ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Facultatea „Finanţe”

Catedra “Bănci şi Activitate Bancară”

RAPORTprivind practica de producţie şi de licenţă

al studentului gr. ______(semnătura)

Coordonator / catedră:Andronic Alesea,

Lector superior__________(semnătura)

Coordonator / instituţia de profil:__________(semnătura)

CHIŞINĂU, 2011

1

CUPRINS:

INTRODUCERE...............................................................................................................................3

CAPITOLUL I. STRUCTURA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA BĂNCII

COMERCIALE.................................................................................................................................6

CAPITOLUL II. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII DE DECONTARE......24

CAPITOLUL III. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII DE CREDITARE......61

CAPITOLUL IV. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII ECONOMICO-

FIANCIARE.....................................................................................................................................79

CAPITOLUL V. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII VALUTARE................87

CAPITOLUL VI. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CU VALORI MOBILIARE..................96

CAPITOLUL VII. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA CONTABILITĂŢII..........................100

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.............................................................................................111

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................113

ANEXE...........................................................................................................................................115

2

INTRODUCERE

BC „Moldindconbank” S.A. este una din cele mai mari şi mai vechi bănci din

Moldova, activând în sistemul bancar autohton de la 1 iulie 1959 în calitate de filială

a Stroibank-ului din URSS. Principalele obiective ale acesteia au fost finanţarea

obiectelor industriale, a întreprinderilor complexului energetic, a magistralelor de

transport.

La 25 octombrie 1991, conform hotărârii Adunării Constitutive banca a fost

reorganizată în Banca Comercială pe Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii - BC

"Moldindconbank" S.A. Reorganizarea nu a reprezentat doar schimbarea denumirii şi

a structurii organizatorico – juridice, dar şi lărgirea semnificativă a serviciilor

prestate cu scopul de a transforma banca într-o instituţie financiară universală.

Experienţa acumulată în perioada anterioară, când banca avea statut de

subdiviziune a Băncii de construcţii a URSS, capitalul impunător, au permis băncii să

se plaseze chiar de la început printre cele mai importante instituţii bancare din

Republica Moldova.

Astăzi BC "Moldindconbank" S.A. este una din cele mai mari bănci din

Republica Moldova cu o infrastructură bine dezvoltată şi cu o reputaţie înaltă pe

piaţa financiară internaţională.

Reţeaua de filiale şi reprezentanţe ale băncii reprezintă factorul principal de

succes pentru bancă. Prin intermediul reţelei de subdiviziuni teritoriale banca acordă

intreaga gamă de servicii, se apropie de clienţi, extinde aria de acoperire a clienţilor

existenţi şi potenţiali.

BC „Moldindconbank” S.A dispune de o reţea largă de subdiviziuni teritoriale,

care se extinde rapid şi prestează întreaga gamă de servicii bancare. Astfel, în

prezent, Banca este reprezentată in majoritatea localităţilor importante de pe teritoriul

Republicii Moldova prin intermediul a 106 de subdiviziuni, dintre care 47 filiale, 50

reprezentanţe (Anexa 2) şi 9 case de schimb valutar1.

1 www.moldindconbank.md

3

În viitor BC „Moldindconbank” S.A prevede dezvoltarea atât cantitativă, cât şi

calitativă a reţelei de distribuţie. De asemenea, Banca tinde să-şi optimizeze reţeaua

sa corespondentă cu marile instituţii financiare avînd peste 50 de corespondenţi

bancari din 19 ţări printre care Citibank NA (USA), The Bank of NewYork Mellon

(USA), Standard Chartered Bank (USA), Commerzbank (Germania), Raiffeizen

Zentralbank Oestereich (Austria), Sberbank (Rusia), Privatbank (Ukraina), Credit

Suisse (Switzerland) etc.

Un segment important în activitatea băncii pe plan internaţional îl reprezintă

colaborarea cu organismele financiare internaţionale, cum ar fi Banca Europeană

pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Mondială, Asociaţia

Internaţională de Dezvoltare (IDA), Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea

Agriculturii (FIDA).

Principii esenţiale, care stau la baza activităţii curente a băncii sunt:

a) creşterea rentabilităţii;

b) efectuarea operaţiunilor în acele regiuni unde există proiecte sigure şi de

perspectivă;

c) creşterea ponderii pe piaţa bancară prin acordarea serviciilor de o calitate înaltă;

d) asigurarea creşterii continue a veniturilor prin investirea resurselor în active de

cea mai bună calitate;

e) satisfacerea maximă a necesităţilor tuturor clienţilor.

BC „Moldindconbank” S.A. prestează clienţilor săi un spectru larg de servicii,

inclusiv:

a) deschiderea şi deservirea conturilor bancare în diferite valute;

b) transferuri băneşti rapide în orice punct al lumii în cadrul sistemelor de plată

internaţionale Western Union, SWIFT;

c) emiterea cardurilor Maestro, MasterCard, deservirea cardurilor American

Express;

d) deservirea cecurilor de călătorie şi emiterea cardurilor American Express;

e) operaţii documentare privind operaţiile de export-import;

4

f) emiterea cecurilor nominative Deutsche Bank AG şi Citibank NA, cecurilor de

călătorie American Express ;

g) efectuarea plăţilor bancare cu utilizarea sistemului “Client – Bancă” în regim on-

line;

h) servicii în domeniul activităţii investiţionale;

i) operaţii pe piaţa valorilor mobiliare;

j) acceptarea diverselor plăţi de la populaţie;

k) creditarea în monedă naţională şi valută străină, inclusiv din liniile de credite ale

organismelor financiare internaţionale (BERD; IDA, FIDA, IFC etc.);

l) acceptarea unui larg spectru de depozite de la persoanele fizice şi juridice;

m) păstrarea valorilor în safeuri individuale.

Într-o perspectivă pe termen mediu se va implementa politica dezvoltării

consecvente a băncii cu o reţea mai largă de filiale, care desfăşoară o activitate şi

prestează toate tipurile de servicii financiare, bazate pe tehnologii bancare

performante.

Cel mai preţios capital al băncii sunt clienţii. La momentul de faţă BC

„Moldindconbank” S.A. deserveşte majoritatea organizaţiilor de construcţie din

republică, organizaţii de transport, întreprinderea de stat „Moldtelecom”, Calea ferată

din Moldova, SRL „Moldovatransgaz”, fabrica de covoare „Covoare Ungheni”, SA

„Frigo”, fabrica de vinuri din Călăraşi, , SA „VISMOS”, SA „Farmaco”, „Air

Moldova”, întreprinderi din industria prelucrătoare, firme de comerţ private,

persoane fizice.

Fiind una dintre băncile de frunte în sistemul bancar al ţării, BC

“Moldindconbank” S.A. tinde să-şi menţină şi să-şi consolideze sporirea poziţiilor

sale, să atragă noi clienţi şi să stimuleze businessul clienţilor săi vechi, investind în

viitorul economei naţionale.

Sarcina de bază a băncii este: „Sporirea eficienţei activităţii băncii în vederea

maximizării profitului şi minimizării riscurilor”.

5

CAPITOLUL I. STRUCTURA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

BĂNCII COMERCIALE

Banca este o instituţie financiară, care acceptă de la persoane fizice sau

juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente

de plată, şi care utilizează aceste mijloace total sau parţial pentru a acorda credite sau

a face investiţii pe propriul cont şi risc. 2

Banca comercială “Moldindconbank” S:A: (denumită ulterior Bancă) este

organizată cu statut de societate pe acţiuni , conform Legii cu privire la societăţile pe

acţiuni, şi are următoarele rechizite:

Sediul Băncii: Republica Moldova, MD 2012, mun. Chişinău, str. Armenească,

38.

Tel. (373 22 ) 57 67 82

E-mail: info@moldindconbank.com

Telex: 163-228 Incon MD

Telnet: 163-636 Monet

SWIFT: MOLDMD2x

Banca dispune de independenţă juridică, operaţională, financiară şi

administrativă faţă de orice persoană, inclusiv faţă de BNM, de Guvern şi de alte

autorităţi ale administraţiei publice.

Banca Comercială pe Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii „Moldindconbank”

S.A. a fost fondată prin hotărârea Adunării de Constituire (proces-verbal nr.1 din 25

octombrie 1991) în baza reorganizării Băncii Republicane Comerciale de Stat pentru

Industrie şi Construcţii în societate pe acţiuni şi este succesoarea ei de drept.

BC „Moldindconbank” S.A. este organizată şi activează ca persoană juridică

conform Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, Legii instituţiilor

financiare, Legii privind societăţile pe acţiuni, altor acte legislative, Statutului Băncii

şi regulamentelor băncii.

2 Legea instituţiilor financiare Nr.550-XIII din 21.07.95

6

Banca este constituită ca societate pe acţiuni şi se consideră persoană juridică

de la data înregistrării sale la Banca Naţională a Moldovei (ulteriror BNM), are

dreptul să deschidă, în modul stabilit de lege şi de Banca Naţională a Moldovei,

filiale şi reprezentanţe, întreprinderi afiliate şi societăţi dependente pe teritoriul

Republicii Moldova, să le atribuie drepturi în limitele prevederilor statutare.

Termenul de activitate al BC ’’Moldindconbank’’ S.A. este nelimitat. Ea are

dreptul de a deschide conturi la Banca Naţională a Moldovei, alte bănci de pe

teritoriul Republicii Moldova, precum şi în străinătate.

Banca are bilanţ independent, ştampilă cu emblema şi cu denumirea acesteia în

limba de stat, precum şi ştampile pentru filiale cu emblema Băncii şi denumirea

acestora în limba de stat şi foaie cu antetul Băncii. Ea îşi desfăşoară activitatea în

baza autogestiunii şi autofinanţării integrale şi este posesoare a propriului

patrimoniu.

Banca menţine rezerve obligatorii în conturi speciale ale BNM sau în conturile

de corespondenţă ale Băncii. Banca poartă răspundere pentru toate angajamentele

sale prin întregul patrimoniu de care dispune cu drept de proprietate.

BC „Moldindconbank” S.A. acţionează din numele său în interesele tuturor

acţionarilor şi clienţilor din Republica Moldova şi de peste hotare, efectuează diverse

operaţiuni bancare şi financiare, în baza licenţei eliberate de BNM în conformitate cu

prevederile Legii instituţiilor financiare.

Activităţile practicate de către Bancă sunt:

a) acceptarea de depozite (plătibile la vedere sau termen etc.) cu sau fără dobândă;

b) acordarea de credite (de consum, ipotecare, factoring, finanţarea tranzacţiilor

comerciale, eliberarea garanţiilor şi cauţiunilor etc.)

c) împrumutarea de fonduri, cumpărarea ori vânzarea, în cont propriu sau în contul

clienţilor (cu excepţia subscrierii hârtiilor de valoare), de:

i. instrumente ale pieţei financiare (cecuri, cambii, certificate de

depozit etc.);

ii. futures şi opţioane financiare privind titlurile de valoare şi ratele dobânzii,

iii. instrumente privind rata dobânzii,

7

iv. titluri de valoare;

d) acordarea de servicii de decontări şi încasări;

e) emiterea şi administrarea instrumentelor de plată (cărţi de credit sau de plată,

cecuri de voiaj, cambii bancare etc.);

f) cumpărarea şi vânzarea banilor (inclusiv a valutei străine);

g) leasing financiar;

h) acordarea de servicii aferente la credit;

i) acordarea de servicii ca agent sau consultant financiar, cu excepţia celor de la lit.

a) şi b);

j) operaţii în valută străină, inclusiv contracte futures de vânzare a valutei străine;

k) acordarea de servicii fiduciare (investirea şi gestionarea fondurilor fiduciare,

păstrarea şi administrarea valorilor mobiliare şi a altor valori etc.);

l) acordarea de servicii de gestionare a portofoliului de investiţii şi acordarea de

consultaţii privind investiţiile;

m) subscrierea şi plasarea titlurilor de valoare şi acţiunilor, operaţiuni cu acţiuni;

n) orice altă formă de activitate financiară permisă de BNM.

Capitalul şi valorile mobiliare ale Băncii. Capitalul propriu (activele nete) al

Băncii este constituit din capitalul social, capitalul suplimentar, capitalul de rezervă,

din profitul nedistribuit, precum şi din alte mijloace prevăzute de legislaţie. Capitalul

propriu se calculează potrivit valorii iniţiale, iar în cazurile prevăzute de legislaţie,

potrivit valorii curente de piaţă. Valoarea capitalului propriu al societăţii nu poate fi

mai mică decât mărimea capitalului ei social.

Capitalul reglementat sunt fondurile proprii pe care Banca trebuie să le

menţină în conformitate cu regulamentele BNM şi suma minimă pe care Banca

trebuie să o menţină în raport cu activele ponderate la risc ori cu totalul activelor.

Banca formează un capital de rezervă în mărime de 10% din capitalul social al

băncii, din defalcări anuale, din profitul net în mărimea stabilită de adunarea generală

a acţionarilor, dar nu mai puţin de 5%. Capitalul de rezervă al băncii se plasează

numai în active cu lichiditate înaltă, care ar asigura folosirea lui în orice moment.

8

Capitalul de rezervă al Băncii se repartizează pentru acoperirea pierderilor Băncii

şi/sau la majorarea capitalului social.

Reducerile pentru pierderi la active şi provizioane pentru pierderi la

angajamente condiţionale sunt formate şi utilizate în modul şi mărimea stabilite în

actele normative ale BNM.

Alte fonduri ale băncii pot fi formate din profitul net în corespundere cu

legislaţia în vigoare şi deciziile adunării generale ale acţionarilor.

Acţiunea ordinară a Băncii acordă dreptul la un vot în cadrul adunării

genereale a acţionarilor, dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din

bunurile Băncii în cazul lichidării acesteia.

Acţiunile Băncii sunt înscrise în contul personal deschis pe numele

proprietarului de acţiuni (acţionarului) sau deţinătorului nominal în Registrul

acţionarilor Băncii.

Capitalul social al băncii poate fi mărit prin:

a) mărirea valorii nominale a acţiunilor plasate şi /sau

b) plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare.

Drept sursă de mărire a capitalului social al Băncii poate fi:

a) capitalul propriu al Băncii în limita părţii ce depăşeşte capitalul ei social şi /sau

b) aporturile primite de la achizitorii de acţiuni.

Deciziile privind mărirea capitalului social se iau de către AGA.

Mărirea valorii nominale a acţiunilor plasate se efectuează în proporţie egală

pentru toate acţiunile şi în mărimile stabilite de organul care a luat hotărârea.

Plasarea acţiunilor emisiunii suplimentare se efectuează în corespundere cu

Legea privind societăţile pe acţiuni, Legea cu privirea la piaţa valorilor mobiliare,

Statul Băncii şi cu decizia de emitere suplimentară de acţiuni. Plasarea acţiunilor

emisiunii suplimentare se efectuează prin subscrierea acestora de către acţionarii

Băncii proporţional numărului de acţiuni cu drept de vot care le aparţin. La

subscrierea la acţiunile emisiunii suplimentare acţionarii Băncii au dreptul:

a) să facă uz de dreptul lor de preemţiune asupra acţiunilor emisiunii suplimentare;

b) să renunţe la un astfel de drept în mod explicit;

9

c) să cesioneze acest drept, contra plată, altor acţionari, cu condiţia respectării

dreptului de preemţiune al altor acţionari (proporţional cotei acţiunilor deţinute).

Emisiunea acţiunilor Băncii se efectuează în formă dematerializată cu eliberarea

extraselor din Registrul acţionarilor Băncii. Extrasul din Registrul acţionarilor

confirmă dreptul acţionarului la acţiunile Băncii deţinute la data eliberării acestuia.

Banca poate efectua tranzacţii cu acţiunile plasate de ea prin achiziţionarea,

rascumpărarea, convertirea, consolidarea şi fracţionarea lor în conformitate cu

prevederile Legii privind societăţile pe acţiuni şi Legii cu privire la piaţa valorilor

mobiliare.

Decizia de a achiziţiona acţiunile plasate în scopul prevenirii unei eventuale

scăderi a cursului se ia de către Consiliul Băncii, iar deciziile privind achiţionarea

acţiunilor în scopul reducerii capitalului social al Băncii sau cedării către salariaţii

băncii a unui număr de acţiuni proprii se iau în exclusivitate de către Adunarea

Generală a Acţionarilor. În hotărîrea privind achiziţionarea acţiunilor plasate de

Bancă vor fi indicate numărul lor, preţul de achiziţie, forma de plată şi termenul ăn

decursul căruia are loc achiziţia. Preţul de achiziţie va fi echivalent cu valoarea de

piaţă a acţiunilor, iar termenul de achiziţie nu va fi mai mic de o lună.

Răscumpărarea de către Bancă a acţiunior plasate de ea se efectuează conform

cererii acţionarilor în cazul:

a) operării în Statutul Băncii a unor modificări ce limitează drepturile acţionarilor,

sau

b) efectuării de către Bancă a unei tranzacţii de proporţii conform hotărîrii Adunării

Generale a Acţionarilor ori a Consiliului Băncii, sau

c) reorganizării Bpncii conform hotărîrii Adunării Generale a Acţionarilor sau în alte

cazuri prevăzute de art. 79 al Legii privind societăţile pe acţiuni.

Convertirea valorilor mobiliare plasate ale Băncii se efectuează conform

hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor.

Consolidarea şi fracţionarea acţiunilor nu trebuie să ducă la modificarea

capitalului social al Băncii.

10

Statutul juridic al acţionarilor Băncii. Persoana care a devenit proprietar al

uneia sau mai multor acţiuni ale băncii conform ordinii stabilite în Legea privind

societăţile pe acţiuni şi alte acte legislative, şi de Statutul băncii se consideră

acţionarul băncii. El este titular al drepturilor obligaţionale prevăzute de Legea

privind societăţile pe acţiuni şi de statutul băncii faţă de bunurile ce aparţin băncii cu

drept de proprietate.

Acţionarii nu răspund pentru obligaţiunile băncii şi suportă riscul pierderilor în

limita valorii acţiunilor ce le aparţin. Aceştia pot fi persoane fizice şi juridice din

Republica Moldova, precum şi din alte state.

Acţionarul are dreptul:

a) să participe la adunările generale ale acţionarilor, să aleagă şi să fie ales în

organele de conducere ale băncii;

b) să ia cunoştinţă de materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a

acţionarilor;

c) să ia cunoştinţă şi să facă copii de pe documentele băncii, accesul care este

prevăzut de art. 92 al Legii privind societăţile pe acţiuni;

d) să primească dividendele anunţate proporţional numărului de acţiuni care îi

aparţin;

e) să înstrăineze acţiunile care îi aparţin, să le pună în gaj sau în administrare

fiduciară;

f) să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin, în cazurile prevăzute de Statutul

BC „Moldindconbank” S.A.;

g) să primească o parte din bunurile Băncii în cayul lichidării ei;

h) să exercite alte drepturi prevăzute de Legea privind societăţile pe acţiuni şi

Statutul Băncii.

Acţionarul este în drept să delege exercitarea drepturilor sale reprezentantului

său în temeiul mandatului sau al contractului. Reprezentant al acţionarului poate fi

orice persoană, cu excepţia persoanelor cu funcţii de răspundere ale băncii, şi care nu

sunt membri ai Consiliului băncii.

Acţionarul are următoarele obligaţii:

11

a) să informeze persoana care ţine Registrul acţionarilor despre schimbările din

datele sale, introduse în registru;

b) să comunice în scris Băncii, Comisiei Naţionale a pieţei financiare, Agenţiei

Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, despre achiziţionarea de acţiuni ale

Băncii în număr ce depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;

c) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de Legea privind societăţile pe acţiuni

sau de alte acte legislative;

d) acţionarii persoane cu funcţii de răspundere sunt obligaţi să comunice în scris

Băncii, Comisiei Naţionale a pieţei financiare despre toate tranzacţiile cu acţiunile

Băncii, în modul stabilit de legislaţie.

Pentrul apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acţionarilor, aceştia au

dreptul de a sesiza organele de conducere ale Băncii şi/sau Conmisia Naţională a

Pieţei Financiare şi/sau instanţa judecătorească, în modul stabilit de legislaţie.

Dacă, în urma neexecutării sau executării necorespunzătoare a cerinţelor

legislaţiei şi statutului Băncii i-a fost cauzat un prejudiciu, acţionarul răspunde în faţa

băncii în mărimea prejudiciului cauzat.

Structura organizaţională a băncii se aprobă de către Consiliul băncii în

dependenţă de volumul şi direcţiile de activitate a băncii.

Banca îşi desfăşoară activitatea economico-financiară, prevăzută de licenţa

Băncii Naţionale a Moldovei (Anexa 1) prin intermediul subdiviziunilor sale

(servicii, secţii, direcţii, departamente, filiale, reprezentanţe).

Fiecare filială şi reprezentanţă a Băncii este o subdiviziune separată,

dependentă juridic de Bancă. Filiala efectuează toate tipurile de activităţi financiare

sau o parte din acestea conform licenţei şi Regulamentului privind filiala BC

„Moldindconbank” S.A.

BC „Moldindconbank” S.A. este constituită din 47 filiale şi 50 reprezentanţe

cu denumirea şi sediul fiecăreia (Anexa 2)3. Eu am petrecut practica la filiala

“Centru” , reprezentată prin directorul Igor Stratan, având adresa juridică: 2012,

3 www.moldindconbank.md

12

mun. Chişinău, str. Armenească, 38. Structura organizatorică a filialei este prezentată

în figura 1.1. de mai jos:

Fig. 1.1. Structura organizatorică a filialei „Centru”

Sursa: elaborată de autor

DirectorReferent

Contabil-şef

Direcţia Business Corporativ

Secţia relaţii şi vânzări

Front Office

Secţia relaţii şi vânzări

Front Office

Secţia deservirea clientelei

Secţia valutară

Direcţia Business cu Amănuntul

Secţia relaţii şi vânzări

Direcţia Operaţiuni Comerciale

Secţia operaţiuni casă

Serviciul păstrării valorilor

Secţia operaţiuni intrabancare

Secţia carduri bancare

Serviciul prevenirea spălării banilor şi

coordonarea activităţii cu nerezidenţii

Serviciul suport

13

Structura organizaţională a Băncii poate fi modificată pe parcursul anului

financiar de către Consiliul Băncii din inţiativă proprie sau la propunerea

Preşedintelui Comitetului de conducere al Băncii sau al Comitetului de Conducere al

Băncii.

Dirijarea filialei se efectuează de către directorul filialei. În funcţie de volumul

de activitate al filialei, prevăzut de regulamentul filialei:

a) adjunctul se investeşte cu dreptul de a-şi asuma de sine stătător obligaţii în

numele Băncii, în limitele împuternicirilor stipulate de regulamentele interne ale

Băncii;

b) adjunctul acestuia sau alt colaborator al filialei se investeşte cu dreptul de a-şi

asuma de sine stătător obligaţii în numele Băncii numai în absenţa temporară a

directorului filialei.

Dreptul de a-şi asuma de sine stătător obligaţii în numele Băncii o are şi

directorul Departamentului corporativ în limitele împuternicirilor prevăzute în

regulamentul acestei subdiviziuni.

Alte persoane investite să-şi asume obligaţii de sine stăttător sau împreună cu

alţii, în numele şi în contul Băncii se desemnează de către Consiliul băncii şi sunt

împuternicite să-şi exercite funcţia de administrator doar după confirmarea BNM în

conformitate cu Regulamentul BNM cu privire la exigenţele faţă de administratorii

băncii.

Organele de conducere ale Băncii sunt (Anexa 3)4:

1) Adunarea Generală a Acţionarilor (în continuare AGA)

2) Consiliul Băncii;

3) Organul Executiv;

4) Comisia de Cenzori.

Adunarea generală a acţionarilor este organul suprem de conducere al băncii.

Aceasta se convoacă şi se desfăşoară în conformitatea cu Legea privind societăţile pe

acţiuni, alte acte normative şi statutul Băncii. Ea are următoarele atribuţii exclusive:

4 www.moldindconbank.md

14

a) aprobă Statutul Băncii în redacţie nouă sau modificările şi completările aduse în

statut, inclusiv cele ce ţin de schimbarea claselor şi numărului de acţiuni, de

convertirea, consolidarea sau fracţionarea acţiunilor Băncii, cu excepţia

completărilor şi modificărilor ce ţin de competenţa Consiliului băncii;

b) decide modificarea capitalului social;

c) aprobă regulamentul consiliului băncii, alege membrii lui şi încetează înainte de

termen împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor,

remuneraţiilor anuale şi a compensaţiilor, precum şi decide cu privire la tragerea

la răspundere sau eliberarea de răspundere a membrilor Consiliului băncii;

d) aprobă regulamentul Comisiei de Cenzori, alege membrii ei şi retrage înainte de

termen împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor şi

compensaţiilor, precum şi decide cu privire la tragerea la răspundere sau

eliberarea de răspundere a membrilor Comisiei de Cenzori;

e) confirmă organizaţia de audit şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor ei;

f) decide încheierea de către Bancă a tranzacţiilor de proporţii, prevăzute de art. 83

alin.(2) al Legii privind societăţile pe acţiuni;

g) decide cu privire la emisiunea obligaţiunilor convertibile;

h) examinează darea de seamă anuală a Băncii, aprobă darea de seamă anuală a

Consiliului Băncii şi pe cea a Comisiei de Cenzori;

i) aprobă normativele de repartizare a profitului Băncii potrivit propunerii

Consiliului Băncii;

j) decide cu privire la repartizare profitului anual, inclusiv plata dividendelor anuale

sau acoperirea pierderilor băncii;

k) decide cu privire la reorganizarea sau lichidarea Băncii;

l) aprobă bilanţurile de divizare, consolidat sau de lichidare ale Băncii;

m) decide cu privire la crearea comisiei de numărare a voturilor la AGA sau

delegarea împuternicirilor ei registratorului Băncii;

n) decide cu privire la achiziţionarea sau răscumpărarea acţiunilor plasate ale Băncii

– la cererea acţionarilor, conform prevederilor art. 78 şi 79 din Legea privind

societăţile pe acţiuni, cu excepţia cazurilor ce ţin de competenţa consiliului.

15

Hotărîrile AGA asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă, inclusiv

în cazul modificării dreptului acţionarilor Băncii, se iau cu 2/3 din voturile

reprezentate la adunare, cu excepţia hotărârilor privind alegerea Consiliului Băncii

care se adoptă prin vot cumulativ şi a hotărârilor asupra celorlalte chestiuni care se i-

au cu mai mult de jumăatate din voturile reprezentate la adunare.

Consiliul băncii îşi desfăşoară activitatea sa în conformitate cu Legea privind

societăţile pe acţiuni, Legea instituţiilor financiare, alte acte normative, prin Statutul

Băncii şi Regulamentul Consiliului băncii.

Consiliul băncii reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările

generale şi în limitele atribuţiilor sale exercită conducerea generală şi controlul

asupra activităţii băncii. Consiliul băncii este subordonat adunării generale a

acţionarilor. El este format din 9 membri care sunt aleşi de AGA prin vot cumulativ

pe un termen de trei ani. AGA alege rezerva Consiliului Băncii din trei persoane

pentru completarea componenţei Consiliului în cazul retragerii înainte de timp a

membrilor acestuia. Membrii consiliului Băncii trebuie să corespundă exigenţelor

stabilite de BNM. Majoritate membrilor Consiliului vor fi persoane care nu sunt

afiliate Băncii, cu excepţia afilierii determinate de calitatea de membru al Consiliului

băncii.

Preşedintele Consiliului Băncii se alege de Consiliul Băncii cu majoritate

simplă de voturi. În cazul absenţei preşedintelui consiliului Băncii obligaţiunile lui

sunt îndeplinite de vicepreşedintele Consiliului Băncii.

Printre atribuţiile Consiliului Băncii se includ următoarele:

a) decide cu privire la convocarea AGA;

b) aprobă valoarea de piaţă a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacţii de

proporţii;

c) confirmă registratorul Băncii şi stabileşte cuantumul retribuţieie serviciilor lui;

d) aprobă prospectul ofertei publice de valori mobiliare;

e) aprobă fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului Băncii;

f) aprobă dările de seamă trimestriale ale Comitetului de Conducere;

g) aprobă tranzacţiile cu persoanele afiliate băncii înaintea realizării acestora;

16

h) aprobă toate regulamentele interne privind activitatea Băncii;

i) decide orice alte chestiuni privind activitatea Băncii prevăzute de Statutul Băncii

şi regulamentul Consiliului Băncii.

Organul executiv al Băncii este Comitetul de Conducere care efectuează

conducerea activităţii curente a Băncii. Acesta este compus din 7 membri, inclusiv

Preşedintele Comitetului de Conducere al Băncii fiind numiţi de către Consiliul

Băncii, care aprobă Regulamentul Comitetului de Conducere. Comitetul de

Conducere îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei în

vigoare a Republicii Moldova, Statutului Băncii şi regulamentelor interne ale Băncii

şi are următoarele atribuţii:

a) asigură realizarea strategiei dezvoltării şi politicii Băncii stabilite prin deciziile

AGA şi Consiliului Băncii;

b) asigură efectuarea operaţiunilor, permise Băncii prin licenţa eliberată de BNM, în

conformitate cu prevederile legislaţiei şi actelor normative în vigoare şi politicilor

interne ale Băncii;

c) execută deciziile organelor de conducere a Băncii,

d) prezintă propuneri Consilului Băncii privind modificarea capitalului social, a

structurii organizatorice, deschiderea şi închiderea filialelor şi reprezentanţelor,

prezintă proiectele de business-plan, proiectele actelor normative interne;

e) raportează trimestrial Consiliului Băncii rezultatele activităţii sale şi a Băncii;

f) raporteză Consiliului Băncii darea de seamă anuală privind rezultatele activităţii

economico-fiananciare a Băncii;

g) aprobă recomandaţiile Comitetului ALCO pe perioade;

h) aprobă acordarea creditelor în limitele comptenţei sale;

i) dirijează executarea politicii de administrare a riscurilor şi poziţiei de plătibilitate

a Băncii.

Comisia de Cenzori îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea privind

societăţile pe acţiuni, Legea privind instituţiile financiare, alte acte normative,

statutul Băncii şi regulamentul comisiei de cenzori a băncii. Ea se subordonează

numai adunării generale a acţionarilor şi este alcătuită din 3 membri aleşi de AGA pe

17

un termen de 2 ani. Majoritatea membrilor Comisiei de Cenzori trebuie să fie

persoane care nu sunt angajaţi ai Băncii.

Comisia de cenzori se întruneşte în şedinţe ordinare o dată în trimestru şi în

sedinţe extraordinare, la convocarea Consiliului Băncii sau a doi membri ai săi.

Deciziile se iau cu votul majorităţii membrilor care nu sunt în drept să se abţină de la

votare.

Atribuţiile Comisiei de Cenzori sunt:

a) stabileşte petnru bancă proceduri de evidenţă contabilă şi de control contabil în

temeiul regulamentelor BNM, supraveghează respectarea lor şi controlează

conturile şi alte documente ale Băncii;

b) controlează respectarea legilor şi a regulamentelor aplicabile Băncii şi prezintă

Consilului Băncii raporatele respective;

c) prezintă rapoarte la cererea Consiliului Băncii, precum şi referitor la problemele

pe care le consideră necesare;

d) efectuează controale extraordinare ale activităţii băncii din proprie iniţiativă, ori la

cererea acţionarilor, care deţin nu mai puţin de 10% de acţiuni cu drept de vot, sau

conform hotărîrii AGA sau a consiliului Băncii;

e) exercită controlul activităţii economico-financiare a Băncii pe an;

f) controlează activitatea direcţiei audit intern, face legătură cu auditorii externi şi

comunică datele Consiliului băncii.

Relaţiile cu personalul Băncii. Relaţiile reciproce ale Băncii cu funcţionarii

săi se stabilesc în baza contractelor individuale de muncă, încheiate în conformitate

cu legislaţia muncii în vigoare.

Funcţionarii băncii sunt responsabili pentru respectarea prevederilor legislaţiei,

actelor normative ale BNM, Statutului Băncii, regulamentelor interne şi

instucţiunilor Băncii. Ei au obligaţia fiduciară faţă de Bancă şi clienţii Băncii de a

pune interesele Băncii şi ale clienţilor ei mai presus de interesul pecuniar propriu.

Asigurarea intereselor clienţilor. Banca menţine în permanenţă

disponibilitatea sa în vederea executării complete şi la timp a angajamentelor în

18

conformitate cu normativele obligatorii stabilite de BNM. Banca menţine rezervele

obligatorii.

Banca garantează respectarea secretului operaţiunilor, a conturilor şi

depunerilor clienţilor şi ale corespondenţilor ei, cu excepţia cazurilor de acces la

informaţie prevăzute de legislaţie.

Funcţionarii Băncii, implicaţi în divulgarea secretului comercial şi bancar, sunt

traşi la răspundere conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Administratorii, funcţionarii şi agenţii Băncii, actuali şi precedenţi , sunt

obligaţi să păstreze secretul comercial şi bancar, să nu folosească în interes personal

sau a unor terţe persoane informaţiile la care au avut acces în exerciţiul funcţiunii şi

să nu permită accesul altor persoane la aceste informaţii.

19

CAPITOLUL II. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII DE

DECONTARE

Activitatea de decontare a BC “Moldindconbank” S.A. este reglementată de

următoarele acte legislative şi normative:

a) Regulamentul nr. 25-11-02 privind decontările fără numerar în RM;

b) Regulamentul intern al Băncii privind modalitatea deschiderii, modificării şi

închiderii conturilor bancare petnru diverse grupe de titulari de cont;

c) Codul Fiscal al RM;

d) Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor la

băncile licenţiate din Republica Moldova, aprobat prin HCA al BNM nr. 297

din 25.11.2004;

e) Instrucţiunea privind evidenţa contribuabililor, aprobată prin Ordinul IFPS nr.

236 din 18.12.2006;

f) Programul Băncii privind prevenirea si combaterea spălării banilor si finanţării

terorismului;

g) Regulamentul Băncii privind normele de prevenire si combatere a spălării

banilor si finanţării terorismului.

Operatiunile de decontare nu pot fi efectuate fără existenţa unor conturi

bancare şi a documentelor de decontare.

Organizarea şi gestiunea conturilor bancare

Contul bancar este un cont analitic (curent, de card , de depozit, de credit,

provizoriu, LORO) deschis de bancă pe numele titularului de cont, prin care se

efectuează operaţiuni de încasari şi/sau plăţi ale mijloacelor bneşti.5

Titularul de cont poate fi reprezentat de: persoană juridică (rezidentă şi

nerezidentă), reprezentanţă înfiinţată în RM a persoanei juridice nerezidente,

întreprinzător individual şi persoană fizică (rezidentă şi nerezidentă), pe numele

căreia a fost deschis contul bancar.

5

20

Pentru persoane juridice BC “Moldindconbank” S.A. deschide următoarele

tipuri de conturi bancare:

1) contul curent este un cont analitic deschis de bancă pentru titularul de cont, care

serveşte la înregistrarea în ordine cronologică a operaţiunilor în numerar şi/sau

fără numerar, efectuate în/din acest cont în conformitate cu legislaţia în vigoare.

2) contul de depozit care poate fi:

a) la termen - cont analitic deschis de bancă pentru titularul de cont destinat

evidenţei operaţiunilor de depunere şi plasare a mijloacelor băneşti cu

dobândă, inclusiv fixă sau flotantă, pentru o perioada fixă de timp în

conformitate cu legislaţia în vigoare.

b) la vedere - cont analitic deschis de bancă pentru titularul de cont destinat

evidenţei operaţiunilor de depunere şi plasare a mijloacelor băneşti cu sau

fără dobândă, fără fixarea termenului de plasare în conformitate cu legislaţia

în vigoare.

3) contul de credit este un cont analitic deschis de bancă, care serveşte pentru

înregistrarea operaţiunilor aferente acordării, monitorizării şi rambursării

creditelor acordate.

4) contul provizoriu reprezintă un cont deschis de bancă pe o anumită durată de

timp,destinat acumulării mijloacelor băneşti pentru formarea capitalului

social sau pentru acumularea mijloacelor băneşti obţinute în procesul

plasamentului valorilor mobiliare.

5) contul “Loro” (numai pentru bănci) este un cont curent deschis în Banca

Centrală pentru alte Bănci licenţiate din RM şi străine.

Pentru persoanele fizice BC “Moldindconbank” S.A. deschide următoarele

tipuri de conturi bancare:

1) contul curent;

2) contul de depozit;

3) contul de credit.

Toate operaţiunile legate de decontările fără numerar sânt reglementate prin

„Regulamentul privind decontările fără numerar în Republica Moldova”, aprobat prin

21

Hotărârea Consiliului de Administraţie al BNM din 12 iulie 1996 proces-verbal nr.33

conform căruia contabilul care se ocupă de operaţiunile în lei moldoveneşti

urmăreşte ca documentele de decontare să fie întocmite pe formulare-tip, care trebuie

să corespundă normelor tehnice expuse în regulamentul menţionat.

Principiile stabilirii sistemului de codificare a conturilor la banca comercială

“Moldindconbank” S.A. sunt:

a) pentru contul curent: numărul contului se constituie din 13 cifre, dintre care :

i. primele patru cifre – tipul contului conform planului de conturi al evidenţei

contabile în bănci, aprobat de BNM;

ii. următoarele trei cifre – cheia (a 6-a şi a 7-a cifra se constituie codul băncii,

în “Moldindconbank” S.A. codul băncii e 29);

iii. ultimele trei sau patru cifre arată contul clientului;

b) pentru contul de împrumut şi conturile, folosite în procesul creditării la acordarea

creditului, suma acordată se transferă la contul de credit al clientului. Primele

patru cifre ale contului deschis trebuie sa coincidă cu destinaţia creditului

stipulată în contractul de credit (1230 - 1490), ele sunt urmate de cheiţa (o cifră),

codul băncii şi numărul de ordine intern al clientului.

I. Deschiderea conturilor. Pentru a deschide un cont curent (cît în lei

moldoveneşti, atît şi în valuta străină), persoanele juridice prezintă la banca

următoarele documente:

a) cererea de deschidere a contului, (Anexa 17);

b) copia certificatului de înregistrare a întreprinderii la Camera Înregistrării de Stat

(Anexa 18);

c) copia documentului de constituire;

d) copia certificatului de atribuire a codului fiscal;

e) certificat de înregistrare fiscală;

f) extrasul din Registrul Comercial de Stat (Anexa 19);

g) fişa cu specimene şi amprenta ştampilei (Anexa 20);

h) alte documente la cererea băncii.

22

Pentru a deschide un cont curent persoanele fizice rezidente şi nerezidente care

nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate sau întreprinderile cu

statut de persoană fizică nerezidentă care nu au obiecte impozabile / obligaţii fiscale

pe teritoriul RM prezintă următoarele documente:

a) cererea de deschidere a contului (Anexa 17);

b) copia actului de identitate al titularului de cont;

c) chestionarul pentru persoana fizică (Anexa 21).

În cazul deschiderii contului curent pentru persoanele fizice rezidente şi

nerezidente, care nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate, de

către persoana împuternicită se prezintă următoarele documente:

a) cererea de deschidere a contului (Anexa 17);

b) copia actului de identitate al titularului de cont, legalizată notarial;

c) copia actului de identitate al persoanei împuternicite cu dreptul de a prezenta

documentele pentru deschiderea contului;

d) actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care confirmă

împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru deschiderea contului;

e) chestionarul pentru persoana fizică (Anexa 21).

Pentru persoanele care nu au atins majoratul, precum şi pentru persoanele

limitate/lipsite în/de capacitatea de exerciţiu deschiderea conturilor, precum şi

gestionarea lor se efectuează de către părinţi sau de tutore (curator) cu prezentarea

următoarelor acte:

a) cererea semnată de părinte sau tutore (curator) (Anexa 17);

b) copia buletinului de identitate a părintelui sau tutore;

c) copia certificatului de naştere al titularului de cont (minorului, persoanei

limitate/lipsite în/de capacitatea de exerciţiu).

d) chestionarul pentru persoana fizică - pentru reprezentantul legal al titularului de

cont (Anexa 21);

e) dispoziţia autorităţii tutelare cu privire la instituirea tutelei sau curatelei şi după caz

a hotărârii judecătoreşti.

23

Actele prezentate la deschiderea conturilor se păstrează obligatoriu în dosarul

juridic al titularului de cont.

Persoana responsabilă a Băncii / filialei la primirea documentelor pentru

deschiderea conturilor bancare are următoarele obligaţii:

a) să încaseze în numerar prin Ordin de încasare a numerarului comisionul de

deschidere a contului bancar, în cazul în care clientul nu deţine în Filială un alt

cont înregistrat la IFS sau soldul dintr-un alt cont, de regulă în altă valută, al

clientului înregistrat la IFS nu este disponibil sau nu satisface mărimea

comisionului; sau

b) să deconteze prin Notă de plată comisionul de deschidere a contului din soldul

disponibil al unui alt cont al clientului deţinut în Filială şi înregistrat la IFS;

c) să verifice actul juridic, care confirmă împuternicirile persoanei de a prezenta

documente pentru deschiderea /modificarea /închiderea contului;

d) să identifice persoana care prezintă documentele cu persoana din fotografia de

pe actul de identitate şi să contrapună datele din copia actului de identitate cu

datele din actul original. Drept confirmare a efectuării identificări, face o

menţiune corespunzătoare cu aplicarea semnăturii sale şi a datei curente pe

copia actului de identitate a persoanei care prezintă actele;

e) să verifice termenul de valabilitate al documentelor prezentate, în cazul în care

acesta este stabilit;

f) să confrunte datele din copiile documentelor prezentate, prevăzute la

deschiderea conturilor, în vederea corespunderii acestora cu originalul şi să

aplice pe fiecare copie menţiunea "Copia corespunde originalului", data,

numele şi prenumele, semnătura;

g) să restituie originalele documentelor persoanei care le-a prezentat;

h) în cazul solicitării deschiderii conturilor curente, să familiarizeze titularul de

cont cu Politica tarifară a Băncii în vigoare, cu clauzele Contractului privind

deservirea conturilor bancare şi în cazul acceptării condiţiilor de deservire să

asigure semnarea Contractului (Anexa 22);

i) în cazul solicitării deschiderii conturilor de depozit/credit să se încredinţeze că

24

titularul de cont a coordonat şi a discutat condiţiile de plasare/acordare cu

persoanele împuternicite ale Băncii prin semnarea contractului respectiv;

j) în cazul în care actele prezentate corespund cerinţelor stipulate în prezentul

Regulament, propune titularului de cont să perfecteze sau perfectează de sine

stătător, după caz, (la contul de depozit Cererea se completează în SII al

Băncii, clientul doar semnează formularul imprimat) Cererea de deschidere a

contului bancar, utilizând următoarele formulare:

a. Cererea de deschidere a contului bancar pentru persoane juridice,

întreprinzători individuali şi persoane fizice care practică alt tip de

activitate (Anexa 23);

b. Cererea de deschidere a contului bancar pentru persoanele fizice (Anexa

17);

c. Cererea de deschidere a contului provizoriu (Anexa 29);

k) să asigure perfectarea de către client şi să verifice Chestionarul pentru clientul

persoană juridică (Anexa 24);

l) să asigure perfectarea de către persoanele persoanele fizice identificate

conform prevederilor legale la capitolul prevenirii şi combaterii spălării banilor

şi să verifice Chestionarul pentru clientul persoană fizică (Anexa 21 cu anexarea

copiei xerox după actul de identitate a acestuia);

m) să formeze dosarul juridic al contului bancar în conformitate cu cerinţele

prezentului Regulament şi sa-l prezinte managementului filialei – pentru

conturile administrate în Filială/ managementului Băncii centrale – pentru

conturile administrate în cadrul Băncii Centrale pentru verificare şi aprobare /

dezaprobare;

n) să perfecteze Registrul actelor aferente dosarului juridic al contului bancar

(Anexa 25);

o) să înregistreze Cererea de deschidere a contului în Registrul de evidenţă a

corespondenţei de intrare, atribuindu-i număr de înregistrare, care ulterior se

înscrie, inclusiv şi data curentă, pe Cerere în colţul drept de jos;

p) sa introducă informaţiile corespunzătoare despre titularul de cont in BOL /

25

titularii de cont / clienţii Băncii / Fişa de evidenţă a clientului;

q) să perfecteze Certificatul despre deschiderea contului bancar (Anexa 26) în 2

exemplare pentru expediere ulterioară IFS conform procedurii expuse la

capitolul IV al prezentului Regulament;

r) să înregistreze datele necesare referitoare la contul deschis în Registrul privind

deschiderea, modificarea, închiderea conturilor bancare care cad sub incidenţa

legislaţiei fiscale (Anexa 27), în continuare Registrul special, completând

parametrii solicitaţi.

În cazul în care la deschiderea conturilor unor grupe specifice de titulari

de conturi apar situaţii ne standarde, se va apela în mod obligatoriu, după caz,

Departamentul legalitate şi /sau Direcţia metodologie şi dări de seamă din cadrul

Băncii Centrale.

Documentele necesare pentru deschiderea, administrarea, gestionarea,

modificarea şi închiderea contului sunt:

a) acte componente ale Dosarului juridic al contului bancar;

b) documente de plată şi de casă aferente operaţiunilor iniţiate, inclusiv de

titularul contului şi de Filială / Banca centrală;

c) documente de plată aferente operaţiunilor înregistrate la intrări în conturile

bancare;

d) extrase zilnice din contul bancar;

e) extrase lunare din cont bancar – factură;

f) documente justificative aferente derulării unor operaţiuni, de genul transferului

de credit în valută străină, transferului de credit din contul creditului bancar,

retragerii numerarului, etc.;

g) alte acte.

Documentele prezentate la deschiderea şi administrarea ulterioară,

inclusiv modificarea şi închiderea contului, inclusiv un exemplar al Certificatelor

expediate în adresa IFS teritorial şi alte organe conform legislaţiei în vigoare, un

exemplar al Fişei cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei şi Certificatului

privind luarea la evidenţă fiscală a contului deschis, se includ la momentul primirii

26

şi se păstrează în Dosarul juridic al contului bancar administrat în filială / Banca

Centrală.

În dosarul juridic al contului bancar se vor păstra de asemenea toate actele

ce se referă la client, inclusiv contractul privind deschiderea şi administrarea

contului, contract Web-Client si alte servicii electronice, actele privind aplicarea /

retragerea acţiunilor de sechestrare a operaţiunilor şi suspendare a mijloacelor

băneşti, corespondenţa cu diverse Autorităţi referitor la starea contului sau alte

informaţii despre titularul contului bancar, documentele care pe parcursul perioadei

de administrare şi-au pierdut valabilitatea, inclusiv fişe cu specimene de semnături,

copii ale actelor de identitate, etc.

Documentele, care î-şi pierd valabilitatea, la substituirea lor prin alte acte

valabile, se barează cruciform şi se aplică o notă corespunzătoare, fiind păstrate în

continuare în dosarul juridic al contului bancar.

Pe perioada administrării contului persoana responsabilă periodic, cel puţin

lunar, va revizui Dosarul juridic al contului bancar la capitolul examinării

termenului de valabilitate şi completării acestuia urmare a modificărilor operate în

actele legislative şi normative la capitolul deschiderii şi gestionării conturilor

bancare, inclusiv componenţei Dosarului juridic al contului bancar .

În scopul actualizării documentelor prezentate la deschiderea contului,

persoana responsabilă execută următoarele acţiuni:

a) examinează componentele Dosarului juridic al contului bancar;

b) stabileşte gradul de corespundere al Dosarului juridic cerinţelor actelor

legislative şi normative;

c) în cazul depistării termenului de valabilitate expirat al unui sau mai multor acte

sau lipsei întemeiate a unor acte, blochează contul de sinestătător;

d) solicită în scris sau la prima vizită a clientului substituirea şi/sau completarea

actelor constatate;

e) recepţionează actele corespunzătoare conform modalităţii de prezentare a

acestora la deschiderea contului;

f) prezintă managementului filialei / Băncii Centrale spre confirmare Dosarul

27

juridic împreună cu actele prezentate suplimentar la cerere.

Contul curent poate fi reînnoit. În acest caz clientul completează cerere de

reînnoire a contului curent. Tarifele pentru deschiderea şi deservirea conturilor

curente sunt prezentate în Anexa 28.

Contul provizoriu se deschide pe perioada acumulării mijloacelor băneşti

în următoarele două cazuri:

a) la fondarea unei întreprinderi;

b) la efectuarea emisiunii publice de valori mobiliare a unei întreprinderi care

deja funcţionează.

Pentru a deschide un cont provizoriu la fondarea întreprinderii titularul de

cont prezintă următoarele documente:

a) cererea privind deschiderea contului (Anexa 29);

b) originalul certificatului constatator, eliberat de Camera înregistrării de Stat a

Ministerului Dezvoltării Informaţionale, în continuare CÎSMDI – în cazul

fondării întreprinderii, cu excepţia societăţii pe acţiuni;

c) copia hotărârii privind emisiunea valorilor mobiliare - în cazul înfiinţării

societăţii pe acţiuni;

d) copia actului de identitate al persoanei împuternicite să prezinte documentele;

e) actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care confirmă

împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru deschiderea

contului - în cazul prezentării actelor de orice persoană, inclusiv unul dintre

fondatorii acesteia.

Pentru a deschide un cont provizoriu la efectuarea emisiunii publice de

valori mobiliare a unei întreprinderi care deja funcţionează titularul de cont prezintă

următoarele documente:

a) cererea privind deschiderea contului (Anexa 29);

b) copia hotărârii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în continuare CNPF;

c) copia certificatului privind înregistrarea ofertei publice a valorilor mobiliare la

CNPF;

d) extrasul din Registrul de stat, eliberat de CÎSMDI (cu excepţia băncilor

28

comerciale);

e) copia certificatului de înregistrare de stat - pentru titularii de cont înregistrarea

cărora se face la CÎSMDI, numărul de identificare de stat fiind considerat codul

fiscal, iar Certificatul de înregistrare fiind recunoscut la certificat de atribuire a

codului fiscal;

f) copia certificatului de atribuire a codului fiscal, eliberat de IFS teritorial –

pentru titularii de cont înregistrarea cărora se face la alte organe, exceptând

CÎSMDI;

g) copia actului de identitate a persoanei care are dreptul să prezinte documentele

pentru deschiderea contului;

h) actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care confirmă

împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru deschiderea

contului, în cazul prezentării actelor prin persoană împuternicită).

În scopul conformării prevederilor Codului civil (art.113 alin.(3), care

stabileşte obligativitatea vărsării în numerar a cotei minime a capitalului social,

indicat în actele de constituire ale clienţilor, şi Legii privind înregistrarea de stat a

persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, care include în lista

documentelor pentru înregistrarea de stat a persoane juridice Certificatul privind

disponibilul contului provizoriu, persoana responsabilă va exercita următoarele

acţiuni:

a) verifică după documentul de constituire suma minimă a capitalului social

necesară pentru înregistrare în cont;

b) perfectează în adresa CÎSMDI Certificatul privind disponibilul contului

provizoriu;

c) perfectează în adresa CNPF Certificatul privind disponibilul contului

provizoriu la încheierea emisiei suplimentare.

În contul provizoriu se permite derularea doar a operaţiunilor

caracteristice înscrierii capitalului întreprinderii:

1. în creditul contului - introducerea cotei în capitalul statutar sau încasarea

sumelor de la realizarea acţiunilor din emisia suplimentară;

29

2. în debitul contului - după finalizarea procedurii de înregistrare a întreprinderii

sau de efectuare a emisiunii publice sau a anulării rezultatelor emisiei

suplimentare - transferul în contul curent al mijloacelor băneşti disponibile.

La finalizarea procedurii înregistrării de stat sau înregistrării emisiunii

publice disponibilul din contul provizoriu se virează la contul curent în baza

Ordinului de plată, tip 1 (Anexa 30), perfectat de titularul contului provizoriu

conform reglementărilor existente la capitolul executării transferului de credit. În

acest scop, semnăturile şi ştampila vor fi aplicate conform Fişei cu specimene de

semnături şi amprenta ştampilei prezentată la contul curent deschis, în cazul în care

contul curent este deschis în aceiaşi filială.

În cazul în care la finalizarea procedurii înregistrării de stat sau înregistrării

emisiunii publice titularul contului provizoriu solicită închiderea şi transferarea

soldului disponibil în contul curent deschis în altă filială sau bancă, transferul de

credit se va efectua în baza Ordinului de plată, tip 1 (Anexa 30), perfectat de

titularul contului provizoriu conform reglementărilor existente la capitolul

executării transferului de credit, cu condiţia prezentării Fişei cu specimene de

semnături şi amprenta ştampilei la contul provizoriu cu setul de documente aferent

deschiderii contului curent.

În cazul în care procedura de înregistrare a titularului de cont provizoriu

este anulată din diverse motive, acesta poate retrage disponibilul în numerar, în

acest scop dreptul legal de a ridica numerarul î-l are în exclusivitate fondatorul

care a depus numerarul sau reprezentantul legal al fondatorilor (prin procură

autentificată notarial).

Banca poate deschide conturi „LORO” în lei moldoveneşti şi valută

străină:

1. băncilor licenţiate din RM;

2. băncilor străine.

Pentru a deschide cont „LORO” banca licenţiată din RM obligatoriu

prezintă următoarele documente:

a) cererea privind deschiderea contului/ cererea de deschidere concomitentă a

30

conturilor (Anexa 23);

b) fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei (Anexa 20);

c) copia licenţei eliberate de BNM de desfăşurare a activităţii financiare;

d) copia licenţei pentru desfăşurarea activităţii pe piaţa valorilor mobiliare,

eliberată de Comisia Naţională a Pieţei Financiare - pentru băncile care

desfăşoară activitate de broker sau dealer, iar BC „Moldindconbank” S.A. este

bancă de decontare a Bursei de Valori a Moldovei şi a Depozitarului Naţional

al Valorilor Mobiliare a Moldovei;

e) copia certificatului de înregistrare de stat-codul fiscal;

f) copia extrasului din Registrul de stat, eliberat de Camera Înregistrării

de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale;

g) copia actului de identitate al persoanei care are dreptul să prezinte

documentele;

h) actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care confirmă

împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru deschiderea

contului; în cazul prezentării actelor prin persoană împuternicită);

i) contractul privind deservirea conturilor bancare semnat de ambele părţi

(individual, după modelul convenit de părţi);

j) decizia organului fiscal teritorial privind luarea la evidenţă a contului curent

– se primeşte ulterior de la organul fiscal teritorial urmare a expedierii

Certificatului privind deschiderea contului „LORO”;

k) Chestionarul pentru clientul persoană juridică (Anexa 24);

l) Chestionarul pentru clientul persoană fizică - pentru beneficiarii efectivi (Anexa

21) cu anexarea copiei xerox după actul de identitate a acestuia.

Pentru a deschide cont „LORO” Banca străină nerezidentă prezintă

următoarele documente:

a) cererea de deschidere a contului/ cererea de deschidere concomitentă a

conturilor (Anexa 23);

b) fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei (Anexa 20) , unde

modelul fişei se coordonează de părţi, autentificată notarial, şi va conţine cel

31

puţin:

a. denumirea completă a titularului de cont;

b. codul fiscal al titularului de cont;

c. adresa titularului de cont;

d. numărul de telefon/fax al titularului de cont;

e. numele şi prenumele persoanelor, care conform legislaţiei în vigoare şi

documentelor de constituire, sunt desemnate să gestioneze conturile şi să

aplice semnături pe documentele de plată şi de casă;

f. specimenele de semnături ale persoanelor menţionate la punctul precedent;

g. termenul de acţiune al dreptului provizoriu al persoanelor împuternicite de a

aplica prima sau a doua semnătură;

h. specimenul amprentei ştampilei titularului de cont care va fi aplicată pe

documentele de plată şi de casă (pentru persoanele care potrivit legislaţiei

dispun de ştampilă);

i. data, luna, anul, ştampila titularului de cont şi semnăturile persoanelor

împuternicite în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) extrasul din Registrul bancar sau documentul ce confirmă existenţa autorizaţiei

pentru desfăşurarea activităţii bancare, emisă de organul de supraveghere

bancară, abilitat prin legislaţie, din ţara de reşedinţă a băncii respective;

d) copia documentelor de constituire (actul constitutiv, statutul, regulamentul

etc.);

e) copia actului de identitate a persoanei care prezintă documentele;

f) actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care confirmă

împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru deschiderea

contului; în cazul prezentării actelor prin persoană împuternicită);

g) contractul privind deservirea conturilor bancare semnat de ambele părţi

(individual, după modelul convenit de părţi);

h) decizia organului fiscal teritorial privind luarea la evidenta a contului LORO

– se primeşte ulterior de la organul fiscal teritorial – numai pentru băncile străine

care au obligaţii fiscale şi/sau obiecte impozabile pe teritoriul RM;

32

i) chestionarul pentru clientul persoană juridică (Anexa 24);

j) chestionarul pentru clientul persoană fizică - pentru beneficiarii efectivi (Anexa

21), cu anexarea copiei xerox după actul de identitate a acestuia.

La deschiderea altor tipuri de conturi, exceptând conturile LORO,

băncile licenţiate din RM şi băncile nerezidente, prezintă:

a) în cazul în care nu deţin un cont LORO în BC „Moldindconbank” S.A. - setul

de documente corespunzător specificat în punctele precedente, cu excepţia

celor aferente înregistrării fiscale, dacă acestea nu au obligaţii fiscale sau nu

deţin obiecte impozabile pe teritoriul RM;

b) în cazul în care deţin deja un cont LORO în BC „Moldindconbank” S.A.:

i. cererea de deschidere a contului/ cererea de deschidere concomitentă a

conturilor;

ii. copia actului de identitate a persoanei care prezintă documentele;

iii. actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care

confirmă împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru

deschiderea contului.

II. Modificarea conturilor. Banca modifică conturile deschise pe numele titularilor

de cont în următoarele cazuri:

a) modificarea denumirii (datelor personale), formei organizatorico-juridice a

titularului de cont;

b) modificările rezultate din modificarea Planului de conturi al evidenţei contabile în

băncile licenţiate din RM;

c) modificarea codului numeric al valutei în care a fost deschis contul;

d) transferarea conturilor din administrarea unei filiale/ Băncii Centrale în

administrarea altei filiale/ filialelor;

e) alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

În cazul luării deciziei de sine stătătoare de către conducerea Băncii privitor

la modificarea conturilor în cazul modificării planului de conturi al evidenţei

contabile, structurii interne a conturilor analitice, alte cazuri Banca este obligată să

informeze titularul de cont în termen de 30 de zile până la efectuarea acestora.

33

Despre modificarea conturilor bancare, înregistrate la IFS teritorial, filiala /

Banca Centrală prezintă Certificatul despre modificarea contului bancar (Anexa

31) în decurs de 5 zile bancare din momentul efectuării acestei proceduri.

Pentru modificarea contului în cazul lichidării persoanei juridice,

reprezentanţei înfiinţate în Republica Moldova a persoanei juridice nerezidente,

întreprinzătorului individual comisia de lichidare/lichidatorul prezintă la bancă:

a) cererea privind modificarea (deschiderea) contului;

b) hotărârea organului competent privind lichidarea, care trebuie să conţină termenul

de acţiune a comisiei de lichidare/lichidator;

c) copia anunţului publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova referitor la

intenţia de lichidare;

d) copia extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice, eliberat de Camera

Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale;

e) copia certificatului de atribuire a codului fiscal cu înscrierea “În procedura de

lichidare”;

f) fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei comisiei de lichidare/

lichidator -2 exemplare (Anexa 20);

g) copia actului de identitate a persoanei care prezintă documentele;

h) actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care confirmă

împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru modificarea contului;

i) contractul privind deservirea conturilor bancare semnat de ambele părţi (Anexa

22);

j) chestionarul pentru persoana juridică (Anexa 24);

k) chestionarul pentru clientul persoană fizică - pentru beneficiarii efectivi (Anexa

21).

Înregistrarea contului la IFS şi derularea operaţiunilor se efectuează in condiţii

identice deschiderii conturilor.

III. Închiderea conturilor. Banca / filiala închide conturile bancare în următoarele

cazuri:

a) în baza cererii titularului de cont/ persoanei împuternicite (Anexa 34) şi rezilierea

34

contractului de prestare a serviciilor financiar – bancare, încheiat cu Banca;

b) în baza cererii titularului de cont la radierea acestuia din Registrul de Stat;

c) în baza hotărârii fondatorilor/ organelor de constituire ale persoanei juridice,

reprezentanţei înfiinţate în RM a persoanei juridice nerezidente, întreprinzătorului

individuali/a organelor care au constituit persoana juridică sau conform

prevederilor documentelor de constituire a acestora;

d) în baza hotărârii instanţei de judecată;

e) achitarea creditului/restituirea depozitului;

f) în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

Nu pot fi închise conturile, la care, în corespundere cu legislaţia în vigoare,

sunt suspendate operaţiunile sau sechestrate mijloacele băneşti.

La închiderea contului curent mijloacele băneşti se transferă/restituie

proprietarilor, succesorilor în drept sau altor persoane îndreptăţite conform

legislaţiei. Se face menţiunea cu privire la închiderea contului curent în Registrul

conturilor analitice deschise la bancă. În termen de 5 zile bancare din data închiderii

contului bancar persoana responsabilă perfectează certificatul privind închiderea

contului (Anexa 33) în 2 exemplare:

a) un exemplar î-l expediază IFS prin poştă sau curier special, cu respectarea

procedurilor aferente circuitului documentar;

b) un exemplar î-l include în Dosarul juridic al contului bancar.

Conturile provizorii se închid conform legislaţiei în vigoare după transferarea

soldului la contul curent sau după restituirea mijloacelor băneşti în cazul în care

emisiunea valorilor mobiliare nu a avut loc sau întreprinderea nu a fost constituită.

Numerele conturilor închise nu se atribuie altor conturi.

La închiderea contului, dosarul juridic privind deschiderea contului se

păstrează în arhiva Băncii / filialei cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulilor

de organizare a lucrărilor de arhivă.

Pentru a executa controlul asupra executării operaţiunilor în conturile clienţilor

e utilizată fişa “Evidenţa operaţiunilor depunătorului”, în care sunt indicate toate

plăţile şi încasările ale clientului.

35

Organizarea şi evidenţa documentelor de decontare

Orice operaţiune de decontare este efectuată în baza documentelor de

decontare care reprezintă reprezintă dispoziţia sau cererea întreprinderii

întocmită pe suport material (formular de hîrtie sau suport de date) dată băncii cu

scopulexecutării plăţii fără numerar pentru livrarea mărfii sau valorilor, executarea

lucrărilor,prestarea serviciilor, precum şi altor plăţi.

Circulaţia documentelor în bănci şi la BNM se efectuează în corespundere cu

Regulamentul nr. 12003-09 privind decontările interbancare pe teritoriul RM,

precum şi cu alte acte normative ale BNM.

Decontarea fără numerar reprezintă orice plată efectuată prin intermediul

documentelor de decontare fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă (bilete de

bancă si moneda metalică).6 În baza HCA al BNM nr. 373, 374, 375 decontările fără

numerar pe teritoriul RM se documentează prin următoarele documente de plată:

1. ordin de plată;

2. cerere de plată;

3. ordin incaso.

Plătitor şi beneficiar al plăţilor poate fi orice persoană juridică şi fizică

rezidentă şi nerezidentă, inclusiv persoana fizică, care nu practică activitate de

antreprenoriat sau alt tip de activitate, dar care deţine cont bancar.

Plăţile ordinare şi trezoreriale se execută prin utilizarea ordinului de plată –

tip unic. Distincţia dintre plăţile trezoreriale şi netrezoreriale se face prin completarea

specifică a rubricilor:

a) “Plătitor” şi “Beneficiar”;

b) “Contul bancar” al plătitorului;

c) “Codul fiscal” al plătitorului;

d) “Destinaţia plăţii”.

Este obligatorie completarea rubrici “Tipul transferului”: “U”- urgent, “N” – normal,

reieşind din suma aferentă documentului de plată emis. Transferul poate fi iniţiat ca

6 Regulamentul privind decontările fără numerar în Republica Moldova al BNM Nr.25/11-02 din 12.07.96

36

Urgent obligatoriu pentru plăţile în sumă ce depăşeşte 50 000 lei şi opţional pentru

plăţile în sumă de până la 50 000 lei.

În cazul plăţilor trezoreriale (în/din bugetul public naţional) codul fiscal al

plătitorului/beneficiarului, maximum 13 simboluri, se suplimentează prin bară, după

caz, cu codul subdiviziunii (filialei, reprezentanţei, etc.) plătitorului/beneficiarului ,

atribuit de IFPS, maximum 4 simboluri, în total maximum. Se indică Coduri bancare

(BIC), constituite din codul de identificare al băncii şi codul distinctiv al filialei

băncii, compuse din 11 simboluri:

a) primele 4 simboluri “MOLD” - Codul băncii;

b) următoarele 2 simboluri “MD” – Codul RM în Sistemul SWIFT, următoarele 2

simboluri “2X” – locul aflării băncii;

c) ultimele 3 simboluri cifrice – codul de identificare a filialei băncii.

Termenul de valabilitate a documentelor de plată prezentate spre executare

băncii:

a) ordinul de plată – ziua emiterii acestuia;

b) cererea de plată - cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data finalizării plăţii

efective de către banca plătitoare;

c) ordinul incaso – cel mult o zi lucrătoare, imediat următoare zilei, în care acesta a

fost emis.

Ordinul de plată (Anexa 30) este un document de plata în baza caruia se

efectueaza transferul de credit. Transferul de credit reprezintă o serie de operaţiuni

care începe prin emiterea de către emitent a ordinului de plată şi executarea de către

banca plătitoare a acestuia în scopul punerii la dispoziţia beneficiarului a unei sume

de mijloace băneşti şi se finalizează prin înregistrarea de către banca beneficiară a

sumei respective în contul beneficiarului.7

Ordinul de plată se întocmeşte în limba de stat. La întocmirea ordinului de

plată utilizat pentru efectuarea transferului în valută străină, elementele utilizate în

sistemele de plăţi internaţionale se completează într-o limbă străină, conform

practicii internaţionale. În ordinul de plată nu se admit corectări şi / sau ştersături.

7 Regulamentul cu privire la transferul de credit al BNM Nr. 373 din 15.12.2005

37

Responsabilitatea privind veridicitatea şi corectitudinea informaţiei indicate în

ordinul de plată îi revine emitentului.

Ordinul de plată se emite:

a) într-un singur exemplar în cazul emiterii de către banca plătitoare la efectuarea

transferului de credit în nume şi pe cont propriu;

b) în 2 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar, precum şi de

către banca plătitoare la efectuarea transferului în numele titularului de cont

bancar;

c) în 3 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar la efectuarea

transferului de credit în adresa Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, la care se

anexează la necesitate şi 3 exemplare ale listei destinatarilor mijloacelor băneşti.

Ordinul de plată se prezintă spre executare la banca plătitoare de către emitent

sau de către persoana împuternicită a acestuia în ziua în care a fost emis, iar în cazul

emiterii ordinului de plată de către unitatea Trezoreriei de Stat, acesta se prezintă

spre executare la banca plătitoare cu data emiterii în decursul anului bugetar curent.

Emitentul poate revoca ordinul de plată pînă la momentul executării acestuia de către

banca plătitoare.

Banca plătitoare trece la scăderi suma înscrisă în ordinul de plată acceptat spre

executare în ziua prezentării acestuia, şi îl transmite în aceeaşi zi:

a) prin intermediul sistemului automatizat de plăţi interbancare în adresa băncii

beneficiare;

b) prin sistemul intern al băncii în adresa beneficiarului, în cazul în care plătitorul şi

beneficiarul se deservesc în aceeaşi bancă;

c) prin alt sistem utilizat de bancă în cazul transferului în valută străină.

Banca beneficiară, după recepţionarea ordinului de plată de la banca plătitoare

prin intermediul sistemului automatizat de plăţi interbancare, efectuează în aceeaşi zi

lucrătoare controlul corectitudinii indicării contului bancar şi codului fiscal al

beneficiarului. În cazul în care contul bancar şi codul fiscal al beneficiarului din

ordinul de plată sunt indicate corect, transferul de credit se consideră finalizat şi

banca beneficiară efectuează următoarele:

38

a) înregistrează imediat mijloacele băneşti în contul bancar al beneficiarului;

b) tipăreşte două exemplare ale ordinului de plată, primul exemplar îl remite

beneficiarului, aplicînd menţiunile relevante în conformitate cu procedurile interne

ale băncii, al doilea exemplar îl include în dosar.

Cererea de plată (Anexa 35) reprezintă documentul de plată în baza caruia se

efectuează debitarea directă. Debitarea directă este o modalitate de plată care constă

în debitarea de către banca platitoare a contului bancar al platitorului cu suma plăţii

indicată în cererea de plată emisă de beneficiar şi creditarea corespunzătoare de către

banca beneficiară a contului bancar al beneficiarului.Debitarea contului bancar al

plătitorului de către banca platitoare se efectuează în conformitate cu mandatul de

debitare directă, iar creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară a contului

bancar al beneficiarului în conformitate cu angajamentul privind debitarea directă.

Mandatul de debitare directă este un act juridic prin care plătitorul acordă o

împuternicire unui anumit beneficiar pentru a emite cereri de plată, precum şi băncii

plătitoare pentru a-i debita contul cu sumele indicate în cererile de plată.8

Cererea de plată se prezintă de către beneficiar la bancă pe suport hârtie sau se

transmite în mod electronic prin intermediul sistemelor de deservire bancară la

distanţă. Data finalizarii executării cererii de plată reprezintă data creditării contului

beneficiarului de către banca beneficiară. Banca beneficiară acceptă spre executare

cererea de plată, dacă sunt respectate următoarele condiţii:

a) beneficiarul are deschis cont bancar în conformitate cu prevederile actelor

legislative şi normative în vigoare;

b) cererea de plată este întocmită în conformitate cu prevederile Regulamentului cu

privire la debitarea directă;

c) banca dispune de angajamentul privind debitarea directă al beneficiarului.

În cazul în care platitorul si beneficiarul sînt clienti ai aceleiasi banci

(debitarea directa intrabancara), banca, în termenele prevazute în cererea de plata,

debiteaza contul bancar al platitorului (platitorilor - în cazul cererii de plata

8 Regulamentul cu privire la debitarea directă al BNM nr. 374 din 15.12.2005

39

consolidate) si înregistreaza mijloacele banesti în contul beneficiarului, dupa

verificarea urmatoarelor conditii:

a) corectitudinea indicarii contului bancar si codului fiscal al platitorului;

b) corespunderea cererii de plata mandatelor de debitare directa;

c) posibilitatea debitarii contului bancar al platitorului cu suma integrala indicata în

cererea de plata;

d) nu sînt aplicate restrictii din partea organelor abilitate prin lege de a utiliza

mijloacele din contul platitorului.

În cazul efectuării debitării directe interbancare, banca plătitoare, cel tîrziu în

ziua lucrătoare următoare celei în care a fost primită cererea de plată din SAPI,

efectuează controlul posibilităţii executării acesteia verificînd condiţiile prevăzute

mai sus. În cazul în care cererea de plată nu este acceptată spre executare, banca

platitoare transmite în SAPI notificarea privind refuzul executării acesteia. În cazul în

care cererea de plată este acceptată spre executare, banca plătitoare debitează contul

bancar al plătitorului, iar SAPI efectuează compensarea si decontarea cererii de plată.

Notificarea privind refuzul executării cererii de plată, precum şi compensarea şi

decontarea cererii de plată se efectuează în conformitate cu prevederile

Regulamentului cu privire la sistemul automatizat de plati interbancare.

În ziua debitării contului bancar al plătitorului, banca plătitoare prezintă

plătitorului confirmarea efectuării plăţii, în cazul în care acordul (scris) dintre părţi

nu prevede altfel.

Banca întocmeşte zilnic un Registru al plăţilor efectuate în baza cererilor de

plată, care se stabileşte de sine stătător de către bancă şi care urmează să includă, cel

puţin, următoarele elemente obligatorii:

a) numărul cererii de plată;

b) codul tranzacţiei;

c) suma tranzacţiei;

d) data şi ora recepţionării cererii de plată;

e) datele bancare ale plătitorului şi beneficiarului;

f) data şi ora debitării contului bancar al plătitorului;

40

g) destinaţia plăţii.

Registrul întocmit se legalizează cu amprenta ştampilei şi semnătura persoanelor

împuternicite ale băncii şi se include în dosarul zilei operaţionale al băncii.

Ordinul incaso (tip.doc.2), (Anexa 36) este un document emis de către

persoana abilitată prin lege cu acest drept  pentru perceperea în mod incontestabil a

mijloacelor băneşti din conturile bancare ale contribuabilului/debitorului de către

bancă, cu excepţia perceperii în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile

bancare ale Trezoreriei de Stat.9 Acesta se emite în limba de stat şi se înaintează atît

la contul deschis în lei moldoveneşti cît şi la contul deschis în valută străină, în

dependenţă de contul şi valuta indicată în ordinul incaso. Ordinul incaso se emite:

a) în două exemplare - în cazul în care emitentul ordinului incaso este în calitate de

beneficiar;

b) în trei exemplare - în cazul în care emitentul este împuternicit prin lege cu dreptul

de a emite ordin incaso în numele unei terţe persoane.

Primul exemplar al ordinului incaso se legalizează cu semnăturile persoanelor cu

drept de semnătură şi amprenta ştampilei emitentului. În cazul în care ordinul incaso

se emite de către persoana împuternicită de a emite ordin incaso în numele unei terţe

persoane, în acesta se indică rechizitele beneficiarului (terţei persoane).

Ordinul incaso se prezintă nemijlocit de către emitent sau de persoana

împuternicită a acestuia la banca în care se deserveşte emitentul nu mai tîrziu de o zi

lucrătoare după ziua emiterii. În cazul prezentării ordinului incaso emis în baza

documentului executoriu, emitentul este obligat să anexeze originalul acestuia.

Banca plătitoare acceptă spre executare ordinul incaso, dacă sînt respectate

următoarele condiţii:

a) ordinul incaso este emis de către persoana abilitată prin lege;

b) ordinul incaso este întocmit în conformitate cu prevederile regulamentului;

c) ordinul incaso este însoţit de originalul documentului executoriu (în cazul în care

acesta a fost întocmit în baza documentului executoriu);

9 Regulamentul privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea şi perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare al BNM Nr. 375 din 15.12.2005

41

d) informaţia din documentul executoriu corespunde cu informaţia indicată în

ordinul incaso (în cazul existenţei documentului executoriu);

e) pe ordinul incaso sînt aplicate semnătura şi amprenta ştampilei băncii în care se

deserveşte emitentul;

f) mijloacele băneşti în cont sînt suficiente pentru executarea totală sau parţială a

sumei înscrise în ordinul incaso şi disponibile pentru a fi utilizate (asupra acestora

nu este aplicată procedura de suspendare/sechestrare sau în urma aplicării acesteia

a fost asigurată suma necesară).

Ordinul incaso neacceptat spre executare se restituie de către banca plătitoare

băncii în care se deserveşte emitentul sau nemijlocit emitentului, cu menţiunea

aplicată pe verso despre motivele neexecutării, data, luna, anul, semnătura

funcţionarului responsabil şi ştampila băncii.

Primul exemplar al ordinului incaso împreună cu copia documentului

executoriu (în cazul în care acesta a fost emis în baza documentului executoriu) se

includ de către banca plătitoare în dosar. Al doilea exemplar al ordinului incaso şi

copia documentului executoriu (în cazul în care acesta a fost emis în baza

documentului executoriu) se remit plătitorului (contribuabilului/debitorului) alăturat

la extrasul de cont bancar. Al treilea exemplar al ordinului incaso se remite băncii în

care se deserveşte emitentul împuternicit cu dreptul de a emite ordin incaso în

numele unei terţe persoane, pentru a fi prezentat emitentului.

După executarea ordinului incaso în sumă totală sau parţială, banca plătitoare

aplică pe versoul originalului documentului executoriu suma executată, data

efectuării plăţii, semnătura funcţionarului responsabil şi ştampila băncii şi îl remite

emitentului prin intermediul băncii în care se deserveşte acesta.

Agenţii economici prezintă documentele de decontare de bancă pe parcursul

zilei operaţionale şi se trec la bilanţ în aceeaşi zi. În Banca Comercială

“Moldindconbank” S.A. şi anume în filiala “Centru” a băncii ziua operaţională se

continuă pînă la ora 16.30, dar filiala lucrează pînă la ora 19.00; documentele de

decontare primite după ora 16.30 se trec la bilanţ în ziua următoare.

Organizarea şi evidenţa cardurilor bancare

42

Banca care activează într-un sistem de plăţi cu carduri bancare poate desfăşura

activitatea de emitere şi acceptare a cardurilor bancare.

Cardul bancar este un suport de informaţie standardizat şi personalizat prin

intermediul căruia deţinătorul, de regulă, cu utilizarea numărului personal de

identificare al său şi /sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, are acces la

distanţă la contul bancar în vederea efectuării anumitor operaţiuni prevăzute de banca

emitentă. În funcţie de provenienţa mijloacelor băneşti disponibile în cont se disting

următoarele tipuri de carduri bancare:

a) card de credit, prin intermediul căruia deţinătorul dispune de mijloacele băneşti

oferite de bancă sub forma unei linii de credit;

b) card de debit, prin intermediul căruia deţinătorul dispune de mijloacele băneşti

depozitate la bancă şi care oferă posibilitatea acordării unei facilităţi de overdraft

(descoperit de cont) în cazul insuficienţei mijloacelor băneşti în contul acestuia.10

Operaţiunile efectuate cu cardurile bancare sunt reglementate de Regulamentul

cu privire la cardurile bancare al BNM nr. 62 din 24.02.2005.

Cardul bancar se emite în conformitate cu normele sistemului de plăţi cu

carduri bancare şi trebuie să conţină elemente de siguranţă care să protejeze corpul

material al acestuia, trăsături de personalizare incorporate pe suprafaţa sa,

componente inserate în corpul material al acestuia, inclusiv bandă magnetică şi /sau

microprocesorul (circuit integrat specializat) etc. Numărul personal de identificare a

deţinătorului de card bancar (denumit prescurtat conform uzanţelor internaţionale –

PIN) este un cod personal atribuit de către banca emitentă unui deţinător de card

bancar în vederea identificării acestuia la efectuarea anumitor operaţiuni cu utilizarea

cardului.

Cardurile bancare emise de către bancă se clasifică în funcţie de scopul

utilizării acestora în carduri personale şi carduri de afaceri (business).

Cardul personal se emite din contul de card deschis pe numele unei persoane

fizice care nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate.

10 Regulamentul cu privire la cardurile bancare al BNM Nr. 62 din 24.02.2005

43

Cardul de afaceri se emite din contul de card deschis pe numele unei persoane

juridice, reprezentanţei înfiinţate în Republica Moldova a persoanei juridice

nerezidente, întreprinzătorului individual şi persoanei care practică alt tip de

activitate.

La solicitarea titularului contului de card banca poate emite carduri

persoanelor împuternicite de către acesta de a utiliza mijloacele băneşti din contul de

card.

La emiterea cardului bancar banca deschide cont de card. Contul de card este

un cont curent bancar, în care se ţine evidenţa tuturor operatiunilor financiare

efectuate cu cardul bancar.11 În baza unui cont de card pot fi emise mai multe carduri

bancare. Banca deschide şi închide conturile de card în conformitate cu prevederile

actelor normative în vigoare. Banca este obligată să elibereze cardurile bancare

împreună cu Regulile de utilizare a cardurilor şi tarifele băncii privind emiterea si

utilizarea cardurilor (Anexa 37, 38), şi să pună la dispoziţia deţinătorului de card

numărul personal de identificare al deţinătorului.

Banca ţine evidenţa tuturor cardurilor emise de ea în Registrul cardurilor emise

în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare. Registrul cardurilor

emise trebuie să cuprindă, cel puţin, următoarele date despre fiecare card emis de

bancă:

a) numărul cardului;

b) numărul contului de card;

c) datele despre titularul contului de card (numele, prenumele, patronimicul sau

d) denumirea titularului; rezident /nerezident etc.);

e) datele despre deţinătorul cardului (numele, prenumele, patronimicul; rezident

/nerezident etc.);

f) unde, când şi cui a fost eliberat cardul;

g) statutul actual al cardului (activ, blocat, retras, furat, pierdut, reţinut, restituit etc.);

h) de cine şi în ce bază a fost modificat statutul cardului.

11 Regulamentul cu privire la cardurile bancare al BNM Nr. 62 din 24.02.2005

44

Pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul cardurilor bancare pot fi

efectuate următoarele operaţiuni:

a) plata mărfurilor achiziţionate de la comercianţi, serviciilor prestate sau a

obligaţiilor faţă de buget (impozite, taxe, alte plăţi obligatorii);

b) retragerea de numerar de la bancomate, de la ghişeele băncilor, în limitele

prevăzute de actele normative în vigoare;

c) alte operaţiuni financiare în conformitate cu prevederile actelor normative în

vigoare (depunere de numerar în contul bancar, transferuri între conturi etc.).

Banca este obligată să asigure deţinătorilor de carduri bancare eliberarea

documentelor care confirmă efectuarea operaţiunilor financiare cu carduri bancare

(chitanţe), pentru orice operaţiune financiară efectuată printr-un dispozitiv special.

Chitanţa unui dispozitiv special amplasat pe teritoriul Republicii Moldova urmează a

fi eliberată inclusiv în limba de stat şi trebuie să conţină, cel puţin, următoarea

informaţie:

a) datele care permit identificarea băncii şi a unităţii acesteia (filială, reprezentanţă)

sau a comerciantului la care s-a efectuat operaţiunea;

b) datele care permit identificarea dispozitivului la care s-a efectuat operaţiunea;

c) datele care permit identificarea cardului cu care s-a efectuat operaţiunea;

d) data şi ora efectuării operaţiunii;

e) tipul operaţiunii (de exemplu, plată fară numerar, retragere de numerar etc.);

f) suma şi valuta operaţiunii.

Conform Regulamentului nr. 58/11-02 privind organizarea de către bănci a

plăţilor cu carduri pe teritoriul Republicii Moldova” Nr. 58/11 - 02 din 22.05.97, de

exemplu, persoanele juridice pot să încheie contractul privind operaţiunile de

decontare şi plată de pe conturile de card, deschise de către Bancă pentru angajaţii

întreprinderilor, a sumelor salariilor, compensaţiilor şi altor plăţi cu caracter similar.

Pentru a primi un card bancar clientul completează următoarele documente:

a) Cerere pentru emiterea cardului şi deschiderea contului de card (Anexa 39);

45

b) Contractul în vederea emiterii şi asigurării condiţiilor pentru utilizarea cardului

precum şi pentru deschiderea şi administrarea unui cont pentru derularea

operaţiunilor cu carduri emise de BC “Moldindconbank” S.A.;

c) Cerere pentru confecţionarea cardurilor bancare.

După dorinţa clientului, în viitor pot fi completate următoarele documente:

a) Cerere de stabilire a limitei de utilizare a disponibilităţilor din contul de card

(Anexa 40);

b) Cerere pentru acordarea dreptului de utilizare a contului şi de primire a cardului

de către persoana autorizată (Anexa 41);

c) Cerere de eliberare a unui card bancar nou deţinătorului principal;

d) Cerere de modificare a datelor de identificare (Anexa 42);

e) Cerere pentru primirea extrasului de cont prin poşta electronică (Anexa 43).

În cazul pierderii sau furtului unui card bancar, clientul completează:

a) Cerere de pierdere sau furt al unui card bancar;

b) Cerere pentru deblocarea cardului.

Organizarea operaţiunilor de acceptare a depozitelor

Pentru a putea exista ca entitate juridică, orice societate bancară are mai întâi

nevoie de dotarea cu capitaluri de către acţionari şi apoi de atragerea de pe piaţă de

resurse disponibile. Astfel, principalele operaţiuni efectuate de băncile comerciale

sunt de două tipuri :

1. operaţiuni active;

2. operaţiuni pasive.

Volumul operaţiunilor active ale unei bănci (credite, plasamente pe piaţa

interbancaraă, titluri de stat, alte active), structura activelor (lei, valută) şi maturitatea

lor (pe termen scurt, mediu sau lung) sunt determinate de volumul, structura şi

maturitatea resurselor atrase de bancă (operaţiunile pasive).

Operaţiunile pasive reprezintă pentru bănci operaţiunile de atragere şi

constituire a resurselor. Depozitele şi împrumuturile de la clientela nebancară şi de la

instituţiile financiare reprezintă principala componentă a activităţii cu pasive a

băncilor comerciale. Dezvoltarea unei bănci depinde în mod fundamental de modul

46

în care reuşeşte să-şi păstreze şi să majoreze volumul resurselor atrase. O strategie

bancară eficientă implică faptul că instituţia trebuie să dispună de un volum cât mai

mare de depozite, ceea ce facilitează abilitatea intervenţiei pe piaţă datorită masei de

manevră pe care o formează aceste depozite. De asemenea, aceste depozite sunt

garanţia libertăţii de acţiune a fiecărei bănci.

În scopul organizării unei activităţi legale şi corecte specialistul principal care

se ocupă cu atragerea şi plasarea resurselor filialei “Centru” a BC „Moldindconbank”

S.A. activează conform „Regulamentului cu privire la Managementul Resurselor

pentru filialele băncii” aprobat prin procesul-verbal nr.9 al Consiliului băncii din 04

decembrie 2001.

Acest regulament a fost elaborat în baza cerinţelor BNM, prevăzute de

„Regulamentul cu privire la Lichiditatea băncii”, „Regulamentul cu privire la modul

de formare şi menţinere a rezervelor obligatorii”, regulamentelor interne şi Statutului

BC „Moldindconbank” S.A. în scopul managementului eficient al resurselor dintre

Banca Centrală şi filialele băncii.

Managementul resurselor între Centrala şi filiala reprezintă procesul de dirijare

şi utilizare cât mai eficientă a acestora în scopul găsirii soluţiei adecvate pentru

„lichiditate”, „profitabilitate”, „risc”.

Scopul managementului resurselor bancare constă în:

1. Utilizarea eficientă a resurselor libere ale filialei;

2. Respectarea cerinţelor privind rezervele obligatorii;

3. Menţinerea lichidităţii curente în filială.

În calitate de resurse financiare pentru filială servesc mijloacele incluse în

partea pasivă a bilanţului, şi anume:

a) mijloacele atrase (Anexa 4);

b) mijloacele transmise la bilanţul filialei de către Centrală;

c) împrumuturile primite prin intermediul Centralei de la Banca Naţională a

Moldovei şi Organismele Financiare Internaţionale.

Filiala “Centru” îndeplineşte cerinţele stabilite de Regulamentul intern al BC

„Moldindconbank” S.A. cu privire la lichiditatea băncii şi respectă modul de formare

47

şi menţinere a rezervelor obligatorii, stabilit de BNM. Filiala îşi îndeplineşte

obligaţiunile sale în strictă conformitate cu limita mijloacelor disponibile la conturile

corespondente deschise în Centrală.

În caz de necesitate filiala “Centru” împrumută resurse de la Banca Centrală

şi invers. Surplusul de resurse filiala îl plasează în Banca Centrală conform politicii

procentuale stabilite de BC „Moldindconbank” S.A. Nu se plasează de către filială în

Banca Centrală pentru zilele de odihnă resursele în lei moldoveneşti cu termen, la

vedere.

Costul resurselor împrumutate la termen de la BC se stabileşte în mărimea

ratei efective.

Cererile de vindere/procurare a resurselor pentru ziua curentă se expediază

de către filială în scris Direcţiei Trezorerie şi Titluri prin modem până la ora 15-00.

Rata dobânzii la plasări /împrumuturi de resurse în Centrală se stabileşte

lunar de către Direcţia trezorerie.

Nu se permite acordarea directă a resurselor de către o filială altei filiale sau

altei bănci comerciale.

Resursele primite de la BNM şi Organismele Financiare Internaţionale cu

destinaţie specială se transmit filialei respective cu o dobândă calculată reieşind din

dobânda din contractul de bază dintre Banca Centrală şi aceste părţi plus jumătate din

marja prevăzută pentru client. În ziua expedierii resurselor Centrala informează

filiala prin modem despre suma creditului, rata dobânzii, termenul de rambursare a

creditului şi termenul achitării dobânzii.

La plasamentele retrase înainte de termen dobânda nu se plăteşte. Filiala are

dreptul să efectueze plasamente numai după primirea în scris a confirmării resurselor

de la Direcţia trezorerie şi titluri, conform cererilor înaintate de filială prin modem.

Depozitul bancar reprezintă sume de bani depuse spre păstrare şi

fructificare la Bancă şi care vor fi restituite la solicitarea deponentului. Depozitele

băneşti reprezintă principala sursă de atragere de disponibilităţi, în vederea plasării

ulterioare a acestora de către Bancă.

Dobânda este preţul serviciului făcut de Deponent în folosul Băncii şi plătit

48

de aceasta din urma, pentru a dobândi dreptul de a folosi o sumă de bani în cursul

unei perioade determinate. Dobînda este o cheltuială pentru Bancă în cazul

depozitelor deschise. Cont de depozit este un cont deschis de Bancă pe numele

deponentului, destinat evidenţei mijloacelor băneşti depuse de acesta în formă de

depozit la termen, de economii sau la vedere.12

Pentru persoanele fizice banca deschide depozite la termen şi la vedere.

La deschiderea conturilor de depozit pe numele deponenţilor şi efectuarea

ulterioară a operaţiunilor prin intermediul conturilor de depozit, se va ţine cont de

prevederile:

a) Regulamentului privind normele de prevenire şi combatere a spălării banilor şi

finanţării terorismului aprobat de Consiliul Băncii, proces verbal nr.1 din

04.02.05;

b) Programului BC "Moldindconbank" S.A. privind prevenirea şi combaterea

spălării banilor şi finanţării terorismului, aprobat anual de către Consiliul Băncii;

c) Regulamentului privind modalitatea deschiderii, închiderii conturilor bancare

pentru diverse grupe de titulari de cont în BC “Moldindconbank” S.A., aprobat de

Consiliul Băncii proces verbal nr.2 din 10.03.2005;

d) Procedurii interne cu privire la identificarea clienţilor care efectuează tranzacţii

ocazionale şi tranzacţii electronice în filialele BC "Moldindconbank" S.A.,

aprobată de Comitetul de conducere, proces verbal nr. 23 din 16.04.2008.

Pentru efectuarea operaţiunilor de depunere a mijloacelor băneşti,

deponentul/persoana împuternicită poate deschide unul sau mai multe conturi în lei

moldoveneşti şi/sau în valută străină în una sau mai multe subdiviziuni ale Băncii.

Deponentul are dreptul să deschidă conturi de depozit pe numele său personal sau

prin persoana împuternicită şi să le gestioneze atît personal, cît şi prin intermediul

unei persoane împuternicite în baza procurii şi a altor documente legale.

Documentele necesare pentru deschiderea contului de depozit pot fi prezentate

personal de către deponent sau prin persoana împuternicită. Deponentul/persoana

12

49

împuternicită este obligat să prezinte persoanei responsabile a Băncii actele necesare

pentru deschiderea contului de depozit, separat pentru fiecare cont de depozit

solicitat care includ:

1) în cazul prezentării actelor de către deponent personal:

a) cererea de deschidere a contului de depozit pe numele deponentului (Anexa

44), semnată personal de acesta;

b) actul de identitate al deponentului în original şi copia acestuia;

2) în cazul prezentării actelor prin persoana împuternicită a deponentului:

a) cererea de deschidere a contului de depozit pe numele deponentului (Anexa

44), semnată de persoana împuternicită a deponentului;

b) actul de identitate al persoanei împuternicite în original şi copia;

c) copia autentificată notarial a actului de identitate al deponentului;

d) procura autentificată notarial în original şi copie autentificată de persoana

responsabilă a băncii, după caz;

3) în cazul deschiderii contului de către părinţi sau de tutore (curator) în numele

persoanelor care nu au atins majoratul, persoanelor limitate/lipsite de capacitatea

de exerciţiu:

a) cererea de deschidere a contului de depozit pe numele deponentului (Anexa

44), semnată de părinte, tutore sau curator;

b) actul de identitate al persoanei care prezintă actele deponentului, în original şi

copie;

c) certificatul de naştere al deponentului care nu a atins majoratul, sau

d) copia autentificată notarial a actului de identitate al deponentului;

e) actul autorităţii de tutelă şi curatelă (organul administraţiei publice locale) prin

care este numită persoana fizică cu atribuţii de tutore şi/sau curator - în cazul

cînd deponentul este reprezentat prin tutore (curator);

f) copia hotărîrii instanţei de judecată conform căreia persoana a fost declarată

limitată/lipsită de capacitate de exerciţiu şi necesitatea instituirii tutelei

(curatelei) - în cazul cînd deponentul este reprezentat prin tutore (curator).

50

Persoana responsabilă a Băncii la adresarea deponentului sau persoanei

împuternicite pune la dispoziţia deponentului sau persoanei împuternicite, sau să facă

posibil accesul acestuia la informaţia referitor la tipurile de depozite (Anexa 45, 46)şi

politica procentuală a depozitelor în vigoare, să se încredinţeze că deponentul a

înţeles condiţiile de plasare. Apoi informează deponentul sau persoana împuternicită

despre condiţiile de garantare a depunerilor de către Fondul de garantare a

depozitelor în sistemul bancar în conformitate cu Legea privind garantarea

depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar nr. 575-XV din 26.12.2003.

Identifică persoana care prezintă documentele cu cea de pe actul de identitate şi să

verifice dacă datele din copia actului de identitate prezentat corespund cu datele din

actul original. Drept confirmare a efectuării identificării, persoana împuternicită a

Băncii aplică ştampila "Copia corespunde originalului", cu aplicarea semnăturii sale

şi a datei curente pe copia actului de identitate a persoanei care prezintă actele. Mai

apoi specialistul identifică clientul în sistemul informaţional, care presupune

următoarele trei situaţii (deponentul se înregistrează în baza de date automatizată a

Băncii o singură dată):

a) client nou – completarea „Fişei clientului”;

b) client existent, dar la care „Fişa clientului” este incompletă şi necesită să fie

modificată;

c) client existent – nu necesită modificare.

Mai apoi, completează în sistemul informaţional, imprimă şi prezintă clientului spre

semnare Chestionarul pentru client – persoană fizică (Anexa 21), în conformitate cu

Regulamentului privind normele de prevenire şi combatere a spălării banilor şi

finanţării terorismului, după care imprimă şi prezintă clientului spre semnare, la

solicitarea acestuia, „Cererea de emitere a cardului de debit şi de deschidere a

conturilor în BC "Moldindconbank" S.A.”, în conformitate cu Regulamentul cu

privire la emiterea cardurilor bancare BC "Moldindconbank" S.A. aprobat de către

Consiliul Băncii, Proces Verbal nr.3, din 30.03.2007. După aceasta imprimă şi

prezintă deponentului sau persoanei împuternicite spre semnare:

a) cererea de deschidere a contului - 1 exemplar (Anexa 44);

51

b) ordinul de încasare a numerarului (în cazul depunerii în numerar), semnat de

persoana responsabilă a Băncii – 2 exemplare (Anexa 47);

c) contractul de depozit pentru depozitele la termen – 2 exemplare (Anexa 48).

După ce clientul a depus mijloacele băneşti în contul său de depozit, specialistul de la

bancă eliberează deponentului sau persoanei împuternicite a deponentului carnetul de

economii (formular tipizat) completat şi semnat de către persoana responsabilă a

Băncii, în următoarele două cazuri:

a) la solicitarea deţinătorilor depozitelor la termen, în momentul deschiderii

acestora;

b) la deschiderea depozitului de economii (fără imprimarea contractului pe suport de

hârtie).

Apoi se perfectează dosarul deponentului, în care include toate actele perfectate de

către acesta pentru deschiderea depozitului.

Dobânda pentru depozitele atrase se calculează începînd cu ziua următoare

celei de constituire a depozitului, pînă în ultima zi a termenului de scadenţă inclusiv.

Depozitul se eliberează începînd cu ziua următoare celei de scadenţă, la solicitarea

deponentului. În cazul reducerii ratei dobînzii la depozitele cu rata dobînzii flotantă,

la decizia Comitetului de conducere, Banca va informa deponentul despre aceasta

prin plasarea informaţiei respective pe panourile informative şi la ghişeele sale.

În cazul solicitării de către deponent de a retrage suma depozitului înainte de

expirarea termenului contractului, are loc recalcularea dobînzilor şi reţinerea acestora

din suma dobînzilor sporite şi neachitate şi/sau din suma depozitului, nu mai

devreme de 10 zile din data depunerii cererii scrise a deponentului, dacă această

condiţie este prevăzută în contractul de depozit şi dacă politica procentuală a Băncii

nu prevede altă condiţie. Se admite nerespectarea termenului de preaviz (10 zile)

numai în cazuri excepţionale, la decizia directorului filialei, informînd Direcţia

Depozite.

Prolongarea termenului depozitului se face în sistemul informaţional în mod

automatizat (pentru contractele care prevăd clauza respectivă), la acelaşi tip de

depozit, la acelaşi termen, conform politicii procentuale a depozitelor în vigoare.

52

La eliberarea integrală a depozitului ca rezultat al expirării termenului de scadenţă

sau închiderii înainte de termen persoana responsabilă a Băncii întreprinde

următoarele acţiuni:

a) solicită deponentului prezentarea contractului de depozit şi/sau a carnetului de

economii, a actului de identitate în original;

b) identifică persoana care prezintă documentele cu cea de pe actul de identitate;

c) identifică în sistemul informaţional contractul de depozit;

d) identifică în contractul de depozit contul de depozit şi de dobânda sporită ale

deponentului;

e) trece contractul de depozit în arhivă în sistemul informaţional (la solicitarea

clientului, operaţiunea de trecere a contractului de depozit în arhivă trebuie să fie

anulată, în cazul în care nu au fost efectuate înscrierile corespunzătoare în extrasul

de cont de depozit, anexa contractului „Date despre încasări şi plăţi” şi nu a fost

imprimat şi semnat ordinul de eliberare a numerarului);

f) în cazul când depozitul a fost deschis/completat prin virament şi se reziliază

înainte de termenul de scadenţă a contractului, Banca va reţine un comision,

conform tarifelor în vigoare;

g) imprimă extrasul de cont de depozit – 1 exemplar;

h) aplică înscrisul „Cont închis la termen/înainte de termen”;

i) solicită deponentului aplicarea semnăturii personale pe extrasul de cont de

depozit;

j) imprimă şi semnează ordinul de eliberare a numerarului în 2 exemplare (Anexa

49), pentru suma aferentă trecerii contractului de depozit în arhivă, pe care le

prezintă spre semnare deponentului/persoanei împuternicite;

k) înscrie în anexa contractului „Date despre încasări şi plăţi” al deponentului şi/sau

în carnetul de economii suma depozitului şi a dobînzii aferente ce urmează să fie

eliberată;

l) aplică în contractul de depozit al deponentului şi/sau în carnetul de economii

înscrierea “Cont închis”, cu aplicarea datei şi semnăturii persoanei responsabile a

Băncii;

53

m) restituie deponentului exemplarul contractului de depozit;

n) transmite casierului ordinul de eliberare a numerarului. Casierul semnează ordinul

de eliberare a numerarului şi aplică ştanţa;

o) casierul eliberează mijloacele băneşti şi ordinul de eliberare a numerarului

deponentului;

p) coase într-o mapă separată pentru arhivare ulterioară şi păstrare, dosarul

deponentului şi extrasul contului de depozit închis, timp de 7 ani, conform

regulilor de organizare a lucrărilor de arhivă.

54

CAPITOLUL III. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII DE

CREDITARE

Activitatea de creditare a filialei “Centru” a BC „Moldindconbank” S.A. se

efectuează în baza următoarelor acte normative:

a) Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995;

b) Legea RM cu privire la gaj nr. 449-XV din 30.07.2001;

c) Legea cambiei nr. 1527-XII din 22.06.1993;

d) Regulamentul BNM privind modul de efectuare de către bănci a operaţiunilor cu

cambii nr. 156 din 25.12.1997;

e) Regulamentul BNM cu privre la acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor

săi nr. 33/09-01 din 18.09.1996;

f) Regulamentul BNM cu privire la expunerile „mari” nr. 3/09 din 01.12.1995;

g) Regulamentul BNM cu privire la creditele expirate nr. 130 din 15.05.1998;

h) Regulamentul BNM cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează

în RM nr. 153 din 25.12.1997;

i) Regulamentul BNM privind încheierea acordurilor cu persoanele afiliate băncilor

comerciale, inclusiv eliberarea creditelor nr. 1/09 din 10.11.1995;

j) Regulamentul BNM cu privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor

pentru pierderi la credite nr. 164 din 22.06.1998;

k) Statutul BC „Moldindconbank” S.A.;

l) Norme metodologice interne ale BC „Moldindconbank” S.A. care reglementează

activitatea de creditare.

Politica creditară a băncii trebuie să fie orientată spre protejarea activelor,

obţinerii de profit şi îmbunătăţirii stării economico-financiare a împrumutanţilor

concomitent luând în consideraţie securitatea depozitelor clienţilor.13

În activitatea sa de creditare Banca trebuie:

a) să respecte legile şi principiile bancare generale;

13 Regulamentului cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în Republica Moldova al BNM Nr.153 din 25.12.97

55

b) să asigure garantarea creditelor în măsura maxim posibilă, prin gaj sau alte

garanţii;

c) să atragă o rentabilitate anuală pozitivă, care să asigure atingerea obiectivelor din

planul de afaceri anual.

Unul din scopurile de bază ale activităţii de creditare este obţinerea unui profit

cît mai mare la creditele acordate. Dar, în egală măsură se tinde şi la minimizarea

riscurilor. O atenţie semnificativă se acordă relaţiei „câştiguri-riscuri”. E necesar să

se stabilească o corelaţie optimă între profitul obţinut din credite şi riscul creditor.

În scopul minimizării riscurilor, în politica de creditare, se fixează parametri în

acitivatatea de creditare. Parametrii de creditare reprezintă nişte limite ale anumitor

indicatori sau limite de expunere. Limitele de creditare pot fi externe şi interne.

Limitele externe de creditare sunt cele reglementate de BNM şi acordurile

bilaterale, încheiate între Bancă şi organizaţiile financiare internaţionale. Astfel,

BNM înaintează către bănci următoarele limite:

Tabelul 3.1.

Limitele stabilite de BNM

Nr.

Limita Valoarea

1. Expunerea „mare” – expunerea netă faţă de persoana sau un grup de persoane acţionând în comun

≥ 10% din CNT

2. Expunerea netă asumată de bancă faţă de o persoană sau un grup de persoane acţionând în comun

≤ 15% din CNT

3.

Suma datoriilor nete la creditele acordate la zece persoane, inclusiv la grupurile persoanelor acţionând în comun, care constituie primeele datorii nete la credite după mărime minus reducerile pentru pierderi la credite şi provizionalele la angajamentele condiţionale

≤ 30% din PTC

4. Suma tuturor expunerilor „mari” ≤ 5 CNT

5.Expunerea totală a băncii faţă de o persoană afiliată şi/sau un grup de persoane acţionând în comun cu persoana afiliată băncii

≤ 10% din CNT

6.Suma totală a expunerilor băncii faţă de persoanle afiliate şi/sau grupurile de persoane acţionând în comun cu persoanele afiliate băncii

≤ C gr. I

Sursa: elaborată de autor în baza regulamentelor BNM

unde: CNT – capitalul normativ total

PTC – portofoliul total de credite

56

C gr. I – capitalul de gradul I

Limitele interne sunt stabilite de către Consiliul Băncii, la aprobarea cărora,

Banca trebuie să ţină cont de respectarea limitelor externe.

Creditul bancar reprezintă operaţiunea prin care Banca eliberează resurse

fiananciare, în schimbul unui acord de rambursare viitoare, însoţit de plata unei

dobânzi (comisioane, speze, penalităţi etc.) în favoarea Băncii.14

Pentru oferirea creditului bancar Banca percepe anumite comisioane de

deservire. Mărimea comisioanelor încasate de Bancă în activitatea de creditare se

aprobă de către Comitetul de conducere al Băncii şi fac parte din politica de creditare

a Băncii. Comisioanele, cât şi valoarea lor se revizuiesc periodic.

Banca acordă credite următoarelor categorii de clienţi:

1) Companii (clienţi corporativi) – persoane juridice rezidente ale RM (inclusiv

filialele întreprinderilor străine), care au capacitate juridică şi sunt înregistrate în

conformitate cu legislaţia sub orice formă organizatorico-juridică;

2) Persoane particulare (Retail) – persoane fizice, care sunt rezidenţi ai RM, precum

şi nerezidenţi şi au capacitate juridică deplină.15

În dependenţă de diverşi parametri (destinaţie, acitivtatea de bază a agentului

economic, termen de acordare, statutul solicitantului) Banca acordă următoarele

tipuri de credite prezentate în fig.3.3. de mai jos:

14

15

57

Fig. 3.3. Tipurile de credite acordate de către BC „Moldindconbank” S.A.

Sursa: elaborată de autor

Procedura de examinare a creditului presupune examinarea setului de

documente, întocmirea dosarului de credit, a concluziei economistului şi a

Autorizaţiei de credit a Filialei care va avea loc în termen de maxim 5 zile lucrătoare

începând cu ziua primirii de la client a ultimului document din setul de documente

standard. În cazul solicitării de la client a unor documente suplimentare, termenul de

examinare se prelungeşte până la prezentarea de către client a documentelor.

Preşedintele Băncii sau alte persoane împuternicite au dreptul să refuze

acceptarea dosarelor în lucru la Centrala Băncii în cazul în care:

a) nu a fost prezentat setul complet de documente necesar pentru solicitarea unui

credit;

b) calitatea documentelor prezentate nu corespunde exigenţelor stipulate în

reglementările interne ale Băncii;

c) analiza efectuată de filială şi concluziile sunt mediocre, ceea ce nu permite luarea

unei decizii;

Tipurile de credite acordate de către BC „Moldindconbank” S.A.

Pentru companii

Credite investiţionale;

Credite pentru capital circulant;Credite documentare;

Finanţarea bazată pe active;Facilităţi overdraft;

Operaţiuni de leasing;

Credite cambiale;Credite consorţiale.

Pentru persoane particulare

Credite de consum;Credite pentru procurarea

bunurilor în rate;

Overdrafturi pe cardurile de debit;

Carduri de credit;Creditele lombard;

Credite ipotecare.

58

d) concluzia economistului responsabil de credite este întocmită contrar prevederilor

metodologice şi nu corespunde concluziei-tip;

e) tabelele de analiză şi evaluare a performanţelor financiar-economice a

potenţialului debitor au fost întocmite cu erori;

f) procesul-verbal al Comitetului de creditare a filialei este întocmit contrar

prevederilor metodologice.

Procedura de examinare a creditului presupune parcurgerea următoarelor

etape:

Fig. 3.4. Etapele procedurii de examinare a creditului

Sursa: elaborată de autor

I. Etapa preliminară presupune o informare-documentară reciprocă, Bancă-

agent economic în vederea identificării necesarului de credit, condiţiile de obţinere a

creditului, de rambursare, de cost etc. Putem spune că este etapa “primei impresii”.

Această etapă are ca scop şi eliminarea solicitărilor nedorite. La etapa iniţială

persoana responsabilă din filială în urma discuţiilor purtate cu potenţialul debitor

urmează să aprecieze dacă solicitarea acestuia corespunde exigenţelor generale

stipulate în Politica de creditare şi în regulamentele interne ale Băncii. În baza

dialogului iniţiat ofiţerul de credite prezintă clientului informaţii referitor la

produsele creditare oferite de Bancă şi propune variantele de finanţare posibile

(Anexa 5, 6). Colaboratorul filialei remite clientului lista de documente necesare a fi

prezentate Băncii pentru obţinerea unui credit (Anexa 7). Lista documentelor

urmează a fi corelată cu specificul şi natura activităţii agentului economic, precum şi

reieşind din proiectul ce urmează a fi creditat.

Etapele procedurii de examinare a creditului

1. Etapa preliminară

2. Analiza sursei primare de rambursare

3. Analiza sursei secundare de rambursare

59

Pentru analiza solicitantului de credit Banca utilizează Modelul Scoring

(Anexa 8) care este prevăzut pentru evaluarea clienţilor din businessul mic şi

mijlociu. La etapa preliminară Banca trebuie să decidă dacă o anumită solicitare de

credit corespunde politicii Băncii. Credit - scoringul este o metodă rapidă de evaluare

a solicitanţilor de credit care poate fi aplicat la creditarea întreprinderilor mici şi

persoanelor fizice. Acest model a îmbinat factorii externi şi interni, atribuindu-le un

scor. Scorul final determină dacă Banca poate aproba creditul sau trebuie să refuze.

(1) Examinarea cererii debitorului. După etapa de negociere şi examinare

preliminară a solicitării de credit, în cazul în care aceasta a fost acceptată în

procedură de lucru, colaboratorul filialei cere clientului să perfecteze cererea de

solicitare a creditului (Anexa 9) şi certificatul de salariu (Anexa 10). Se admite

perfectarea cererii în formă liberă care obligatoriu trebuie să conţină următoarele

elemente: suma solicitată, destinaţia ,termenul, tipul creditului, asigurarea,

semnăturile persoanelor autorizate, data şi ştampila. Cererea se prezintă în filiala

Băncii persoanei împuternicite pentru primirea, verificarea şi înregistrarea cererilor.

Colaboratorul filialei înregistrează cererea în Registrul filialei şi o remite conducerii

băncii pentru a fi vizată, conducerea la rândul său nominalizează persoana

responsabilă de examinarea ulterioară a cererii. Concomitent cu recepţionarea cererii

se întocmeşte lista de documente prezentată la bancă care obligatoriu trebuie să

conţină rubrica unde urmează a fi indicată data de primire a documentelor şi data

restituirii din bancă.

(2) Acumularea şi verificarea actelor prezentate de solicitant. Documentele

juridice urmează a fi prezentate la Bancă în original cu ştampila şi semnătura

persoanelor împuternicite, precum şi copiile acestora. Ulterior originalele

documentelor vor fi înapoiate clientului, iar copiile vor rămâne în dosarul de credit al

Băncii. Documentele ce ţin de asigurarea creditului urmează a fi prezentate în

original şi se păstrează la Bancă până la achitarea completă a creditului, cu excepţia

actelor care sunt necesare pentru asigurarea funcţionalităţii gajului.

La această etapă se verifică:

60

a) împuternicirile legale ale conducerii potenţialului debitor, dreptul juridic de a

depune cerere de obţinere a creditului, de a semna contractele de credit şi de gaj si

alte documente;

b) înregistrarea potenţialului debitor la Camera Înregistrării de Stat, existenţa codului

fiscal, solicitantul activează în baza Statutului şi a fost constituit în baza

contractului sau a unei hotărâri;

c) restricţiile stipulate în documentele de constituire şi statutul solicitantului;

d) dreptul de proprietate asupra valorilor propuse în gaj;

e) afilierea sau activitatea în comun cu alţi agenţi economici – debitori ai Băncii;

f) afilierea în raport cu Banca;

g) specificul juridic al genului de activitate practicat de solicitant (deţinerea

licenţelor/autorizaţiilor),

h) baza contractuală existentă a potenţialului debitor cu alte persoane terţe.

Agenţii economici trebuie să întocmească şi să prezinte la bancă rapoarte

financiare cu ştampila Departamentului Statistică. Raportul financiar anual include

bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul

capitalului propriu, raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, anexele la rapoartele

financiare, nota explicativă la rapoartele financiare. Raportul financiar trimestrial

include bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind

fluxul mijloacelor băneşti.

Agenţii economici sunt obligaţi să prezinte:

a) raportul financiar trimestrial la termen de la data de 15 şi până la 25 ale lunii

următoare, după trimestrul gestionar;

b) raportul financiar anual la termen de la 25 ianuarie până la 15 martie ale anului

următor, după anul gestionar.

II. Analiza sursei primare de rambursare a debitorului potenţial are drept

scop identificarea riscurilor eventuale ce pot apărea în cazul acordării unui credit

solicitantului prin cunoaşterea evoluţiei situaţiei în perioadele precedente şi

prognozarea performanţelor sale în viitor. Realizarea acestui obiectiv presupune

divizarea acestui proces în 2 etape distincte de analiză:

61

a) analiza activităţii clientului sub aspect financiar;

b) analiza activităţii clientului sub aspect non-financiar16.

Analiza Financiară are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic al situaţiei

economico-financiare indispensabil pentru decizia de creditare. Pentru aceasta,

analiza financiară se bazează pe documentele de sinteză contabilă (Bilanţul Contabil,

Raportul privind Rezultatele financiare şi Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti). Astfel, managerul de cont solicită de la client bilanţurile contabile pentru

ultimii trei ani, ultimul bilanţ trimestrial şi bilanţul trimestrial pentru perioada

respectivă a anului trecut.

Din bilanţul contabil se obţin unele informaţii care trebuie să corespundă

necesităţilor de analiză a Băncii: indicatori de structură a Activelor şi Pasivelor;

analiza prin rate, analiza Cash Flow.

Analiza non-financiară vizează credibilitatea clientului, ca element psihologic

esenţial cu privire la formarea de către Bancă a convingerilor referitoare la calităţile

morale şi profesionale ale conducătorilor agenţilor economici solicitanţi de credite, a

principalilor asociaţi şi colaboratori , precum şi a reputaţiei privind calitatea

produselor, serviciilor şi a modului de îndeplinire a obligaţiunilor asumate în relaţiile

cu partenerii de afaceri.

Un accent deosebit în analiza non-financiară trebuie pus pe relaţia client-bancă

şi anume: istoria creditară în MICB şi în alte bănci corectitudinea rambursării

creditelor, lipsa cazurilor de restructurare a creditelor şi a celor de sistare de către

debitor a angajamentelor sale faţă de bancă prin oferirea în schimb a dreptului de

posesiune asupra averii gajate.

La etapa analizei sursei primare o deosebită atenţie ofiţerul de credit urmează

să acorde studiului business-planului sau a argumentării tehnico-economică.

Concluziile ofiţerului de credit de pe urma analizei business planului sau analizei

tehnico-economice trebuie să conţină următoarele aspecte:

a) suma şi termenul creditului solicitat să fie argumentate prin activitatea desfăşurată

de debitor;

16

62

b) suma creditului solicitat să nu fie determinată de valoarea presupusă a averii

propuse în gaj;

c) scopul pentru care se solicită creditul să fie logic şi să permită achitarea creditului

la scadenţă şi a dobânzilor aferente lunar;

d) în cazul solicitării creditului pentru completarea mijloacelor circulante - veniturile

lunare ale debitorului trebuie să fie suficiente minimum pentru achitarea lunară a

dobânzilor aferente creditului solicitat şi a altor cheltuieli operaţionale;

e) în cazul solicitării creditului pentru investiţii capitale sau procurarea de mijloace

fixe - veniturile lunare ale clientului să fie suficiente minimum pentru achitarea

lunară a dobânzilor, a cheltuielilor operaţionale, precum şi a sumei principalului

divizat pe luni în perioada solicitată.

III. Analiza sursei secundare de rambursare care presupune prezentarea

garanţiilor. Garanţiile la credit trebuie să reprezinte ultima sursă de rambursare a

creditului, dar nici într-un caz nu unica. Principiul de bază al asigurării creditului este

că, asigurarea nu garantează rambursarea creditului, ci reduce riscul.

Garanţiile la creditele acordate trebuie să asigure rambursarea ratelor din credit

şi achitarea dobânzilor aferente calculate pentru 3 luni.

În relaţiile sale cu debitorii, Banca este expusă unor riscuri care impun luarea

unor măsuri pentru garantarea creanţei. În cazul în care în ziua scadenţei debitorul nu

poate să-şi achite datoriile şi nu mai poate să-şi execute obligaţia asumată, Banca are

garanţii constituite în condiţiile legii, pe baze contractuale, le poate executa

îndestulându-şi creanţa.

După natura lor, garanţiile pot fi reale şi personale.

Garanţiile reale sunt mijloace juridice de garantare a obligaţiilor prin afectarea

unui bun al debitorului în vederea asigurării executării obligaţiei asumate. Ele

conferă Băncii:

a) Dreptul de preferinţă în temeiul căruia, în cadrul executării silite, din valoarea

bunului respectiv se va asigura mai întâi satisfacerea integrală a Băncii.

63

b) Drept de urmărire, în temeiul căruia Banca va putea urmări bunul în mâinile

oricui s-ar afla, în măsura necesară satisfacerii creanţei garantate.17

Cea mai utilizată formă a creditelor asigurate prin garanţii reale sunt creditele

asigurate prin gaj. Gajul ca formă de asigurare a rambursării creditului, este

reglementat de Legea Republicii Moldova cu privire la gaj nr.449-XV din

30.07.2001. Conform Legii, “gajul este o garanţie reală în al cărei temei creditorul

gajist poate urmări bunul gajat având prioritate faţă de alţi creditori, inclusiv faţă de

stat, la satisfacerea creanţei garantate”. Gajul poate fi: gajul bunurilor mobile, gajul

bunurilor imobile şi gajul bunurilor procurate în viitor.

Totodată, gajul se clasifică în două tipuri de bază: gaj înregistrat şi amanetul.

În cazul gajului înregistrat, obiectul gajului rămâne în posesia debitorului gajist sau a

unui terţ care acţionează în numele debitorului gajist, iar în cazul amanetului,

obiectul gajului se transmite în păstrare Băncii sau unui terţ care acţionează în

numele Băncii, sau se lasă la debitorul gajist dacă obiectul gajului este încuiat şi

sigilat de Bancă.

Garanţiile personale reprezintă mijloace juridice de garantare a obligaţiilor

prin care una sau mai multe persoane se angajează printr-un contract accesoriu

încheiat cu Banca, să plătească acestuia datoria debitorului în cazul în care acesta nu

o va plăti el însuşi.18 Formele de garanţii personale aplicabile conform

reglementărilor în legislaţia în vigoare sunt:

a) Fidejusiunea (cauţiunea) (Anexa 11);

b) Garanţiile prezentate sub formă de scrisoare de garanţie emise de bănci,

c) Cesiunea de creanţă – deşi nu face parte din categoria garanţiilor reale sau

personale – întrucât este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor, se

constituie pentru garantarea propriu-zisă a creditelor acordate de Bancă. Prin

rezultatul său, cesiunea de creanţă asigură, ca orice garanţie, recuperarea

creanţelor Băncii.

d) Cesiunea încasărilor în conturile curente.

17 18

64

Pentru a fi acceptate de Bancă, garanţiile trebuie să îndeplinească cumulativ

următoarele condiţii:

a) Să poată fi transformate rapid în lichidităţi;

b) Să se afle în proprietatea solicitantului sau a girantului şi să nu fie afectate de alte

creanţe;

c) Valorile gajate aflate în proprietate comună pot fi depuse în gaj doar cu acordul

tuturor coproprietarilor;

d) Proprietarul bunurilor să aibă capacitatea de a gaja sau ipoteca;

e) Bunurile trebuie să fie în stare corespunzătoare de exploatare;

f) Existenţa pieţelor de desfacere sau de potenţiali cumpărători pentru bunurile

propuse drept garanţie.

Neîndeplinirea acestor criterii şi neidentificarea altor garanţii conduce la

imposibilitatea acordării creditului solicitat.

La compartimentul analiza sursei secundare de rambursare ofiţerul de credit

trebuie să examineze:

a) documentele ce confirmă proprietatea asupra valorilor propuse in gaj;

b) documentaţia tehnică sau certificatele de calitate ale valorilor propuse în gaj;

c) decizia de depunere a bunurilor în gaj;

d) în cazul gajării unor valori materiale procurate prin import – au fost obţinute

dovezile achitării accizelor, taxelor vamale, TVA la import;

e) dreptul de proprietate asupra terenului de pământ (achitat 100%) pe care este

amplasat bunul gajat (in cazul gajării unor valori imobiliare) sau, în caz contrar –

a fost obţinută permisiunea scrisă a organelor locale de a gaja valorile respective;

f) în cazul gajării unor valori imobiliare situate pe terenurile de pământ aflate în

posesia unor persoane terţe – terenurile respective sunt gajate şi ele de către

persoanele terţe sau acceptă gajarea lor–în cazul proprietăţii publice asupra

terenului dat în folosinţă;

g) şi alte documente prezentate de potenţialul debitor şi/sau persoanele terţe.

Cererile de credite nu pot fi aprobate numai pe baza faptului că bunurile oferite

drept garanţie de solicitanţi pot fi valorificate, dacă din analiza financiară rezultă că

65

rambursarea împrumutului şi plata dobânzilor aferente nu este asigurată în primul

rând din lichidităţile generate de activitatea economică desfăşurată, aceasta

constituind sursa principală de rambursare, valorificarea garanţiilor fiind o sursă

secundară, de protecţie a Băncii în cazul unor împrejurări neprevăzute.

Preţurile aferente produselor şi serviciilor de creditare, inclusiv operaţiuni

documentare sunt stabilite şi aprobate de către Comitetul de Conducere prin

autorizaţie, extras din proces verbal, scrisoare de aprobare semnate de conducerea

Băncii (Anexa 12).

Volumul creditării este determinat de către bancă reieşind din cerinţele

debitorului aprobat de planul business şi calculul tehnico-economic luând în

considerare solvabilitatea debitorului.

După avizul pozitiv în urma examinării cererii clientul urmează să încheie

contractul de credit (Anexa 13), iar pentru a beneficia de mijloacele băneşti trebuie să

deschidă un cont de împrumut pentru care va scrie o cerere (Anexa 14). La încheierea

contractului clientul mai semnează şi Acordul la primirea raportului de credit (Anexa

15) şi acordul pentru prezentarea informaţiei de către sursa de formare a istoriei de

credit la biroul de credit (Anexa 16).

Rata dobânzii pentru utilizarea creditului se stabileşte în dependenţă de

termenul creditului, suma lui, tipul gajului şi alţi factori. La acordarea creditului se

înregistrează gajul, se iau la conturi extrabilanţiere scrisorile de garanţie, contractele

de credit. Calcularea dobânzii se efectuează lunar.

După eliberarea creditului ofiţerul de credite în baza documentelor prezentate

de către solicitant şi a actelor care confirmă faptul achiziţionării mărfurilor sau

prestării serviciilor este obligat să urmărească dacă creditul este utilizat după

destinaţie.

Monitorizarea situaţiei economico – financiare a debitorului se efectuează la

fel ca şi procedura de analiză a lui la etapa de eliberare a creditului în baza bilanţului

contabil, raportului privind fluxurile băneşti. În baza acestor rapoarte financiare

ofiţerul de credite stabileşte valoarea indicatorilor de bonitate.

66

Graficul calculului dobânzii aferente creditului acordat se perfectează de către

ofiţerul de credite la momentul eliberării creditului şi se prezintă la “Centru”l de

decontări unde se efectuează sporirea ei. Pe parcursul întregii perioade de utilizare a

creditului trebuie să se urmărească procesul de sporire a dobânzii în vederea

aprecierii corectitudinii ei.

În vederea asigurării rambursării la termen şi integral a creditelor acordate şi a

dobânzilor aferente lor, ofiţerii de credite urmăresc până la rambursarea integrală a

datoriei totale la credit respectarea de către debitor a tuturor clauzelor prevăzute în

contractul de credit.

În cazul când, în urma monitorizării efectuate, este depistată o înrăutăţire a

situaţiei economico-financiare a debitorului sau acesta nu-şi îndeplineşte în măsură

deplină obligaţiunile contractuale, afectând negativ procesul de rambursare a

creditului, ofiţerul de credite urmează să reclasifice creditul în conformitate cu

capitolul IV al Regulamentului BNM cu privire la clasificarea activelor şi

angajamentelor condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi

provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale.

Stingerea creditului din contul fondului de risc se efectuează în cazurile când

creditul în cauză este clasificat ca compromis şi pe parcursul perioadei gestionare n-a

fost reclasificat într-o categorie mai favorabilă.

La cererea debitorului, în cazuri justificate economic, banca poate recurge la

rescadenţarea creditului. La neîndeplinirea de către debitor a obligaţiunilor sale

contractuale se intentează procedura de urmărire a lui prin intermediul instanţei

judecătoreşti.

67

CAPITOLUL IV. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII

ECONOMICO-FIANCIARE

Activitatea economico-financiară a băncii este legată în principal de dirijarea

lichidităţilor băncii şi a riscurilor cu care se confruntă aceasta,dar şi monitorizarea

lor.

Principiul fundamental al unei gestiuni eficiente îl constituie ideea că

administrarea riscului este serviciul fiecărui angajat al băncii şi că gestiunea

riscurilor nu este limitată numai la nivelul consiliului de directori, sau direcţiei

financiare. Riscul băncii trebuie să devină o parte componentă a culturii instituţiei,

alături de sistemul de valori şi de manierele de comunicare a informaţiilor.

În cadrul analizei riscurilor bancare, o importanță deosebită revine cuantificării

acestora, pe baza unui sistem de indicatori specifici, care permit evaluarea statică și

dinamică a riscurilor, prin raportarea la standardele internaționale sau la propria

experiență istorică a băncii. Măsurarea riscurilor se relaționează în mod direct cu cea

a veniturilor, întrucât, pentru a obține profit, o bancă trebuie să își asume riscuri.19

Controlul asupra riscurilor bancare este unul din cei mai importanți factori de

care depinde profitabilitatea băncii.

Calculul indicatorilor de risc permite o interpretare a lor prin prisma cauzelor,

consecințelor și efectelor în timp asupra profitabilității băncii. Studierea atentă a

structurii în dinamică a activelor și pasivelor băncii conduce la obținerea unor

informații suplimentare referitoare la profitul băncii și expunerea la risc.

Riscurile financiare sunt singurele riscuri care pot fi cuantificate prin

intermediul unui sistem de indicatori. Celelalte categorii de riscuri (comerciale și de

mediu) sunt generate de factori exogeni băncii asupra cărora banca fie are un control

limitat, fie nu are control. Riscurile financiare sunt consecința dezechilibrelor

permanente care apar între activele și pasivele băncii.

Aproape toate băncile, într-o măsură mai mare sau mai mică, își asumă riscul

de credit, ceea ce presupune necesitatea analizei atente a modului în care evoluează

19

68

în timp calitatea portofoliului de credite, cu impact deosebit asupra profitabilității,

adecvării capitalului și încrederii generale în banca respectivă.

Calitatea portofoliului creditar se stabilește în baza următorilor indicatori:

1) O analiză calitativă a portofoliului de credit presupune divizarea portofoliului în

credite performante constituit din credite standard si supravegheate. Îmbunătățirea

portofoliului de credite este dată de creșterea următorului coeficient:

K 1= credite performanteportofoliul de credite

∗100 % (4.1.)

O comparare a nivelului creditelor clasificate neperformante (creditele

substandard, dubioase și compromise) pe parcursul unei perioade de analiză va

indica tendințele negative în calitatea portofoliului de credite și aceasta ar putea

avea, ca rezultat, necesitatea majorării defalcărilor la reducerile pentru pierderi la

active și a provizioanelor pentru pierderi la angajamentele condiționale.

K 2= credite neperformanteportofoliul decredite

∗100 % (4.2.)

2008 2009 20100

20

40

60

80

100 93.03 86.61 89.63

6.93 13.3 10.28

K1K2

Fig. 4.5. Analiza portofoliului de credite al BC „Moldindconbak” S.A.Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a băncii

Din figura de mai sus se observă o diminuare a creditelor performante în

totalul portofoliului de credite în anul 2010 faţă de 2008 şi o creştere a creditelor

neperformante. Pentru a nu permite înrăutăţirea acestor rezultate banca trebuie să-şi

revadă politica de gestiune a riscului de credit.

2) Pentru a obține o imagine mai clară, valoarea creditelor neperformante trebuie

comparată cu Capitalul Normativ Total și cu Activele Totale:

K 3= credite neperforman teCNT

∗100 % (4.3.)

69

K 4= credite neperformanteTA

∗100 % (4.4.)

În RM o normă curentă la moment este că dacă totalul creditelor clasificate ca

neperformante depășesc 50% din CNT, atunci calitatea activelor este categoric

joasă.

2008

2009

2010

0 10 20 30 40 50 60 70 80

45.85

73.66

51.39

6.03

7.9

4.85

K4K3

Fig. 4.6. Analiza creditelor neperformante în BC „Moldindconbak” S.A.Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a băncii

După cum vedem din figura de mai sus, creditele neperformante în totalul

CNT în anul 2009 s-au majorat semnificativ faţă de 2008, ceea ce a fost rezultatul

crizei financiare în acest an, după care în 2010 au înregistrat o scădere faţă de 2009,

însă ele totuşi depăşesc limita de 50% stabilită de BNM, ceea ce semnifică o calitate

joasă a activelor, iar banca trebuie să ia măsuri cât mai curând pentru a nu permite

repetarea situaţiei din 2009.

Activitatea de management a riscului de credit constituie o prioritate a

managementului Băncii, fiind acceptată ca o condiţie esenţiala şi obligatorie în

asigurarea stabilităţii si performanţelor acesteia. În cadrul Băncii evaluarea şi

identificarea riscurilor este un proces continuu, care necesită identificarea şi

înţelegerea riscurilor, atât la nivel individual (de tranzacţie/ debitor), cat şi la nivel

global (de portofoliu). Identificarea şi evaluarea riscurilor se realizează pe baza

analizei factorilor interni şi externi care pot afecta negativ sau pot pune în pericol

realizarea obiectivelor strategice ale Băncii.

Pentru a promova un sector financiar competitiv și puternic, dar și pentru a

proteja interesele deponenților și a menține un nivel adecvat de lichiditate de către

instituțiile financiare, BNM a elaborat Regulamentul cu privire la lichiditatea băncii

70

nr. 256 din 17.12.2009, Monitorul Oficial al RM, nr.27-28 din 19.02.2010 în care

sunt indicate două principii de lichiditate în vederea stabilirii legăturii adecvate dintre

suma fondurilor investite ale băncii (activele) și suma resurselor financiare

(pasivele):

I. Primul principiu prevede ca suma activelor băncii cu termenul de rambursare

mai mult de 2 ani să nu depășească suma resurselor ei financiare.20 Acesta

identifică lichiditatea absolută și poate sta la baza evaluării riscului de

transformare.

Pr . I=∑ active pe termen lung

∑ pasive pe termen lung≤1 (4.5.)

II. Al doilea principiu prevede, ca lichiditatea curentă a unei bănci, exprimată ca

coeficient al activelor lichide la activele totale, nu trebuie să fie mai mică decît

rata procentulă stabilită de acest Regulament [1] și permite urmărirea riscului

de lichiditate imediată:

Pr . II=active lic h idetotal active

∗100 %≥ 20 % (4.6.)

2008 2009 201005

10152025303540

0.74000000000

0001

0.69000000000

0001

0.83000000000

0001

28.2333

35.96

Pr. IPr. II

Fig. 4.7. Analiza lichidităţii BC „Moldindconbak” S.A.Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a băncii

Din figura de mai sus observăm că indicatorii respectivi înregistrează o

creştere în anul 2010 comparativ cu anii precedenţi, banca respectând normativele

BNM în ce priveşte principiile de lichiditate, însă în continuare ea nu trebuie să

admite o majorare a acestor doi indicatori deoarece o lichiditate prea înaltă nu aduce

profit băncii. Această supra lichiditate ea trebuie să o plaseze în hârtii de valoare,

20

71

depozite overnight la BNM sau ca depozite în alte bănci, sau să investească în

anumite proiecte care-i vor aduce profit băncii.

Însă, literatura de specialitate recomandă băncilor un sistem integru de

indicatori pentru a evalua de sine stătător riscul de lichiditate care se calculează în

dinamică, evaluându-se tendința de modificare a acestora. Acești indicatori pot fi

divizați în două grupe:

a) Indicatori pe active:

1) Poziția monetară (PM) – caracterizează valoarea la un moment dat a activelor

lichide ale unei bănci.

PM=numerar+cont .∈terb .+numerar BNMtotal active

∗100 % (4.7.)

Creșterea valorii indicatorului dat semnifică îmbunătățirea poziției de

lichiditate în bancă, însă creșterea excesivă poate indica diminuarea

profitabilității viitoare a activității băncii.

2) Coeficientul fondurilor imobilizate – reprezintă aprecierea ponderii fondurilor

imobilizate în total active și o scădere a acestui indicator va indica creșterea

lichidității, iar o diminuare a lui va însemna o creștere a profitabilității în

defavoarea lichidității.

Kfi= credite+alte imobiliz ă ritotal active

∗100 % (4.8.)

2008 2009 20100

20

40

60

80

100

120

23.8514.18 21.46

72.668.56 65.46

KfiPM

Fig. 4.8. Analiza indicatorilor pe active ai BC „Moldindconbak” S.A.Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a băncii

În anul 2010 poziţia monetară a băncii s-a diminuat faţă de 2008, însă aceasta

s-a majorat faţă de 2009 ceea ce semnifică o îmbunătăţire a poziţiei lichidităţii în

72

Bancă, însă dacă va continua majorarea acestui indicator va fi în defavoarea

profitabilităţii băncii, iar coeficientul fondurilor imobilizate s-a redus în 2010 faţă de

anii precedenţi ceea ce înseamnă o creştere a profitabilităţii băncii.

b) Indicatori pe pasive:

1) Ponderea depozitelor de bază, a cărei valoare dacă crește este bine pentru

lichiditatea băncii pentru că scade nivelul minim necesar al băncii în lichidități.

Pond . dep . baz ă=depozit debaz ătotal active

∗100 % (4.9.)

2) Componența depozitelor - exprimă expunerea băncii, în funcție de depozitele

la vedere și cele la termen și caracterizează stabilitatea resurselor financiare ale

băncii. Scăderea acestui indicator va indica stabilitatea înaltă a depozitelor și,

ca rezultat, se va micșora necesitatea băncii pentru mijloace lichide.

Componenț ă depozite= depo zitecurentedepozite la termen

∗100 % (4.10.)

3) Poziția investițiilor (investiții sensibile la rata dobânzii):

GAP= ASRDPSRD

≥ 1 (4.11.)

Creșterea acestui indicator denotă că banca are acoperiri din lichidități,

inclusiv și atunci când rata dobânzii este în creștere.

2008

2009

2010

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

80.35

76.67

83.9

7.19

9.47

10.61

1.09

0.99

1.06

GAPComp.Dep.Pdb

Fig. 4.9. Analiza indicatorilor pe active ai BC „Moldindconbak” S.A.Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a băncii

În anul 2010 se observă o majorare a indicatorilor analizaţi mai sus ceea ce

denotă o lichiditate înaltă a băncii.

73

Evaluând riscul de lichiditate putem menționa că în cadrul gestionării riscului

de lichiditate, banca şi-a asigurat un portofoliu diversificat a activelor, deţinând

active cu un grad înalt de lichiditate. Sistemul de gestionare a riscului de lichiditate

prevede controlul respectării tuturor normativelor, limitelor şi parametrilor privind

riscul de lichiditate stabilite de către BNM, creditorii externi ai băncii şi a celor

aprobate in cadrul Directivelor Anuale cu privire la limitele şi parametrii de risc,

raportarea periodică cu privire la nivelul de expunere a băncii riscului de lichiditate,

cu înaintarea recomandărilor şi propunerilor de rigoare, monitorizarea sistematică şi

analiza factorilor de risc cu privire la lichiditate curentă şi pe termen lung a băncii,

modelarea scenariilor cu privire la nivelul de lichiditate curenta si pe termen lung a

băncii în perspectivă în cadrul pronosticării fluxurilor băneşti şi elaborarea stress

testărilor, în vederea preîntâmpinării eventualelor cazuri de criza de lichidităţi.

74

CAPITOLUL V. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII

VALUTARE

În activitatea sa cu operaţiunile valutare Banca ţine cont de următoarele

regulamente:

a) Regulamentul BNM privind condiţiile şi modul de efectuare a operaţiunilor

valutare nr.8 din 28.01.2010;

b) Regulamentul privind autorizarea unor operaţiuni valutare de către BNM nr. 51

din 05.03.2009;

c) Instrucţiunea cu privire la raportarea unor operaţiuni valutare de către băncile

licenţiate nr. 11 din 22.01.2009;

d) Regulamente interne.

Operaţiunile valutare ale băncii sunt toate tipurile de tranzacţii efectuate de

bancăîn altă valută decât moneda naţională. Banca poate efectua operaţiuni valutare

în două moduri:

1) din contul şi numele clientului:

a) gestiunea de operaţiuni import - export ale clientului;

b) efectuarea transferurilor internaţionale;

c) acordarea de credite în valută;

d) cumpărarea/vînzatrea valutei;

e) emisiunea de documente necesare pentru efectuarea plăţilor internaţionale şi

garantarea lor;

f) acceptarea de depozite în valută;

g) servicii de consultanţă pe piaţa valutară;

h) serviciul de dealing.

2) din cont şi nume propriu:

a) procurarea şi vînzarea de valută pe piaţa interbancară şi de la BNM inclusiv

scopurile speculative;

b) efectuarea de tranzacţii interbancare şi internaţionale;

c) operaţii de acoperirea riscurilor (hedging valutar).

75

BC „Moldindconbank” S.A., este unul dintre cei mai activi operatori pe piaţa

valutară interbancară şi oferă clienţilor săi cele mai favorabile condiţii pentru

efectuarea operaţiunilor de convertire a valutei străine:

a) Cumpărarea valutei străine prin virament contra lei moldoveneşti din numele

clientului;

b) Vînzarea valutei străine prin virament contra lei moldoveneşti din numele

clientului;

c) Convertirea valutei străine prin virament din numele clientului.

BC „Moldindconbank” S.A. efectuează operaţiuni de convertire a diferitor

valute străine. Pentru efectuarea operaţiilor de convertire, Banca zilnic cotează

următoarele tipuri de valute străine:

a) Dolari SUA, EUR, ruble ruseşti, hrivne ucraineşti contra leului moldovenesc;

b) Dolari australieni, dolari canadieni, franci elveţieni, crone daneze, lire sterline,

yeni japonezi, crone norvegiene, crone suedeze contra dolarului SUA.

c) Dolari SUA, dolari australieni, dolari canadieni, franci elveţieni, crone daneze,

lire sterline, yeni japonezi, crone norvegiene, crone suedeze contra EUR.

BC „Moldindconbank” S.A. efectuează operaţiuni de convertire din numele

persoanelor juridice, care au deschise conturi în BC „Moldindconbank” S.A. şi în

alte bănci. Valuta străină cumpărată sau lei moldoveneşti obţinute din vînzarea

valutei străine, Banca îi poate transfera pe contul clientului deschis în altă bancă.

Convertirea valutei din numele clienţilor băncii se efectuează în baza cererii de

vînzare/cumpărare a valutei străine.

BC „Moldindconbank” S.А. permite clienţilor săi să efectueze operaţiuni de

convertire forward. Cursul pentru operaţiunile forward se stabileşte individual în

funcţie de condiţiile tranzacţiei.

Convertirea mijloacelor băneşti se efectuează la cursul stabilit de Bancă, fără

perceperea comisioanelor.

Cursul Băncii de convertire a valutei străine se stabileşte în dependenţă de

gradul de volatilitate a ratelor de schimb cît mai aproape de cotaţiile intrabancare

curente.

76

Cecul este un ordin scris prin care trăgătorul cecului cere băncii plătitoare

(trasului) să plătească suma de bani indicată unei terţe persoane (beneficiarului).

Cecul trebuie să conţină următoarele elemente obligatorii (Anexa nr.50):

a) Denumirea trăgătorului;

b) Suma şi valuta cecului;

c) Data şi locul emiterii cecului;

d) Numele sau denumirea beneficiarului;

e) Denumirea trasului, respectiv denumirea băncii plătitoare;

f) Semnătura trăgătorului;

g) Numărul contului bancar al trăgătorului.

Lipsa cel puţin a unui element obligatoriu, lipseşte cecul de dreptul de a fi

plătit .

Pentru a călători în siguranţă peste hotare BC "Moldindconbank" S.A. oferă

cumpărarea şi comercializarea cecurilor de călătorie care reprezintă obligaţiunea

companiei, emitentă a cecului, de a plăti suma indicată în cec posesorului,

specimenul semnăturii căruia este indicat în cec la momentul emiterii lui. Cecurile de

călătorie Thomas Cook, Visa, American Express ş.a. (Anexa 51) se consideră fără

termen şi pot fi încasate oricând.

“Moldindconbank” S.A. comercializează cecuri de călătorie persoanelor fizice

şi juridice.

La comercializarea cecurilor de călătorie, casierul filialei BC

“Moldindconbank” S.A. efectuează următoarele operaţiuni:

a) selectează cecurile de călătorie pentru suma, în limita căreia doreşte să cumpere

clientul;

b) completează chitanţa de vânzare în conformitate cu cerinţele emitentului;

c) încasează de la client plata pentru cecuri, care corespunde sumei costului cecurilor

şi comisionul băncii;

d) cere clientului să depună prima semnătură pe cec;

e) transmite clientului cecurile şi chitanţa privind procurarea acestora.

77

Pentru încasarea cecului de călătorie beneficiarul prezintă casierului casei

valutare BC “Moldindconbank” S.A. cecul şi buletinul de identitate (sau paşaportul).

Casierul este obligat să verifice autenticitatea cecului. În caz dacă casierul nu este

sigur de autenticitatea cecului el va compara datele din buletinul de identitate cu cele

indicate în chitanţa de vindere a cecului (care urmează a fi solicitată de către casier

de la beneficiar). După confirmarea autenticităţii cecului de călătorie, clientul trebuie

să aplice asupra cecului semnătura de confirmare cu cerneală de neşters în secţiunea

semnăturii de verificare. Beneficiarul trebuie să aplice semnătura de confirmare

numai în prezenţa casierului.

Există cecuri de călătorie eliberate la doi beneficiari, respectiv cu două

semnături. La încasarea cecului respectiv este necesară prezenţa numai unuia dintre

beneficiari. În caz dacă beneficiarul a semnat deja cecul sau casierul are dubii privind

autenticitatea semnăturii, acesta va ruga beneficiarul să semneze încă o dată cecul pe

verso în prezenţa sa.

Fiecare operaţiune de încasare a cecurilor de călătorie se reflectă în sistemul

RS-bank în registrul achitării cecurilor de călătorie. Registrul achitării cecurilor de

călătorie este întocmit la computer sub forma aprobată prin Regulamentul în vigoare

cu privire la organizarea şi funcţionarea pe teritoriul Republicii Moldova a caselor de

schimb valutar nr.10018-20 din 06.05.94. Primul exemplar al registrului se anexează

la documentele zilei ale filialei, următoarele două exemplare ale registrului cu

cecurile de călătorie încasate se remit către managerul de cecuri la Banca centrală.

Pentru operaţiunile cu cecurile de călătorie Banca percepe următoarele

comisioane:

a) 1% min 3 USD/EUR – comision pentru comercializarea cecurilor de călătorie, se

încasează în momentul efectuării operaţiunii

b) 1,5% min 5 USD/EUR – comision pentru încasarea cecurilor de călătorie, se

reţine în momentul încasării cecului.

Deasemenea, BC “Moldindconbank” S.A. comercializează cecuri nominative

persoanelor fizice şi juridice în conformitate cu Procedurile interne privind aplicarea

în subdiviziunile BC „Moldindconbank” S.A. a prevederilor Regulamentului Băncii

78

Naţionale privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova. Cecul

nominative este un ordin scris, necondiţionat, prin care emitentul cecului (trăgătorul)

cere băncii plătitoare (trasul) să plătească în favoarea unei persoane fizice sau

juridice (beneficiarul) o anumită sumă de bani. Poate fi utilizat numai în străinătate în

scopurile pentru care acesta a fost emis (Anexa 55).

La procurarea cecului, clientul completează formularul cererii CHQ-2 în trei

exemplare sub indigo (Anexa 52). Din numele persoanei juridice cererea trebuie să

fie semnată de către persoanele împuternicite, în conformitate cu cartela

specimenelor semnăturilor. Identitatea persoanei fizice este verificată cu ajutorul

paşaportului. Primul exemplar al cererii se anexează la documentele zilei ale filialei,

al doilea exemplar se transmite către managerul de cecuri la Banca centrală, al

treilea exemplar este remis clientului împreună cu cecul.

Managerul de cecuri aplică asupra cererii însemnări privind numerele cecurilor

comercializate, suma totală a cecurilor, comisionul încasat, indică data şi

contrasemnează cererea. Managerul de cecuri, în baza cererii clientului, indică în cec

toate datele necesare. Cecul este semnat de persoanele împuternicite ale BC

“Moldindconbank” S.A., una din persoane fiind în mod obligatoriu de categoria “A”.

După acesta cecul se transmite la filiala şi se scoate din evidenţa extrabilanţieră.

La eliberarea cecului, clientul înscrie pe primul exemplar al cererii: “Am

primit cecul personal”.

Filiala „Centru” încasează cecurile de la clienţii şi le transmite la Banca

centrală în adresă managerului de cecuri pentru prelucrarea ulterioară. Achitarea

definitivă a cecului primit pentru plată se efectuează într-un termen stabilit, necesar

pentru procedura încasării cecului de către banca corespondentă.

Încasarea cecurilor poate fi efectuată prin două modalităţi:

1) Creditarea imediată sub condiţia rezervei obişnuite (se supune achitării

ulterioare). În aceste condiţii banca corespondentă creditează contul nostru

corespondent în timp de 2-7 zile după primirea cecului şi prezintă cecul

plătitorului către plată. În caz dacă cecul va fi remis înapoi băncii-corespondente

fără a fi plătit, contul nostru corespondent va fi debitat în mărimea cecului, plus

79

comisionul pentru prelucrare. Această modalitate se aplică la cecurile valoarea

cărora este mai mică decît 50.000 USD sau echivalentul acesteia în altă valută,

precum şi la cecurile persoanelor juridice - clienţilor “Moldindconbank” S.A.

2) Incasso. Cecurile remise ca dispoziţii incasso la banca corespondentă se transmit

de către aceasta trasului pentru plată. Numai după primirea acoperirii cecului,

contul nostru corespondent va fi creditat cu suma cecului. Această modalitate se

aplică la cecurile valoarea cărora este mai mare decît 50.000 USD sau

echivalentul acesteia în altă valută, precum şi la cecurile suspecte.

La prezentarea cecului de către beneficiar pentru încasare, responsabilul filialei

este obligat să verifice corespunderea deţinătorului cecului cu persoana, numele

căreia este indicat în cec, şi se examinează elementele obligatorii ale cecului.

Beneficiarul trebuie să completeze formularul CHQ-1 a cererii pentru încasarea

cecului în trei exemplare (Anexa 53), sub indigo şi să semneze fiecare exemplar.

Responsabilul verifică corespunderea datelor din cerere cu cele din cec şi paşaportul

clientului, indică data, suma comisionului băncii, contrasemnează şi aplică ştampila

personală pe cerere.

În caz că beneficiarul este o persoană juridică cererea trebuie să fie semnată de

către conducător şi contabilul-şef şi să se aplice ştampila întreprinderii.

Autenticitatea semnăturilor şi a ştampilei se verifică cu ajutorul cartelei cu

specimenele de semnături şi ştampilă de către contabilul-şef al filialei.

Dacă beneficiarul cecului este o persoană juridică şi nu este client al BC

„Moldindconbank” S.A., responsabilul filialei va primi cecul spre încasare doar după

ce beneficiarul va deschide cont valutar în BC „Moldindconbank” S.A. sau va

prezenta împreună cu cererea fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei şi

extrasul din Registrul de Stat al întreprinderilor şi organizaţiilor, autentificate notarial

sau copia fişei cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei autentificată de

banca unde deja are conturi valutare deschise.

Primul exemplar al cererii se anexează la documentele zilei ale filialei, al

doilea exemplar se transmite împreună cu cecul semnat de client către managerul de

cecuri Băncii centrale, al treilea exemplar este remis clientului şi constituie

80

confirmarea primirii cecului pentru încasare. Managerul de cecuri notează pe

exemplarul 2 al cererii clientului data eliberării mijloacelor băneşti beneficiarului,

aplică semnătura şi ştampila personală, şi restituie cererea filialei.

Evidenţa extrabilanţieră a cecului se duce de către filială la contul 7311

“Documente de plată la corespondenţii străini”.

Pe verso-ul cecului, în zonă “C”, responsabilul filialei aplică primul

andosament – de la client către bancă (Anexa 54) care trebuie să conţină următorul

text:

Plătiţi la ordin“Moldindconbank” S.A.

DataSemnătura (ile) beneficiarului

Pay to the order of“Moldindconbank” S.A.

DateSignature (s)

Prin intermediul acestui andosament beneficiarul transmite BC

“Moldindconbank” S.A. dreptul de a primi mijloacele băneşti în baza cecului

respectiv. Data andosamentului trebuie să corespundă cu data cererii beneficiarului.

Persoanele fizice aplică doar semnătura lor asupra andosamentului.

Andosamentul persoanelor juridice trebuie să conţină semnăturile conducătorului şi

contabilului-şef al întreprinderii, similare cu cele aplicate asupra cererii de încasare a

cecului.

Al doilea andosament este efectuat de către managerul de cecuri în zona A.

Data andosamentului trebuie să corespundă cu data remiterii cecului. Asupra

andosamentului se aplică semnătură persoanei împuternicite a BC

“Moldindconbank” S.A. Andosamentul trebuie să conţină următorul text:

Plătiţi oricărei bănci,companii bancare sau de trust

DataSemnăturile autorizate

Please pay to any bank,banker or trust company

DateAutorized signature

Managerul de cecuri remite cecurile încasate cu o scrisoare de însoţire la banca

corespondentă prin scrisoare recomandată sau prin curier. Fiecare cec înainte de

remitere trebuie să fie fotocopiat pe ambele părţi. Copiile cecurilor se păstrează în

dosarul cu cecuri împreună cu exemplarul 2 al scrisorii de însoţire.

81

Cecurile nominative încasate de către filiala pe parcursul anului gestionar se

înregistrează în registrul cecurilor nominative. Concomitent, managerul de cecuri

duce evidenţa în registru pe toate cecurile încasate de către filialele băncii.

Comisioanele Băncii pentru operaţiuni cu cecuri nominative sunt:

a) 0,5% - comision pentru eliberarea numerarului contra cecurilor încasate;

b) 1% min 10 USD/EUR – comision pentru operaţiunea de încasare a cecurilor

nominative;

c) 10 USD/10 EUR + comisionul băncii străine – comision pentru returnarea

cecului clientului trimis la colectare şi neplătit (stop payment);

d) 15 USD/EUR – comision pentru comercializarea cecului nominative în

USD/EUR;

e) 10 USD/EUR – comision pentru anularea cecului neutilizat.

82

CAPITOLUL VI. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CU VALORI MOBILIARE

Valorile mobiliare reprezintă instrumente financiare negociabile transmise

prin tradiţiune sau prin înscriere în cont, care conferă drepturi egale pe categorie,

dând deţinătorilor dreptul la o fracţiune din capitalul social al emitentului sau un

drept de creanţă general asupra patrimoniului emitentului, şi sunt susceptibile de

tranzacţionare pe o piaţă reglementată.

BC „Moldindconbank” S.A. oferă următoarele servicii legate de activitatea cu

valori mobiliare:

a) Gestionarea activelor;

b) Gestionarea operaţiunilor de brokeraj;

c) Investiţii directe.

Operaţiunile cu valori mobiliare corporative oferite de BC „Moldindconbank”

S.A. sunt :

a) deservirea de brokeraj;

b) cumpărarea-vânzarea oricăror pachete de acţiuni ale întreprinderilor din contul şi

la dispoziţia clientului;

c) operaţiuni REPO;

d) cumpărarea-vânzarea instrumentelor financiare de plată (cambii);

e) underwriting, consulting;

BC “Moldindconbank” S.A. este dealerul primar pe piaţa valorilor mobiliare

de stat, care oferă investitorilor:

a) accesul pe piata valorilor mobiliare de stat;

b) deservirea de brokeraj pe piata valorilor mobiliare de stat.

Folosind metode moderne de analiză tehnică şi statistică financiară, Banca

elaborează strategii eficiente de comercialezare pe piaţa valorilor mobiliare.

Modul de activitate a băncii privind atragerea mijloacelor temporar libere ale

investitorilor pentru procurarea Valorilor Mobiliare de Stat(VMS) este următorul:

Banca-dealer primar aduce la cunoştinţa investitorilor potenţiali informaţia despre

83

piaţa VMS prin afişarea Comunicatelor oficiale de plasare a VMS şi despre

rezultatele licitaţiilor recente.

Banca primeşte cererile investitorilor de cumpărare a VMS din momentul

comunicării condiţiilor de desfăşurare a licitaţiei ordinare (Anexa 57). Funcţionarul

băncii - dealerul înscrie cererea investitorului în registrul evidenţei cererilor primite

şi îi eliberează un aviz de înregistrare.

Dealerul are dreptul să respingă cererea de cumpărare a VMS, dacă ea este

perfectată cu abateri de la normele stabilite. Dealerul nu va accepta cereri

necompetitive depuse de către investitor în volum mai mare de 300 mii lei pentru

VMS cu acelaşi număr de înregistrare (ISIN). Agenţii Dealerului (filialele) primesc

cererile investitorilor pentru procurarea VMS şi încheie cu acestea contracte privind

prestarea serviciilor de dealing. Conform contractului privind prestarea serviciilor de

dealing, clienţii filialelor trebuie să asigure nu mai târziu de ziua în ajunul

desfăşurării licitaţiei, pe conturile lor mijloacele necesare pentru procurarea

VMS precum şi comisionul băncii pentru procurarea VMS.

Cererile se primesc până la ora 14:00 în ajunul zilei desfăşurării licitaţiei. Până

la ora 16:00 a aceleiaşi zi, agenţii dealerului transmit în Secţia valori mobiliare

cererilor primite de la clienţi. Banca centrală generalizează cererile primite de la

investitorii săi şi ai filialelor şi în ziua desfăşurării licitaţiei prezintă cererea

cumulativă la Banca Naţională (Anexa 58).

Pînă în ziua desfăşurării licitaţiei, banca încasează mijloacele băneşti ale

investitorilor care au prezentat cereri de participare la licitaţie. Conform înţelegerilor

dintre dealer şi investitori asupra încasărilor mijloacelor sus-menţionate, dealerul este

în drept:

a) să rezerveze mijloacele depuse de investitori în suma cererilor;

b) să perceapă în mod incontestabil suma cererilor satisfăcute de pe conturile curente

ale investitorilor conform rezultatelor licitaţiei, conform contractelor încheiate.

Mijloacele investitorilor rezervate la cererile nesatisfăcute se rambursează de

către bancă timp de o zi după primirea de la Banca Naţională a Moldovei a avizului

despre cererile satisfăcute. Banca este responsabilă pentru distribuirea proporţională

84

a cererilor depuse la licitaţii pentru clienţii săi la procentul anunţat de Banca

Naţională.

Banca ţine evidenţa VMS procurate din contul mijloacelor investitorilor

în nivelul II al Sistemului de înscrieri în conturi ale valorilor mobiliare în

conformitate cu Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei nr. 9/08 din 2 februarie

1996. Banca va trece la conturile investitorilor sumele VMS răscumpărate la valoarea

nominală şi dobînzile la obligaţiunile de stat, cel mai tîrziu în termen de o zi

lucrătoare după scadenţă. Dealerul băncii ţine registrul clienţilor săi, care au procurat

VMS, indicând următorii parametri:

a) Numele, prenumele (denumirea);

b) Adresa, telefoanele de contact;

c) Datele paşaportului (persoane fizice), data şi numărul certificatului de

înregistrare, codul fiscal (persoane juridice);

d) Cantitatea şi descrierea VMS deţinute, ISIN, preţul şi data procurării, suma la

nominal;

e) Comisionul plătit pentru procurarea VMS.

Dealerul băncii eliberează investitorilor, cererile cărora au fost satisfăcute la

licitaţia primară , avize de cumpărare (Anexa 59). Banca-dealer primar nu va accepta

cereri de la investitori pe piaţa primară şi nu va efectua tranzacţii pe piaţa secundară,

în cazul în care ea dispune de informaţia că operaţiunea dată va duce la deţinerea de

către un investitor a unui volum ce depăşeşte limita stabilita din prezentul

Regulament.

Banca este obligată la prima solicitare a altui dealer primar şi a clienţilor să

organizeze tranzacţionarea VMS pe piaţa secundară la ratele dobînzii de piaţă, în

funcţie de nivelul riscului care este disponibil să si-l asume.

Banca poate să efectueze tranzacţii cu VMS în numele şi din contul clientului

numai la dispoziţia confirmată prin semnătura în scris sau semnătura digitală a

acestuia. În cazul în care dispoziţia clientului a fost executată sau nu a putut fi

îndeplinită, banca înştiinţeză clientul despre aceasta în termen de o zi, în scris, prin

fax sau prin alte metode.

85

Dealerul primar asigura clientului o bună execuţie a tranzacţiei în condiţiile

existente ale pieţei. Contactul cu clienţii se fac prin toate filialele şi alte subdiviziuni

ale bancii de către persoanele respectiv pregătite –agenţii de vînzări (trader-ii).

Evidenţa contabilă a operaţiunilor cu VMS se efectuează conform

Regulamentului BNM nr.11-01010/237 din 26 decembrie 1997 “Procedurile

evidenţei contabile a operaţiunilor cu hârtii de valoare”. Contabilitatea Centralei

deschide în numele filialelor câte un cont în bilanţul Băncii Centrale, destinate

acumulării mijloacelor pentru procurarea VMS de la clienţii filialelor. Totodată

filialele deschid în bilanţurile sale conturile destinate primirii mijloacelor la scadenţa

VMS pentru clienţi.

86

CAPITOLUL VII. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA CONTABILITĂŢII

Banca ţine contabilitatea conform Standardelor Naţionale de Contabilitate

(SNC) şi întocmeşte rapoartele financiare în conformitate cu SNC şi Standardele

Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), utilizând sistemul contabil complet în

partidă dublă, cu prezentarea raporatelor financiare complete.

Politica de contabilitate a Băncii se bazează pe următoarele convenţii

fundamentale ale contabilităţii:

a) Continuitatea activităţii Băncii;

b) Permanenţa metodelor;

c) Specializarea exerciţiilor (metoda calculării), astfel că veniturile şi cheltuielile se

constată şi se reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare în perioada în care

acestea s-au produs, indiferent de momentul efectiv al încasării sau plăţii

mijloacelor băneşti.

Contabilitatea se ţine cu utilzarea tehnicii computerizate şi programelor

specializate bancare, inclusiv QsystemsBol, Qsystems Retail, F-Line Tehnologie.

Evidenţa contabilă se ţine în limba de stat şi în monedă naţională.

Contablitatea operaţiunilor efectuate în valută străină se ţine atât în monedă

naţională, cât şi în valută straăină.

Bilanţul contabil (Anexa 60) este perfectat pentru fiecare zi operaţională şi

pentru zilele de odihnă şi sărbătoare, inclusiv. Imprimarea acestuia în formă restrânsă

se face numai în Banca Centrală, filialele verificând varianta electronică fără a-l

imprima.

Balanţa de verificare, inclusiv conturile condiţionale şi de memorandum se

ţine în variantă electronică şi se imprimă în subdiviziunile băncii la necesitate, fiind

semnate de persoanele cu drept de prima şi a doua semnătură, fiind incluse în dosar

separat.

Evidenţa sintetică şi analitică este ţinută în conformitate cu normele stabilite

de BNM prin Planul de conturi al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii

87

financiare din RM şi Regulamentul privind organizarea contabilităţii în băncile

comerciale.

Conturile bancare ale clienţilor sunt deschise şi administrate în conformitate cu

prevederile art.167 al Codului Fiscal şi Regulamentului BNM privind deschiderea,

modificarea şi închiderea conturilor bancare la băncile autirzate din RM nr. 297 din

25.11.2004, şi reglementările interne ale Băncii.

Pentru documentarea operaţiunilor financiar-economice sunt utilzate forme-tip

de documente justificative şi registre contabile, aprobate de organele abiitate şi

formularele elaborate de sine stătăttor de Bancă, incluse în Nomenclatorul tipurilor

de documente de plată, de casă şi contabile şi de registre contabile, aprobat de

managementul Băncii.

Documentele primare se întocmesc pe suport hârtie cu excepţia celor

prezentate prin sistemele de plăţi electronice care se perfectează numai în format

electronic, fără imprimarea acestora pe suport hârtie, cu includrea în Registrul

tranzacţiilor electronice transmise/ primite prin intermediul sistemelor de deservire la

distanţă.

Documentele de plată, de casă şi contabile interne sunt semnate după cum

urmează:

a) De plată – de persoanele desemnate prin ordin cu dreptul primei şi a doua

semnătură;

b) De casă – de către persoanele responsabile;

c) Contabile interne – de către şefii subidiviziunilor/ contabilii şefi ai filialei/

persoanelor responsabile.

Documentele bancare şi de decontare, datoriile financiare, comerciale şi

calculate aferente activităţii proprii a Băncii sunt semnate de două persoane cu drept

de semnătură: prima semnătură aparţine preşedintelui/ vicepreşedintelui Comitetului

de conducere/ directorului filialei şi a doua semnătură – conatbilului şef/ persoanei

responsabile.

88

BC „Moldindconbank” S.A. potrivit statutului său de organizare şi funcţionare,

şi a prevederilor Legii cu privire la instituţiile financiare nr. 550-XIII-1995, este în

drept să efectueze operaţiuni de casă pentru clienţii săi (persoane juridice şi fizice).

Operaţiuni de casă sunt operaţiuni de intermediere a băncii şi servesc drept

bază pentru gestionarea fluxurilor monetare ale băncii ce sunt primite de bancă şi

fluxurile monetare ce sunt eliberate din bancă.

Activitatea operaţiunilor de casă funcţionează în baza următoarelor acte

normative:

a) Regulamentul cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din RM, HCA al

BNM nr.200 din 27.07.2006, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Regulamentul privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar în subdiviziunile

BC „Moldindconbank” S.A., proces – verbal nr. 4 din 27.04.06 al Consiliului

Băncii;

c) Procedura internă cu privire la modalitatea formării dosarului documentelor

justificative, registrelor de casă şi rapoartelor aferente activităţii casei de schimb

valutar, proces – verbal nr.26 din 29.05.2006 al Comitetului de conducere;

d) Procedurile interne privind modalitatea formării Dosarului documentelor şi

registrelor justificative de casă aferente activităţii caselor operaţionale ale BC

„Moldindconbank” S.A., proces – verbal nr.33 din 18.07.2006 al Comitetului de

conducere al Băncii.

Casieria bancară are următoarele funcţii principale: primirea, verificarea,

păstrarea şi eliberarea numerarului şi a altor valori ale băncii sau ale clienţilor ei.

Conducătorii, contabili-şefi şi şefii de casierie din bănci răspund de

organizarea, funcţionarea şi controlul activităţii de casierie în conformitate cu

prevederile actelor legislative şi normative.

În filiala „Centru”, unde am petrecut practica casieriile bancare sunt gestionate

de şeful secţiei, contabilul-şef şi casierul principal.

În filiala “Centru” a BC “Moldindconbank” S.A. erau organizate următoarele

casierii bancare:

1) Casa operativă (operaţională);

89

2) Casa serală (de încasări).

Casa operativă efectuează următoarele tipuri de operaţiuni: încasări, plăţi în

lei, operaţiuni de încasări şi plăţi în valută, schimb de bancnote cu monede metalice,

schimb de bancnote deteriorate, vînzarea formularelor cu regim special, a

certificatelor de depozit, acţiunilor şi a altor hârtii de valoare (în filiala dată casa

operativă nu efectuează ultimă operaţiune);

Casa serală e ca o parte casei operaţionale , care începe activitatea de la orele

16.30. Operaţiunile efectuate în timpul de lucru al casei serale se înregistrează în

formularul N 8 cu inscripţie “Casa serală”. Ştampila cu inscripţie “Casa serală” se

pune pe documente corespunzătoare, care se înregistrează în ziua următoare.

În filiala nu există casa de program prelungit.

Secţia operaţiuni de casă funcţionează în încăperi special amenajate, separate

de locul de muncă al celorlalte compartimente şi va corespunde cerinţelor tehnice de

proiectare şi organizare a compartimentelor de casă şi de tezaur.

Fiecare casier de ghişeu va avea locul de muncă în cabina separată, prevăzută

cu ghişeu care se închide. În filiala personalul casieriei nu trebuie să aibă bani

personali la sine în casă. Banii persoanali împreună cu hainele rămîn într-o încăpere

specială. Se interzice personalului casieriei ca în cazurile de părăsire a locului de

muncă să lase banii şi celelalte valori pe mese sau să lase deschise ori cu cheia în

broască casele de fier si dulapurile metalice în care se păstrează valorile. Este interzis

personalului casieriei să păstreze asupra sa la locul de muncă serviete, sacoşe, poşete

sau alte asemenea obiecte. Pe masă de lucru nu trebuie să fie nimic în afară de

obiectele de lucru.

În cazul neconcordanţei dintre valoarea numerarului numărat de casier şi

valoarea pretinsă de client casierul e obligat să nu părăsească casa operativă, să

cheme contabil-şef sau directorul-adjunct pentru a efectua revizia casei.

Toate sumele încasate şi plătite în timpul unei zile de lucru a casieriei se

înregistrează în casa operaţională a băncii. Încasările din ultima zi lucrătoare a

anului, inclusiv a celor din genţile sigilate, adesea după finisarea programului de

90

ghişeu, se înregistrează în evidenţa contabilă, în conturile titularilor şi în casa

operaţională cu data ultimei zile lucrătoare a anului.

Evidenţa numerarului existent în casa operaţională se ţine zilnic pe categorii şi

cupiuri în „Registrul – Situaţia casei de operaţiuni”.

Primirea numerarului se face numai după înregistrarea sumei în jurnalul de

casă, iar operaţiunea de înregistrare în contul clienţilor respectivi se efectuează în

aceiaşi zi, după verificarea numerarului de către casieri. În cazul depunerii

numerarului după finisarea programului operativ de lucru prin genţi sigilate sau cu

foaie de vărsământ înregistrarea în contul clienţilor se va face cu data următoarei zile

lucrătoare.

Operaţiunile de primire a numerarului prin casele de încasări se efectuează pe

baza următoarelor documente de casă:

a) foaie de vărsămînt (pentru alimentarea contului curent, de exemplu);

b) ordin de încasare (pentru transferarea banilor în interiorul băncii, de ex.);

c) borderou însoţitor ( pentru încasarea banilor prin genţi sigilate);

d) aviz de plată în numerar (pentru plăţile în buget şi fondurile extrabugetare).

Foaia de vărsământ se utilizează pentru depunerea numerarului de către clienţi

în timpul programului operativ sau prelungit de lucru. Foaia de vărsământ este

compusă din 3 părţi: foaie de vărsământ, chitanţă şi ordin. Se completează de către

client la computer cu respectarea normelor tehnice sau de mână cu pix.

Foaia de vărsământ se prezintă de către client operaţionistului din Direcţia

Operaţiuni Bancar, ce ţine contul clientului. Acesta verifică corectitudinea şi

plenitudinea întocmirii documentului, înregistrează suma documentului în jurnalul de

casă, semnează foaia de vărsământ şi o transmite pentru verificare controlorului cu

drept de semnătură. Acesta verifică foaia şi înregistrarea în jurnalul de casă,

semnează şi transmite la caserie pe cale internă. Casierul verifică, primeşte banii,

numără banii, dacă corespunde semnează foaia, chitanţa, ordinul şi pune ştanţa

băncii, eliberează depunătorului chitanţa. Foaia de vărsământ rămâne în casă ca

document de casă şi se arhivează, ordinul se transmite contabilităţii pentru înscrierea

91

sumei numerarului primit în contul clientului. Mai târziu ordinul se anexează la

extrasul din cont.

Pentru depunerile de numerar în operaţiile interne ale băncii (restituire de

avansuri spre decontare neutilizate , salarii neplătite , depunerea numerarului rezultat

din vânzarea formularelor de strictă evidenţă, încasărilor zilei precedente în timpul

programului prelungit de lucru, alte hârtii de valoare) se întocmeşte ordinul de

încasare (Anexa 47) în trei exemplare, din care un exemplar rămâne la operaţionist

pentru înregistrarea contabilă, al doilea exemplar se pune în documentele zilei la

casier, iar al treilea se restituie clientului. În cazul alimentării cu numerar de la BNM

ordinul se întocmeşte în 2 exemplare, unul dintre care rămâne la operaţionist, iar

celălalt se îndosariază în mapa zilei. Ordinul de încasare se întocmeşte de către

operaţionist şi se înregistrează în jurnalul de casă. Dacă depunătorul doreşte chitanţă,

atunci se utilizează foaia de vărsământ cu chitanţă.

Pentru depunerile de numerar în buget (plăţile taxelor, impozitelor ş.a.) se

foloseşte avizul de plată în numerar ,care se completează de către depunător.

Operaţionistul controlează dacă elementele trecute pe aceste documente corespund,

controlează suma înscrisă în cifre, transmite avizul, chitanţa şi ordinul casierului.

Casierul verifică prezenţa şi caracterul identic al semnăturilor operaţionistului,

controlează suma înscrisă în litere cu suma înscrisă cu cifre, primeşte banii în

numerar de la client se iscăleşte pe aviz, chitanţă şi ordin, aplică ştampilă pe chitanţă.

Ordinul se coase în darea de seamă a zilei, întoarce avizul operaţionistului şi chitanţa

clientului, înscrie în “Registru de casă” suma încasată şi denumirea clientului.

Borderoul însoţitor (Anexa 58) se utilizează pentru depunerea de numerar

prin genţi sigilate de către clienţii cu un volum mare de încasări. Genţile se primesc

de la încasatori la sfârşitul zilei operaţionale sau a doua zi dimineaţa. De regulă

genţile se primesc fără a fi controlate pe loc. În acest caz se face înregistrare în

Registrul de predare-primire a genţilor cu numerar şi goale în care se înscrie numărul

genţilor şi suma înscrisă în borderou. Pe al treilea exemplar destinat clientului se

pune ştampila şi semnătura, se transmite la verificator, iar după ce se verifică, acesta

semnează în registrul de predare-primire a genţilor cu numerar şi goale. Când se trece

92

la verificarea genţilor primite de la încasatorii de la Banca Socială se verifică

conţinutul genţilor cu sumele scrise în borderouri şi se fac înregistrările respective în

Registrul de evidenţă a numerarului manipulat de către personalul casieriei, în care se

înregistrează sumele pe fiecare client pe cupiuri şi valoare. În acest registru se conţin

aşa date ca: data, de la cine s-a primit (numele casierului), numărul documentelor,

suma în cifre, cui s-a predat (numele casierului), numărul de documente, suma în

cifre, suma în litere, semnătura de primire.

În cazul depistării unor divergenţe între numerar şi suma arătată în document,

a banilor falşi sau neplătibili, depunătorului i se propune să copie documentul, cel

iniţial fiind anulat.

La sfârşitul zilei operative de lucru, casierul controlează sumele încasate, pe

grupe sau executori responsabili după care totalurile rezultative sunt trecute în

situaţia încasărilor şi apoi confruntate cu totalul.La închiderea casei, casierul

încasator va preda casierului-şef situaţia încasărilor împreună cu documentele de

casă, precum şi registrul de evidenţă a numerarului manipulat de către personalul

casierii.

Eliberarea numerarului din casieria băncii se efectuează:

a) unităţilor economice, instituţiilor - în baza carnetelor de cecuri de numerar;

b) debitorilor individuali, care primesc împrumut în banca, deponenţilor şi

pensionarilor - pe ordine de plată (Anexa 30), de asemenea din casă se fac

decontări cu personalul băncii care apar la plata salariului, decontări cu titularii de

avans, plata avansului la salariu şi altele. În cazurile în care eliberarea pensiilor şi

a îndemnizaţiilor se efectuează în baza dispoziţiei organului care a stabilit pensia,

plata se efectuează în baza acestei dispoziţii.

Pentru efectuarea operaţiilor de plată şeful casieriei eliberează casierului

plătitor un avans contra unei recipise în registrul de evidenţă a numerarului

manipulat, apoi este obligat să verifice prezenţa numerarului rămas în casa de

circulaţie pentru a se convinge de corespunderea soldului, cu scontarea sumelor

93

eliberate, datelor din registrul evidenţei numerarului şi altor valori pe contul 1001

"Casa" la începutul zilei.21

În scopul primirii carnetului de cecuri de numerar titularul de cont bancar

prezintă la bancă o cerere. Cererea de primire a carnetului de cecuri de numerar se

întocmeşte într-un exemplar. După verificarea autenticităţii şi corectitudinii

întocmirii cererii de obţinere a carnetului de cecuri de numerar, funcţionarul

responsabil al băncii:

a) controlează corespunderea şi prezenţa numărului de formulare de cecuri;

b) verifică succesiunea numerelor formularelor de cecuri;

c) completează pe coperta carnetului de cecuri de numerar datele: “seria” ‘de la nr...’

‘până la nr...’ , “ nr. contului bancar al emitentului”;

d) înscrie denumirea persoanei juridice titular de cont bancar pe fiecare cec în parte;

e) aplică ştampila dreptunghiulară a băncii pe coperta carnetului de cecuri şi pe

fiecare cec;

f) înregistrează carnetul de cecuri de numerar în fişa cu specimene de semnături şi

amprenta ştampilei.

Cecul se completează în strictă conformitate cu prevederile “Regulamentului

privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar”.

Evidenţă carnetelor de cecuri este ţinută în bănci pe contul extrabilanţier 7611

"Formulare de evidenţă stricta". Cecul trebuie scris de la mină cu stilou sau pix. La

perfectarea nu sunt admise corectări, etc. La eliberarea carnetului de cecuri se

întocmeşte un Ordin de ieşire în afara bilanţului, la rambursarea acestuia se

întocmeşte respectiv Ordin de intrare în afara bilanţului.

Primind documentul de plată (cecul de numerar, ordinul de plată) casierul este

obligat:

a) să verifice prezenţa semnăturilor executorilor responsabili autorizaţi să permită

eliberarea de numerar şi caracterul identic al acestor semnături cu specimenele;

b) să confrunte suma arătată în document în cifre cu suma arătată în litere;

c) să verifice prezenţa pe document a semnăturii de primire a numerarului;

21

94

d) să verifice prezenţa datelor din paşaport sau alt document de legitimare a

persoanei beneficiare;

e) să cheme beneficiarul pe numărul documentului de plată şi să-l întrebe suma de

primit;

f) să pregătească suma, să o elibereze beneficiarului şi să semneze documentul de

plată.

La sfârşitul zilei operative casierul plătitor verifică, dacă sumele primite în

baza documentelor de plată împreună cu numerarul, corespund sumei primite ca

avans, după care întocmeşte situaţia casierului plătitor , o semnează şi o confruntă cu

totalul jurnalelor de casă privind plăţile din casă. În baza documentelor de plată sunt

alcătuite următoarele înregistrări contabile care reflectă operaţiunile de plată a

numerarului din casa:

Dt cont de decontare, 1804

Ct 1001 "Casa".

Soldul format în modul stabilit şi documentele de plată pe zi, împreună cu

situaţia, se predă de către casier contra recipisă în registrul de evidenţă a numerarului

manipulat şefului casieriei care, verificând situaţia o semnează şi o expediază în

documentele zilei.

Pachetele de bilete, rămase casierului la sfârşitul zilei operative, împachetate

de alţi casieri trebuiesc renumărate, înainte de a fi transmise casierului şi împachetate

în modul stabilit.

Pentru fiecare încasare şi plată din casă casierul îndeplineşte documente

speciale: pentru încasare - ordin de venituri şi pentru plăţi - ordin de cheltuieli.

Aceste documente sunt înregistrate la sfârşitul zilei operaţionale într-un extras de

casă ce se întocmeşte la calculator. Toate extrasele de casă sunt înregistrate cu

semnătura casierului şi sunt cusute.

Verificarea asupra integrităţii valorilor băneşti se face prin intermediul dărilor

de seama zilnice transmise în contabilitate.

Una din mai multe operaţiunile, cu care se preocupă casa operativă e eliberarea

numerarului la carduri, care se face în fel următor:

95

a) Clientul dă cardul casierului;

b) casierul trece cardul printr-un POS terminal special, alegând moneda eliberată la

dorinţa clientului;

c) ca dovada efectuării operaţiunii se eliberează bonul de plată în 2 exemplare:

primul rămîne la casier, al doilea – clientului.

d) Casierul eliberează banii.

De asemenea, banii pot fi eliberaţi din bancomate.

Pentru controlul efectuării operaţiunilor cu numerar toate operaţiunile de

încasare-eliberare a banilor sunt reflectate în Registru N8 “Evidenţa primirii şi

transmiterii numerarului”. Fiecare seară se completează Formularul N1 “Situaţia

casei operative” (Formular N2 şi Formular N3 sunt completate la casa valutară). De

asemenea se completează şi registrul extrabilanţier “Registru evidenţei formularelor

de strictă evidenţă” – formularul N 19:

Data Denumirea formularului Intrări Ieşiri Sold Semnăturile

gestionarilor

21.04.11 carnet de cecuri băneşti 39 - 39

Dările de seamă se fac numai în casa valutară pe compartimente , de ex. “Plăţi

comunale”, “Poşta rapidă” ş.a.

Numerarul neutralizat, situaţia plăţilor precum şi documentele de plată se

predau astfel: numerarul şi documentele de plăţi se predau casierului-şef, care

semnează de primire în Registrul evidenţei numerarului gestionat şi manipulat de

personalul casieriei ţinut de casierul plătitor.

Casierul-şef va verifica dacă numărul documentelor de plăţi corespunde cu

numărul documentelor trecute în situaţia de plăţi. Apoi va verifica dacă sumele

trecute şi situaţia plăţilor pe grupe contabile, corespund cu sumele din documentele

de plăţi, după care va semna această situaţie.

Seara, după ce se numără toţi banii, se leagă în saci şi se pun în tezaur. La

închiderea tezaurului participă casierul-şef, contaşilul-şef, directorul filialei, fiecare

având cheia şi ştampila sa.

96

Revizia casieriei şi tezaurului poate fi efectuată inopinat atît din interior, cît şi

din exterior. În cazul controlului intern revizia se efectuează prin ordinul directorului

filialei. Cînd una din cele trei persoane – deţinători de cheia de la tezaur – pleacă în

concediu, se face revizia tezaurului.

Spectrul formulelor contabile utilizate la reflectarea operaţiunilor cu numerar

şi diverse valori de importanţă bancară sunt reflectate în Anexa 61.

97

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Activitatea BC „Moldindconbank” S.A. pe parcursul ultimilor ani a fost

îndreptată primordial spre consolidarea parteneriatului pe termen lung cu clienţii săi

corporativi, prin întărirea relaţiilor deja definite cu clienţii existenţi şi stabilirea

relaţiilor durabile şi reciproc avantajoase cu clienţii noi, preocuparea permanentă

pentru satisfacerea deplină a necesităţilor clientului, profesionalismul, competenţa şi

eficienţa devenind elementele centrale ale strategiei sale.

BC „Moldindconbank” S.A. manifestă o tendinţă de dezvoltare cu consecvenţă

a relaţiilor sale de afaceri cu clienţii săi, de aceea amplifică şi perfecţionează

continuu gama de produse şi servicii adecvate necesităţilor şi dorinţelor clienţilor.

În urma petrecerii practicii la filiala “Centru” a BC „Moldindconbank” S.A.

am analizat organizarea evidenţei şi petrecerii operaţiunilor de atragere a resurselor

Băncii şi de plasare a acestora, valutare, de decontare, de casă.

Fiecare secţie îşi are conducătorul său şi are împărţite volumul lucrului

conform locurilor de muncă.

Activitatea bancară în filiala “Centru” a BC „Moldindconbank” S.A. se

manifestă prin atragerea cât mai cantitativă a clienţilor avându-se în vedere şi

capacitatea acestora, stăruinţa de a îndeplini cerinţele financiare ale clientului, după

măsura accesibilă acordarea în mai multe cazuri a creditelor, facilitarea acestora în

caz de necesitate.

Fiecare secţie a filialei se conduce de acte legislative, interne bancare, de cărţi

tehnologice precum şi de codul de etică a angajaţilor.

Pentru creşterea eficienţei operaţiunilor acestei filiale aş recomanda micşorarea

în unele cazuri a comisioanelor, care sunt uneori exagerate, acordarea facilităţilor

clienţilor mai mici, implementarea cât mai eficientă a produselor bancare noi,

obţinerea unei limite de păstrare a numerarului în casa filialei mai mari,

corespunzătoare cerinţelor clienţilor, sporirea numărului de clienţi care vor lucra prin

sistema client-bancă.

98

Totuşi, BC „Moldindconbank” S.A. desfăşoară o activitate intensivă cu

clienţii, orientată spre abordarea individuală, oferirea condiţiilor şi produselor

adecvate şi avantajoase.

99

BIBLIOGRAFIE

1. Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995;

2. Legea Republicii Moldova cu privire la gaj nr. 449-XV din 30.07.2001;

3. Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova

din 13.01.1994;

4. Regulamentul BNM cu privire la organizarea şi funcţionarea pe teritoriul

Republicii Moldova a caselor de schimb valutar nr. 10018-20 din 06.05.1994;

5. Regulamentul BNM nr. 12003-09 privind decontările interbancare pe teritoriul

RM din 05.05.1995;

6. Regulamentul BNM privind decontările fără numerar în RM nr. 25/11-02 din

12.07.1996;

7. Regulamentul BNM cu privire la acordarea creditelor de către bănci

funcţionarilor săi nr. 33/09-01 din 18.09.1996;

8. Regulamentul BNM privind organizarea de către bănci a plăţilor cu carduri pe

teritoriul RM nr. 58/11-02 din 22.05.1997;

9. Regulamentul BNM cu privire la activitatea de creditare a băncilor care

operează în Republica Moldova nr. 153 din 25.12.1997;

10.Regulamentul BNM cu privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor

pentru pierderi la credite nr. 164 din 22.06.1998;

11.Regulamentul BNM privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor

la băncile licenţiate din RM nr. 297 din 25.11.2004;

12.Regulamentul BNM cu privire la transferul de credit nr. 373 din 15.12.2005;

13.Regulamentul BNM cu privire la debitarea directă nr. 374 din 15.12.2005;

14.Regulamentul BNM privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea şi

perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare nr.

375 din 15.12.2005;

15.Regulamentul BNM cu privire la cardurile bancarenr. 62 din 24.02.2005;

16.Regulamentul BNM cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din RM

nr. 200 din 27.07.2006;

100

17.Regulamentul BNM cu privire la lichiditatea băncii Nr. 28 din 08.08.1997;

18.Regulamentul BNM cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor

condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor

pentru pierderi la angajamente condiţionale nr. 224 din 30.08.2007;

19.Regulamentul privind modalitatea deschiderii, modificării şi închiderii

conturilor bancare pentru diverse grupe de titulari de cont;

20.Regulamentul cu privire la lichiditatea băncii nr. 9 din 04.12.2001;

21.Regulamentul cu privire la Managementul Resurselor pentru filialele băncii nr.

9 din 04.12.2001;

22.Regulamentul privind normele de prevenire şi combatere a spălării banilor şi

finanţării terorismului nr. 1 din 04.02.2005;

23.Regulamentul privind operaţiuni cu cecuri în valută străină nr. 12-03/4 din

27.01.2006;

24.Regulamentul cu privire la emiterea cardurilor bancare nr. 3 din 30.03.2007;

25.Regulamentul privind modul de efectuare, evidenţă şi monitorizare a

operaţiunilor de depozit cu persoane fizice nr. 11 din 31.07.2008;

26.www.bnm.md ;

27.www.moldindconbank.md.

101

ANEXE

102