Educatie tehnologica si aplicatii practice - Clasa 5 ... tehnologica si...¢  U prrocese...

download Educatie tehnologica si aplicatii practice - Clasa 5 ... tehnologica si...¢  U prrocese tehnologice

of 10

  • date post

    30-Apr-2020
  • Category

    Documents

  • view

    24
  • download

    2

Embed Size (px)

Transcript of Educatie tehnologica si aplicatii practice - Clasa 5 ... tehnologica si...¢  U prrocese...

  • illil ISTERUL EDUCATI El ltlATl0ltlAtE

    Daniel Piunescu o Claudia.Daniela Negrifoiu o Adina Grigore o AugustinaAnghel

    EDUCATIE TEHNOLOGICA, SI APLICATII PRACTICE ,,

    CLASAAV.A

  • @IO cuPRrNs &6

    lnstrucliuni de utitizare a manua[ului / 4

    Competenle genente gi competenle specifice / 6

    uru[?&Til& 3 * ?ilffiF.i#t#ffiEt / 7 r Procese tehnologice simple de cultivarea Plantelor

    1. Lucririte de pregitire a terenului / 8

    2. Semanatul si ptantatul / 11 3. Lucririte de ingrijire / 15 4. Recottarea / 19 r Elemente de tehnotogia cresterii anima- lelor domestice

    5. Hranirea siingrijirea / 21

    r Elemente de tehnotogia cregterii anima- lelor de companie

    6. Hrinirea siingrijirea / 26

    r Tehnotogii de preparare a hranei (gastro- nomie)

    7. Bucitiria: vase, ustensite, dispozitive, aparate, factori de confort / 30

    B. Prepararea hraneisiservirea mesei. Con-

    servarea atimentelor / 35

    9. Tehnotogii tradilionate gi moderne de preparare a alimentelor / 39

    Recapitutare / 41 Evatuare / ,r2

    UNITATEA 2 - DESIGI'I / 43 r Elemente de desen geometric (trasarea/ construirea de drepte paralele, perpendicu-

    [are, u nghiuri, poligoane, cercut)

    1. Elemente de desen geometric I i4 2. Etemente de peisagisticd I 4O 3. Aranjamente florale / 49 4. Aranjarea si decorarea mesei / 51 5. Realizarea ambatajetor produsetor ati- mentare / 55 Recapitutare / 59 Evaluare / 60

    uf{lIArEA 3 - CALITATE, ECoil0mE fl A$TRE- PREHORIAT / 61 r Calitatea produselor alimentare 1. Proprietifi organoleptice I 62 2. Vatoarea nutritiva, energetid ;i esteti- cil66 3. Catitatea servicii[or din atimentalie I n 4. Proteclia consumatorului I 7k

    5. Norme de igieni in cretterea animaletor;i prepararea hranei I zo

    6. Promovarea 9i valorifi carea produ{iei vege-

    tate, animatiere, produsetor alimentare / 78

    Recapitulare / z9 Evatuare I 80 UNITATEA4- DEZVOLTARE DURABILA I SI 1. Factori de mediu care influenleazd cutti-

    va rea pla ntelor, cresterea an i male [o r, p relu -

    crarea, transportuI gi depozitarea produse-

    lor alimentare / 82 r Atimentalia omului, satisfacerea nevoii de hrani, atimenta[ia echilibrati

    2. Atimente de origine minerali, vegetala, animala / 85 3. Atcituirea meniuritor. Criterii de intocmi-

    re. 0biceiurite alimentare ale elevitor / 91 4. Produ{ia si etichetarea produsetor ecotogi-

    ce gi rotulacestora in asigurarea saniti,tii / 9a

    5. Norme speciflce de securitate ;i sinitate in munci / 97 Recapitulare / 99 Evaluare / 100 ur{mATEA 5 - AfiilnAfi I *eruwrpr/ mrsffilE / fi 1. Activit;ti, ocupalii si meserii / 102

    2. Domeniu[- cultivarea ptantelor / 104

    3. Domeniu[- cresterea animatetor / 106

    4. Domeniu[- prepararea gi servirea atimen-

    telor / 108 Recapitutare finati / m0 Evatuare finati / 111 Diclionar / 112

    :

  • ry*"-- *t!& /4 *---t*#**-*-?-----{ 4 i- t*-4 *".1 4e

    la l. l* V

    Y

    iA .I ol.l

    U!ETATEfi, '

    TEFfiTOLS-BGII

    )>7

    Conlinuturi

    Prrocse tehnologice simfie de cuhinana Santetu 1. 1I'CRiRILE DE PMGINRE A IERETUUI

    L SEliiilArut tt PLA[lrAruL

    3. UrcniilLt DE iIlGRlttRE

    T.RECOTIAREA

    Elemente de tehndogia crre$edi animaldor dondise s.HRfXrRtA$incillnEn

    Etemente de tehnologla oefterii animalelu de cmpanie 6. HRiilrREA tl iIIGRI| IREA

    Iehnologii de prepararc a hnnei Gnstronomh) L BUCiTiRIe ulst, u5rms[E, IDlsPozlflrq APilRAIq FActORl llE COIFgnr

    8. PREPIRInEA ilnAilEl sl sERtllREA tiEtEI. CO]ISER AntA AIIIIHIIEUn

    9. IEHil0tO6[ IRAtlryoilAtE tl llolrERtE DE PREPilRARE A IIIIEilIE1OR A

    -\

  • U prrocese tehnologice simpre de orlriuarua phnreror 1. LUgR[ilLE DE PRECNNNT A TERE]IULUI

    Cultivarea plantetor este 0 activitate care s-a practicat din cete mai vechi timpuri, fiind una dintre ocupaliite de baza din cadru[ agricutturii.

    Pentru cultivarea plantetor pe suprafele intinse, pimintuttrebuie pregitit rn!iverse [ucriri agricole: arat, gripat, discuit si tivitugit.

    2. cum se numeste fiecare utilaj care pregitegte pamantut pentru cultivarea plantelor?

    8

    tiuitug

    @1. Observa imaginite si descrie cum este aspectu[ pamintrili, dupi fiecaree lucrare agricoli efectuati de utitaje.

  • Aratul este lucrarea de bazi a solului, prin care acesta se mirunteste, se amesteci si se afhneazi.

    Gripatulconsti in mirunlirea bulgiritor de pamdnt. Discuitulare roluI de a mirunti pimintut pe o adincime mai mare. Tivilugitut consta in tasarea si nivelarea solului.

    Pentru cultivarea ptantelor pe suprafele mai mici (in gradini), [ucrarile de pregatire a terenului se executi manualcu ajutoruI uneltelor de gradinarit cazma- le pentru sipat, greble ;i sape pentru mirunlit;i tivituguri pentru nivelat.

    &@ - 1. 0bservi imaginite ;i enumeri tucririte prezentate in ordinea executirii acesl

    tora. 2. Denumeste uneltele de gridinirit fotosite pentru lucrdrile de pregatire a terenului.

    Lucririte de pregitire a terenutui au rolul de a crea conditii bune de crestere a plantelor.

    I

  • 1. Enumeri tucririle de pregitire a pimintului pe suprafete intinse ;i utiF tajele fotosite. '!+ 2. Cu ce scop se realizeazi lucririle de pregitire a pimintutui? *ni+

    Pornind de lo imaginite de mai jos, cautd informo,tii din diverse surse (re-

    viste, pliante, internet etc.) despre utilaie 1i lucrari de pregotire a terenului $ reo- lizeaza coloje.

    Realizeazo o paroletointre modul de pregotire a pamAntuluiin zilele noas'

    tre si modul de pregatire a terenului in trecut.

    Folosind unelte de gridinirit, reatizali lucriri specifice de pregitire i pimintutuiin gridina ;cotii, in vederea cultivirii unor plante.

    Mdnai,ti cu grijd uneltele!

    10

  • Procese tehnologice simple de cultimrea plantelor

    A 0bservi imaginite si descrie care este diferenla dintre semanatul mecani- @ zat (cu ajutoruI utitajetor)si seminatuI manua[.

    2. SEIIIIATTATUL PTATITATUL Seminatul si plantatul sunt lucrari care se realizeazd dupa ce terenuI a

    fost pregatit (arat, grapat, discuit si tavatugi

    Seminatul este lucrarea prin care semintele se introduc in so[ pentru a in- cotfi.

    . mecanizat - pe suprafele mari. Utitajutfotosit pentru seminatuI mecanizat se numeste seminitoare. SemanatuI se poate reatiza:

    . prin imprdstiere (griu, ovdz, [ucernd etc.);

    . in rinduri (porumb, floarea-soaretui, ceapa etc.);

    . in cuiburi (dovlecei, fasote, cartofi, mazire etc.). Semintele folosite trebuie si fie de catitate (sinatoase, curate, de soi bun). Perioadele de seminat sunt diferite in funclie de cerinlele plantelor fali de

    anumili factori (ap6, aer, temperaturi, [umini), dar;i de spatiite unde se realizeazi cultura acestora.

    11

  • %

    # 0bserva imaginite si descrie evolutia semin[ei de rosie, de [a insamantare pina

    la obtinerea rasadului.

    sau mecanizat (cu utilajut), dupi ce se indeparteazl o parte din frunze ;i ridicini (fasonare).

    :-,.,i;.liitieste [ucrarea prin care se introducin sot rddicina plantei (risad)

    sau pirli ale p[antei ([dstar, buta; etc.). Risadut se obline in rasadnile si poate fi ptantat manua[ (cu plantatoru[)

    &

    -,*{s3 *;

    'l .i.,! l.d;,i

  • +sr.+. ,

    -r.t - l: . :

    I 1.

    2.

    Ce este seminatul? Dar plantatul? Realizeazi pe caiet tabelul si completeazi-l, dupi model.

    Seminte Seminat

    fasole in cuiburi

    castraveti

    salatl

    usturoi

    gazon

    ,+i 3. Determini necesarul de risaduri de ro;ii pentru doui rinduri cu lun-.':i'1 gimea de 9,60 m fiecare, stiind ci distanta intre plante trebuie si fie de 40 cm.

    ffi Plantati puiefide pomifructiferisau arhugtiornamentali pentru a Wirbunitigi spig,1,t vgrde din mediul inconjuritor ipropiat (gridina gcotii, - spaTiul din exterioru[ curtii;colii).

    Seamana in ghivece seminle de flori (pansete, lavandi, gatbenete etc.). Planteaza butbi (zambile, narcise, ghiocei, viorele etc.);i tistari de muscate. colectioneazl seminte de legume, pune-te in pungute de hartie pe care sunt

    scrise denumirite acestora si pastreazi-te in condilii optime (in tocuri ferite de umidi- tate ;iinghe!), in vederea insdminlarii acestora in primavari.

    13

    COITUIWRDT, AtCLASTI

  • ' rt\ SbJ

    Ciutali informalii din diverse surse (internet, reviste, cirli de specialitate etc.) despre piante aromatice care se fotosesc [a preparatele culinare (busuioc, pi-

    trunje[, cimbiu, coriandru, oregano, menti, mirar, rozmarin, tarhon etc.).

    impa4iliin echipe, stabitili ce ptanti dorili si aveli in ghiveci. fiecare echipa i;i procuri un ghiveci cu pimint (din pidure sau din gridina

    ;cotii) ;i seminlete ptantei respective. Lipiti pe ghiveci o eticheti pe care este scrisa denumirea ptantei ;i a echipei. inainte de a semana, asigurati-vi ca ghivecele sunt perforate in partea de jos,

    pentru scurgerea surplusutui de api. Umpteli ghiveciut cu pdmint ti stropili-t cu api pini se umezegte. presira[i semintele pe pamdntut din ghiveci ;i acoperili-[e cu un strat de pi-

    mint, avind grosimea de aproximativ 1 cm. Adiugali pulina api.

    #*€aL€*e i*L *a5 *#fit$ffi*ffi#ru.}-ffi (proiectl

    $ezali ghivecete pe pervazu[ ferestrei pentru ca viitoarele plante sd benefi-

    cieze de [umini;i citduri. Se vor compteta fi;ete de observare, timp de 6 sdptimini.

    amintitri-va sd uda$i ptantele!