APARATUL RESPIRATORSIMEDIASTINUL

Radio-imagistica Curs III

PNEUMOPATII ACUTE

Inflamatorii nesupurative

Inflamatorii supurative : Primare : abcesul, gangrena pulmonară, supuraţia pulmonară

difuză Secundare : complicaţia unei

pneumonii, bronşiectazii, chiste pulmonare

CLASIFICARE ETIOLOGICACLASIFICARE ETIOLOGICA A PNEUMONIILOR - BACTERIENE - Streptococcus pneumoniae ( pneumococ )

- Staphilococcus aureus - Streptococcus pyogenes - Klebsiella pneumoniae ( B. Friedlander) - Alti germeni gram-negativi : - Pseudomonas aereginosa ( B.placionic )

- Escherichia coli - Proteus

- Serratia - Haemophilus influenzae - Legionella pneumophila - Mycobacterium - Bordetella pertussis - Salmonella typhi si paratyphi - Brucela - B. anthracis , etc. -

-VIROTICE : - Virusuri gripale si paragripale: - Varicela - Rujeola - Virusul sincitial respirator - Adenovirusuri - Enterovirusuri - Virusuri herpetice - Virusul citomegalic , etc. - CHLAMIDII : - Chlamidia psittaci - Chlamidia trachomatis - RICKETTSII : - Coxiella burnetti ( febra Q ) - MYCOPLASME : - Mycoplasma pneumoniae ( agentul EATON )  - FUNGICE : - Actinomices israeli - Aspergilus fumigatus - Candida albicans - Coccidioidomycasis - Histoplasma capsulatum - PROTOZOARE: - Pneumocystis carinii - NEINFECTIOASE : - Pneumonii prin aspiratie ( sindromul Mendelson ) - Pneumonii prin inhalatii cu gaze toxice - Pneumonii prin iradiere - Pneumonie lipoida Dupa GHERASIM 2002

CLASIFICARE ETIOLOGICA

PNEUMOPATIILE INFLAMATORII (NESUPURATIVE)

Alveolare = pneumonii

Bronşiolo-alveolare = bronhopneumonii

Interstiţiale = pneumonii interstiţiale

PNEUMONIA ALVEOLARĂ - perioada de stare

1. Localizare lobară sau segmentară2. Opacitate omogenă3. Intensitate variabilă in functie de

extindere4. Delimitare netă şi liniară (scizural)5. Delimitare difuză (zona nescizurală) 6. Nu modifică structurile din jur7. Nu modifică volumul pulmonar8. Bronhogramă si alveolograma

aerică prezentă

Segmentita dorsală, lob sup. dr

PA TD

Subsegmentită lob sup. dr.

Pneumonie lob mediu, segment lateralcolectie mica in sinusul CD drept

Proces congestiv, lob inf. dr.

Pneumonie în tuse convulsivă (b. pertussis)

Sdr . de umplere alveolara bilaterala

EVOLUŢIA PNEUMONIEI

Complicaţii : - abces - pleurezie

Resorbţie: - omogenă - inomogenă : - tablă de

şah -

pseudocavitară

Abces Fowler

Pneumonie: evoluţie ?

BRONHOPNEUMONIA

1. Inflamaţie bronhiolo-alveolară2. Opacităţi multiple rotunde3. Micro sau macronodulare4. Intensitate medie5. Contur difuz6. Diseminate inomogen (cale bronhogena)

7. Aspectul se schimbă rapid (de la o examinare la alta)

Bronhopneumonie

Pneumonie stafilococică (bronhopneumonie)

PNEUMONII INTERSTIŢIALE

Etiologie: - virală,

- bacteriană ( p. mixte) - mycoplasma, - chlamidii, - rickettsii, - protozoare

PNEUMONIILE INTERSTIŢIALE

1. Interstiţiul peribronhovascular vizibil ( accentuat)

2. Aspect reticular infrahilar

3. Benzi opace uni sau bilaterale în câmpurile inferioare

4. Opacităţi micro sau macronodulare

5. Hil pulmonar mărit moderat

Pneumonie virală

Pneumonie cu v. varicelei

Pneumonie cu Pneumocystis carinii

Abces pulmonar (primar)

Pneumonie cu gram negativi

Proteus Pseudomonas

EXAMINARI RADIO-IMAGISTICE IN PLEUREZII

Radiografia toracica in :– ortostatism– decubit lateral cu raza orizontala

Ecografia toracica

C T

ETIOLOGIA PLEUREZIILOR

Canceroase------------------------------ 45% Infectioase ------------------------------ 21%

– Tuberculoase 10%– Bacteriene 9%– Virotice 1%– Fungice 1%

Cardiace---------------------------------- 12% Infarct pulmonar ------------------------ 3% Ciroza ------------------------------------ 2% Colagenoze ------------------------------- 1% Diverse ------------------------------------ 5% Cauza necunoscuta --------------------10% !!!

Dupa HAUSHEER 1985

CLASIFICAREA RADIOLOGICA A

PLEUREZIILORPLEUREZII:

– LIBERE in marea cavitate - in cantitate:• mica

• medie

• mare

– INCHISTATE • in marea cavitate pleurala

• in scizuri

• in spatiul pleural mediastinal

• supradiafragmatice

Colecţii pleurale libere

ecografie

lateral stg.

lateral dr.

Colecţii pleurale libere

Colectie pleurala

Colectie pleurala

Colecţii închistate

Colectii pleurale inchistate

Mezotelioame benign

malign

TUMORI BRONHO-PULMONARE

Aspecte radiologice

TUMORI BENIGNE

Tumori benigne: - adenoame, - fibroame, - hamartoame, - lipoame, - condroame;Radiologic :- opacitate rotundă pulmonară

solitară

CARACTERE RADIOLOGICE TU BE

- contur regulat, net delimitată

- intensitate variabilă cu dimensiunea - structură omogenă - calcificări (hamartoame) - ( nu intotdeauna

calcificare intratumorala = benign, vezi “scar cancer”

- nu modifică ţesutul din jur - creştere lentă > 12 luni

Adenom bronşic

Principalele semne clinice care sugereaza un CBP1. Semne locale:

– tuse 45 - 75%– slabire 20 – 70%– dispnee 40 – 60%– dureri toracice 30 – 45%– hemoptizii 25 – 35%– nici unul 2 – 5% !!!

2. Semne locoregionale: – disfonie - recurent– paralizie frenica - frenic– disfagie - prin adenopatii– sindrom V.C.S.– colectie pleurala sau pericardica

3. Sindroame paraneoplazice: endocrine, neurologice, musculoscheletice, hematologice, etc.

Dupa Kraut , 2000

CELE 4 MARI TIPURI HISTOLOGICE DE C.B.P. IN PRACTICA

Carcinoame epidermoide ( 40% ) – sediu preferential pe marile bronsii

Adenocarcinoame ( 20-30% ) - sediu periferic dar si central

Carcinoame cu celule mari ( 20% )Carcinoame cu celule mici ( 10% )Cancere “non – small”

– carcinoame epidermoide – adenocarcinoame – carcinoame cu celule mari

Cancere “small” - a priori non-chirurgicale, chimio si radiosensibile

rezectie chirurgicala daca e posibil

Dupa Travis 1999

TIPURI ANATOMO – RADIOLOGICE ALE C.B.P.

Central (hilar) al bronsiilor mari

– exobronsic

– endobronsic (stenoza atelectazie)

Periferic

Bronhioloalveolar

CANCER BRONŞIC CENTRAL (HILAR)

endobronşic

exobronşic

mediastino-pulmonar

CARCINOM CU CELULE SCUAMOASE

CANCER BRONŞIC HILAR MIC

CANCER BRONŞIC - MEDIASTINAL

Coexistenţa cu alte leziuni

CANCER ENDOBRONŞIC-CONSECINŢE

Obstrucţie bronşică: - completă =ATELECTAZIE

- incompletă :1. Ventil expirator =

hipertransparenţă2. Inspir insuficient = hipoventilaţie

+pneumonie

Tu. pulmonara – forma atelectatică

Tu. pulmonara – forma atelectatică

Tu. pulmonara –forma pneumonică

Tu. pulmonara - forma hilară

OAD

TUMORI PULMONARE PERIFERICE PRIMARE

Bronho-pulmonare: - carcinoame nediferenţiate

- adenocarcinoame - bronşiolo-alveolar

Alte origini: - sarcom - neuroblastom - pneumoblastom - melanom

Contur regulat / neregulat

net delimitat

Cancer periferic – contur malign

CARACTERE NODUL PULMONAR MALIGN

Dimensiune > 4 cmContur malignCreştere (rata dublarii volumului tu.) : 3-6 luni

Asocierea cu: - adenopatii hilare - liză costală - colecţii pleurale - metastaze pulmonare (mai mici

ca tu. primară)

o Complicaţii: necroza centrală/invazie vasculara

Tu. pulmonara – forma periferică

CBP periferic cu adenopatii

CBP periferic cu adenopatii

Tu. pulmonara – formă necrozată

Tu. pulmonara – formă necrozată

CT

CBP – ADP/liza costala/invazie vasculara/necroza

CT

IRM

CT

CBP – invazie mediastinala

PANCOAST TOBIAS

Adenocarcinom

Barbat 41 ani cu durere in umarul drept

Tu. pulmonara –forma bronşiolo-alveolară

METASTAZAREA C.B.P.extensie metastatica pulmonara

– prin metastaza propriu-zisa si/sau parenchimatoasa

– prin limfangita carcinomatoasaextensie tumorala in mediastinextensie parietala prin contiguitateextensie locoregionala

– gg. mediastinali homo – si/sau controlateral– gg. supraclaviculari

extensie la distanta

– creier – suprarenale– ficat– os

CELE MAI FRECVENTE METASTAZE PULMONARE ALE ALTOR CANCERE

1. C. mamar2. Tu. osoase3. C. tiroidian4. Seminom, C. prostată5. C. uterin6. C. digestiv7. C. renal

Metastaze –forme nodulare

Metastaze - forme nodulare

Metastaze -cc. tiroidian

Carcinoză miliară

Limfangită carcinomatoasă

Metastază unică

MEDIASTINUL

Modificări radio-imagistice

Sindromul mediastinal

Compresiv1. S. mediastinal superior (al venei

cave sup)

2. S. medistinal mijlociu (bronho-recurential)

3. S. mediastinal inferior (al venei cave inferioare)

MEDIASTINUL- METODE1. Radioscopie + - esofag baritat2. Radiografie PA şi LL (raze dure)3. CT 4. IRM5. Ecografie 6.Aortografie7. Cavografie8. Scintigrafie

CT MEDIASTINAL nativ In functie de examenul

cu substanta de contrast permite diferentierea intre:

• tumori solide ( vascularizate)• tumori lichide (nevascularizate)• formatiuni adipoase• formatiuni mixte (continut lichidian, solid,

grasos)• calcificari

Stabileste raporturile si gradul de invazie al unei tumori

Detectarea unor eventuale metastaze, inclusiv adenopatii patologice (>de 10 mm)

• locoregionale • la distanta

TOPOGRAFIA MEDIASTINULUI ÎN PA

TOPOGRAFIA MEDIASTINULUI ÎN LL

COMPARTIMENTAREA MEDIASTINALA

m. anterior:

1, 2, 3

m. mijlociu: 4,5,6

m. posterior:

7

PRINCIPALELE AFECTIUNI MEDIASTINALEEtaj superior - compartiment anterior:

• timus • tiroida•paratiroide

Etaj mijlociu - compartiment anterior:• tiroida• timus• tumori disembrioplazice: - teratoame - chist dermoid

- chist bronhogenic

Etaj inferior - compartiment anterior: – cord si pericard– chist pleuropericardic (celomic)

PRINCIPALELE AFECTIUNI MEDIASTINALEEtaj mijlociu – compartiment mijlociu:

– adenopatii: - bacteriene - bacilare - virale - tumorale: - primare

- secundare - alte etiologii

Compartiment posterior: – neurinom– simpatoblastom– afectiuni ale asofagului– afectiuni ale Ao. toracice– afectiuni ale coloanei toracale

1. MEDIASTIN ANTERIOR ŞI SUPERIOR

Etaj superior - compartiment anterior: Patologie tiroidiana

Struma

retrosternala Cancer tiroidian

Etaj superior - compartiment anterior: Patologie tiroidiana

Etaj superior - compartiment anterior: Patologie tiroidiana

2. ETAJ MIJLOCIU – COMPART. ANTERIOR: MEDIASTIN ANTERIOR ŞI MIJLOCIU

Timom

23 ani , F, asymptomatica

2. ETAJ MIJLOCIU – COMPART. ANTERIOR: MEDIASTIN ANTERIOR ŞI MIJLOCIU

Timom

Chist dermoid

Semnul Phemister

Chist bronhogen

Chist bronhogenic

IRM-T1 IRM-T2

Chist cu hipersemnal = continut proteic

Perete cu epiteliu ciliat pseudostratificat si continut mucos

Teratom mediastinal malign

Exam.IRM

F, 50 ani, dispnee

Teratom mediastinal malign

Liposarcom mediastinal

PET SCAN- tu mediastin anterior etaj mijlociu

3. Mediastin anterior şi inferior

Chist pleuropericardic

CT

Chist pleuropericardic

Chist pleuropericardic

Chist pericardic

PA OAS

Schwannom de n. frenic

CT mediastinal

3. MEDIASTIN ANTERIOR ŞI INFERIOR

Chist pleuropericardicMase adipoase

Hernii diafragmatice anterioare (digestiv)

CORD si pericard la capitolul respectiv

4. MEDIASTIN MIJLOCIU COMPARTIMENT MIJLOCIU

Etaj mijlociu – compartiment mijlociu: – adenopatii:

•bacteriene•bacilare•virale•tumorale: - primare

- secundare•alte etiologii

4. MEDIASTIN MIJLOCIU COMPARTIMENT MIJLOCIU

inflamatorii -infectioasesarcoidozasilicozametastaticelimfoame Hodgkinlimfoame non-Hodgkin

4. MEDIASTIN MIJLOCIU COMPARTIMENT MIJLOCIU - ADENOPATII

Pneumonie virala

Sarcoidoza

Sarcoidoza - forma mediastino- pulmonară

Aug. 05 Sept 2005 Oct 2005

Adenopatii ’’ în coajă de ou’’

silicoza stadiul III

4. MEDIASTIN MIJLOCIU Adenopatii - IRM

LIMFOGRANULOMATOZA MALIGNA

Hodgkin -Paltauf - Sternberg

80% si in mediastin

10-20 % debut mediastinal

biopsie ggl.

STADIALIZAREA LIMFOMULUI HStadiul I: 1grup ggl sau o regiune

extralimfatica

Stadiul II: 2 grupe ggl. sau 1 grup ggl + o reg. extralimfatica de acceasi parte a diafragmului

Stadiul III: 2 grupe ggl de ambele parti ale diafragmului +/- reg extralimfatica

(splina)

Stadiul IV: afectare multipla organica +/- ggl.

Limfom Hodgkin

Limfom Hodgkin

iniţial post chimioterapie

LIMFOM NON-HODGKIN

limfosarcom nodular si difuz

plasmocitomul

reticulosarcomul

Limfom non-Hodgkin (recidivă)

7. MEDIASTIN POSTERIOR (PARAVERTEBRAL)

Compartiment posterior: – neurinom– simpatoblastom– afectiuni ale esofagului (la

digestiv)– afectiuni ale Ao. Toracice (la

cord vase)– afectiuni ale coloanei toracale

(la os)

7. MEDIASTIN POSTERIOR (PARAVERTEBRAL)

Neurofibrom

Neurinom

IRM

Neurofibrom