta oricnd la calitatea de parte civila, pastrndu-si calitatea de parte vatamata n aceeasi cauza, cu mici exceptii1. Constituirea ca parte civila se poate face n cursul urmaririi penale, precum si n fata instantei de judecata, pna la citirea actului de sesizare . Cererea de constituire ca parte civila poate fi ndreptata mpotriva nvinuitului sau a inculpatului si dupa caz, a partii responsabile civilmente (art. 15 alin. 1 si 2 C.proc.pen.). S-a decis, n practica judiciara si n literatura de specialitate, ca persoana vatamata nu se mai poate constitui parte civila daca anterior, n cursul procesului penal, a declarat expres si neechivoc ca nu pretinde despagubiri de la inculpat2. Revenirea asupra declaratiei este totusi posibila, daca se face dovada ca persoana vatamata a fost n eroare ori a fost supusa unui dol ori unei violente care a determinat-o sa dea declaratia de neconstituire ca parte civila3.______________________________________________ Potrivit art. 17 si 348 C.proc.pen., actiunea civila se exercita si din oficiu de catre procuror sau de catre instanta de judecata. Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 212/1984, R.R.D. nr. 2/1985, p.76; Gh. Mateut, Unele probleme n legatura cu procedura constituirii de parte civila n procesul penal, Dreptul nr. 9/1996, p.76.3 2 1

Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 872/1984, R.R.D. nr. 6/1984, p. 73.

Cnd, prin savrsirea infractiunii, au fost cauzate prejudicii materiale sau morale, persoana vatamata dobndeste n mod automat o serie de drepturi, care, de regula, sunt realizate n cadrul procesului penal.

11

Cele mai importante drepturi sunt: de a fi citat organele judiciare, de a i se pune n vedere ca are dreptul sa se constituie parte civila n procesul penal de a se constitui ca parte civila n procesul penal de a solicita administrarea de probe de a formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii de a participa la efectuarea unor acte procesuale si procedurale de a folosi caile de atac de a dispune de posibilitatea renuntarii la despagubiri

ntruct partea civila poate renunta oricnd la calitatea sa, nu putem afirma ca are obligatii, ci doar ndatoriri, adica: de a se constitui parte civila n faza de urmarire penala sau cel mai trziu n fata instantei, pna la citirea actului de sesizare de a respecta ordinea luarii cuvntului sa nu depaseasca termenul de 10 zile prevazut de lege pentru declararea apelului sau recursului sa precizeze cuantumul despagubirilor materiale si morale

12

D. Partea responsabila civilmente (art. 24 alin. 3 C.proc.pen.), este persoana chemata n procesul penal sa raspunda potrivit legii civile pentru pagubele provocate prin fapta nvinuitului sau inculpatului. Persoana responsabila civilmente se constituie ca parte, fie prin introducerea n cauza la cererea celor interesati sau din oficiu, fie prin interventia ei, atunci cnd considera necesar, putnd participa personal sau fiind reprezentata. Potrivit codului de procedura penala (art. 16 alin. 1), introducerea n procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, fie n cursul urmaririi penale, fie n fata instantei de judecata pna la citirea actului de sesizare. Persoana responsabila civilmente poate interveni n procesul penal si dupa citirea actului de sesizare, dar numai pna la terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta, lund procedura din stadiul n care se afla n momentul interventiei (art. 16 alin. 2 C.proc.pen.). Dobndirea calitatii de persoana responsabila civilmente n procesul penal are loc pe trei cai: la cererea partii civile din oficiu la cererea persoanei responsabile civilmente, atunci cnd aceasta considera necesar Partea responsabila civilmente are dreptul de a folosi tot materialul de urmarire penala aflat la dosar, poate apela la serviciile unui aparator n procesul

13

penal sau se poate apara singura, poate exercita caile de atac si are aceleasi drepturi pe care le are inculpatul, n latura civila a procesului penal. Totodata, obligatiile partii responsabile civilmente sunt cele de a raspunde civil, n solidar cu inculpatul si de a se prezenta la organele judiciare cnd este chemata. E. Subiectii procesuali care pot nlocui partile n procesul penal n procesul penal, partile pot fi nlocuite, n conditiile prevazute de lege, de catre alte persoane care dobndesc calitatea de subiecti procesuali cu pozitii procesuale diferite. a). Succesorii - sunt persoanele fizice sau juridice care, n conditiile legale, succed n drepturi persoanele fizice decedate sau persoanele juridice reorganizate, desfiintate sau dizolvate. n cazul savrsirii infractiunii n participatie, daca unii dintre inculpati au decedat, vor fi introdusi n procesul penal succesorii, acestia avnd raspundere civila. Succesorii devin parti prin succesiune n procesul penal si au aceleasi prerogative si facultati procesuale ca si partile pe care le-au nlocuit, valorificnd nsa drepturi proprii ce decurg din calitatea lor. b). Reprezentantii. La desfasurarea procesului penal, prezenta unora dintre parti este necesara, dar nu n mod permanent, ci numai pentru anumite acte. Pentru a nu mpiedica normala activitate a organelor judiciare, dar si a activitatii cotidiene a partilor, legea a prevazut dreptul acestora de a fi nlocuite prin reprezentare.14

Reprezentatul este persoana care ndeplineste, n lipsa unei parti, dar n numele si interesul exclusiv al acesteia, activitatea procesuala necesara pentru apararea intereselor legitime ale acesteia. Cnd reprezentantul partii vatamate, partii civile si partii responsabile civilmente cumuleaza si calitatea de avocat, acesta are dreptul sa asiste la efectuarea actelor de urmarire penala ce reclama prezenta clientului lor si poate formula cereri si depune memorii. Reprezentantii n procesul penal sunt de doua feluri: - reprezentanti legali - reprezentanti conventionali c). Substitutii procesuali - sunt subiectii care ndeplinesc activitati procesuale, n cazurile anume prevazute de lege, n nume propriu, pentru realizarea unui drept al altei persoane. Spre deosebire de reprezentant, care actioneaza n numele si interesul partii pe care o reprezinta, fiind obligat sa actioneze potrivit mandatului primit si fiind raspunzator de ndeplinirea obligatiilor asumate, substitutul procesual actioneaza n numele sau, dar n interesul partii, avnd dreptul, si nu obligatia, sa actioneze, atunci cnd considera necesar. Persoanele pentru care actioneaza substitutii procesuali pot infirma actele procesuale efectuate de acestia (persoana pentru care s-a facut plngerea poate declara ca nu-si nsuseste plngerea), organul judiciar urmnd sa nceteze urmarirea penala.15

1.2.2. Persoanele n procesul penal La desfasurarea procesului penal, pe lnga diferitele organe judiciare si parti mai participa si unele persoane si anume martorii, interpretii, expertii si aparatorii, care spre deosebire de parti nu au interes ca rezolvarea cauzei sa se faca n favoarea lor. A. Martorii

Potrivit art. 78 C.proc.pen., martorul este persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo mprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului n procesul penal si este ascultata de organele judiciare n aceasta calitate. Pe lnga acesti martori n procesul penal mai pot participa si martori asistenti. Acestia sunt persoane fizice solicitate de organele judiciare sa participe la efectuarea unor activitati procedurale, acolo unde legea prevede, pentru a garanta ca rezultatul si modul desfasurarii acestora este ntocmai cu cel consemnat n actele ntocmite. B. Interpretii

n situatia n care una din parti sau o alta persoana care urmeaza sa fie ascultata nu cunoaste limba romna ori nu se poate exprima, iar organul de urmarire penala sau instanta de judecata nu are posibilitatea de a se ntelege cu acesta, folosirea unui interpret este absolut necesara . Interpretul este persoana chemata n procesul penal pentru a servi ca traducator cnd vreuna din parti sau alta persoana care urmeaza sa fie ascultata nu

16

cunoaste limba romna ori nu se poate exprima, iar organul de urmarire penala sau instanta nu are posibilitatea de a se ntelege cu acesta. Interpretul poate fi desemnat sau ales de parti; n acest din urma caz, el trebuie sa fie un interpret autorizat potrivit legii. C. Expertii

n activitatea de strngere a probelor, pentru stabilirea unor aspecte importante privind modul de savrsire a infractiunii se pot ivi uneori probleme, fapte sau mprejurari pentru a caror elucidare este necesara sa se apeleze la concursul unor specialisti din diverse domenii de activitate, care pe baza dispozitiilor organului judiciar sau la cererea unei parti efectueaza expertize. Ca o definitie, expertul este considerata o persoana fizica care poseda cunostinte temeinice ntr-un anumit domeniu de activitate si care este solicitata de organele judiciare sau de parti pentru a lamuri aspecte sau situatii de specialitatea sa, ce intereseaza cauza penala. Pentru documentarea sa, expertul poate lua cunostinta de actele existente la dosar, dar nu-si poate nsusi atributiuni ale organului judiciar. Totodata pentru activitatea desfasurata, expertul este remunerat. D. Aparatorii

Aparatorul este persoana care datorita cunostintelor judiciare de specialitate, poate acorda asistenta juridica partilor care apeleaza la serviciile lui.

17

Asistenta juridica se realizeaza prin acordarea de consultatii si ntocmiri de cereri sau alte acte cu continut juridic, pentru apararea si reprezentarea persoanelor n toate fazele procesului penal. Alte persoane care participa n cadrul procesului penal sunt: mandatarii, reprezentantii, denuntatorii, grefierii etc..

1.3. Organele judiciare 1.3.1. Consideratii introductive Organe judiciare sunt toate acele organe de stat nsarcinate cu cercetarea, urmarirea si judecarea persoanelor implicate n savrsirea faptelor penale si anume: instantele judecatoresti, Ministerul Public si organele de urmarire penala. 1.3.2.Sectiunea I. Organele de urmarire penala Organele de urmarire penala sunt acele organe de stat care si desfasoara activitatea n prima faza a procesului penal (urmarirea penala). Referitor la activitatea de urmarire penala, legiuitorul a prevazut repartizarea legala a cauzelor penale n competenta diferitelor organe de urmarire penala. Urmarirea penala se efectueaza de catre procurori si de catre organele de cercetare penala care la rndul lor sunt: - organele de cercetare ale politiei judiciare - organele de cercetare speciale18

1.3.3. Sectiunea a II-a. Instanta judecatoreasca Puterea judecatoreasca se exercita de catre nalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. Aceasta este separata si n echilibru cu celelalte puteri ale statului, avnd atributii proprii, ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti, n conformitate cu principiile constitutionale ale independentei si inamovibilitatii judecatorilor, precum si cu celelalte dispozitii legale. Instanta judecatoreasca ndeplineste functia de jurisdictie, care contine pe lnga puterea de a dispune asupra condamnarii inculpatului si puterea de constrngere, prin supunerea condamnatului la executarea pedepsei stabilite. Instantele judecatoresti sunt organizate si functioneaza n baza prevederilor art. 126 din Constitutia Romniei, a Legii nr. 92 din 04.08.1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, a Legii nr. 304 din 28.06.2004 privind organizarea judiciara, republicata. n cadrul activitatii de nfaptuire a justitiei n cauzele penale, instanta judecatoreasca ndeplineste urmatoarele atributii: verifica ntreaga activitate procesuala desfasurata de catre ceilalti participanti la procesul penal, prin intermediul judecatorului delegat pentru executarea pedepselor si a instantei de executare judeca toate procesele privind raporturile penale, dupa regulile de competenta prevazute n Codul de procedura penala cu modificarile si completarile ulterioare, precum si n legi speciale19

-

solutioneaza cauza penala, realiznd prin hotarrea judecatoreasca pronuntata, tragerea la raspundere penala a persoanelor vinovate de comiterea infractiunilor prin aplicarea de pedepse si alte masuri penale celor n cauza, ori cnd este cazul de ncetare a procesului penal sau achitarea inculpatului

n conformitate cu art. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 247/2005, justitia se nfaptuieste n numele legii, este unica, impartiala si egala pentru toti. Justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti: 20

nalta Curte de Casatie si Justitie Curti de Apel Tribunale Tribunale specializate: tribunale pentru minori si familie tribunale de munca si asigurari sociale tribunale comerciale tribunale administrativ-fiscale Instante militare Judecatorii

n Romnia functioneaza o singura instanta suprema, denumita nalta Curte de Casatie si Justitie, cu personalitate juridica si cu sediul n capitala tarii, care asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale. La nivelul tarii noastre functioneaza un numar de 15 curti de apel, fiecare dintre acestea, exercitndu-si competenta ntr-o singura circumscriptie, care cuprinde mai multe tribunale. n fiecare judet functioneaza un tribunal, cu sediul n localitatea de resedinta a judetului. n municipiul Bucuresti functioneaza de asemenea un tribunal. n circumscriptia unui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet, sau din municipiul Bucuresti. Ca instante militare, pe teritoriul tarii noastre functioneaza patru tribunale militare (n municipiile Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara), un singur tribunal militar teritorial si o singura curte militara de apel (ambele cu sediul n Bucuresti) Judecatoriile functioneaza n fiecare n fiecare judet si n municipiul Bucuresti. Judecarea unei cauze penale parcurge doua etape: 21

judecata n prima instanta judecata n caile de atac

Judecarea cauzei n prima instanta are ca obiect stabilirea faptului daca infractiunea s-a comis sau nu, de catre cine anume, gradul de vinovatie al inculpatului si n raport de acestea pronuntarea unei hotarri. Cauzele date, potrivit legii, n competenta primei instante a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel se judeca n complet format dintr-un judecator. Judecata n caile de atac are ca obiect controlul asupra hotarrii judecatoresti pronuntate n prima instanta si se realizeaza de catre instanta imediat superioara celei care a solutionat cauza n fond si a carei hotarre a fost atacata. Caile de atac prevazute de lege sunt: ordinare (apelul, recursul) extraordinare (contestatia n anulare, revizuirea, recursul n anulare si recursul n interesul legii)

22