Universitatea de Medicina si Farmacie Gr

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa Iasi

Facultatea de Medicina

Disciplina Asistenta Primara a Starii de Sanatate

PROGRAM DE INFORMARE

Bolile cardiovasculare

Indrumator: Dr. Mihaela Trifan

Studenti: Butunoi Claudiu, gr 22

Petrea Stefan-Teofil

An III, Seria C

Boli cardiovasculare1.Motivarea studiului22.Scopul studiului.33.Obiectivele studiului.34.Populatia tinta..45.Stabilirea etapelor de realizare...5 Prezentarea Bolilor Cardio-vasculare Factori de risc

Preventie 6.Calendar al actiunilor.127.Buget...138.Concluzii13.

Bibliografia

Chestionar

1.Motivarea studiului

La inceputul secolului 20, decesele cauzate de bolile cardiovasculare reprezentau mai putin de 10% din mortalitatea totala, pe glob. La sfarsitul secolului situatia era cu totul alta, bolile cardiovasculare erau cauza la jumatate din decesele care aveau loc la nivel global, in tarile dezvoltate.

In prezent, o treime din numarul total de decese la nivel mondial este cauzata de BCV, care constituie astfel principala cauza de deces pe plan mondial. Mai mult, BCV sunt responsabile de mai multe decese in lume decat cancerul, insuficienta respiratorie cronica si diabetul zaharat cumulate. - Pe langa impactul pe care il au asupra tarilor si populatiei ca factori de deces, BCV constituie totodata o cauza majora de handicap si afectiuni cronice, reprezentand o povara considerabila pentru sistemele medicale si economie.

Pana in 2020, se estimeaza ca, bolile cardiovasculare vor fi raspunzatoare pentru moartea a aproximativ 25 milioane de oameni anual. Astfel, bolile de inima vor deveni cauza principala de mortalitate si morbiditate, lasand bolile infectioase pe locul secund. O reducere a mortalitatii si morbiditatii prin BCV ar avea un efect benefic major asupra costurilor in crestere ale ingrijirii medicale, si ar favoriza dezvoltarea socioeconomica a comunitatilor si natiunilor. Bolile cardiovasculare n Romnia

Conform datelor statistice furnizate n 2003 de ctre Organizaia Mondial a Sntii i preluate de American Heart Association, Romnia ocupa n lume un nefericit loc nti, n ceea ce privete rata deceselor cauzate de bolile cardiovasculare. Federaia Rus i Romnia nregistreaz cea mai ridicat rat de mortalitate prin boli cardiovasculare, la brbai ntre 45-74 de ani, urmate de alte ri central i est europene, precum i de Scoia. Cea mai sczut rat a mortalitii se nregistreaz n Europa de Nord (Islanda) i n sudul Europei (Grecia, Spania). Ali indicatori cum ar fi mortalitatea prin boal ischemic coronarian i cea prin atac cerebral, menin ara noastr n continuare pe primul loc.

Un sfert din populaia Romniei este afectat de hipertensiune arterial, iar dislipidemiile i sindromul metabolic afecteaz pn la 40 % din populaia adult. Morbiditatea cardiovascular ridicat din Romnia contrasteaz cu rezultatele obinute n ultimele patru decenii de rile dezvoltate (SUA i statele din vestul Europei), care, prin aplicarea unor programe de profilaxie cardiovascular, i-au redus la jumtate mortalitatea datorat acestor boli.

Pierderile de productie din cauza bolilor cardiovasculare se ridica, in Romania, la peste un miliard de euro anual, potrivit unui raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).2.Scopul studiului

Informarea populatiei cu privire la avantajele prevenirii sau depistarii precoce a bolii Scaderea mortalitatii

Scaderea incidentei

Cresterea adresabilitatii la medic

Educarea populatiei referitor la factorii de risc

Aducerea la cunostiinta a tratamentului existent in cazul depistarii unei boli cardiovasculare

3.Obiectivele studiului

evaluarea gradului de informare n populaia asistat la debutul programului privind preventia bolilor cardiovasculare

creterea gradului de informare al populaiei asistate n ceea ce privete riscul bolilor cardiovasculare

evaluarea eficienei programului prin adresarea unor intrebari de evaluare4.Populatia tinta

Cadrele didactice cu varsta cuprinsa intre 20 si 50 de ani de la liceele din Municipiul Iasi.5.Stabilirea etapelor de realizare

Prima etapa in realizarea acestui studiu o reprezinta alegerea populatiei tinta si acceptul acesteia cu privire la participarea la studiu.

Stabilim incidenta si prevalenta bolii.

Informarea populatiei tinta cu privire la bolile cardiovasculare: teste pentru depistare (masurarea tensiunii arteriale, determinarea indicelui de masa corporal), simptomatologia bolii, , prezentarea factorilor de risc, mijloace de tratament. Toate informatiile ce se doresc a fi prezentate, vor fi sustinute oral, intr-o discutie interactiva, iar la final fiecare participant va primi un pliant.

BCV afecteaza tot mai multe persoane de varsta medie, reducandu-le veniturile si potentialul de economisire. In 2003, BCV au costat Uniunea Europeana 169 miliarde de euro, in vreme ce costul anual in Statele Unite a fost estimat la 403 miliarde de dolari pentru 2006.

Boala cardiaca este insa un termen mai complex ce include boli ce afecteaza mult mai multe structuri si functii ale inimii si include: boala coronariana ischemica (inclusiv infarctul miocardic acut)

aritmii insuficienta cardiaca

valvulopatii malformatii congenitale Cardiomiopatii boli pericardice sindrom Marfan si boli ale aortei

boli vasculare boala hipertensiva.

Simptome majore: Dispneea (Dispneea reprezinta senzatia de respiratie dificila, definita subiectiv prin senzatia de "lipsa de aer", iar obiectiv, prin tulburarea frecventei, amplitudinii sau/si a ritmului miscarilor respiratorii. Dispneea pare sa ocupe primul loc in simptomele cardiace care atreage atentia de la inceput asupra unei boli cardiovasculare. Aceasta se poate intalni in timpul unui efort, in repaus, sau in alte circumstante)

Durerea apare in regiunea precordiala, cu caracter de gheara, apasare; poate avea caracter tranzitoriu sau permanent si poate iradia.

Palpitatiile (Reprezinta constientizarea activitatii cardiace, ca senzatie de pulsatie zbatere precordiala, batai anormale ale inimii ce incomodeaza bolnavul. Sunt descrise de pacienti ca:

batai puternice in piept, rostogolire a inimii pauza in activitatea inimii "fluturare" palpitatii inregistrate ca si contractii dureroase

Localizarea poate fi in regiunea precordiala sau cervical

Tusea

Hemoptizia(Hemoptizia sau expectoratia sanguinolenta)

Febra

Raguseala Cele mai comune simptome ale atacului de cord cuprind dureri sau disconfort resimtit in mijlocul pieptului, brate, umarul stang, coate, maxilare sau spate. Alte simptome includ dispneea (dificultatea de a respira) sau insuficienta respiratorie, starea de rau, voma, apatia sau lesinul, transpiratia rece, paliditatea. Cel mai frecvent intalnit simptom ale accidentului cerebral este senzatia brusca de slabiciune a fetei si membrelor, cel mai adesea pe o parte a corpului. Alte simptome cuprind declansarea rapida urmatoarelor: atrofierea fetei si membrelor, cel mai adesea pe una dintre partile corpului; confuzia; dificultate in vorbire sau intelegere; dificultate in vederea cu unul sau ambii ochi; dificultate in deplasare, ameteala, pierdere a echilibrului sau coordonarii; migrene pronuntare fara cauza precisa; lesin sau stare de inconstienta.

Factori de risc in bolile cardiace

Studiile clinice si statistice au identificat diversi factori care pot mari riscul aparitiei de boli cardiace. Factorii de risc majori sunt cei care maresc in mod considerabil riscul bolilor cardiovasculare (ale inimii si vaselor sanguine).

Ceilalti factori determina o crestere a riscului de boli cardiovasculare, dar importanta si prevalenta lor nu a fost inca stabilita cu exactitate. Acestia din urma sunt numiti si factori de risc minori. American Heart Association a identificat cativa factori de risc, dintre care unii pot fi controlati, iar altii nu.

Cu cat prezentati mai multi factori de risc, cu atat posibilitatea de a dezvolta o boala coronariana este mai mare. In plus, aceasta posibilitate creste odata cu cresterea nivelului pentru fiecare factor de risc. Astfel, o persoana cu un colesterol total de 300 mg/ dl prezinta un risc mai mare decat o alta cu 245 mg/ dl, desi toate persoanele al caror colesterol total depaseste 240 mg/ dl prezinta un risc foarte crescut.Factorii de risc majori nemodificabili: Sexul (masculin) Mostenirea genetica (inclusiv rasa)

Persoanele care au un frate sau o sora cu afectiune cardiovasculara, sunt cu 45 la suta mai expuse sa fie afectate de o astfel de problema, spun cercetatorii de la Framingham Heart Study. Acestia avertizeaza ca riscul este chiar mai mare decat in cazul persoanelor ai caror parinti sufera de o afectiune cardiovasculara. Studiul a implicat examinarea a 973 de persoane (cu o medie de varsta de 57 de ani), care aveau un frate sau o sora cu o astfel de afectiune, si a 4.506 de persoane (cu o medie de varsta de 47 de ani) ale caror rude nu sufereau de vreo afectiune cardiovasculara. Dupa examinarea initiala, au avut loc 329 de atacuri cardiovasculare. Varsta (>55 ani pentru barbati, >65 ani pentru femei)

Factorii de risc majori modificabili: Fumatul (unul din principalii factori de risc pentru ateroscleroza) Hipercolesterolemia (Cercetatorii de la Framingham au aratat o puternica corelare intre colesterolul sanguin crescut si boala de inima. Ei au observat ca la barbatii cu niveluri ale colesterolului peste 244 mg/dl, incidenta bolii coronariene este de trei ori mai mare fata de cei cu colesterolul sub 210 mg/dl. Au demonstrat ca intr-adevar nivelul de colesterol sanguin poate prezice boala de inima) Hipertensiunea arteriala (presiunea sangvina mare este un important factor de risc pentru ateroscleroza , in special CI si boala cerebro-vasculara. Riscul creste progresiv cu cresterea presiunii sangvine. In studiul Framingham, incidenta CI la barbatii de varsta medie cu presiune sangvina depasind 160/95 mm Hg a fost peste 5 ori mai mare decat la barbatii normotensivi (presiune sangvina mai mica de 140/90 mm Hg) Sedentarismul Obezitatea (morbiditatea si mortalitatea prin BCV este cu atat mai mare cu cat greutatea corporala normala este depasita cu peste 30 %) Diabetul zaharat Stresul Consumul de alcool Televizorul ( Prea multe ore petrecute in fata televizorului pot ucide, arata un studiu al cercetatorilor australieni. Se pare ca timpul pe care il petrecem in fata micului ecran creste riscul de deces in urma unei bolicardiovascularecu 18%, potrivit unui studiu publicat in Journal of American Heart Association, informeaza News.com. Studiul mai arata ca cei care se uita la televizor patru ore pe zi au un risc crescut cu 80% de a deceda in urma unor bolide inima, comparativ cu cei care se uita la televizor doua ore sau mai putin. Studiul a fost realizat pe un esantion de 8.800 de persoane, pe parcursul a sase ani)

Depresia (Prezenta depresiei la femeile in varsta de peste 50 de ani se asociaza puternic cu un risc crescut de deces prin boli de inima. Cercetatori americani (Women's Health Initiative) au examinat legatura dintre depresie si sanatatea inimii. Dintr-un total de 93.676 femei din grupul de studiu, aproape 16% au avut scoruri inalte pe scala de masurare a depresiei. Rata deceselor prin boli de inima in cei 4 ani ai studiului a fost cu 50% mai mare in randul femeilor suferinde de depresie comparativ cu cele care aveau scoruri mici.

Obiectivele principale ale medicinei preventive sunt: prelungirea vieii, scderea mbolnvirilor i creterea calitii vieii.

Prevenirea bolilor cardiovasculare are dou componente: prevenirea primar i secundar. Prevenirea primar implic promovarea strii de sntate. Prevenirea secundar se refer la depistarea bolilor n faze incipiente PREVENIA PRIMAR

Tutunul - Cel mai mare risc pentru sntate ce poate fi ndeprtat este abuzul de produse ce conin tutun. Consilierea fumtorilor i prezentarea metodelor de renunare la fumat este o masur necesar.

Dieta Modificarea aportului caloric, n special calitatea caloriilor, poate micora ansele de mbolnvire de boli cardiovasculare. Obezitatea este un factor de risc independent pentru boala coronarian i contribuie la creterea incidenei dislipidemiei i hipertensiunii arteriale. . Obiectivul este de a reduce aportul de grsimi la 30% din totalul caloriilor din alimentele consumate iar grsimile saturate s nu depeasc 10%. Culturile care au incidente mai reduse ale decesului prin boala de inima consuma mai putine grasimi saturate si proteine de origine animala si mai multe cereale integrale, fructe si legume.

Alcoolul i drogurile- reducerea consumului de alcool scade riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare.

Activitatea fizic - evitarea unei viei sedentare scade incidena bolilor cardiovasculare. Sub 20% din indivizii aduli au activitate fizic usoar-moderat cu ar fi mersul pe jos 30minute n 3 - 5 zile din sptmn. Un sfert din populaie nu are activitate fizic moderat deloc. Activitatea fizic reduce ansele de a dezvolta boal cardiac ischemic cu 35% . Pacienii trebuie s nceap activitatea fizic progresiv , zilnic, dezvoltndu-i rutina de exerciiu astfel nct s nu se rneasc, tot restul vieii.

Stresul evitarea stresului si depresiei, si consultarea psihologului daca este nevoie. PREVENIA SECUNDAR

Screeningul reprezint cutarea pe scar larg a prezenei unor boli n populaie. Acest lucru se poate face prin efectuarea unor investigaii unor mase mari de oameni.1)Screening-ul pentru depistarea bolnavilor cu dislipidemie

Metod ~ determinarea valorilor colesterolului total prin metode biochimice (colorimetrici imunoenzimatic).

Indicaii:

se efectueaz la toate persoanele din grupa de vrst din populatia tinta, n raport de existena sau absena strii de risc;

risc coronarian:

colesterol / HDL - colesterol > 5

LDL - colesterol > 155mg/dl; HDL - colesterol < 40mg/dl la brbat i < 48mg/dl la femei; hipercolesterolemie (colesterol total) > 250mg/dl; hipertrigliceridemie > 200mg/dl.

2)Screening-ul pentru depistarea valorilor crescute ale tensiunii arteriale

Metod: msurarea tensiunii arteriale, n condiii de screening, trebuie s respecte urmtoarele norme:

determinarea TA s se fac dup 5 minute de repaus, n decubit dorsal sau n poziie eznd;

fr consum de cafea n ora precedent examinrii;

far fumat cu minim 15 minute anterior msurtorii;

dialog calm medic-pacient pentru eliminarea efectului de "bluz alb" (creterea TA sistolice determinat de stressul medical);

la fiecare vizit se fac minimum 2 determinri spaiate prin cteva minute;

iniial se determin TA la ambele brae, dac difer se folosete braul cu TA cea mai mare. HTA = cretere persistent a TA sistolice (TAS) i diastolice (TAD) peste valorile de 140 / 90mmHg. Valorile TA dup Ghidul Societii Europene de Cardiologie, 2003:

TA optim: TAS < 120; TAD < 80 mmHg

TA normal: TAS - 120-129; TAD - 80-84 mmHg TA normal nalt: TAS - 130-139; TAD - 85-89 mmHg HTA gradul I: TAS 140-159; TAD - 90-99 mmHg HTA gradul II: TAS - 160-179; TAD - 100-109 mmHg HTA gradul III: TAS > 180; TAD > 110 mmHg HTA sistolic izolat: TAS > 140; TAD < 90 mmHgPentru diagnostic corect al HTA este necesar obinerea a minimum 3 seturi de valori tensionale peste normal, determinate la interval de cel puin o sptmn.

3)Screening-ul pentru depistarea expunerii la tabagismMetoda chestionarului Indicaii:

subiect cu risc ~ tabagism activ - cel ce consum > 5 igarete / zi timp de 3 ani; tabagism pasiv - >3 ore/ zi ntr-un spaiu nchis;

riscul pentru cardiopatia ischemic la fumtori este de 2-4 ori mai mare dect la nefumtori.

4)Obezitatea ~ i face loc tot mai mult ntre factorii de risc majori ai BCV

nu exist program screening;

n cadrul bilanului de sntate anual se msoar indicele de mas corporal (IMC), care reprezint raportul dintre greutate i talia la ptrat:

IMC - G / T2v.n. - 18,5-24,9Kg/m2

>n funcie de IMC obezitatea se clasific n :

supragreutate: IMC 25-29,9 Kg/m2 obezitate gradul I: IMC 30-34,9 Kg/m2 obezitate gradul II: IMC - 35-39,9 Kg/m2 obezitate gradul III (obezitate extrem): > 40 Kg/m2 >n funcie de circumferina abdominal:

valori normale: B = 94-101 cm; F - 80-87 cm

obezitate abdominal: B > 102 cm; F > 88 cm

Pentru aplicarea unui tratament corespunzator este fundamental sa dispunem de un diagnostic exact prin mijloace precum examenul clinic. Radiografie , Electrocardiografie. Ecocardiografie.

Interventiile farmacologice pot contribui in tratarea aproape tuturor tipurilor de BCV, inclusiv hipertensiune, colesterol ridicat si a diabetului/ perturbarilor tolerantei la glucoza. 6.Calendar al actiunilor

Program de vizitat n liceeNr.

Cr. coli Data Ora

1.Colegiul National "Costache Negruzzi"23 Mai 08:30

2.Colegiul National "Emil Racovita"23 Mai 10:00

3.Liceul Teoretic "Vasile Alecsandri"23 Mai 11:30

4.Colegiul National

24 Mai08:30

5.Liceul Teoretic "Mihai Eminescu"24 Mai 10:00

6.Liceul Teoretic "Alexandru Ioan Cuza"24 Mai 11:30

7.Liceul Teoretic "Dimitrie Cantemir"25 Mai 08:30

8.Liceul Teoretic "Garabet Ibraileanu"25 Mai 10:00

9.Liceul Teoretic "Miron Costin"25 Mai 11:30

10.Liceul Teoretic "Mihail Sadoveanu"26 Mai 08:30

11.Liceul de Informatica "Grigore Moisil"26 Mai 10:00

12.Colegiul Economic Administrativ Iasi26 Mai 11:30

13.Colegiul National de Arta "Octav Bancila"27 Mai 09:00

14.Liceul cu Program Sportiv Iasi27 Mai 11:30

7.Bugetul

Resurse financiare(lei)Timp (h)

Stabilirea obiectivelor 01 h

Formularea ntrebrilor 03 h

Listarea chestionarelor 42lei1 h

Transportul pn la locul anchetei 50lei14 h

Aplicarea chestionarelor 03h*14locaii=42 h

Pregtirea prezentrii 10 lei1 h

Total 102 lei62 h

8.Concluzii

Acest proiect si-a atins scopurile propuse si anume acela de a informa populatia despre o problema importanta a sec XXI , bolile cardiovasculare si de a preveni (in masura posibilitatilor) aceasta boala.

Multe persoane din cadrul studiului au fost interesate iar prezentandu-le factorii de risc, metode de preventie, diagnosticare si tratament, statisticile pe plan modial multi au hotarat sa-si faca testele de screening.

Oamenii au fost receptivi , au cooperat oferindu-ne informatiile cerute. Altii au refuzat sa coopereze.

Bibliografie

1. Dr. T.Colin Campbell, Th. M. Campbell II - Studiul China,Casa de editura advent Rm Valcea, 2007

2. K.J. Isselbacher, J.B. Martin, E. Braunwald, A.S. Fauci, J.D.Wilson, D.L.Kasper Harrison, Principiile medicinei interne, vol I, ed Teora

3. www.wikipedia.com4. http://www.netmedic.ro/boli-cardiovasculare/5. http://www.who.int/cardiovascular_diseases/6. Organizatia Mondiala a Sanatatii, The Atlas of Heart Disease and Stroke 2004. http://www.who.int/cardiovascular_diseases/resources/atlas/en/index.html

7. http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184Chestionar

Nume .... Vrsta .......

Prenume Sex Mediul rural masculin urban femininGreutate ____Inaltime ____

1. Cate tigari fumati pe zi?a) Mai putin de jumatate de pachet

b) 1 pachet

c) Mai mult de un pachet

d) Nu sunt fumator

e) Am fost fumator, dar m-am lasat2. Consumati produse alcoolice?

a) Zilnic

b) De 2-3 ori pe saptamana

c) Ocazional

d) Nu consum alcool

3. Practicati activitati fizice : mers pe jos, jogging, inot , ciclism etc?a)Merg zilnic minim 30 min pe zi

b)Practic un sport cu regularitate

c)Sunt sedentar

4. Ce mancare predomina in alimentatia dvs zilnica?

a) cereale , legume, fructe

b) grasimi saturate si proteine de origini animale(produse din carne, oua, smantana)c) produse de tip fast-food

5. Activitatile dvs. Zilnice implica un grad de stres:a) crescut

b) moderat

c) scazut

d) fara stress

6. Cat de des va masurati tensiunea arteriala ?

a) saptamanal

b)lunar

c) 1-2 ori/an

d) nicioadata

7. Cat de des va prezentati la medic ?

a) Trimestrial pentru control

b) Numai cand sunt bolnav

c) Niciodata8.Aveti rude de gradul 1 sau 2 cu afectiuni cardio-vasculare(HTA, infarct miocardic,AVC etc)

a)Da

b) Nu

c) Nu stiu

9.Ati fost diagnosticat cu o boala cardiovasculara vreodata ?

a) Nu

b)Nu stiu

c)Da (specificati)

10. Cat de mult consumati sare, zahar si alte produse rafinate (uleiuri vegetale, margarina, etc)?a)consum putina sare, putin zahar si putine alimente rafinate

b)incerc sa reduc consumul de sare, de dulciuri rafinate si de alimente rafinate

c)imi place sa adaug sare la mancare si sa consum frecvent dulciuri concentrate si alimente rafinate

11. Sunteti multumit de viata dumneavoastra?a)sunt fericit si multumit de modul in care decurge viata mea

b) sunt multumit de viata mea

c) sunt nemultumit de viata mea si sufar adesea de depresie

PAGE 4