Curs Respirator Generalitati(1)

33
EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI RESPIRATOR Pentru examenul aparatului respirator utilizăm: → Inspecţia → Palparea → Percuţia → Ascultaţia Inspecţia modificări generale şi locale indicaţii semiologice privind afecţiunea respiratorie Inspecţia generală &Poziţia: *Ortopneea: astm bronşic; edem pulmonar acut; pneumotorax; *Decubit pe partea bolnavă în: pleurezie exudativă - această poziţie permite plămânului şi hemitoracelui sănătos să aibă o mişcare amplă, compensatorie *Decubit pe partea sănătoasă în: pleurită - din cauza durerilor vii, intense de partea bolnavă; bronşiectazii - pentru a favoriza drenajul

description

Curs Respirator

Transcript of Curs Respirator Generalitati(1)

Page 1: Curs Respirator Generalitati(1)

EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI RESPIRATORPentru examenul aparatului respirator utilizăm:

→ Inspecţia→ Palparea → Percuţia→ Ascultaţia

Inspecţia→ modificări generale şi locale → indicaţii semiologice privind afecţiunea respiratorie Inspecţia generală&Poziţia:*Ortopneea:

→ astm bronşic;→ edem pulmonar acut;→ pneumotorax;

*Decubit pe partea bolnavă în:→ pleurezie exudativă - această poziţie permite plămânului şi

hemitoracelui sănătos să aibă o mişcare amplă, compensatorie*Decubit pe partea sănătoasă în:

→ pleurită - din cauza durerilor vii, intense de partea bolnavă;→ bronşiectazii - pentru a favoriza drenajul secreţiilor;

Page 2: Curs Respirator Generalitati(1)

&Facies vezi partea generala …………

&Tegumente şi mucoase →paloare, ↓G, subfebrilitate, transpiraţii nocturne → TBC;→ paloare, ↓G, tuse iritativă, degete hipocratice, ginecomastie→neo. pulmonar;→ cianoza tegumentelor →BPOC, bpn, pneumotorax;→ herpes labial şi nazal →pn. bacteriană;

&Ţesut celular subcutanat→ denutriţie →TBC, supuraţie pulmonară, neoplasm pulmonar;→ obezitate →sindrom Pickwick;

&Fanere→ degete hipocratice - bronşiectazii, abces pulmonar, neoplasm pulmonar

&Sistemul osteoarticular şi nervos→ dureri intense →în osteoartropatia hipertrofică pneumică → sdr. paraneoplazic frecvent întâlnit în neo. bronhopulmonar;→ nevralgia de plex brahial asociată cu Sdr. Claude Bernard Horner constituie Sdr. Pancoast Tobias ce apare în tumorile de vârf pulmonar;

Page 3: Curs Respirator Generalitati(1)

Inspecţia toraceluiAre ca obiective:

→inspecţia statică - conformaţia toracelui - modificări patologice ale acestuia

→inspecţia dinamică - excursiile toracelui - frecvenţa respiraţiilor - tipul respirator

Conformaţia toraceluiNormal:

→ două hemitorace simetrice;→ claviculele orizontale;→ fosele supra şi sub claviculare uşor vizibile;→ unghiul Louis vizibil (unghiul format între manubriul şi corpul

sternului);→ unghiul epigastric la 90de grade;→ spaţiile intercostale uşor oblice;→ omoplaţii bine fixaţi pe torace;→ diametrul anteroposterior (sternovertebral) este mai mic decât cel

transversal;

Page 4: Curs Respirator Generalitati(1)

Deformări toracice simetrice (bilaterale)Torace emfizematos – “în butoi”

→ fixat în inspir;→ excursiile respiratorii diminuate;→ diametrul AP > diametrul transversal;→ sternul proeminent;→ unghiul xifoidian sau epigastric obtuz;→ coastele orizontalizate;→ spaţiile intercostale lărgite;→ fosele supra şi subclaviculare pline;→ claviculele şi omoplaţii ridicaţi;→ gâtul pare scurt “înfundat” în torace;→ caracteristic emfizemului pulmonar difuz;

Torace conoid “în clopot”→ torace dilatat la bază;

→ ascită, sarcină, F↑, S↑, tumori abdominale voluminoase;Torace rahitic

→ apare la copii şi adolescenţii cu carenţe în metabolismul calciului, în special prin lipsa vitaminei D;

→ “nodozităţi” ale artic. condrocostale bilateral (“mătănii costale”);

Page 5: Curs Respirator Generalitati(1)

→ proiecţia anterioară a sternului (“torace în carenă”);→ şanţ Harrison (submamar);

Torace astenic→ diametrele micşorate, în special cel anteroposterior;→ umerii coborâţi;→ gâtul lung;→ fosele supraclaviculare adâncite;→ unghiul xifoidian ascuţit;→ coastele verticalizate;→ musculatura toracelui hipotrofică, hipotonică, scapulele ridicate deasupra planului dorsal (scapulae alatae);

Torace înfundibuliform “ de pantofar”→ sternul înfundat în porţiunea lui inferioară;→ congenital sau dobândit;→ fără semnificaţie patologică deosebită;

Torace adenopatic “în pâlnie”→ dilatare a părţii superioare;→ în marile adenopatii mediastinale (în copilărie);

Page 6: Curs Respirator Generalitati(1)

Deformări toracice asimetrice (unilaterale)Toracele cifoscoliotic

→ deformarea coloanei în plan anterior (cifoză) cât şi lateral (scolioză);→ cauze traumatice, inflamatorii, degenerative sau congenitale (morbul lui Pott);

Torace bombat unilateral→ revărsate pleurale masive;→ pneumotorax;→ tumori pulmonare;→ hepatomegalie (de stază sau tumorală);

Torace retractat unilateral→ atelectazie masivă;→ simfiză pleurală;→ simfize pleuropulmonare;

Modificarea dinamicii respiratoriiFrecvenţa

→ normal = 16-18 respiraţii/minut→ între durata inspiraţiei şi cea a expiraţiei raportul este 1/3→ peste 20 respiraţii/min - tahipnee→ sub 16 respiraţii/min - bradipnee

Page 7: Curs Respirator Generalitati(1)

Tipul respirator→ costal superior – femei→ costal inferior – bărbaţi

În timpul somnului, indiferent de sex, respiraţia este de tip abdominal

Retracţia inspiratorie a spaţiilor intercostale poartă numele de tiraj→ simetric- obstacol la nivelul laringelui, traheei unilateral → obstrucţia bronşiei principale prin corp străin, tumori bronşice, anevrism de aortă→ simfize pleurale

PalpareaPrin palparea aparatului respirator se apreciază:a) Starea morfologică a cutiei toraciceb) Mişcările respiratoriic) Transmiterea vibraţiilor vocale la peretele toracic - freamătul pectorald) Frecătura pleurală

Page 8: Curs Respirator Generalitati(1)

a) Starea morfologică a cutiei toracice→ bombări sau retracţii locale sau întinse la un întreg hemitorace sau la

ambele;→ starea tegumentelor (elasticitate, troficitate, temperatură);

→ starea musculaturii- atrofia sau hipertrofia musculară;- formaţiuni intramusculare;

→ integritatea sistemului osteoarticular - se vor palpa coastele, sternul, vertebrele coloanei dorsale pentru depistarea unor eventuale procese patologice la acest nivel: fracturi, formaţiuni tumorale;

→ pentru depistarea unor nevralgii intercostale se vor palpa punctele Valleix (spinal, axilar, parasternal);

→ senzaţia de crepitaţii “de zăpadă” – în emfizemul subcutanat care apare datorită pătrunderii aerului în ţesutul celular subcutanat prin:

- ruptură pleurală posttraumatică- după puncţie pleurală;

Page 9: Curs Respirator Generalitati(1)

b) Mişcările respiratorii

→ se apreciază prin palpare frecvenţa, amplitudinea şi sincronismul mişcărilor respiratoriiPentru determinarea frecvenţei respiratorii

→ se aplică faţa palmară a mâinii pe faţa anterioară toracelui şi se calculează frecvenţa respiraţiilor pe minutPentru aprecierea amplitudinii şi sincronismului mişcărilor respiratorii metodologia este următoarea:

→ bolnavul în poziţie şezândă, examinatorul fiind plasat în spatele bolnavului

- aplică faţa palmară a mâinilor pe umeri iar degetele în fosele supraclaviculare: în inspir vărful plămânilor va veni în contact cu degetele examinatorului →se examinează astfel mobilitatea vârfurilor

- palmele examinatorului se aplică la baza toracelui (la nivelul coastei a zecea) cu policele la coloana vertebrală şi se urmăreşte mobilitatea toracelui în timpul respiraţiei →se apreciază astfel mobilitatea bazelor

Page 10: Curs Respirator Generalitati(1)

Diminuarea simetrică a excursiilor respiratorii apare în:→ emfizemul pulmonar → revărsate pleurale bilaterale → pahipleurite bilaterale → astm bronşic în criză

Diminuarea sau imobilitatea unilaterală apare în: → pneumonie

→ atelectazie → revărsat pleural → pneumotorax → patologie hiperalergică de perete toracic: zona zoster

intercostală, fracturi, nevralgiiAccentuarea bilaterală a excursiilor expiratorii apare în:

→ polipneea fără afectare pulmonară sau parietală toracică → febre mari, anemii severe, acidoze metabolicec)Freamătul pectoral → reprezintă perceperea tactilă la nivelul peretelui toracic a vibraţiilor transmise de la nivelul laringelui

Page 11: Curs Respirator Generalitati(1)

→sunt necesare două condiţii esenţiale: - vibraţiile vocale să fie suficient de puternice- să nu existe obstacole în propagarea vibraţiilor vocale de la

laringe la peretele toracic (pe căile respiratorii sau la nivelul cavităţii pleurale)Tehnică

→ bolnavul în poziţie şezândă sau ortostatism; → pronunţă cuvintele “treizeci şi trei” (consoanele produc o intensă vibraţie a corzilor vocale); → palmele examinatorului sunt aplicate de sus în jos pe zone pulmonare simetrice;

Modificări:FiziologiceAccentuare

→ anterior şi la dreapta (bronşia dreaptă are diametrul mai mare şi este mai aproape de peretele toracic);

→ subclavicular; → interscopulovertebral; → persoane slabe;

Diminuare → obezi; → regiunile de proiecţie a ficatului şi cordului; → reg. posterosuperioară – dat. maselor musculare şi omoplaţilor;

Page 12: Curs Respirator Generalitati(1)

PatologiceDiminuare sau abolire

→ afecţiuni laringiene cu diminuarea fonaţiei → astm bronşic, emfizem → procese patologice la nivel pleural:

- revărsat pleural, pleurezie, hidrotorax - aer – pneumotorax - puroi – empiem - sânge – hemotorax - aderenţe pleurale, simfiză pleurală

Accentuare→ procese de condensare pulmonară cu bronhie de drenaj liberă:

- pneumonia pneumococică - abces pulmonar in faza de constituire

→ procesul de condensare trebuie să cuprindă peste două segmente şi să fie aproape de peretele toracic

Page 13: Curs Respirator Generalitati(1)

d )Perceperea unor zgomote anormale&crepitaţiile

→ senzaţia tactilă asemănătoare cu scârţâitul mersului pe zăpadă;

→ apare în emfizemul subcutanat;&frecătura pleurală

→ senzaţia palpatorie asemănătoare cu frecarea unei bucăţi de piele nouă

→ percepută în inspir sau în expir

→ este discontinuă

→ dispare la acumularea de lichid pleuralC. PercuţiaTehnica percuţiei este variată. Ea poate fi:Imediată (directă) - prin percutarea directă a toracelui cu vârful degetelor unite şi în flexie uşoară.Mediată (indirectă) - digitalo-digitală: degetul percutat (mediusul mâinii stângi) este plasat în spaţiul intercostal, degetul percutor (mediusul mâinii drepte) execută mişcarea de percuţie din articulaţia pumnului, perpendicular pe degetul percutant

Page 14: Curs Respirator Generalitati(1)

Poziţia bolnavului→ şezând;→ ortostatism;→ decubit dorsal sau lateral (bolnavii gravi);

Ordinea percuţiei → toracele se percută de sus în jos, simetric;→ se percută toate cele trei feţe ale humitoracelor;→ se percută de la linia mediană spre lateral;

Contraindicaţiile percuţiei:→ hemoptizie recentă;→ bolnavi cu insuficienţă cardiocirculatorie gravă;→ anevrism mare de aortă;→ bolnavi cu dureri toracice sau hiperestezie cutanată;→ bolnavi cu debilitate extremă sau agitaţi;→ bolnavi cu hemoragie digestivă recentă;

Obiectivele percuţiei:→ determinarea limitelor superioare şi inferioare ale plămânilor→ determinarea mobilităţii active pulmonare→ datele percuţiei toracelui în condiţii patologice

Page 15: Curs Respirator Generalitati(1)

1. Determinarea limitelor superioare şi inferioare ale plămânilor

Faţa anterioară

dreapta

→ sonoritatea pulmonară coboară până în spaţiul V-i.c de unde începe matitatea hepatică

stânga

→ sonoritatea pulmonară coboară până în spaţiul III-IV i.c de unde începe matitatea cardiacă

→ de la nivelul coastei VI-VII – sonoritatea pulmonară se continuă cu sunetul timpanic al spaţiului Traube

Faţa posterioară

→ percuţia se începe cu vârful plămânului percutând pe marginea superioară a trapezului de la baza gâtului spre articulaţia umărului → sonoritatea vârfului este percepută pe o suprafaţă de 5-6 cm, la mijlocul distanţei dintre aceste două puncte (bandeletele Kronig sau zonele de alarmă Chauvet) →sonoritatea crescută a acestor zone este semn de TBC apicală

Page 16: Curs Respirator Generalitati(1)

Sonoritatea coboară:

→ pe stânga → până la coasta a X-a şi T11

→ pe dreapta → până la coasta a X-a şi T10

Feţele laterale

→ dreapta - sonoritatea pulmonară se continuă la nivelul spaţiului VII i.c cu matitatea hepatică

→ stânga - sonoritatea pulmonară se continuă cu sunetul timpanic al spaţiului Traube şi mai jos cu sunetul mat al splinei.

2. Determinarea mobilităţii active pulmonare

→ este reprezentată de coborârea în inspir a bazelor pulmonare:

- inspir normalcu 1 cm;

- inspir forţat cu 5-6 cm;

Manevra de determinare a mobilităţii bazelor pulmonare în inspir şi expir forţat poartă denumirea de manevra Hirtz

Page 17: Curs Respirator Generalitati(1)

3. Datele percuţiei toracelui în condiţii patologice

→ diminuarea sonorităţii pulmonare - submatitate;

→ abolirea sonorităţii pulmonare - matitate;

→ creşterea sonorităţii pulmonare- hipersonoritate;

→ accentuarea hipersonorităţii - sunet timpanic;

Diminuarea sau abolirea sonorităţii pulmonare - submatitate, matitate apare în trei mari categorii de situaţii clinice

a) Modificări ale peretelui toracic: obezitate, edem, tumori

b) Procese patologice ale parenchimului pulmonar, când plămânul nu mai conţine aer cum se întâmplă în:

→ pneumonia franca lobara;

→ infarct pulmonar;

→ fibroze pulmonare;

→ edem pulmonar acut;

→ abces pulmonar in faza de constituire;

→ atelectazie;

Page 18: Curs Respirator Generalitati(1)

c) Interpunerea între peretele toracic şi plămâni a unui mediu care nu conţine aer.

→ colecţii lichidiene: puroi, sânge, exudat, transudat; → îngroşări pleurale: simfize pleurale, tumori pleurale;

Hipersonoritate pulmonară → bilaterală - astm bronşic în criză şi emfizem pulmonar → unilaterală - pneumotorax - spontan sau terapeutic

TimpanismulEste o hipersonoritate cu timbrul muzical care se obţine la percuţia unui abdomen meteorizat sau a spaţiului Traube.Apare în:Cavităţi pulmonare:

→ caverne tuberculoase;→ abces pulmonar evacuat;→ chist hidatic evacuat;

Amplitudinea sunetului timpanic depinde de mărimea cavităţii şi distanţa faţă de peretele toracic fiind accentuată când diametrul cavităţii >6 cm, pereţii sunt subţiri, netezi şi cavitatea este aproape de peretele toracic

Page 19: Curs Respirator Generalitati(1)

→ pneumotorax: când presiunea în cavitatea pleurală este crescută (pneumotoraxul cu supapă)Scodismul

→ descris de Skoda – reprezintă apariţia unui sunet timpanic perceput prin percuţie, în vecinătatea proceselor patologice - pneumonie, pleurezie, tumori, care prin masa lor determină relaxarea parenchimului pulmonar Ascultaţia→ cea mai importantă metodă de examinare a aparatului respirator.TehnicăAscultaţia poate fi:

→ directă - aplicarea urechii direct pe torace – abandonată; → indirectă (mediată) – stetoscop;

Poziţia bolnavului → bolnavul stă în poziţie şezândă sau în ortostatism; → respiră pe gură, puţin mai profund decât în mod obişnuit;

Ordinea ascultaţiei → de la vârfuri spre baze;

→ pe toate cele trei feţe ale toracelui; → simetrică şi comparativă;

Page 20: Curs Respirator Generalitati(1)

Elemente fiziologiceSuflul sau zgomotul laringotraheal → determinat de trecerea aerului în ambii timpi ai respiraţiei prin orificiul glotic, trahee şi bronhii;Se percepe:

→ anterior la nivelul laringelui, traheei şi manubriului sternal;→ posterior interscapulo-vertebral (T1-T4);

Murmurul vezicular→ se produce prin trecerea aerului la nivelul bronhiilor de calibru mic, bronhiolei supralobulare, ductului alveolar şi alveolelor;→ este dulce, aspirativ, continuu;→ intensitatea maximă este în a doua jumătate a inspirului;→ durata este mai mare în expir;

Modificările murmurului vezicularModificări fiziologice ale murmurului vezicularAccentuat

→ în dreapta, deoarece bronhia lobară superioară dreaptă este de calibru mai mare;

→ la copii, deoarece au peretele toracic mai subţire;Diminuat

→ la bătrâni, la debili prin ↓ vitezei de circulaţie a aerului; → la obezi, prin îngroşarea peretelui toracic;

Page 21: Curs Respirator Generalitati(1)

Modificări patologice ale murmurului vezicular se referă la: → creşterea sau diminuarea intensităţii - murmur vezicular

accentuat sau diminuat; → ridicarea tonalităţii – respiraţie suflantă; → înăsprirea timbrului – respiraţie aspră; → modificarea ritmului – respiraţie sacadată, expir prelungit;

Murmur vezicular accentuat se întâlneşte în: → pneumonii la debut;→ bronşite acute în primele zile;→ zonele compensatorii din vecinătatea unor procese patologice pulmonare întinse;

Murmur vezicular diminuat se întâlneşte în obstrucţii bronşice incom-plete; → condensări pulmonare; → emfizem pulmonar; → tumori pulmonare; → pneumotorax cu aer în cantitate redusă; → pahipleurită;

Page 22: Curs Respirator Generalitati(1)

Murmur vezicular abolit se întâlneşte, când există:→ obstrucţie bronşică totală

→ neoplasm bronşic → corp străin endobronşic

→ interpunerea între parenchimul pulmonar şi peretele toracic de: → lichid (pleurezie) → aer (pneumotorax) → procese solide (tumori, aderenţe pleurale)

Respiraţia suflantă - apariţia unei tonalităţi mai ridicate a murmurului vezicular atât în inspir cât şi în expir. Poate fi:

→ pasageră şi inspiratorie în bronşita acută → persistentă în: bpn, IP, pneumonie

Respiraţia aspră - este întâlnită în: → micşorarea lumenului bronhiolelor şi creşterea

vitezei curentului de aer - în bronşiolitele incipiente;

Page 23: Curs Respirator Generalitati(1)

Respiraţia sacadată - sau murmurul vezicular discontinuu → se produce în mai mulţi timpi şi este întrerupt de mici pauze; → cauze locale:

- fracturi costale - pleurită - nevralgii intercostale

→ cauze generale: - meningoencefalite - intoxicaţii exogene şi endogene).

Expirul prelungit – în procese bronhoalveolare în care este jenată ieşirea aerului:

→ mfizem pulmonar - prin scăderea elasticităţii pulmonare;

→ astm bronşic - prin spasm bronhiolar; → bronşite cronice - prin spasm al musculaturii bronşice; → scleroze pulmonare - prin scăderea elasticităţii

parenchimului;

Page 24: Curs Respirator Generalitati(1)

Modificări ale suflului laringo-traheal

* Suflul tubar patologic → suflul laringo-traheal perceput în afara ariei de proiecţie fiziologică → se întâlneşte în procesele de condensare a parenchimului pulmonar cu

bronhie liberă: → pneumonia francă lobară; → infarct pulmonar; → neoplasm pulmonar;

*Suflul pleuretic → în procesele de condensare pulmonară cu revărsat pleural în

cantitate medie; → zgomot dulce, voalat, depărtat de ureche; → se aude mai bine în expir; → a fost asemănat cu pronunţia literelor “e” sau “h” aspirate; → la limita superioară a lichidului, mai ales pe faţa laterală a toracelui; → nu se percepe în pleureziile cu lichid puţin sau în cantitate mare;

Page 25: Curs Respirator Generalitati(1)

c)Suflul cavitar sau cavernos → se produce atunci când în parenchimul pulmonar există o

cavitate → condiţiile de apariţie a suflului cavitar:

- cavitate relativ mare cu diametrul sub 6 cm;- situată superficial, cu comunicare largă cu bronhia;- pereţi netezi, elastici;- zonă de condensare în jurul cavităţii;

- se aude egal în ambii timpi respiratori, aproape de ureche→ apare în:

- caverne TBC

- chist hidatic evacuat

- abces pulmonar evacuat;

- neoplasm pulmonar excavat;

- bronşiectazii mari;d) Suflul amforic

- suflu dulce, slab, grav cu rezonanţă muzicală; - se aude predominant în expir;

Page 26: Curs Respirator Generalitati(1)

Se aude în:

→ cavernele mari cu diametrul peste 6 cm cu pereţii subţiri, netezi aproape de peretele toracic;

→ pneumotorax;

Zgomote respiratorii supraadăugateAu următoarele arii de producere:

→ căile respiratorii, alveole sau cavităţile pulmonare – raluri

→ cavităţile pleurale - frecături pleurale

Clasificarea ralurilor

După origine:

→ bronşice: ronflante, sibilante;

→ bronhoalveolare: subcrepitante;

→ alveolare: crepitante;

După timbrul acustic:

→ uscate: ronflante, sibilante;

→ umede: crepitante, subcrepitante;

Page 27: Curs Respirator Generalitati(1)

RONFLANTE→ timbru de sforăit, intensitate mare şi tonalitate joasă→ raluri uscate (uscat=caracter continuu al vibraţiilor)→ sunt legate de hipersecreţia de mucu→ sunt caracteristice bronşitei acute şi cronice→ sunt prezente în inspir şi expir→ numărul lor sau localizarea se pot modifica tupă (prin mobilizarea secreţiilor)

SIBILANTE→ timbru de fluierat, şuierat, intensitate mare tonalitate înaltă→ raluri uscate (uscat=caracter continuu al vibraţiilor)→ apar pe bronhiile mici şi bronhiole, ca urmare a trecerii aerului prin tuburi îngustate datorită edemului, hipersecretiei de mucus şi spasmului muscular → sunt prezente în inspir şi expir, mai pronunţat în expir→ nu sunt influenţate de tuse→ pot fi difuze în bronşită sau astm sau localizate (corp străin, sau neoplasm)

Page 28: Curs Respirator Generalitati(1)

SUBCREPITANTE

→ rezultă din conflictul aer-secreţii de la nivelul căilor respiratorii mici, uneori în dilataţiile acestora

→ în unele situaţii se leagă de secreţii atât în căile respiratorii mici, mijlocii, cât şi în alveole: staza pulmonară (EPA)

→ comparate cu spargerea bulelor de gaz din apa carbogazoasă sau produse prin suflarea cu paiul în apă (raluri buloase = subcrepitante mari)

→ sunt zgomote cu intensitate mare, inegale între ele, au timbru umed (umed =caracter disparat al vibraţiilor)

→ sunt inspiratorii şi expiratorii

→ nu sunt influenţate de tuse

→ pot avea caractere unilaterale sau bilaterale, întinderi diferite în funcţie de condiţiile etiopatologice

Page 29: Curs Respirator Generalitati(1)

Tipuri, particularităţi funcţie de diferite situaţii semiologice

1. Raluri subcrepitante medii – EPA → apar iniţial la baza plămânului → urcă spre vârf → se retrag la baze şi dispar în ore, zile (maree) odată cu

încetarea crizei

2. Raluri subcrepitante de stază → la baza plămânului bilateral → IVS cronică → sunt asociate cu alte semne de insuficienţă cardiacă stângă

3. Bronşiectazii → raluri mari → de regulă unilaterale → la baza plămânului → se asociază cu: expectoraţie în cantitate mare, stratificată-

sero-muco-purulentă

Page 30: Curs Respirator Generalitati(1)

4. Raluri cavernoase, cavitare → timbru cavernos → asociat cu suflu cavitar

5. Cracmentele umede → varianta de subcrepitant → se percep in ambii timpi ai respiratiei → apar de obicei la varf → semnifica reactivarea unei tuberculoze sau neoplasm

pulmonar, primitiv sau metastatic CREPITANTE

→ raluri alveolare → apar numai în inspir (la sfarsitul inspirului) → se accentuează după tuse (se desprinde exudatul de pe pereţii

alveolelor →crepitantele sunt mai numeroase) → se aseamănă cu zgomotul produs de sarea pe o plită încinsă sau cu

cel produs de frecarea părului între degete → apar în:

→ pneumonia francă lobară, bpn → infarct pulmonar → abcesul pulmonar in faza de constituire → se asociază de regulă cu alte semne de condensare

pulmonară: vibraţii vocale crescute, suflu tubar

Page 31: Curs Respirator Generalitati(1)

Cracmentele uscate→ variantă de crepitant → caracter de ral uscat→ se aud numai în inspir şi după tuse→ zgomot cicatriceal→ comparat cu zgomotul de rupere a unei crengi uscate→ apare ca rezultat al frecării între ele a ţesuturilor indurate→ se percep la varfurile pulmonare→ sunt caracteristice sechelelor de TBC apicale, în campurile de

alarmă Chauvet

Frecăturile pleurale → zgomote care iau naştere prin frecarea celor două foiţe pleurale

datorită asperităţilor create pe suprafaţa pleurei de procese inflamatorii însoţite de acumulări de fibrină →suprafata devine neregulată, punţile de fibrină se pot rupe

→ sunt zgomote aspre, uscate; → au sediul fix şi sunt superficiale (se produc sub ureche); → sunt nemodificate de tuse; → se aud în ambii timpi respiratori, dar mai ales în inspir;

Page 32: Curs Respirator Generalitati(1)

→ se accentuează prin respiraţii profunde şi prin apăsarea stetoscopului pe torace; → dispar în apnee (spre deosebire de frecătura pericardică) → zgomote asemănătoare cu frecarea unei bucăţi de piele nouă sau mătase; → se întâlnesc în – pleurită şi pahipleurită

Ascultaţia vociiÎn unele stări patologice, putem recurge şi la ascultaţia vocii, transmisia

acesteia fiind modificată.Bronhofonie

→ este transmiterea exagerată a vocii la nivelul toracelui;→ se întâlneşte în procesele de condensare cu bronhie liberă:

→ pneumonie; → TBC pulmonar; → infarct pulmonar; → bronhopneumonii;

Pectorilocvia sau vocea cavernoasă→ transmiterea exagerată şi cu timbru modificat, cavernos a vocii; → apare în cavităţile mari (caverna TBC, abces golit, dilataţii bronşice mari);

Page 33: Curs Respirator Generalitati(1)

Pectorilocvia afonă

→ este transmiterea clară a vocii şoptite;

→ se întâlneşte în:

→ condensări pulmonare cu bronhie liberă;

→ revărsate pleurale medii;

Egofonia sau “vocea de capră”

→ este transmiterea vocii cu caracter sacadat;

→ se întâlneşte în revărsatele pleurale medii, însoţind suflul pleuretic;

Vocea amforică

→ este comparată cu zgomotul produs când vorbim deasupra unei amfore goale;

→ se întâlneşte în cavernele mari, cu pereţi netezi şi în pneumotorax;