fitoterapia aparatului digestiv

of 77 /77
Fitoterapia în bolile aparatului digestiv

Embed Size (px)

Transcript of fitoterapia aparatului digestiv

Page 1: fitoterapia aparatului digestiv

Fitoterapia în bolile aparatului digestiv

Page 2: fitoterapia aparatului digestiv

În unele afecţiuni digestive fitoterapia nu este o metodă de terapie complementară, ci chiar principală

Sunt utilizate un număr mare de specii de plante cu acţiuni diferite: tonic-amare, laxative, antidiareice, carminative, antiulceroase; începând de la segmentul buco-faringian şi până la glandele digestive anexe

Page 3: fitoterapia aparatului digestiv

A. Fitoterapia segmentului buco-faringian

se utilizează plante cu acţiune antiseptică, antiinflamatorie, astringentă, emolientă şi cicatrizantă

administrarea se face extern, prin gargară, spălături bucale sau comprese cu tampoane sterile

Fitoterapia specifică: busuioc de câmp, salvieAlte plante utilizate: ardei, bubernic (csomós görvélyfű) , cătină,

cârmâz (amerikai karmazsinbogyó), ceapă, cerenţel (erdei gyömbérgyökér), cimbrişor, coada racului, coada şoricelului, echinacea (kasvirág), eucalipt, fenicul (édeskömény), gălbenele, ghimbir, gutui (birs), hrean, levănţică, lichen de piatră, muşeţel, mur, nalbă mare, nuc, pătlagină, soc, sulfina (orvosi somkóró), sunătoare, tătăneasă (fekete nadálytő), tei, tisa (tiszafenyő), trandafir, turiţă mare (párlófű)

Page 4: fitoterapia aparatului digestiv

buberniccârmâz

Page 5: fitoterapia aparatului digestiv

echinacea

tisafenicul

turiţa mare

Page 6: fitoterapia aparatului digestiv

Gingivitele: - sunt afecţiuni inflamatorii ale gingiilor

Stomatite: - sunt definite ca stări inflamatorii ale mucoasei cavităţii bucale, manifestate sub forma unor leziuni ale mucoasei, dureroase, ce împiedică masticaţia şi degluţia- cauzele lor pot fi multiple: de natură microbiană, virotică, fungică, toxică, alergică

Abcese dentare: se defineşte o colecţie purulentă, bine delimitată de ţesuturile din jur, formată în urma dezintegrării ţesuturilor, de obicei sub acţiunea unor agenţi microbieni sau parazitari

Aftele: sunt mici exulceraţii gălbui, rotunde sau ovale, de mărimi variate, înconjurate de un halou roşu; se însoţesc de senzaţia de usturime sau de arsură

Amigdalită: reprezintă o afecţiune inflamatorie, congestivă sau purulentă a amigdalelor

Page 7: fitoterapia aparatului digestiv
Page 8: fitoterapia aparatului digestiv

Busuioc de câmp (Prunella vulgaris)

- Se recoltează: partea aeriană, în timpul înfloritului (iunie)- Principii active: flavonoide, acizi graşi, ulei volatil, principii

amare, vitaminele (A, B, C, K)- Acţiune farmacodinamică:

- Antispasmodică, antidiareică- Astringentă- Diuretică- Antiinflamatoare, antitusivă- Stimulatoare a funcţiei sexuale- Antitumorală- Inhibitor HIV- Puternic antibiotică

Page 9: fitoterapia aparatului digestiv

Utilizare:

- Afecţiuni ale gurii, inflamaţii ale laringelui, răguşeală, amigdalită, migrenă, creşterea vitalităţii sexuale, diaree, hemoroizi, tuse, astm (infuzie, se beau 1-2 căni pe zi)

- Sângerări ale gingiilor, inflamaţii ale gurii şi gureri ale gâtului (gargare cu infuzie pentru uz extern sau cu tinctură diluată în infuzie)

- Furuncule, răni (se spală bine locurile afectate cu infuzie pt uz extern, apoi se pun comprese cu infuzie)

- Migrenă (se aplică comprese cu infuzie, pe frunte şi ceafă)- Conjunctivită (comprese cu infuzie pt uz extern, bine

strecurată)

Page 10: fitoterapia aparatului digestiv

Administrare:- infuzie: 1-2 lingutiţe plantă la 200 ml apă clocotită, se lasă

acoperit 15-20 minute- infuzie pt uz extern: 2-3 linguriţe plantă la 200 ml apă

clocotită, se lasă acoperit 15-20 minute- extract: o linguriţă plantă la 100 ml alcool, se lasă la macerat

câteva zile; se iau câte 2 linguriţe pe zi sau când este nevoie- tinctură: sa iau 1-2 ml de tinctură de 3 ori pe zi

Page 11: fitoterapia aparatului digestiv

Salvia (Salvia officinalis)

- Se utilizează:- frunzele, partea aeriană şi uleiul de salvie, extras din

frunze (se recoltează prin rupere de 2-3 ori pe vară înaintea înfloririi)

- Principii active: - 2,5% ulei volatil, 3-7% tanin, principii amare, flavonoide,

fitosteroli, acid nicotinic, acid ascorbic, lipide, glucide, o saponină, estrogene, vitamina B şi C

Page 12: fitoterapia aparatului digestiv

Utilizare:- În afecţiunile aparatului genital: menstruaţii neregulate,

vaginită, metrite ulcerate şi pt echilibrare hormonală, afecţiuni biliare, afecţiuni ale ficatului, ajută la eliminarea mucozităţilor prea abundente din aparatul respirator, stări de nevrozitate, înbunătăţeşte circulaţia sanguină, diabet zaharat, reumatism, paralizie (infuzie)

- Depresie, ateroscleroză (infuzie sau infuzie concentrată)- Transpiraţia excesivă (infuzie)- Măreşte capacitatea de concentrare (infuzie*)- Bufeuri (kipirulás), dismenoree, reducerea transpiraţiilor

nocturne care însoţesc menopauza (pulbere totală)

Page 13: fitoterapia aparatului digestiv

Extern:- Are indicaţii specifice pt afecţiuni ale gurii, limbii şi gâtului,

metrite ulcerate, candidoză vaginală, infuzie pt uz extern- Refacerea uterului infantil, reglarea fluxului menstrual,

favorizează concepţiei şi păstrarea sarcinii (supozitoare cu extract hidroalcoolic din frunzele de salvie)

- Paralizii, transpiraţie excesivă a picioarelor şi a mâinilor, micoze cutanate (oţet din flori sau frunză de salvie)

- Acnee, alopecie (tinctură)- Micoze cutanate, cataplasme şi băi- Afecţiuni ale organelor genitale (băi de şezut cu macerat şi

spălături)

Page 14: fitoterapia aparatului digestiv

Administrare:- infuzie: 1 linguriţă produs la 200 ml apă, se infuzează 30

minute, se beau 2-3 căni pe zi, închiţitură cu închiţitură- Infuzie*: 10 g produs la 200 ml apă, se infuzează 30 minute, se

bea rece pe parcursul zilei, închiţitură cu închiţitură; asociat se fac băi cu ceai concentrat de salvie

- Infuzei concentrată: 50 g produs la 500 ml apă, se infuzează 30 minute, se beau 3 căni pe parcursul zilei, închiţitură cu închiţitură;

- Oţet medicinal: se fac frecţii locale cu oţet diluat în apă- Tinctură: 20% - intern sa iau câte 20 de picături de 3 ori pe zi;

extern se fac fricţionări zilnice

Page 15: fitoterapia aparatului digestiv

B. Fitoterapia segmentului gastro-intestinal

1. Anorexia (lipsa poftei de mâncare): - pt. stimularea secreţiei salivare şi gastrice se folosesc plante

“tonic-amare” şi specii aromatice: ghinţură (Gentiana sp.) tárnicsfélék , lumânărica pământului (Centaurium umbellatum) ezerjófű lichenul de piatră, anghinare, unguraşul orvosi pemetefű, păpădia, coada şoricelului, hamei, anasonul, feniculul, coriandrul, obligeana

- sunt recomandate pt. adulţi şi vinurile medicale; administrarea lor se face cu ½ oră înaintea meselor principale

- legumele cu rol adjuvant în combaterea anorexiei: ardeiul iute, hreanul, ridichea neagră, leuşteanul, pătrunjelul, tarhonul, ţelina

Page 16: fitoterapia aparatului digestiv

gentianalumânărica pământului

Page 17: fitoterapia aparatului digestiv

2. Vărsăturile:

- sunt simptome ale unor afecţiuni: infecţii sau intoxicaţii alimentare, afecţiuni gastrice, hepatice, renale, etc;

- se recomandă plante cu proprietăţi calmante, antiemetice (antivomitive); atât infuzile cât şi decocturile se beau reci, încet, preferabil neândulcit

- mentă, roiniţă citromfű, lichien de piatră, valeriană, pelinul fehér üröm vagy abszintüröm, cerenţel erdei gyömbérgyökér

Page 18: fitoterapia aparatului digestiv

pelinul

Page 19: fitoterapia aparatului digestiv

3. Sindrome dispeptice (anaciditate şi hipoaciditate):

- lipsa sau concentracia redusă se acid clorhidric în sucul gastric, activitate digestivă redusă, mai ales a proteinelor

- favorizează dezvoltarea şi înmulţirea microbilor- se recomandă plante ca: schinelul (Cnicus benedictus)

benedekfű, sovârvul szurokfű vagy vadmajoránna oregánó

Page 20: fitoterapia aparatului digestiv

schinelul

sovârvul

Page 21: fitoterapia aparatului digestiv

4. Gastrite hiperacide. Ulcer gastric şi duodenal

Cauzele sunt multiple: alimentaţia neregulată şi neraţională, abuzul de alcool, de tutun, de condimente, de ceai sau de cafea, datorită stării de agitaţie, surmenajul fizic şi psihic, stresul, bacterii (Helicobacter pylori)

Fitoterapia recomandă ca adjuvante: busuioc, salcâm, zmeur, gălbenele, obligeana orvosi kálmos , sunătoarea, lemn dulce, muşeţel, pătlagină, coada calului, mentă, varză albă

Page 22: fitoterapia aparatului digestiv

Sunătoarea (Hypericum perforatum)

Se utilizează părţile superioare ale plantei, recoltate în timpul înfloririi

Conţine: glicozide, naftodiantrone (pigmentul roşu); derivaţi polifenolici, flavone; saponine; acid ascorbic, nicotinic şi valerianic; caroteni, pectine, ulei volatil, săruri minerale

Page 23: fitoterapia aparatului digestiv

Acţiune farmacodinamică:

- Antidepresivă, sedativă, stimulentă (infuzie, tinctură, extract de sunătoare)

- Antiinflamatoare (extract uleios)- Vasodilatatoare, hipotensivă- Antibiotică, antimicrobiană (extract uleios)- Colagogă (infuzie)- Cicatrizantă (extract uleios, tinctură)- Antiseptică, astringentă (extract uleios, tinctură)- Afecţiuni biliare, hepatice şi gastrointestinale, hepatită acută

(extract uleios, tinctură)- Insuficienţă ovariană, dereglări de ciclu menstrual, menopauză

(infuzie)

Page 24: fitoterapia aparatului digestiv

Administrare:

- Infuzie: 2 linguriţe plantă la 250 ml apă clocotită, se beau 2 căni dimineţa şi seara; tratamentul se face pe o perioadă de cel puţin 2-3 luni; pt stimularea sistemului imunitar se beau 3 căni pe zi

- Tinctură (din plantă proaspătă): 1:2 cu 60% alcool, se iau 20-30 picături de trei ori pe zi

- Extract uleios: 1:1 – flori de sunătoare tocată mărunt, se pun la macerat cu ulei, timp de 2 luni, se ia câte o lingură dimineaţa şi seara cu 30 minute înainte de masă, sau câte o linguriţă înainte de fiecare masă

- Extract standardizat: cu un conţinut de 0,2-1% hipericină (sub formă de tablete sau capsule – se iau 500 mg pe zi; în unele cazuri se iau până la 900 mg pe zi)

Page 25: fitoterapia aparatului digestiv

5. Boli diareice: enterite (la nivelul intestinului subţire), enterocolite “dispepsii” (intestinul gros)

- Sunt afecţiuni inflamatorii ale intestinului subţire şi gros, cu evoluţie acută sau cronică

- Sunt caracterizate clinic prin: - scaunele diareice, febră, vărsături, colici abdominale,

anorexie, stare de deshidratare, scăderea în greutate

- Cauzele:- Infecţioase: bacteriene, micotice sau parazitare- Administrări masive şi prelungite de antibiotice cu spectru

larg- Alergice: factori alergici din alimentaţie

Page 26: fitoterapia aparatului digestiv

Tratamentul: este în aceeaşi măsură medicamentos (antibiotice, chimioterapice, antispastice, antidiareice) şi igieno-dietetic. Ca adjuvant preparatele obţinute din plante:- plante care conţin taninuri (distrugerea bacteriilor şi un efect astringent)- plante care conţin uleiuri esenţiale (antibacterian, inhibă dezvoltarea florei patogene)

Fitoterapie specifică: muşeţel, mentă, cerenţel

Alte plante utilizate: coada şoricelului, cimbrişorul, sunătoare, urzică, gălbenele

Page 27: fitoterapia aparatului digestiv

Muşeţel (Matracaria chamomilla, Chamomilla recutita)

- Produsul medical: - florile de muşeţel (se recolteză de 3-4 ori pe an pe timp

frumos, după ora 10; momentul optim de recoltare este între a 3-a şi a 5-a zi de la înflorire), ulei de muşeţel

- Principii active: - Ulei volatil de culoare galbenă: chamazulenele, derivaţi

flavonici. Cumarine, mucilagii, vitaminele (C şi B1), acidul nicotinic, substanţe minerale

Page 28: fitoterapia aparatului digestiv

Acţiune farmacodinamică, utilizare:

- Tulburări gastrointestinale, infecţii ale căilor urinare, probleme menstruale (infuzie)

- Ulcer gastric, enterocolită, colici abdominale, stimularea funcţiei hepatice, menstre dureroase, diaree, gripă, guturai (infuzie, extract, tinctură)

- Astm bronşic, toxoinfecţie alimentară (tinctură). Retenţie de urină (decoct). Migrene (pulbere de muşeţel)

Extern:- Sinuzite, afecţiuni bacteriene la nivelul căilor respiratorii, infuzie

fierbinte sub formă de inhalaţii cu aburi. Paralizia membrelor, dureri reumatismale, lovituri, luxaţii, dureri musculare (frecţii cu ulei volatil)

- Amigdalite, gingivite, abcese dentare, stomatite, conjunctivită (infuzie uz extern). Răni, arsuri, tăieturi, inflamaţii ale pielii şi mucoaselor (spălături şi gargarisme cu infuzie ptr. uz extern)

Page 29: fitoterapia aparatului digestiv

- Tonic al sistemului nervos, reumatism (băi cu muşeţel). Hemoroizi, ulcere varicoase, răni, răni purulente (spălături locale cu infuzie ptr. uz extern de mai multe ori pe zi)

Eczeme (se presară cu flori de muşeţel şi comprese locale cu infuzie ptr. uz extern)

Arsuri, arsuri solare (ulei volatil de muşeţel şi extract uleios de muşeţel)

Page 30: fitoterapia aparatului digestiv

Administrare:

- Extract: 1-2 linguriţe flori ½ ceaşcă apă, se macerează timp de 30 minute; se strecoară lichidul şi se pune deoparte; peste florile rămase se adaugă ½ ceaşcă apă clocotită şi se lasă la infuzat 30 minute, se strecoară şi se amestecă cu maceratul la rece; se bea în 2 reprize pe stomacul gol

- Tinctură: 20% cu alcool de 70º, se iau 10-20 picături pe zi, diluate în apă; pt toxiinfecţie se iau câte 10 picături din 4 în 4 ore

- Infuzie: 1-2 linguriţe flori la 200 ml apă clocotită, se lasă acoperită 30 minute, se beau 1-2 căni pe zi, pe stomacul gol

- Decoct: (în vin), se bea dimineaţa un pahar şi seara unul- Pulbere: se ia câte 1 gr flori de muşeţel pulverizate la câteva ore

după masă- Frecţii (cu ulei volatil): 25 picături se diluează cu 50 ml de floarea

soarelui sau de măsline, iar pt a-i mări puterea calmantă se adaugă ulei de muşeţel camforat

Page 31: fitoterapia aparatului digestiv

- Infuzie (uz extern): 3 linguri flori la 200 ml apă clocotită- Băi: se pun într-un săculeţ 200-400 g flori şi se introduce în apa

de baie la 37º, storcându-se bine- Extract uleios: 20 g flori mărunţite se pun la macerat 3 ore cu 2

linguri alcool, după care se adaugă 200 ml ulei comestibil, se fierbe 2-3 ore pe baie de aburi, amestecându-se din când în când, se foloseşte de câte ori este nevoie.

Page 32: fitoterapia aparatului digestiv

Mentă (Mentha piperata)

Produsul medicinal: frunzele, uleiul volatil şi partea aeriană. Se recoltează când planta este înflorită de 15-20%, frunzele când ajung 6 cm.

Principii active: 0,5-4% ulei volatil: mentol, flavonoide, taninuri, principiu amar, substanţe minerale şi proteice, lipide, enzime

Utilizare: - Infecţii gastrointestinale, diaree, greţuri, colici abdominale,

digestie greoaie, balonări, vomă, colecistită; contribuie la eliminarea calcalilor renali şi biliari; tonic general al organismului, nervozitate; ajută la dezintoxicarea organismului; bronşită (infuzie)

- Stimuleză pofta de mâncare, secreţia biliară (extract alcoolic şi ulei volatil)

Page 33: fitoterapia aparatului digestiv

– Recomfortant al organismului (decoct sau infuzie penru băi)– Reumatism, inflamaţii ale urechii (extract uleios)– Guturai, gripă (inhalaţii cu oţet mentolat)

Administrare:- Infuzie: 1 linguriţă frunze la 200 ml apă, se lasă acoperită 30

minute, se beau 1-3 căni pe zi- Extract alcoolic: 2 linguri frunze se macerează cu 1 l alcool de

fructe de 38º, timp de 45 zile, se beau câte 50 ml înainte de fiecare masă

- Decoct sau infuzie (pt băi): 200-300 g frunze uscate la 3 l apă, se adaugă apei de baie la temperatura de 37ºC, se stă în baie 15-20 minute

- Extract uleios: 200g frunze la 1 l ulei, se macerează 4 săptămâni

- Uleiul volatil: se administrează intern sub formă de picături sau de capsule gelatinoase; 30 de minute înainte de masă

Page 34: fitoterapia aparatului digestiv

Cerenţel (Geum urbanum), erdei gyömbérgyökér

Partea utilizată: rizomul de cerenţel, partea aeriană (în perioada de înflorire). Recoltarea rizomilor se face toamna sau primăvara înaintea apariţiei frunzelor.

Principii active: taninuri, glicozide fenolice (gein), ulei volatil, principii amare, flavone, un pigment, acizi organici, mucilagii, minerale (calciu, sodiu, fier)

Page 35: fitoterapia aparatului digestiv

Utilizare:

- Afecţiuni gastrointestinale (diaree severă, dizenterie, gastrită, enterită, enterocolită, vomă, constipaţie, indigestie, colici), colon iritabil, tulburări ale ficatului sau bilei, hemoragii interne, uterină pasivă, tumori ale ficatului (decoct şi pulbere din rizomi)

- Afecţiuni stomacale şi ale ficatului, tonic general (macerat în vin)

- Nevroză depresivă, melancolie, hipocondrie (decoct, se beau câte 2-3 căni pe zi)

- Hemoragie, hemoroizi (infuzie, decoct, tinctură)- Nefrită (decoct, se bea după mesele principale în 3 reprize)Extern:- Gingivită, stomatită, abcese dentare, laringită, faringită,

amigdalită, hemoroizi, plăgi, răni, boli de piele (gargarisme, spălături, comprese cu decoct)

- Conjunctivită (comprese pe pleoape cu decoct)- Sinuzită (se face aspiraţii nazale de 2 ori/zi cu decoct)

Page 36: fitoterapia aparatului digestiv

Administrare:- Infuzie: 1 lingură plantă la 250 ml apă, se iau 1-3 linguriţe de 3

ori /zi- Decoct: 2 linguriţe pulbere rizomi şi rădăcină la 250 ml apă, se

fierbe 25-30 minute, se bea dimineaţa pe stomacul gol- Pulbere (rizomi şi rădăcină): se iau 1-2 vârfuri de cuţit pulbere

zilnic (2-4 g)- Macerat în vin: 40 g rizomi şi rădăcini la 1 litru vin, se

macerează 7 zile, se ia câte o lingură de 3 ori/zi- Tinctură: 20 g produs cu 250 ml alcool, se iau câte 20 picături

de 3 ori/zi

Page 37: fitoterapia aparatului digestiv

6. Meteorismul “balonarea abdominală” şi discomfortul abdominal

Nu sunt afecţiuni ci simptome ale căror cauze pot fi: fermentaţii intestinale, aerofagia, gastrite hipoacide, enterocolitele, afecţiunile colecistului sau al pancreasului

Consecinţele pot fi: senzaţii de discomfort abdominal cu saţietate şi de tensiune abdominală, senzaţie de ameţeală, anorexie, palpitaţii, bufeuri de căldură, dureri abdominale, astenie, insomnie etc.

Plantele folosite sunt denumite generic carminative, conţin uleiuri esenţiale şi taninuri (împiedică procesele de fermentaţie, favorizează eliminerea gazelor)

Page 38: fitoterapia aparatului digestiv

Plantele folosite: - Muşeţel, coada şoricelului în părţi egale- Roiniţă (citromfű): infuzie, 1-2 linguriţe la o cană cu apă, din

care se beau 2-3 căni pe zi- Salvie (orvosi zsálya): infuzie, dintr-o linguriţă de frunze la o

cană cu apă, se beau 2-3 căni pe zi- Busuioc (bazsalikom): infuzie, 1-2 linguriţe la o cană, din care

se beau 2 căni pe zi, în mai multe reprize- Măghiran (majoránna): infuzie, 1-2 linguriţe la o cană cu apă,

se beau 2-3 căni pe zi, între mesele principale- Obligeană (orvosi kálmos): decoct, dintr-o linguriţă la o cană cu

apă; se bea în trei reprize, în cursul zilei, după mesele principale

Page 39: fitoterapia aparatului digestiv

1. În balonări datorate distoniilor neurovegetative, în formulele de ceaiuri se introduc plante cu acţiune sedativă:

- Rădăcină de Valeriană 20 g- Talpa gâştii 30 g- Fructe de Chimion 25 g- Fructe de Anason 25 g Infuzie: o lingură amestec la o cană de apă, din care se pot bea 3

căni pe zi

2. În meteorism cu tendinţă de constipaţie se recomandă:- Flori de Coada şoricelului 10 g- Frunze de Mentă 10 g- Fructe de Chimion 20 g- Fructe de Coriandru 10 g- Fructe de Anason 20 g- Coajă de Cruşin 30 gInfuzie: o lingură amestec la o cană de apă, se pot bea 2 căni pe zi,

numai după mesele principale, maximum 7 zile

Page 40: fitoterapia aparatului digestiv

3. În meteorism cu tendinţă spre diaree:- Flori de Coada şoricelului 20 g- Frunze de Mentă 20 g- Turiţă mare 10 g- Coada racului 10 g- Sunătoare 10 g- Fructe de Coriandru 30 g

Infuzie, o lingură la o cană de apă; se beau 2-3 căni pe zi

Page 41: fitoterapia aparatului digestiv

7. Dureri abdominale la adulţi

Apar în enterocolite, apendicite, pancreatite sau alte afecţiuni ale tractului gastrointestinal, dar şi în tulburări neurovegetative.

Sindromul este dureros, este cauzat de contracţii gastrice sau intestinale spasmodice sau de distensii ale unuia dintre organele abdominale.

Ca prim ajutor fitoterapeutic se pot utiliza plante cu proprietăţi antispastice.

Se recomandă:Obligeană:

- decoct sau macerat rece: 1 linguriţă rizomi mărunţiţi, la o cană cu apă; toată cantitatea se va bea în cursul unei zile, în mai multe reprize

- tinctură: 20 g rizomi, în 100 ml alcool de 70º, prin macerare, timp de 8 zile; se iau câte 20 picături de 2-3 ori pe zi, în puţină apă

Page 42: fitoterapia aparatului digestiv

Mentă, Roiniţă, Mătăciune, Coada şoricelului, Muşeţel, Anghinare, Coada racului, Măghiran, Busuioc, Chimion, Anason, Salcâm, Valeriana

Reţete:- Frunze de Roiniţă sau de Mătăciune 25 g- Frunze de Mentă 25 g- Flori de Sulfină 5 g- Flori de Coada şoricelului 25 g- Rizomi de Obligenă 10 g- Rădăcini de Valeriană 10 gInfuzie: 1-2 linguriţe amestec la o cană cu apă; se beau 2 căni pe

zi, dintre care prima după masa de prânz, iar cea de a doua după masa de seară

Medicamente: Berganol, Foladon, Lizadon, Papaverină, Sulfat de atropină etc.

Page 43: fitoterapia aparatului digestiv

8. Dureri abdominale la copii

- Apar ca urmare a spasmelor intestinale sau a acumulării de gaze în stomac şi intestine

- Plantele recomandate trebuie să aibă acţiune antispastică şi carminativă, din familia Labiatae sau Umbelliferae, ale căror substanţe active sunt uleiurile esenţiale

- Se recomandă infuzii din plantele acestor familii, în cantitate de 3-6 linguri pe zi la sugari, iar la copii între 2-5 ani, 1-2 căni pe zi

- Preparate fitoterapeutice din: fructe de Anason, fructe de Chimion, fructe de Coriandru, frunze de Roiniţă, frunze de Mentă

Page 44: fitoterapia aparatului digestiv

- Se obţin rezultate bune cu următoarea formulă, sub formă de infuzie:

- Flori de tei 30 g- Frunze de Roiniţă30 g- Frunze de Mentă 20 g- Fructe de Anason10 g- Fructe de Chimion 10 g

- Ca tratament extern, se recomandă aplicarea de comprese călduţe pe abdomen cu infuzie de Măghiran, preparate din 2 linguri de plantă la o cană cu apă; compresa se schimbă la 10-15 minute, pt. a se menţine în permanenţă căldură locală

Page 45: fitoterapia aparatului digestiv

9. Constipaţia

Este o stare patologică care poate să apară ca un semn clinic în mai multe circumstanţe patologice (boli digestive sau chiar extradigestive)

Poate fi:- acută: se recomandă purgative saline (sulfat de sodiu sau de

magneziu) sau uleioase (ulei de Ricin, de parafină)- cronice: accentul se pune pe regimul igieno-dietetic, pe

menţinerea reflexului de defecare la ore fixePlantele acţionează înleşnind defecaţia prin:

- Creşterea peristaltismului intestinal: Cruşinul (kutyabenge), Ştevia stânelor (Rumex alpinum) lósóska, Volbura (Convolvulus arvensis) apró szulák, Muştarul alb (conţin: antracenozide, rezine, mirozine →au acţiune iritativă locală

Page 46: fitoterapia aparatului digestiv

- acţiune mecanică de mărire a volumului fecal, prin îmbibare cu mucilagiile pe care le conţin, seminţele de In

- stimulează chemoreceptorii din mucoasa intestinului subţire, favorizează creşterea peristaltismului intestinal: uleiul de Ricin

Page 47: fitoterapia aparatului digestiv

ricin

Ştevia stânelor

Volbura

Page 48: fitoterapia aparatului digestiv

Cruşin (Rhamnus frangula)

Se utilizează scoarţa, se recoltează după ploaie când este fină şi suplă, de pe ramurile tinere de 2-4 ani (martie-aprilie)

Principii active: derivaţi antrachinonici glicozidaţi, mucilagii, oze, alcaloizi peptidici

Utilizare:

Extern:

- poate fi utilizat decoctul ca apă de gură pt afecţiunile gingiilor şi infecţii ale gurii şi pt infestări ale scalpului

- scabie (decoct pt uz extern)

Page 49: fitoterapia aparatului digestiv

Intern:

- Obezitate (pulbere, se va lua în fiecare dimineţă)- Ajută la refacerea florei intestinale- Constipaţii cronice- Parazitoză digestivă (decoct şi pulbere – se iau vârfuri de

cuţit pe zi)Administrare:- decoct: 1 lingură produs la 200 ml apă fierbinte, se lasă

acoperit 30 minute, apoi se fierbe 15-20 minute la foc mic, se bea călduţ seara la culcare

- decoct (uz extern): 3-4 linguriţe de produs vegetal la 200 ml apă, se fierbe 15 minute, se lasă acoperit 7-10 ore, se spală locurile afectate prin tamponare

- extract fluid: 1:1 cu 25% alcool, se iau 0,5-2,5 ml pe zi

Page 50: fitoterapia aparatului digestiv

In (Linum usitatissimum)- Produsul medicinal:

seminţele şi uleiul

Principii active: mucilagii, steroli, triterpene, albumine, enzime, acizi grași nesaturaţi, care au rol de vitamina F

Utilizare: - Constipaţie, inflamaţii ale

tubului digestiv (seminţe întergi)

- Inflamaţii ale căilor urinare (cistite) (infuzie, macerat)

Page 51: fitoterapia aparatului digestiv

Extern:- cistite, inflamaţii vezicii urinare (se fac spălături calde sau băi

cu decoct)- contuzii (cataplasme)- arsuri (ulei de in)- răni deschise (cataplasme)- furuncule, abcese, calmează durerile, ajută la fluidificarea şi

evacuarea puroiului (cataplasme calde)- dermatoze uscate, răni cu cruste (30-50g făină de seminşe de

in, se pune într-un săculeţ, se umectează cu apă la 45ºC se aplică pe piele timp de 15-20 minute)

Page 52: fitoterapia aparatului digestiv

Administrare:- infuzie: 1 linguriţă seminţe la un pahar cu apă caldă, se lasă în

repaus 20-25 minute, se beau 1-2 căni pe zi- Macerat: 1 lingură seminţe întregi macerate cu 100 ml apă,

timp de o jumătate de oră, are acţiune emolientă şi laxativă- Cataplasme calde (cu făină de in): se amestecă 2 părți de in

(120 g), cu 3 părţi apă rece, după care se fierbe amestecându-se cu o lingură de lemn; pasta obţinută se întinde într-un strat mai gros, ca să nu se răcescă prea repede

- Decoct (uz extern): 2-4 linguri seminţe la 500 ml apă- Extractele hidroalcoolice: se condiţionează sub formă uscată în

medicamente care se utilizează în tratamentul hipertrofiei benigne de prostată

Page 53: fitoterapia aparatului digestiv

10. Helmintiazele (parazitoze digestive)

Un parazit foarte răspândit este Enterobius vermicularis

Fitoterapie specifică: ferigă

Alte plante utilizate: anason, bubernic csomós görvélyfű, busuioc, cătină, cimbrişor, cruşin, măceş, pelinul fehér üröm, revent, tisă, troscot keserűfű, usturoi

Page 54: fitoterapia aparatului digestiv

bubernic

troscot

Page 55: fitoterapia aparatului digestiv

Feriga (Dryopteris filix-mas)

Produsul medicinal: rizomul, se recolteză primăvara şi toamna

Principii active: derivaţi de floroglucină, tanin, ulei volatil, principii amare, ceară, ulei gras, rezine, amidon

Utilizare: în tratamentul parazitozelor intestinale produse de Taenia, Ascaris

Administrare: sub formă de extras eteric, care intră în compoziţia capsulelor gelatinoase. Dozele terapeutice: 6g/24 ore la bărbaţi şi 5g/24 ore la femei. La o oră după administrarea ultimei capsule se ia un purgativ, pt eliminarea paraziţilor.

Page 56: fitoterapia aparatului digestiv

C. Fitoterapia disfuncţiilor hepato-biliare

1. Hepatotrofice, antihepatotoxice şi stimulante ale funcţiei hepatice

- Hepatitele pot fi infecţioase, virale (Hepatita A, B, C) şi pot fi cauzate de substanţe chimice (alcool)

Fitoterapia specifică: armurariu

Alte plante utilizate: cimbru, schinelul benedekfű , sunătoare, lichenul de piatră, rostopasca vérehulló

fecskefű

Page 57: fitoterapia aparatului digestiv

Armurariu (Silybum marianum) máriatövis

Se utilizează: fructele, se recoltează dimineaţa pe soare, (după căderea frunzelor)

Principii active: silimarină, derivaţi flavonici, aminoacizi, ulei gras, tocoferoli, proteine, mucilagii, acid fumaric

Utilizare:- Hepatită edemică şi cronică, ciroză

hepatică, insuficienţă hepatică, calculi biliari (infuzie)

- Hepatită edemică, afecţiuni ale splinei (decoct)

Page 58: fitoterapia aparatului digestiv

- hematurie, dureri pelviene (tinctură)

- disurie dureroasă, inflamaţii uretrală (tinctură)

Administrare:- Infuzie (fructe): 1-1½ linguriţă fructe se opăresc cu 200 ml apă

clocotită, se lasă 10-15 minute; se beau 2 căni pe zi din care una dimineaţa cu ½ oră înainte de micul dejun şi se stă culcat pe partea dreaptă, a doua cană se bea fracţionat, ½ cană după masa de prânz şi ½ cană după masa de seară

- Infuzie (rădăcină proaspătă şi fructe): 1-1 ½ linguriţă la 200 ml apă, se bea ca şi infuzia din fructe

- Pulbere (fructe): se ia 1 linguriţă pulbere cu apă, de 5 ori/zi- Tinctură: ½-1 linguriţă de 4 ori pe zi- Extract standardizat: cu o concentraţie de 70-80% silymarină- Decoct (rădăcină, frunze şi fructe): 1-1 ½ linguriţă la 200 ml

apă, se bea ca şi infuzia de fructe

Page 59: fitoterapia aparatului digestiv

Rezultate bune se obţin cu următoarea formulă:- Sunătoare 25 g- Rostopască 10 g- Flori de Coada şoricelului 15 g- Cimbrişor 25 g- Sulfină 25 g

Infuzie: o lingură la o cană cu apă; se beau 2 căni pe zi, călduţe şi îndulcite cu miere

Page 60: fitoterapia aparatului digestiv

2. Colica şi calcaloza biliară

Plantele se utilizează penru reducerea depunerilor sau chiar eliminarea calculiror mici. Pentru ameliorarea durerii se folosesc plante cu acţiune antispastică şi colagocă (stimulează drenajul biliar)

Fitoterapia specifică: rostopască, turiţă mare

Alte plante: porumb (mătase), mentă, măceşe, brusture (bojtorján)

Page 61: fitoterapia aparatului digestiv

Rostopască (Chelidonium majus)

Produsul medicinal: partea aeriană, rădăcina; se recoltează când planta este în deplina ei înflorire şi nu sunt formate fructele

Principii active: alcaloizi (chelidonina, berberina), saponine, flavonoide, carotenoide, enzime, histamină, vitamina C, latex carotenoid

Page 62: fitoterapia aparatului digestiv

Utilizare:

- icter, afecţiuni biliare, stimulează activitatea pancreasului; detoxifică ficatul are acţiune hematopoetică; are influenţă asupra metabolismului; psoriasis (infuzie, se ia câte 1-2 linguri la 3 ore)

- afecţiuni bilar, hepatice şi renale, afecţiuni ale splinei, icter (vin medicinal, infuzie în vin)

- hepatită cronică, gastrită (tinctură)- ciroză hepatică, hepatită acută, colecistită (macerat)- inhibă dezvoltarea tumorilor (extract)- hemoroizii; vâjâituri în urechi (infuzie)

Page 63: fitoterapia aparatului digestiv

Extern:- negi, cancerul pielii, tumori maligne, bătături (tamponări locale

cu suc; comprese cu infuzie)- Cataractă şi petele de pe cornea; vedere slabă (suc, tinctură)- Psoriasis (infuzie, pulbere)- Epidermifiţia (extracte, infuzie, pulberea)- Eczeme (extract apoase sau hidroalcoolice, infuzie)- Cicatrizarea unor boli de piele, tuberculoza pielii, răni, herpes,

bube dulci (unguent)

Page 64: fitoterapia aparatului digestiv

Administrare:

- infuzie: ½ linguriţă plantă la 250 ml apă- Infuzie (pt uz extern): 1 lingură plantă uscată la 200 ml apă

clocotită, se lasă la infuzat 30 minute- Infuzie în vin: 15-20 g plantă la 1 l vin clocotot, se lasă la

infuzat 1-2 zile; se iau câte 1-4 linguri înainte de mesele principale

- Vin medicinal: 30 g produs vegetal, se lasă la macerat 1-2 ore în ½ l vin alb; se bea câte un păhărel zilnic, dimineaţa

- Tinctură: 20% cu alcool de 70º, se iau câte 10 picături de 3 ori/zi

- Macerat: 5 g plantă mărunţită la 1 l de apă; se fierbe apa, se ia de pe foc, se acoperă şe se lasă 10 minute, după care se introduce planta în apă şi se lasă la macerat 12 ore

- Unguent: 30 g pulbere plantă, 15 g lanolină, 15 g substanţă grasă, se amestacă până se obţine consistenţa unui unguent

- Extract fluid: 1:1 cu alcool 25%, se iau 1-2 ml

Page 65: fitoterapia aparatului digestiv

Turiţă mare (Agrimonia eupatoria) párlófű

Produsul medicinal: partea aeriană, se recoltează la începutul înfloririi

Principii active: tanin, glocozide amare, acid nicotinic, polizaharide, siliciu, fier, flavonoide, mucilagii, fitosteroli, vitamina B şi K

Page 66: fitoterapia aparatului digestiv

Utilizare:- În tratamentul diareei copiilor, colitelor, inflamaţiilor cutanate,

inflamaţiilor mucoasei bucale şi ale căilor respiratorii superioare, incontinenţei urinare

- Congestie hepatică, tulburări ale căilor biliare, ciroză hepatică, diaree, enterocolite, reumatism cronic, gută, cancerul tiroidian, anemie, alergie, afecţiuni ale splinei (infuzie, decoct)

- Eliminarea calculilor renali şi biliari, colică renală şi biliară (tinctură, infuzie)

- Cistită, infecţie urinară, bronşită, sângerări menstruale abundente (tinctură)

- Tumori, afecţiuni hepatice (extract)

Page 67: fitoterapia aparatului digestiv

Extern:- vaginită, plăgi, conjunctivită, stomatită, afte, amigdalită, abcese,

gingivită (infuzie, decoct)- Tumori, entorse, luxaţii (cataplasme)- Verice şi ulceraţii varicoase (decoct, unguent)- Contuzii, tumori, migrene, răni, muşcături de şarpe, înţepături

de insecte (cataplasme)- Răni, afecţiuni dermatologice, eczeme (spălături locale cu

decoct)

Page 68: fitoterapia aparatului digestiv

Administrare:- Infuzie sau decoct: 10 g plantă mărunţită la 200 ml apă

clocotită, se lasă la infuzat 15 minute, se beau 2-3 căni pe zi- Tinctură: 20% cu alcool de 70º; 1:5 cu 45% alcool, se iau 1-4

ml de 3 ori pe zi- Infuzie sau decoct (pt uz extern): 2 linguri plantă la 200 ml apă

clocotită. Se lasă la infuzat 15-20 minute iar decoctul se va fierbe 15 minute şi se va lăsa 15 minute

- Decoct (în vin): 200 g plantă la 1 l de vin roşu, se fierbe 30 minute

- Extract fluid: 1:1 cu 25% alcool, se iau 1-3 ml de 3 ori/zi

Page 69: fitoterapia aparatului digestiv

În colici hepato-biliare se recomandă următoarea formulă:- Flori de Levănţică 10 g- Flori de Coada şoricelului 10 g- Frunze de Mentă 15 g- Talpa gâştii 30 g- Sunătoare 10 g- Rădăcină de Valeriană 20 g- Fructe de Anason 5 g

Infuzie dintr-o lingură amestec de plante la o cană cu apă; se beau la nevoie 1-2 căni, uşor călduţe

Page 70: fitoterapia aparatului digestiv

3. Dischinezia biliară

- Este o alterare funcţională a mecanismului de eliminare a bilei

- Se manifestă prin dureri în loja superioară dreaptă a abdomenului, prin greţuri şi vărsături

Fitoterapia specifică: anghinare

Alte plante: mentă, rostopască, păpădia, salvie, sunătoare, ţintaură ezerjófű, unguraş orvosi pemetefű, volbura mezei szulák, cicoarea, coada şoricelului, măceş, cruşin, iarbă mare pompás örménygyökér, pir tarackbúza, porumb, roiniţă, tei

Page 71: fitoterapia aparatului digestiv

ţintaură Iarbă mare

pir

Page 72: fitoterapia aparatului digestiv

Anghinare (Cynara scolymus) articsóka

Produsul medicinal: frunzele şi calatidiul tânăr; frunzele din exteriorul bulbului se recoltează până la înflorire. Are un gust amar.

Principii active: depside (acizi clorogenic), cinarina, flavonoide, taninuri, mucilagii, glucide, acizi organici, săruri de potasiu şi magneziu.

Page 73: fitoterapia aparatului digestiv

Utilizare:- Hepatită cronică, colecistită acută, constipaţie, hemoroizi

(infuzie)- Insuficienţă hepatică, icter (macerat în vin)- Infecţii intestinale, fermentaţii intestinale, enterocolite,

determină întârzierea îmbătrânirii (calatidiul proaspăt)- Ateroscleroză, reglează nivelul colesterolului şi hipertensiunea

arterială (decoct sau infuzie*)- Adjuvant în tratamentul diabetului (infuzie**)

Page 74: fitoterapia aparatului digestiv

Administrare:

- infuzie: 10 g la 250 ml apă, se bea de trei ori/zi, cu 30 de minute înaintea meselor, după 10 zile se creşte doza la 20 g la 250 ml apă, după alte 10 zile se creşte la 25 g la 250 ml apă, după care se face pauză o lună, apoi se reia tratamentul

- Infuzie*: o lingură plantă uscată la ½ litru apă, se bea dimineaţa pe stomacul gol şi cu 30 minute înaintea celorlalte mese principale, după care se stă culcat 20 minute pe partea dreapta

- Infuzie**: 50 g produs vegetal la 1 litru apă, se bea câte o cană înaintea meselor principale

- Decoct: 4 frunze proaspete la litru de apă, se fierbe lent până ajunge la ¾ lichid (băut timp de 12 zile consecutiv, câte o cană, cu o oră înaintea meselor principale)

Page 75: fitoterapia aparatului digestiv

- Macerat în vin: 50 g bulb macerat în ½ litru vin, se bea câte un păhărel mic zilnic înainte de fiecare masă

- Calitidiul tânăr: se consumă proaspăt timp de 5 zile, cu o pauză de 5 zile, depă care se reia tratamentul

- Tinctură: în doză de 20-30 picături, de 3-4 ori pe zi, diluate în apă fierbinte

- Extractul: intră în compoziţia preparatului Anghinol

Page 76: fitoterapia aparatului digestiv

Reţete fitoterapeutice indicate în dischineziile biliare:

- Rostopască 20 g- Sunătoare 30 g- Talpa gâştii 30 g- Rădăcină de Ghinţură sárga tárnics 15 g- Fructe de Anason 5 gExtract apos preparat din 2 linguri amestec de

plante la 1 litru apă clocotită; după răcire se lasă la macerat 24 ore, împreună cu 2 comprimate de aspirină; după filtrare se adaugă 200 g miere. Se păstrează la frigider. Se ia 12 linguri pe zi (una la o oră) timp de 1-2 luni, cu o pauză de 3 zile după fiecare săptămână.

Page 77: fitoterapia aparatului digestiv

O formulă mai simplă dar eficientă:- Coada şoricelului 40 g- Frunze de Anghinare 40 g- Rostopască 10 gInfuzie, o lingură ceai medicinal la o cană cu apă; se beau 2 căni

pe zi (o cană dimineaţa şi una seara)

Dintre fructele şi legumele sunt recomandate: portocalele, strugurii, gutuile, lămâile şi vişinele; pătrunjelul, ridichea neagră, usturoiul.

Se recomandă uleiul de măsline: o lingură de ulei se amestecă cu trei linguri suc de fructe; se ia întrega cantitate dimineaţa, apoi se stă culcat pe partea dreaptă timp de 10-15 minute.