GRAM AUR = 231,6833 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4347 RON EURO = 4,9170 RON DOLAR = 4,1629 RON

16 pagini

n BURSE PENTRU STUDENÞII DIN STRÃINÃTATE/Motiv dedisputã între asociaþiile studenþeºti

PAGINA 12

n Piaþa imobiliarã – rezistentã în faþa pandemieiPAGINA 13

n OVIDIU STEGARU, FIREBYTEGAMES/“Decizia listãrii a fost ceamai potrivitã pentru a ne atingeobiectivele”

PAGINA 4

5 lei Miercuri, 7 aprilie 2021, nr. 68 (6848), anul XXX

n GORGHIU CONTRA ªOªOACÃ/Sancþiunipentru încãlcarea regulamentelor

PAGINA 3

n Cîþu mizeazã pe vaccinare pentruredeschiderea industriei ospitalitãþii

PAGINA 3

n ÎN LUNA MARTIE/BNR a cumpãrattitluri de stat de pe piaþa secundarãîn valoare de 112 milioane de lei

PAGINA 14

n Sentix: Economia globalã a trecut dela redresare la boom economic

PAGINA 16

GRUIA STOICA, PREªEDINTELE GRAMPET:

“Analizãmoportunitateaextinderiipecincinoi

pieþeeuropene“l Bugetul de investiþii al Grupului Grampet pentru anul în curs este de aproximativ 26 milioane de euro

Reporter: Cum a fost afectatã activita-tea Grampet de pandemia de Covid 19?

Gruia Stoica: Dacã vrei sã verifici câta crescut producþia sau PIB-ul real alunei þãri, trebuie sã verifici cât a crescuttransportul acelei þãri.

Per asamblu, putem spune cã 2020 afost un an de testare ºi confirmare a ceeace am construit în ultimii 20 de ani – ocompanie multinaþionalã cu infrastructu-rã strategicã pentru întreaga economie,local, dar ºi la nivel european.

Prima lunã de carantinã, care a blocatactivitatea celor mai multe companiiproducãtoare, a avut un impact direct

asupra industriei transporturilor. În cazulGrupului GRAMPET, acest lucru aînsemnat o scãdere de 20% a activitãþiide transport (aprilie 2020 versus martie2020).

Dupã primele ºase luni, decalajul s-aredus la 12%. Traficul s-a ameliorat uºorîn trimestrul al treilea, odatã cu reluareaactivitãþilor economice, astfel încât la fi-nalul anului 2020, trãgând linie, am înre-gistrat un volum de transport comparabilcu cel din anul precedent, respectiv peste15 milioane de tone.

Evoluþia activitãþilor logistice a re-flectat-o pe cea a diviziei de transport,

fiind totodatã impulsionatã ºi de lansareaactivitãþii de pe platforma RAFO Oneºti,pe care am preluat-o în vara anului tre-cut.

În acelaºi timp, activitãþile de repara-þie ºi mentenanþã material rulant din celepatru fabrici ale Grupului GRAMPET aucontinuat relativ în acelaºi ritm, datoritãcontractelor ºi proiectelor aflate deja înderulare.

Reporter: Care a fost strategia Gru-pului pentru depãºirea crizei sanitare?

Gruia Stoica: Activând într-un do-meniu care este adesea supus incertitudi-nii ºi riscurilor, aveam deja integrat la ni-

vel de grup proceduri de operare în con-diþii de crizã, atât pe teren, cât ºi pentrumunca de birou, implementate împreunãcu Institutul pentru Tehnicã de Calcul(ITC), parte a grupului GRAMPET.

În acest context, comunicarea directãcu clienþii ºi echipele din teritoriu s-a de-rulat în parametri normali.

Reporter: A fost nevoie sã amâna-þi/anulaþi vreun proiect/investiþie din ca-uza pandemiei?

A CONSEMNATEMILIA OLESCU

(continuare în pagina 15)

AVERTISMENT DIN PARTEA CURÞII DE CONTURI A GERMANIEI

Fondul european de redresarepoate slãbi UE ºi pune în pericolstabilitatea zonei euro

Curtea de Conturi a Germaniei(Bundesrechnungshof) a publicat,în prima parte a lunii tre-cute, un raport special re-

feritor la impactul potenþial asu-pra bugetului federal al împru-muturilor comune pentru finan-þarea Planului european de re-dresare.

Analiza a precedat cu câtevasãptãmâni blocarea ratificãriiPlanului de redresare de cãtre CurteaConstituþionalã a Germaniei, care a luatîn considerare încãlcarea tratatelor euro-pene prin emisiunea unor obligaþiunicomune.

Curtea de Conturi a analizat impactuleconomic, bugetar ºi stabilitatea cadrului

actual de colaborare din UniuneaEuropeanã dupã lansareaPlanului.

Conform unor estimãri prelimi-nare, contribuþia netã a Germanieila constituirea Fondului de redre-sare va fi de circa 65 de miliardede euro, însã existã un risc majorde asumare a unei rãspunderi de

rambursare pentru o sumã mult maimare.

“Bugetul Uniunii trebuie sã garantezedatoriile acumulate pentru constituireaFondului de redresare, iar aceasta înse-

amnã cã existã rãspundere comunã pen-tru toate statele membre”, se aratã în re-zumatul analizei. În aceste condiþii,“dacã un stat membru nu poate sau nudoreºte sã-ºi asume obligaþiile de platã,atunci celelalte state vor avea o rãspun-dere comunã pentru plata datoriilor printransferuri cãtre bugetul Uniunii Europe-ne, iar pentru aceastã rãspundere nu maieste nevoie de un nou consimþãmânt”.

În opinia Curþii de Conturi a Germa-niei, un astfel de mecanism al rãspunde-rii comune “creeazã motivaþii greºite ºiconduce la slãbirea Uniunii Economiceºi Monetare”.

(continuare în pagina 16)

CazulnavelorCarmenSylvaºi Ileana

Vreau sã prezint în detaliu cazulnavelor Carmen Sylva ºi Ileana,beneficiare ale unui contract definanþare a reparaþiilor semnat în

2007 împreunã cu contractele de închi-riere în time charter a celor douã navecare sã asigure veniturile necesare pen-tru replata împrumutului.

Suma iniþialã alocatã reparaþiilor pen-tru cele douã nave a fost de 6.000.000dolari, împrumutul cu aceastã valoarefiind asigurat prin ipotecarea navei Car-men Sylva, în favoarea Voest-AlpineIntertrading AG, conform Acordului deîmprumut.

Nava Carmen Sylva a intrat în repa-ratii în luna iunie 2007, în Dana 106Portul Constanþa Sud – Agigea - ªantie-rul Naval Constanþa. De aici începe oîntreagã aventurã, astfel încât la solici-tarea SC CNM Petromin, AVAS a emisMandatul prin care a împuternicit repre-

zentantul sãu în AGA, sã aprobe „extin-derea garanþiei acordate de SC CNMPetromin SAConstanþa în raport de pro-punerea societãþii, de suplimentare acreditului necesar repunerii în funcþiunea navelor „Carmen Sylva” ex Kavo Ma-tapas ºi „Ileana” ex Kavo Maleas de la6.000.000 dolari, la suma necesarã pu-nerii în exploatare a navei CarmenSylva.”

Ulterior, prin Hotãrârea Consiliului deAdministraþie SC CNM Petromin SAdin25.03.2008 s-a aprobat „ extinderea su-mei împrumutate de CNM Petromin de

la 6 milioane dolari la 8 milioane dolari ºiextinderea valorii ipotecii asupra naveiCarmen Sylva de la 6 milioane dolari la13 milioane dolari.”

Numai cã, la numai douã zile dupã, onouã hotãrâre a Consiliului de Admini-sþratie al SC CNM Petromin SA Con-stanþa „ s-a aprobat suplimentarea credi-tului pentru finalizarea reparaþiilor lam/n Carmen Sylva cu 3 milioane dolari,sub rezerva aprobãrii în AGA, respectivpânã la concurenþa sumei de 11 milioanedolari”.

(continuare în pagina 14)

CÃLINRECHEA

Grupul Grampet analize-azã oportunitatea extin-derii pe cinci noi pieþeeuropene - Macedonia,Slovacia, Cehia, Belgia ºi

Olanda -, ne-a spus Gruia Stoica,preºedintele Grupului Grampet.Planurile companiei vin dupãce, la începutul acestui an, aceas-ta ºi-a extins activitatea divizieide transport feroviar de marfãîn a zecea þarã din regiune, oda-tã cu lansarea operaþiunilor Tra-in Hungary - Sucursala Ljublija-na, în Slovenia.Gruia Stoica ne-a vorbit, în-tr-un interviu, atât despre pro-iectele de investiþii ale Gru-pului pe care îl conduce, cât ºidespre strategia abordatã pen-tru depãºirea crizei sanitare.

Chinale cerebãncilorsã limitezecreditareal 24 de bãnci majore din þarã -îndemnate de PBOC sãmenþinã stabilã ºi rezonabilãcreºterea împrumuturilor pecare le acordã în 2021l Bãncile din China aucreditat societãþile cu un volumrecord de 3 trilioane de dolari,anul trecutl Autoritãþileavertizeazã în privinþa bulelorde pe piaþa imobiliarã ºifinanciarã

Banca centralã a Chinei le-a cerutmarilor creditori din þarã sã limi-teze creºterea împrumuturilor peparcursul acestui an, dupã un

avans important al creditãrii în primeledouã luni, care a alimentat riscul apaiþieiunei bule, potrivit unor surse citate deBloomberg.

Acestea spun cã, la o întâlnire cu Ban-ca Popularã a Chinei (PBOC - bancacentralã), care a avut loc în data de 22martie, bãncile au fost îndemnate ca în2021 sã menþinã noile împrumuturi petermen scurt la aproximativ acelaºi nivelcu cel de anul trecut. Unele bãnci strãineau fost, de asemenea, îndemnate sã re-stricþioneze împrumuturile suplimentarecãtre anumite sectoare ale economiei,dupã ce ºi-au extins semnificativbilanþurile în 2020, potrivit uneia dintresurse.

PBOC nu a comentat informaþia pu-blicatã de Bloomberg.

Însã, dupã ºedinþa din 22 martie, ban-ca centralã a Chinei a informat cã le-a ce-rut reprezentanþilor a 24 de bãnci majoredin þarã sã menþinã stabilã ºi rezonabilãcreºterea împrumuturilor pe care leacordã în 2021.

În 2020, bãncile din China au creditatsocietãþile cu un volum record de 19,6trilioane de yuani (3 trilioane de dolari),sumã din care aproximativ o cincime afost direcþionatã cãtre întreprinderilemici. Un volum similar de creditare,acordat anul acesta, ar duce soldul re-stant la aproximativ 192 de trilioane deyuani, însemnând o creºtere anualã deaproximativ 11%, cel mai lent ritm dinultimii 15 ani, potrivit sursei.

“Pe de o parte, va exista o încetinire acreºterii împrumuturilor ºi, pe de altãparte, încetinirea este destul de modera-tã”, afirmã Lu Ting, economist-ºef pen-tru China la Nomura Holdings Inc., caremenþioneazã cã dinamica este înconcordanþã cu poziþia PBOC.

Având în vedere þinerea în frâu apandemiei de coronavirus, în mare par-te, ºi revenenirea economiei, factoriide decizie chinezi au reînnoit o campa-nie de reducere a riscurilor, în specialîn sectoarele financiar ºi imobiliar,conform Bloomberg.

V.R.(continuare în pagina 16)

ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA (16)

Mircea Ursache

Suma iniþialã alocatã reparaþiilor pentru cele douã nave a fost de

6.000.000 dolari, împrumutul cu aceastã valoare fiind asigurat prin ipote-

carea navei Carmen Sylva, în favoarea Voest-Alpine Intertrading AG, con-

form Acordului de împrumut.