1

SUBIECTE EXAMEN APSS

SUB 1 - APSS si epidemiologia: definitii, strategii

Apss = este o asistenta de baza a sanatatii, fundamentata pe metode practice, stiintific corecte si social acceptabile, precum si pe o tehnologie facuta sa fie universal accesibila indivizilor si familiilor unor comunitati;

Apss este primul nivel de contact al indivizilor, familiei si comunitatii cu sistemul national de sanatate care

aduce asistenta sanatatii cat de aproape se poate de locul in care oamenii muncesc si traiesc si constituie primul

element al unui process continuu de asistenta a sanatatii;

Strategii APSS :

1.implicarea sociala prin:

-cresterea calitatii vietii si

-asigurarea la nivel maxim a ingrijirilor privind sanatatea copilului, sanatatea reproducerii,

aprovizionarea cu apa si alimente, controlul conditiilor de mediu;

2.controlul bolilor infectioase si neinfectioase:

-cunoasterea potentialului BT si BNT (proces epidemiologic),

-asigurarea masurilor de preventie (treptele preventiei),

-asigurarea monitorizarii starii de sanatate(dispensarizare),

-identificarea si neutralizarea riscurilor (studii epidemiologice,screening,supraveghere)

-planificarea i evaluarea aciunilor de sntate comunitar (programe de sanatate : internaionale,

naionale, regionale);

Epidemiologia studiaza distributia bolilor in colectivitatea umana in vederea : - elucidarii cauzelor;

- precizarii relatiilor dintre boala si anumiti factori

cu scopul - prevenirii si combaterii imbolnavirilor sau

- asigurarii conditiilor mentinerii starii de sanatate;

Srategii epidemiologie: - se ocupa cu:

identificarea si neutralizarea factorilor de agresiune pentru sanatate,

elaborarea si aplicarea programelor de protectie globala a sanatatii

- depistarea i lichidarea factorilor constitutivi ai PE; (epi=peste, demos=popor);

2

SUB 2 - Cauzalitatea in epidemiologie si Apss

EPIDEMIOLOGIA = studiaz distribuia bolilor n colectivitatea uman n vederea : - elucidrii cauzelor, - precizrii relaiei dintre boal i anumii factori cu scopul :

-prevenirii i combaterii mbolnvirilor sau - asigurrii condiiilor meninerii strii de sntate

Apss = este o asistenta de baza a sanatatii, fundamentata pe metode practice, stiintific corecte si social acceptabile, precum si pe o tehnologie facuta sa fie universal accesibila indivizilor si familiilor unor comunitati;

CONCEPTUL DE CAUZALITATE - reflect complexitatea conexiunii i interaciunii intre cauza si efect.

CAUZE :

FIZICE: Mecanice : traumatice (accidente de munc, circulaie, casnice); asfixie mecanica (necuri, strangulri ) Termice : oc termic, insolaii; congelri; Electrocuii: profesionale, casnice; Iradieri : profesionale, n comunitate prin accidente nucleare, iradieri;

CHIMICE : Intoxicaii acute : profesionale, accidentale, voluntare; Intoxicaii cronice : profesionale, accidentale, voluntare;

BIOLOGICE Infecii determinate de diveri ageni patogeni : virusuri, bacterii, micete Parazitoze

Agresiuni ale unor animale, psri sau vectori : mucturi, nepturi

PSIHO-SOCIALE Stri de excitaie colectiv: violen, psihoze colective sau individuale, tulburri de comportament

CAUZA: fenomen care precede si genereaza EFECTUL/ REZULTATUL.

SUB 3 - Relatiile de cauzalitate (rationamentul cauzal) in domeniul

BT

CONCEPTUL DE CAUZALITATE - reflect complexitatea conexiunii i interaciunii intre cauza si efect.

se bazeaza pe modelul simplu : agentul patogen produce boala la individ, acionnd concomitent cu

manifestarea favorizanta a unor circumstane legate de mediu: POSTULATELE LUI KOCH;

Limitele postulatelor lui Koch :

- nu sunt aplicabile la toi agenii patogeni bacterieni; - nu sunt aplicabile la virusuri, micete , parazii; - nu iau n considerare situaia existenei purttorilor asimptomatici etc

3

R. Koch (1880 infectii bacteriene) : 1.Microorganism prezent la toate cazurile de boala;

2.Microorganism totdeauna patogen (nu este o apariie circumstanial); 3.Izolarea microorganismului n cultur pur din produsul recoltat de la cazul de boala; 4 Pastrarea patogenitatii chiar dup replicri multiple (reproductibilitatea bolii);

T. Rivers (1937 - infectii virale) :

5.Mai multe microorganisme pot provoca aceeai boal; 6.Existena de purttori asimptomatici; 7.Reproducerea experimentala a bolii printr-o experien controlat(grup martor);

R. Huebner (1957) - A.S. Evans :

8.Formarea de anticorpi(dovada imunologica);

9.Prepararea unui vaccin (element care dovedete relaia cauzal); 10.Variate microorganisme pot predomina n diferite situaii epidemiologice; 11 Rspunsul variabil al gazdei n funcie de situaia epidemiologic; 12.Afirmarea criteriilor de cauzalitate prin tehnologiile noi i apariia de noi ageni patogeni;

R. Johnson ,C.Gibbs (1974- infectii latente)

13.Consecinele transmiterii microorganismului la animal; 14.Transmiterea agentului patogen prin utilizarea unui filtrat;

15.Rezultate negative prin utilizarea esuturilor normale.

SUB 4 - Relatii de cauzalitate in domeniul bolilor netransmisibile

(BNT)

CONCEPTUL DE CAUZALITATE - reflect complexitatea conexiunii i interaciunii intre cauza si efect.

In cazul bolilor netransmisibile (boli multifactoriale) se recomand aplicarea criteriilor cuprinse n

POSTULATELE LUI HILL;

Postulatele lui Hill bazate pe cercetrile epidemiologice ale lui Doll (modelul interrelaiilor dintre tabagism i cancerul pulmonar);

Criteriile cuprinse n postulatele lui Hill-completate prin extinderea studiilor epidemiologice (A.Liliefeld,

H.S.Evans):

A.B.Hill 1965 (C. E. Palmer- 1959) :

1.secventa temporala ( Cauza precede efectul? )

2.forta relatiei(risc relative) ( Care este puterea asocierii intre cauza si efect? )

3.specificitate(exclusivitate) componenta etiologica a riscului 4.gradientul biologic al efectului

5.constanta

6.plauzabilitatea biologica ( Corespunde asociatia cauzala altor cunostinte? )

7.dovada experimentala

8. coerenta cu cunostintele generale in domeniu

A.Lilienfeld: 9.corelatia intre incidenta ,durata, intensitatea expunerii( cf criteriului 4 stabilit de Hill)

10.paralelism intre distributia bolii si factorul cauzal

11.spectrul etiologic asociabil factorului

4

H.S. Evans (1978)

12.schimbarea modurilor de manifestare i rspndire ale bolii obligatorii dup schimbrile caracteristicilor organismului gazda.

SUB 5 - Studiile epidemiologice descriptive si analitice : caracteristici

generale ale ipotezei

n sistemul judiciar, nu acuzatul trebuie s aduca proba nevinovaiei sale ci acuzarea trebuie s evidenieze

culpabilitatea. Acuzatul este prezumat inocent att timp ct nu s-a dovedit c este vinovat. Aceasta situaie ilustreaz cele

dou moduri posibile de exprimare a ipotezei : ipoteza nul acuzatul nu este vinovat i ipoteza alternativ acuzatul este vinovat

Ipoteza , s.f / hypothese , hypothesis [gr. Hypothesis care este pus dedesubt, de la hypo sub , thesis punere si

tithenai-a plasa, a pune] = o presupunere, o teza provizorie formulata pe baza datelor experimentale existente la un

moment dat sau pe baza intuiiei i care urmeaz sa fie verificat; Caracteristici generale

1. Ipoteza este o afirmaie/ propoziie ( NU ntrebare, NU problema !). Studiul urmeaza sa infirme sau s argumenteze afirmaia (ipoteza) prin instrumentele raionamentului logic.

2. Ipoteza enunat orienteaz alegerea tipului de studiu; 3. Ipoteze ipoteza nul nu exista legtura ntre factorul studiat i criteriul de raionament ipoteza alternativ exista o asociere ntre factorul studiat i criteriul de raionament. 4. Studiul trebuie sa aduca argumente (inclusiv statistice ) pentru a demonstra ca ipoteza (cel mai frecvent

ipoteza nul) este/ nu este adevarata. 5. Corect metodologic : un studiu , o singura ipotez

Tipuri de ipoteze : 1. ipoteza a priori absenta : studii descriptive : individuale (raportari de caz, serii de cazuri);ecologice

/populationale(corelationale,transversale);

2. ipoteza a priori prezenta : studii analitice, caz martor, cohorta;

SUB 6 - Studiile epidemiologice : enumerarea categoriilor STUDII DESCRIPTIVE ( observaionale transversale ): lansarea ipotezelor

1.Cazuri raportate

2. Serii de cazuri

3.Studii ecologice (de corelaie) 4.Studii de prevalenta (studii transversale)

STUDII ANALITICE (observaionale etiologice): demonstrarea ipotezelor 1. Caz-martor (de control)

2.Cohorta retrospectiva/prospectiva (studiul de cohorta)

STUDII ANALITICE (interventionale) : demonstrarea ipotezelor

1.Trialuri clinice (studii clinice randomizate,studii experimentale)

METAANALIZA : verificarea ipotezelor

STUDII DE ANALIZA DECIZIEI: aplicarea in practica

5

SUB 7 - Studii epidemiologice descriptive : categorii, avantaje si

dezavantaje STUDII DESCRIPTIVE ( observaionale transversale ): lansarea ipotezelor

1.Cazuri raportate

2. Serii de cazuri

3.Studii ecologice (de corelaie) 4.Studii de prevalenta (studii transversale)

Studii descriptive: Reprezentate mai ales prin studiile transversale sau studii de prevalen, au ca scop raportarea unui fenomen de sntate, frecvena, distribuia i evoluia sa n interiorul unui grup dat. Ele aduc date cantitative asupra repartiiei unei boli sau a unui factor de risc.

AVANTAJE

* stabilesc n mod descriptiv prevalena / incidena * uoare, rapide, ieftine * date uor de cules * aprecierea amplitudinii unui fenomen (utile programelor de sntate public) * generatoare de ipoteze

DEZAVANTAJE

* nu stabilesc secvena temporal a evenimentelor ("oul sau gina?") * nu sunt studii predictive (RR) * riscul unor factori de confuzie

* riscul erorilor sistematice ( bias-uri)

* riscul interpretrilor abuzive

SUB 8 - Studii epidemiologice analitice :categorii, avantaje,

dezavantaje STUDII ANALITICE (observaionale etiologice): demonstrarea ipotezelor

1. Caz-martor (de control)

2.Cohorta retrospectiva/prospectiva (studiul de cohorta)

Studiile analitice: Sunt studii de observaie, sau studii experimentale i au ca scop determinarea rolului posibil al unuia sau a mai multor factori n stabilirea diagnosticului sau tratamentului unei boli.

CAZ MARTOR

Avantaje

* usor de efectuat;

* numar mic de subiecti anchetati;

* potrivite pentru studiul bolilor rare sau a celor cu o perioada lunga de latenta;

* durata scurta de timp (util in gasirea unor solutii urgente);

* repetabile * economice * analiza mai multor factori de risc;

Dezavantaje

* alegerea grupului caz/control = erori greu masurabile;

6

* riscul pierderii din urmarire a unor cazuri ( ex. prin diagnostic incert);

* dificil de precizat relatia cauza efect si secventa temporala factor de risc boala; * riscul relativ este determinat cu aproximatie;

* nu poate fi determinata incidenta( deoarece loturile sunt constituite din bolnavi si nu din persoane la care se

asteapta aparitia bolii cazuri noi);

COHORTA

Avantaje

* stabilesc secventa evenimentelor;

* reprezinta forma cea mai riguroasa a studiilor epidemiologice neexperimentale;

* nu sunt necesare repetarile;

* permit determinarea incidentei;

* utile, mai ales, pentru studiul efectelor tardive/ cronice ale unor agenti cauzali;

* nu sunt supuse erorilor sistematice care apar in studiile caz-martor;

* permit cuantificarea riscului (calculul riscului relativ = cel mai fidel );

* sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente;

Dezavantaje

* impun, in faza initiala, includerea unui numar mare de subiecti ;

* nu sunt potrivite pentru studiul bolilor rare;

* sunt lungi si costisitoare;

* introduc erori legate de pierderea din urmarire a subiectilor expusi;

TRIALURI CLINICE

Avantaje

* sunt longitudinale si permit observarea unei schimbari care survine pe termen mai lung sau mai scurt

* aprecierea eficacitatii clinice a unor:

- proceduri diagnostice ( teste de depistare si de precizare a diagnosticului);

- interventii preventive/curative (tratamente medicamentoase / chirugicale ; tehnici de reeducare;

tehnici de ingrijire)

- interventii de tip educational (schimbarea comportamentului/modului de viata);

* economii importante in utilizarea unei interventii practice,dovedite a fi cea mai buna;

Dezavantaje

* reduc numarul celor care pot beneficia de interventia cea mai buna = probleme etice;

* nu exista efectiv un nivel ideal de proba care sa afirme superioritatea unei interventii;

* costisitoare;

* dificil de realizat;

* pot perturba relatia medic pacient ( administram interventia la unii si la altii nu);

SUB 9 - Procesul epidemiologic: definitie, structura generala

DEFINIIE : totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice, naturale i sociale, care concur la

apariia, extinderea i evoluia particulara a unei stri morbide (de boal) la nivelul populaiei

STRUCTURA GENERALA

1. FACTORI DETERMINANI : - surse de ageni patogeni vs. factori de agresiune; - moduri i ci de transmitere a agenilor patogeni vs. factori de agresiune; - receptivitatea;

7

2. FACTORI DINAMIZATORI FAVORIZANI: - naturali

- economico sociali

SUB 10 - Definirea notiunilor de focar epidemic,proces infectios, focar

infectios FOCAR EPIDEMIC : zona, spaiul, arealul n care se acumuleaz surse de ageni patogeni, cu potenial de

diseminare a acestora spre alte organisme care prezinta caracteristici receptive (de receptivitate);

PROCES INFECTIOS: totalitatea reaciilor locale i/ sau generale determinate de impactul dintre agentul patogen i organismul receptiv;

FOCAR DE INFECIE: locul, esutul, organul unde se evideniaz, prin anumite semne clinice, biologice (biochimice, imunologice, microbiologice) sau anatomopatologice conflictul dintre agentul patogen i organismul gazd;

SUB 11 - Surse de agenti patogeni si agenti de agresiune :

definite,categorii, exemple

DEFINIIE : organisme care asigur -gzduirea;-supravieuirea ;-eventual multiplicarea;-totdeauna diseminarea agentului/ agenilor patogeni i care prezint sau nu, semne clinice de boal

CATEGORII :- omul : bolnav(cu forme tipice/ atipice de boal); purttor(determin boli numite antroponoze); - animalele : idem

- psrile: idem (determin boli numite zooantroponoze) - vectorii : idem

Maladia Sursa

sifils, lepra ----------------------------- om

leptospiroza ----------------------------- bovine, porcine, caini, sobolani, soareci

febre paratifoide ------------------------ bovine, cabaline, om

tetanos .. bovine, cabaline, om

SUB 12 - Purtatorii de agenti patogeni: definitii, categorii, implicatii

practice, exemple

DEFINIIE : identic cu cea a sursei (organisme care asigura gzduirea; supravieuirea;eventual multiplicarea; totdeauna diseminarea agentului/agenilor patogeni),dar nu prezint niciodat semne clinice de boala

CATEGORII :

1. purttori preinfeciosi:viitorul bolnav, n perioada de incubaie a bolii 2. purttori snntoi:persoane cu rezisten general bun i un anumit nivel de imunitate;

ex: HVB, streptococ, Shigella (b. dizenteric)

3. purttori a. foti bolnavi : convalesceni: n perioada de convalescen cu o durata variabila (zile, luni) b. cronici : > 6 luni de la vindecare chiar ani sau toata viaa ex: S.typhi , VHB, VHC, B. Koch etc.

8

SUB 13 - Moduri si cai de transmitere ale agentilor patogeni : definitii,

categorii, exemple

DEFINIIE: transferul agenilor patogeni de la surse la organismele receptive

CATEGORII 1. direct: limitare spaiala i temporal - mecanisme: inhalare, contact fizic, transplacentar , transplant

2. indirect dispersie puternica spaial i temporal : ( ex. Paraziti) ntlnit numai n cazul agenilor patogeni cu rezisten mare n mediu mecanisme: complexe (aer, apa, sol, alimente, obiecte, mini, artropode =

contaminate)

TIPURI DE BOLI DUP CALEA DE TRANSMITERE PREDOMINANTA 1.boli respiratorii : aer ( picturi Flugge, picturi septice, nucleosoli), apa aerosolizata 2.boli digestive : alimente, mini contaminate, sol, vectori

3.boli congenitale : transplacentar

4.boli cu transmitere sexual: : contact direct 5.boli nosocomiale : pe orice cale, dar mai ales prin instrumentar medical contaminat

SUB 14 - Receptivitatea, nereceptivitatea: definitii, clasificare,

seminificatii pentru procesul epidemiologic

DEFINIIE : RECEPTIVITATEA = particularitatea organismului de a fi susceptibil de a face o anumita boal(ex. infecioas ) vs. NERECEPTIVITATEA = starea opus care demonstreaz rezistena organismului la boal.

CATEGORII :

1. Receptivitatea natural -fa de infecia cu ageni patogeni este general i reprezint un atribut de specie -fa de boala infecioas este particular fiecrui organism i reprezint rspunsul la agresiunea infecioas

a) boli cu receptivitate natural general sau absolut = primoinfecia se soldeaz ntotdeauna cu boala (ex: rujeola, febra tifoida );

b) boli cu receptivitate natural parial sau incomplet = primoinfectia se soldeaz cu boal numai la o parte din cei contaminai, restul evolund subclinic (scarlatina, HV acut);

c) boli cu receptivitate natural sczut sau redus = primoinfecia se soldeaz cu boal la o mic parte din persoane, majoritatea dezvoltnd forme inaparente;

d) boli cu receptivitate natural condiionat sau potenial = boli produse de microorganisme oportuniste ca urmare a interveniei unor factori de patogenitate (doza infectant crescut, poarta de intrare neprotejat, rezistena natural compromis );

2. Rezistenta antiinfecioas ( Nereceptivitatea) a) nespecific este : - reacia biologic general fa de un element strin organismului (non-self )

bariera cutaneo-mucoas

bariera cito-tisular(reacia: inflamatorie/ febril, fagocitoza, interferon )

bariera umoral-sanguin(sistem complement, properdina, opsonime, lizine )

9

b) specific este :

motenit(nnscut): - natural(de specie); - relativ (dependent de factori genetici sau ecologici) ; - transplacentar(pasiv prin anticorpi materni)

dobndit (ctigat n cursul vieii) : - natural (trecerea prin boal indiferent de forma clinic i evoluie); - artificial (prin imunizare cu ajutorul vaccinurilor = activ / seruri, imunoglobuline = pasiv)

IMUNIZARE = producerea de anticorpi ca reacie de rspuns imun la apariia unui antigen ( ex.: agent patogen)

SUB 15 - Factori dinamizatori favorizanti ai procesului epidemiologic in bolile transmisibile: definitie, categorii, implicatii in

aparitia si evolutia procesului epidemiologic

DEFINIIE : sunt factori naturali sau economico sociali care intervin asociativ n crearea unor momente critice i evoluia particular a procesului epidemiologic (sporadic, endemic, epidemic, pandemic);

CATEGORII

- naturali : cosmici; meteorologici (temperatura, presiune fenomenul El Nino);climatic (latitudine, altitudine); geografici ( relief, structuri geochimice, inundaii, secet); telurici ( cutremure, erupii vulcanice)

- socio economici : familiali (venituri, mrimea familiei, locuina, nivel de asisten medicala/ social ); ocupaionali ; (specificul muncii, noxe,, riscuri);

EXEMPLE :

- sezonul rece: - rezisten sczut la poarta de intrare (ap respirator) - vasoconstricie perturbarea factorilor protectori - suprasolicitri metabolice - dezechilibre nutriionale - tulburri neuro-endocrine - aglomeraie - lipsa ventilaiei - microclimat deficitar

- igienizare insuficient - eforturi fizice

- sezonul cald : - perturbarea barierelor de aprare (ap. digestiv); - nutriie: celuloza, contaminare, lichide n exces; - pH gastric modificat

- brasaj uman

- migraii ale animalelor i psrilor - averse de ploaie, inundaii

10

SUB 16 - Formele de manifestare ale procesului epidemiologic:

definitie, categorii

DEFINIIE :forma de prezentare a procesului epidemiologic care exprima - numrul i dispersia temporal i spaial a cazurilor de boal, - ct i extensivitatea sau severitatea acestora ;

CATEGORII :

- endemica; - sporadica; - epidemica; - pandemica; - sezoniera ( vara BDA, iarna gripa, HVA ) - periodica ( rujeola la 5 ani, gripa la 3-5 ani )

SUB 17 - Epidemia : definitie, clasificari

MANIFESTAREA EPIDEMICA

- numr mare sau relativ mare de mbolnviri; - puternic concentrare temporal i spaial a cazurilor; - legtura ntre cazul iniial i cele aprute ulterior. Exemple de boli cu manifestare epidemic: HV, angine cu : SBHA, viroze respiratorii, gripa, salmoneloze

SUB 18 - Pandemia : definite, clasificare, comparatii temporale ale

pandemiilor

MANIFESTAREA PANDEMICA

- cumulare temporal i spaial de epidemii; - extindere spaial deosebit; - prezena n exces a factorilor procesului epidemiologic. Exemple de boli cu manifestare pandemic : - istorice : variola, pesta, holera, gripa, tifosul exantematic; - actuale (moderne): infeciile cu virusurile hepatitelor virale B, C, infectia cu HIV/SIDA

SUB 19 - Preventia in APSS: definitii, trepte(enumerare), categorii Prevenia (profilaxia) = totalitatea metodelor i mijloacelor folosite n scopul cunoaterii riscurilor pentru

sntate, a neutralizrii aciunii acestora, depistrii grupurilor populaionale cu risc crescut, evitrii constituirii proceselor epidemiologice i identificrii ct mai precoce a strilor de preboal i boal;

TREPTELE PREVENTIEI in raport de obiective

primar secundar teriar

11

SUB 20 - Preventia primara: definitii, moduri de realizare Prevenia primar = totalitatea masurilor care urmresc prevenirea unei boli sau a unor fenomene epidemice,

ct i promovarea factorilor sanogeni - preocupare major a MOS (MP, MC) ( MOS = medicina omului sanatos) - n absenta strilor de preboal / boala ex: aciuni aplicate prenupial, gravide, copii, n condiii de colarizare, ocupaional, armat, cataclisme etc.

Moduri de realizare :

- depistarea factorilor de agresiune pentru snatate -> supravegherea epidemiologic comunitar active, multidisciplinar, prin screening (triaj)

- depistarea indivizilor/ grupurilor cu risc major fa de aciunea posibil a unor factori de agresiune; - elaborarea, aplicarea i evaluarea eficieni eficienei medicale i social-economice a unor metode i mijloace de

neutralizare a factorilor de agresiune la nivelul comunitii (ex: imunizri)

SUB 21 - Preventia secundara: definitie, moduri de realizare

Prevenia secundar = urmrete depistarea dezechilibrelor i diagnosticarea precoce a strilor de preboal, naintea apariiei semnelor clinice de debut sau de evolutivitate.

- inclus n preocuprile MOS; - se execut concomitent cu aciuni de prevenie primar

Moduri de realizare:

- depistarea indivizilor sau a grupurilor din populaie care au suferit anumite agresiuni dezechilibre homeostatice n stadii reversibile, fr evidene clinice = stri de preboal;

- instituirea de programe de reechilibrare, refacere a sntii ambulator, dispensarizare

SUB 22 - Preventia tertiara; definitie, metode de realizare

Prevenia teriar = urmrete limitarea progresiei bolii manifeste, evitarea recderilor sau recidivelor i

ntrzierea instalrii incapacitii sau decesului. - parial MOS;

Moduri de realizare:

- folosirea concomitent a aciunilor de prevenie primar i secundar pentru depistarea activ a strii de boal, n diferite stadii de evoluie: compensat, atipic, ignorat (aciuni dependente de entitatea nosologici nivelul educaional al individului/ comunitii);

- spitalizare (MOB = medicina omului bolnav) pentru terapie reparatorie recuperatorie; - urmrirea ameliorrii indicatorilor de calitate a vieii.

SUB 23 - Dispensarizarea: definitie, trepte (enumerare) Dispensarizarea metoda de supraveghere activ, complex de protecie sau refacere a sntii realizat

multidisciplinar prin aciuni medicale i nemedicale: asigur inseria i reinseria social a unor indivizi sau grupuri populaionale;

12

are funcii: preventive, terapeutice, recuperatorii; n relaie cu treptele prevenieitreptele dispensarizrii: de protecie, reechilibrare, recuperare;

SUB 24 - Dispensarizarea de protectie: definitie, semnificatie

practica

DEFINITIE : metoda de supraveghere activa, complexa de protectie a grupurilor populationale cu risc

crescut fata de FR caracter preventional operatiuni medicale -> nemedicale durata variabila selectia persoanelor sanatoase incluse in actiuni: criteriul varsta(0-1 an,1-4 ani,adolescent, tineri, varstnici)

criteriul starii fiziologice (gravid, mame in perioada lehuziei/alaptarii)

ocupational(noxe)

indivizi sau grupuri cu risc crescut la actiunea unor factori de agresiune pentru sanatate depistati cu ocazia actiunilor de preventie primara

asigura conditii optime de dezvoltare psiho-somatica,ocupationale, de mediu insertia sociala pastrata efectuata exclusiv de medical de familie

SUB 25 - Dispensarizarea de reechilibrare: definitie, semnificatie

practica

DEFINITIE : metoda de supraveghere activa, complexa de echilibrare homeostatica a cazurilor de

boala

caracter prevenional dependent de rezultatul preveniei primare i secundare selecia persoanelor aparent sntoase incluse n aciuni: indivizi sau grupuri cunoscute a fi suportat unele agresiuni asupra sntii indivizi cu dezechilibre reversibile (funcionale,biochimice, preboala) depistati prin screening ambulator, programe: examen clinic, laborator, educaie pentru comportamente sanogene intervenii medicale n ambulator asociate cu eventuale modificri ocupaionale efectuat n colaborare de medicul de familie i de alte specialiti

SUB 26 - Dispensarizarea de recuperare :definitie, semnificatie

practica

DEFINITIE : metoda de supraveghere activa, complexa de recuperare pt reinsertia sociala - parial MOS: depistare precoce a bolii - spitalizare MOB (relaii: MOS-MOB) - realizat n timpul prestaiilor de prevenie primar i secundara - beneficii pentru MOB

- implicaii familiale: medicale i socio-economice

13

SUB 27 - Supravegherea epidemiologica : definitii, categorii Definitie: process continuu si sistematic de colectare,prelucrare , analiza, interpretare a datelor si diseminare a

informatiilor pentru initierea actiunilor prin masuri de prevenire si control.

CLASIFICARE dup natura investigaiilor utilizate: 1. Supraveghere epidemiologic general, prevenional; 2. Supraveghere epidemiologic special:

S.E. de combatere n focar;

S.E. n stadiul de eradicare a unor maladii;

Observaii:- Faza de eliminare semnaleaz dispariia cazurilor de boal clinic manifest, dar nu i a infeciilor subclinice, deci nici a agentului etiologic, care persist n populaie. - O boal este adus n faza de eradicare dac agentul cauzal (slbatic sau vaccinal) a disprut din natur. Unica boala infecioas eradicat pn acum pe glob este variola (1980); urmeaz poliomielita n 2008.

S.E. a import-exportului de boli transmisibile; supraveghere seroepidemiologic; S.E. a unor boli netransmisibile.

SUB 28 - Culegerea, prelucrarea, interpretarea si difuzarea datelor in

cadrul actiunilor de supraveghere epidemiologica (exemple)

Etapele supravegherii :

Culegerea datelor

Prelucrarea

Interpretarea

Difuzarea concluziilor

Tipul de date: mortalitate, fertilitate, morbiditate, din studii speciale , indicatori ai bolii (date

demografice, absenteism, de mediu, consum de medicamente, de alte produse sau prestaii )

Culegerea datelor :

- sistem activ- operativ, simplu, accesibil, sensibil

- sistem pasiv raportri, nregistrri, consemnri n registre - sistem santinel supravegherea pe eantioane omogene, bine precizate, din zone prestabilite

Interpretarea

Raportarea: tabele, grafice, harti,analiza matematica

Difuzarea informatiei: caracter de urgent

14

SUB 29 - Screening-ul: definitii, categorii, principii de realizare,

implicatii practice

Definiie: Aciune de profilaxie secundar care vizeaz identificarea prezumtiv a persoanelor afectate de o problem de

sntate latent, necunoscut pn n acel moment, prin efectuarea unui test, a unei examinri sau a unor altor tehnici de investigaie, care pot fi aplicate rapid, n mas.

Organizaia Mondial a Sntii

Definiie: Examinare de mas care const n aplicarea unui ansamblu de procedee i tehnici de investigaie asupra unui

grup populaional, n scopul identificrii de prezumie a unei boli, anomalii sau factor de risc. Conf. Dr. Dana Minc

Categorii de screening:

tipurile de screening difer dup obiectivele propuse:

1) simplu sau de mas ~ se realizeaz la nivelul unei ntregi populaii cu ajutorul unui singur test pentru depistarea unei singure stri patologice (exemplu: intradermoreacia la tuberculin; msurarea TA);

2) multiplu ~ folosirea mai multor teste de S. cu aceeai ocazie i n acelai scop (exemplu: examenele premaritale; examenele medicale pentru coala de oferi) poate identifica mai multe stri patologice;

3) multifazic ~ folosirea mai multor metode de S. n mai multe etape pentru acelai scop (exemplu: ELISA i Western Blot pentru infecia cu HIV) pentru identificarea unei singure afeciuni;

4) ocazional ~ form de S. limitat la persoanele ce solicit consult medical pentru diferite alte motive (msurarea TA, a G);

5) selectiv sau intit ~ efectuat n grupurile de persoane cu risc (exemplu: n patologia profesional expunerea la azbest, plumb etc.);

6) repetat i continuu ~ n cadrul programelor de supraveghere a sntii unei populaii (exemplu: examenul citologic pt. depistarea precoce a cancerului de col uterin).

MODALITI DE REALIZARE A UNUI SCREENING

1.ANCHETE PRIN INTERVIU SAU CHESTIONAR completat de ctre persoana investigat, folosite pentru screening-ul factorilor de risc comportamentali, apar erori datorit memoriei celor chestionai;

2.ANCHETE MEDICALE examen clinic, paraclinic; examenul trebuie s fie standardizat, probele simple i ieftine, examenul s vizeze mai multe boli;

3.ANCHETE COMBINATE examen clinic ,paraclinic, interviu;

15

SUB 30 - Programe de sanatate - definitie, scop, metodologie de

realizare si aplicare

Definiii: Program =Ansamblu organizat, coerent i integrat de activiti i servicii realizate simultan, sau succesiv, cu

resursele necesare, n scopul ndeplinirii obiectivelor stabilite n raport cu probleme precise de sntate, pentru o populaie definit;

Proiect = Combinaie de resurse umane, materiale i de timp, adunate ntr-o organizaie temporar, pentru a atinge un anumit scop;

Scop

de a preveni, a proteja, a controla i a aciona printr-un rspuns de sntate public mpotriva rspndirii internaionale a bolii, n funcie de i n limitele riscului de sntate public i s evite interferene inutile cu traficul i comerul internaional"

(Articolul 2)

Metodologie de realizare si aplicare

informatii

misiune in teren si evaluarea comuna a riscului

transmiterea informatiei la nivel regional si global

actiune de catre autoritati la nevoie