Post on 13-Feb-2016
description
POEZIISUVENIREȘIIMPRESII.MEDITAȚII.ELEGIITrecutul.
LamănăstireaDealului
Dedicatămărieisaleprinţuluinostru1
Precumosentinelă,pedealuldepărtat
Domneştemănăstirea;şizidu-icelînalt
Se-ntindeîmprejuru-i,pustiuşiînvechit,
Deiederabătrână,demuşchiacoperit2.
Acoloauodihna,locaşadânc,tăcut,
Eroicemai-naintemultzgomotaufăcut.
Uncapîiprezidează3şidacăs-o-ntâmpla,
Cuvreme,Românias-ardicefrunteasa,
P-aDâmboviţeivaleoştirides-orivi,
Ailuptelorcumplitepărtaşieivormaifi.
Euîncopilărieiubeamsămăopresc
Pedealulmănăstirii,şi-nvaleseprivesc
Măreţulturn,tristmartorl-alnostrutristapus,
Ş-acăruioriginăînveacuris-arăpus4;
Turnuldincare-odatăbărbaţiirenumiţi
Vedeauromânetaberipecâmpinemărginiţi.5
Înpreajma-iecetatea!aieilocuitori
Ruina-iazicufalăarătlacălători,
Precumatâţinevrednici,trăindînmoliciuni,
Selaudcumarifaptefăcutedestrăbuni.
Darpentruceoraşulatâtdestrălucit
Acumîntreoraşeecelmaiumilit?
Cevoiepreaînaltă,celegeporunci
Cădereadeopotrivăcuînălţare-afi?
Eofatalăsoartă?saupeacestpământ
Lăsăurmelesaleblestemulunuisfânt6?
Dacăînsăoţară,unneamarfidator,
Cândaugreşitdespoţii,nelegiuirealor
Aoplăti,atunceaoraşulosândit
Şinumele-idinlumedemultarfipierit.
Căcimiideglasuristinsede-altiranieifier,
Înstrigăridureroases-auînălţatlacer;
Căciploiceîntorentedeveacuris-auvărsat
Sângeledupăpietreîncănul-auspălat.
Oricumvafi,mi-escumpăcetateace-adomnit;
Oiubesc,căcietristăşicăciasuferit:
Şiprecumanticarul,lapatima-isupus,
Culegevechea-aramăcenumaiarecurs,
Aşaînamearâvnă,peloculpărintesc,
Fiualastorruine,ţărânalorslăvesc.
Încămi-aducamintedegroazacesimţeam.
Cândlaapusulzileischeletullorpriveam.
“P-aici,ziceaubătrânii,oboltaarătând,
Intrătânăradoamnă,frumoasăşifugind
Deceteletartare,cândele-acestpalat,
Lipsindoştireanoastră,întreacătauprădat.7
Peştera,cese-ntindedepartesubpământ,
Prindrumurirătăciteînlocnecunoscut
Işiarerăsuflarea:însânuleigăseşti
Averinenumărate,comoriledomneşti;
Înpreajmă-leardfocuri,căcielesepăzesc
Deiesme,taurinegri,ceiadullocuiesc;
Şicândvrunomaproapeamerge-acutezat,
Ellaluminazileinus-amaiarătat.”
Astfelziceau,şivremeaunpasamaifăcut,
Şichiaraceleiesmeazilulş-aupierdut!
Totetăcutşijalnic:însăaşacumeşti
Singurăporţipovaramăririiromâneşti,
Târgoviştecăzută!poetulîntristat
Colorevariateînsânu-ţiaaflat,
Războiniculmodeluri;şi,dac-amasculta
Ceeaceînfavoru-ţireclamăslavata,
Avitejilorumbrăd-amştisăocinstim,
Vrednicidelibertatenoiamputeasăfim.
Amafladeladânşiicejertfetrebuiesc,
Princâtăenergienaţiisemântuiesc.
A!facăprovedinţaca-naltulsentiment,
Ce-nchinăvitejieimăreţulmonument,
Ce-alegepe-nălţimealnemuririiloc,
Săfienouăcârmă,coloanaceadefoc,
Coloanaceodatădinţaradeexil
PecaleamântuiriiduceapeIstrail!
UmbraluiMircea.
LaCozia
Aleturnurilorumbrepesteundestauculcate,
Cătreţărmuldimpotrivăseîntind,seprelungesc,
Ş-alevalurilormândregeneraţiispumegate
Zidulvechialmănăstiriiîncadenţăîlizbesc.
Dintr-opeşteră,dinrâpă,noapteaiese,mă-mpresoară,
Depemuchedepestâncă,chipurinegresecobor;
Muşchiulziduluisemişcă…printreiarbăsestrecoară
Osuflare,caretrececaprinvineunfior.
Esteceasulnălucirii:unmormântsedezveleşte,
fantomă-ncoronatădineliese…ozăresc…
Iese…vinecătreţărmuri…stă…înpreajmaeipriveşte…
Râulînapoisetrage…munţiivârfulîşiclătesc.8
Ascultaţi!…mareafantomăfacesemn…dăoporuncă…
Oştiri,taberifărănumărîmprejuru-iînviez…
Glasuleise-ntinde,creşte,repetatdinstâncă-nstâncă,
Transilvania-laude,unguriiseînarmez.
Oltule,care-aifostmartorvitejiilortrecute,
Şiputernicilegioanepe-atamargine-aiprivit,
Virtuţimari,faptecumpliteîţisuntţiecunoscute,
Cineoar’poatesăfieomulcarete-a-ngrozit?
Esteel,cumîlaratăsabialuişiarmura9
Cavalerdeaicredinţei,saualTibruluistăpân,
Traian,cinsteaRomeiceseluptăcunatura10,
UriaşealDaciei,saueMirceacelBătrân?
Mircea!îmirăspundedealul;Mircea!Oltulrepetează.
Acestsunet,acestnumevalurileîlprimesc,
Unulaltuiaîlspune;Dunărease-nştiinţează,
Şi-aleeispumateundecătremareîlpornesc.
Sărutare,umbrăveche!primeşteînchinăciune
DelafiiiRomânieicaretuoaicinstit:
Noivenimmirareanoastrălamormântu-ţiadepune;
Veacurilece-nghitneamurialtăunumel-auhrănit.
Râvna-ţifuneobosită,îndelung-atasilinţă:
Pânăl-adâncibătrâneţeperomâniîmbărbătaşi;
Insă,vai!n-aiertatsoartasă-ncununiatadorinţă,
Şi-altăunumemoştenirelibertăţiisăîllaşi.11
Darcuslabele-ţimijloacefaptele-ţisuntdemirare:
Pricina,nurezultatul,laudeţi-acâştigat:
Intreprinderea-ţifudreaptă,afostnobilăşimare,
Deaceeaaltăunumevafiscumpşinepătat.
Înacellocaşdepiatră,drumceducelavecie,
Undetutegândeştipoatelanorodulce-aiiubit,
CâtăaisimţitplăcerecândaluiMlhaisoţie12
Avenitsă-ţipovesteascăfaptecel-austrălucit!
Noicitimluptelevoastre,cumprivimvecheaarmură
Ceunuriaşodatăînrăzboaieapurtat;
Greutateaeine-apasă,treceslaba-nemăsură,
Ne-ndoimdac-aşaoameniîntruadevăraustat13.
Autrecutvremile-acelea,vremidefaptestrălucite,
Insătristeşiamare;legi,năravurise-ndulcesc:
Prinştiinţeşiprinartenaţiileînfrăţite.
Îngândireşiînpacedrumulslaveiîlgăsesc.
Căcirăzboiulebicigroaznic,caremoarteaîliubeşte.
Şiailuisângeraţidafini14naţiileîiplătesc;
Eaceruluiurgie,estefoccaretopeşte
Crângurileînflorite,şipădurile15ce-lhrănesc.
Daranopţiineagrămantăpestedealuriselăţeşte,
Laapusseadunnorii,seîntindcaunveşmânt;
Pesteundeşi-ntărieîntunericuldomneşte;
Totegroazăşităcere…umbraintrăînmormânt.
Lumeaeînaşteptare…turnurilecele-nalte
Cafantomedemariveacuripeeroiilorjelesc;
Şi-alevalurilormândregeneraţiispumegate,
Zidulvechialmănăstiriiîncadenţăîlizbesc.
Răsăritullunii.LaTismana
Decâtînfrumoasanoaptecândplăpânda-ilinărază
Aiubiteimelefruntecuviiumbrecolora,
Opriveliştec-aceeaochii-min-aupututsăvază,
Lun-aşaîncântătoaren-amavutaadmira.
Şiîntâi,caosteluţă,cafăcliedepărtată,
Cedrumeţuloaprindeînpustiurirătăcind,
Înabrazilordesime,înpădurea-ntunecată,
Printrefrunzeclătinate,16amzărit-olicurind
Apoitainicele-irazedândpiezişpeozidire,
Cepemucheseridică,locaştrist,nelocuit,
Mângâieaeiruinăcuopalidăzâmbire,
Caunviscesestrecoarăîntr-unsufletpustiit.
Apoiglobrubinos,nopţiidândmişcareşiviaţă,
Se-nălţăşi,dimprejuru-ideseumbredepărtând,
Pe-alestejarilorvârfuri,piramidedeverdeaţă,
Seopri;apoiprivirea-ipestelumearuncând,
Luminăadânciprăpăstii,mănăstireaînvechită,
Feudalăcetăţuie,cedeturnuriocolită,
Cedelunăcoloratăşiprivitădedeparte
Păreaunuldinaceleosianice17palate
Undegeniuri,fantomecuurgieseizbesc:
Şipustiulfărămargini,şicărarearătăcită,
Stânca,peşteraadâncă,învechimelocuită
Dealmunteluisfântpustniccesărmaniiîliubesc.18
Eraudulciaceleceasurideextazşidegândire:
Şoaptele,adâncimurmure19ceiauviaţaînpustii,
Amormintelortăcerecedomneaînmănăstire,
Locdezgomotaltădată,depoliticivijelii.
Noaptea,totulasteiscenecolosalădemărire,
Douănobileinstinctecuputeredeştepta;
Unu,-aceruluicredinţă,altu,-apatrieiiubire,
Ceodată-nastelocuripestrămoşiîiinsufla.
Munţiinoştri-aufostadeseascumpazildelibertate,
Şidinvârfullorromânii,torentiute,furios,
S-aruncau;mulţimibarbarepentrupradăadunate,
Leisosind,eralafugăcauncerbrănit,fricos.
Cutrufiecraiulungurcătreţară-naintează20
Suntplinimunţiideoştire,sunăzaleledefier;
Pinteniilucesc;lalunăsăbiilescânteiază;
Basarabîncheiapaceacumvrăjmaşiiluiocer21.
Darromâniinuvorpacea,nuvortristaumilinţă
Ceasupra-leaduceunnecinstitortractat:
Uralorenempăcată;înalorcrudădorinţă
Cuprindmunţii,închiddrumulunguruluispăimântat.
Astfeleatunciomorul,câtostaşulîncetează
Obosit,şirigasingurcupuţiniscapăfugind;
Strălucitele-iveşmintelearuncăeldegroază,
Plângeşiînasaţarăseîntoarceblestemând.
Niciodatăastălunăceînoatăîntărie,
Cafanal22purtatdevaluripeamărilorcâmpie,
Maimultnumărdecadavredeatuncin-aluminat,
Niciodatămândruvulturce-nvăzduhsecumpăneşte,
Aceldomnalatmosfereiceunveacîntregtrăieşte,
Deopradă-aşabogatăîncănus-a-ndestulat.
Segăsescş-acumperâpebucăţidearmurizdrobite;
Amvăzutîntinsepintenideruginăputreziţi,
Şipe-alrăzboiuluimuntemonstruoaselemorminte
Undeşefiiungurimiizaccutoţiigrămădiţi.
Darromânii,fiiaicelorce-nvechimeseluptară,
Cusudoriadăppământul,câştighranaîndureri;
Suntplugari;şialtenume,oameninoiseînălţară,
Oameninensemnaţişimândridevechimealordeieri.
Străiniprinţicene-apăsarăaudatlordreptmângâiere
Averi,cinsti,careodatăse-mpărţeaudreptrăsplătiri,
Monopolfacazidedrepturi;înalorscurtăvedere
Propăşiriineînvinsepuneidese-mpotriviri.
Nue-aşalegeanaturii,nue-aşaaţăriilege;
Catotcenuelalocu-ivacădeatrufialor:
Alsudorilorstrăinerodeinu-lvormaiculege;
Vafimaretotromânul,ţăriiluifolositor.
Cugetăriadâncascunse,ideidrepteşiînalte,
Ceîninimile-aleseuralorleapăsa,
Vorvedealuminazilei;şiînformădemarifapte,
Subprivireaprovedinţei,lumiisevorarăta.
Mormintele.LaDragaşani23
Cândvizitamodatălocaşurilesfinte,
Măreţesuveniredinvremice-auîncetat,
Eumăopriipevaleabogatăînmorminte,
UndeatâţirăzboiniciaiGrecieislăvite
Strigarealibertăţiiîntâiauînălţat.
Ziuademulttrecuse:naturaobosită…
Seodihnea:nicizgomot,nicicelmaiuşorvânt;
Nimicviu:eramsingurînlumeaadormită,
Şisteleledeasuprapeluncapărăsită
Luceaucaniştecandeliaprinsepe-unmormânt.
Dinvreme-nvremenumai,dedincolodedealuri
Păreac-auzunsunet,unvuietdepărtat,
Caglasuluneiapece-neacă-aleeimaluri,
Saucaalemulţimiiîntărâtatevaluri,
Cânddinrobiescapăunneamîmpovărat.
Şiochii-mis-aţintirăpesemnulmântuinţei
Cesingurseînalţăînloculdesuspin,
Protectoraldurerii,nădejde-asuferinţei,
Labarum24vechialluptei,simbolalbiruinţei,
Princare-a-nvinsbarbariicreştinulConstantin.
Şimăgândeaml-aceiaceumbra-iînveleşte,
LaGreciamodernăceeiausprijinit;
Căcijertfapentrunaţiilacersepriimeşte,
Căcisângeledemartirieplantăcerodeşte
Curând,târziu,odată,darînsă25nelipsit.
Precumceidintâipreoţicecruceaopurtară.
Dinpeşteri,dinpustiuri,săraci,dispreţuiţi,
Încirc,amfiteatruri,putereaînfruntară,
Pepurpuraromânăcredinţaaşezară,
Şi-nvinserăpeidoliînCapitolslăviţi,
Aşasângele-acelorce-aiceasejertfiră
Născupe-ailibertăţiivestiţirăzbunători;
ParnasulşiOlimpulcufalăsepriviră
Cândflotelebarbare26zdrobitelezăriră,
Şiflacăradinelesuindu-selanori.
Suntvrednicidevechimeadinveacurifabuloase,
Suntmaricumfurobiasublimpedele-icer,
ŞiluptaşiizbândaaGrecieifrumoase,
IarBoţari,Miauli27,colosurifioroase,
Separcademizeii28eroiailuiOmer.
A!dac-ataviaţădelumeadmirată,
Cândnaţieigemândeveniseşiajutor,
Deaspreleursitenuarfifostcurmată,
De-aifivăzuttuziuaînceruriînsemnată,
Arold29aldeznădejdiisălbaticcălător,
Onouăepopee,poemăstrălucită,
CreştinăIliadăpământu-arfi-ncântat.
Catrâmbiţa-nvieriidesufletpresimţită,
Aveacurilorstinsecenuşă-arfimişcat.
Pământulţăriinoastreeaziadăpostire
L-agrecilorţărână;iaragonialor
Cujaleavăzut-oaOltuluioştire30,
Şisemnedefrăţie,dovadădeiubire
Le-adateaîndestulăînziuadeomor.
Căcinugândiţi,oumbredelumedepărtate,
Căloculmorţiivoastreeluptelorstrăin;
Oştirilecreştinedecruceinsuflate,
Adeseasevăzurăaiciîmpreunate
SubUniadromânul,subMateiaşCorvin.
Şicâturarobiei,apatrieiiubire
Înlimbideosebitesevornumivirtuţi,
Câtvornumăragreciiîntrevestitezile
ZiuacândLeonidacăzulaTermopile,
ŞicâtvapurtaOltuldiadema-idemunți,
Voivețitrăi;căcivouăGreciaedatoare,
Căcivoiaţidatsemnalullalibertateasa;
Şi-nvremidesuferinţă,învremideapăsare,
Nădejdeşicredinţă,virtuţimântuitoare,
Avoastrăpomenireadesvadeştepta.
OimpresieDedicatăoştiriiromâne22aprilie184631
PuţinieraulanumărostaşiiRomâniei,
Darcândalelorcetepeluciulcâmpiei
Semeţînaintarăcupasrăsunător,
Dinsuliţe,dincoifuri,dinarmelealbite,
Cândsoareleînunde,înrazeaurite,
Luminaîşirăsfrângepesteagultricolor,
Cândcaii,repezi,ageri,cucoamerăsfirate,
Cunărileaprinse,cugurilespumate,
Muşcânddeneastâmpărzăbalace-iţinea,
Izbindsubeipământulşirăsuflândomorul,
Lasunetedeluptăpecâmpîşiluauzborul,
Cavulturiceînaeropradăarvedea,
Şicândauziiglasularmateitunătoare,
Şicândvăzuisilitra32defulgerpurtătoare
Câmpia,atmosferadefumîntunecând,
Iarprintrefum,princeaţă,egretele33-albicioase
Mişcându-sedeparte,caumbrefioroase
Ceiesdinîntunericocrimă-ameninţând,
Electricăschânteiesimţii…şibucuria,
Dininimăpechipu-misuităcamânia,
Pefruntea-miseaprinse,înochi-mistrăluci;
Subpasurilemelesimţiiarzândpământul,
Şivecheastrălucire,cuzgomotul,cuvântul,
Iluziei-mibogatecufalăseivi.
A!undeeacumaputernicamărire
Dinvremeacândaţăriieroicăoştire
ÎnlupteuriaşeBuzeştiicomanda,
CândvulturulDacieicufruntea-ncoronată,
Şiduhulrăzbunăriicumanta-isângerată
Dasemnulbiruinţeişicaleane-arăta?
Călugăreniiîncăpăstreazăpomenirea
Vitejilorce-nvalea-iaflarănemurirea,
Alfaptelordecinstepreţveşnicmeritat;
Iarprafulceacolodevânturiviscoloase
Înaerseridicăepulbereşioase,
Cetabereduşmaneîntreacătaulăsat.
Spuncăînurmaluptei,înAsiabogată,
Dacămahometaniivedeaucâteodată
Unarmăsarce-npreajmă-icătaelsforăind,
Cuprinşide-adâncăspaimăziceaucu-nfiorare,
Căelavăzutumbraaceaîngrozitoare
AluiMihaiViteazulasupră-levenind.
Aşaerauodatăromânii,darunirea
Celehrăneacurajul,cele-nsuflamărirea,
Cuvecheasimplitatedininimialipsit34
Apatrieiiubire,obiectdeironie,
Înveciestepebuzaaceluicareştie
Cunumele-isătragă35norodulamăgit.
Aşaînproastecăpişti36caretreceaudesfinte,
Alidolilorpreotcumagicecuvinte
Mulţimiiadunateoracole-mpărţea:
Oracoleviclenedeinteresdictate,
Deînţeleslipsite,depatimiexplicate,
Şi-ncareneştiinţaneînceatatcredea.
Dartotseaflauîncăvirtuţi,şiviitorul
Îneleseîncrede,aşteaptăajutorul
Ceîladuclanaţiibărbaţimântuitori:
Însuşidomnulnaturiizisesealtădată
Căpentr-undrepteliartăGomoravinovată:
Dreptateaşivirtuteaîncerurisuntsurori.
Iarvoi,războinicitineri,dragebatalioane,
Fiicealeacelorvestitelegioane,
Careîntrenoroadeunnumene-aulăsat,
Voi,căroracestnumeedatelînpăstrare,
Cucinsteveţirăspundel-apatrieichemare,
Căcivechiulnostrusângenupoatefischimbat.
Anul1840
Săstăpânimdurereacarepeomsupune;
Săaşteptămînpacealsoarteiajutor;
Căcicineştieoare,şicineîmivaspune
Ce-osăaducăziuaşianulviitor?
Mâine,poimâine,poate,soarelefericirii
Sevaarătaveselpeorizontsenin;
Bineleadesvinepeurmelemâhnirii,
Şiozâmbiredulcedupă-unamarsuspin.
Aşazicetotomulce-nviitortrăieşte,
Aşaziceaodatăcopilăriamea;
Şiunanvine,trece,ş-altanîlmoşteneşte;
Şicenădejdidăunul,acelălaltleia.
Puţine-aşvrea,iubite,dinzilele-mipierdute,
Zilece-nveşnicieşi-iaurepedelezbor;
Puţinesuveniredineleamplăcute:
Afostnumai-ndurerevarietatealor!
Darpetine,antânăr,tevăzcumulţumire!
Petinetedoreştetotneamulomenesc!
Şieusuntmicăpartedintristaomenire,
Şieuatasosireculumeaoslăvesc!
Cândsenăscucopilulces-aşteptasăvie,
Casăridiceiarăşipeomulcelcăzut,
Unbătrânîlluăînbraţe,strigândcubucurie:
“Sloboade-mă,stăpâne,fiindcăl-amvăzut.”
Astfeldrepţiiarzice,dearvedea-mplinite
Câteîntr-altăunumenesuntfăgăduite.
O,anprezisatâta,măreţreformator!
Începi,prefă,răstoarnăşiîmbunătăţează,
Aratăsemnacelorcenuvoiescsăcrează;
Adufărăzăbavăoturmăş-unpăstor.
Alumiitemeliesemişcă,seclăteşte,
Vechile-iinstituţiiseşterg,s-auruginit;
Unduhfierbeînlume,şiomulcegândeşte
Aleargăcătretine,căcivremeaasosit!
Iciumbredenoroadeleveziocârmuite
Deumbraunorpravilicălcate,siluite
Dealtemaimiciumbre,neînsemnaţipitici.
Oricaresentimenteînalte,generoase,
Neparcaniştebasnedepovestit,frumoase,
Şitotentuziasmulizvordeideimici.
Politicaadâncăstăînfanfaronadă,
Şiştiinţavieţiiînegoismcumplit;
De-aomuluimărirenimicnudădovadă,
Şinumaidespotismulebineîntărit.
Annou!Aşteptminunea-ţicaocereascălege;
Dacăînsăpăstorulcetunil-aialege
Vafitotcapăstoriidecare-avemdestui,
Atunci…lasăînstarea-ibătrânatiranie,
Ladaruriletaleeunusimtbucurie,
De-mbunătăţirirelecâtvreisuntemsătui.
Cebinevaaduceoastfeldeschimbare?
Şicemairăuarfaceostea,uncometmare,
Caresăarzăglobulş-ailuilocuitori?
Cepasăbieteiturme,învecinenorocită,
Săştiedecemânăvafimăcelărită
Şidacăareunulsaumulţiapăsători?
Eunuîţicerînparte37nimicapentrumine:
Soarta-micuamulţimiiaşvreasăounesc:
Dacănumaiasupra-minupoţis-aducivreunbine,
Eurâzde-ameadurereşiodispreţuiesc.
Dupăsuferirimulteinimase-mpietreşte;
Lanţulce-nvecine-apasăuitămcâtedegreu;
Răulsefacefire,simţireaamorţeşte
Şitrăiescîndurereca-nelementulmeu.
Înparte—îninterespropriu.
Daraşvreasăvăzziuapământuluivestită,
Sărăsufluunaermaislobod,maicurat,
Săpierzideeatristă,deveacuriîntărită,
Călumeamoştenire-ntâmplărilor38s-adat!
Atuncidac-ameafruntegalbenă,obosită,
Dacăameaprivires-o-ntoarcespremormânt,
Dac-avieţii-mitristefăclieosândită
S-o-ntuneca,s-arstingede-alpatimilorvânt,
Pearipilemorţiiceleimântuitoare,
Voipărăsilocaşulunde-amnădăjduit;
Voilăsafericireaaceluiace-oare,
Şiameapomenireacelorce-amiubit.
UcigaşulfaravoieOtemniţă-adâncăîmielocuinţa:39
Prindese,prinnegrezăbreledefier
Orazăpierdutăîmispunefiinţa
Ceresculuisoare,seninuluicer.
Şifrigulmă-ngheaţă;eumedpământul;
Deziduri,delanţurieusuntocolit:
Aicisuferinţaaşteaptămormântul,
Căcilegilelumiiaşaauvoit.
Aduscaocrudă,sălbaticăfiară,
L-atemniţeipoartănădejdea-amlăsat,
Şisimtchinuireatâtmaiamară,
Cucâtameasoartăeun-ammeritat.
Onoaptefatală!onoaptecumplită!
Pepatu-midetrudădormeamobosit:
Eradespreziuă:soţia-miiubită
Şedealângămine…unvis,viscumplit!
Văzui:înbătrânepăduridepărtate
Păreacămăaflu;eramcălător;
Darcaleapierdusem;peramuriuscate
Cântacucuveauacuglascobitor.
Copaciiînpreajmă-mipăreacă-nviază:
Dintoatătulpinaungeamătieşea:
Flămândă,cumplită,vedeamcă-miurmează
Oceatăturbatădelupi,ceurla.
Şieufugeamiute,fugeamcugrăbire,
Darloculsubminedesânge-nchegat
Silinţe-mizadarnicipunea-mpotrivire;
De-orecesudoareeraminundat.
Suflaunvântiute,şiluna-ngrozită
Înspaţiuriveşnicitreceaalergând,
Custinsele-iraze,cufaţa-ipălită
Îtinsepustiuriabialuminând.
Apoideodatăînnoriseascunse,
Şilipsaeidetecumplitulsemnal:
Înspasmanespusăce-atuncimăpătrunse,
Văzuitrecândmoarteapepalidu-ical.
Scheletde-altălume,cuformecumplite,
Rânjind,cătreminepriveaneclintit:
Înmâna-iuscată,înunghiascuţite
Ţineaofemeie…dincapu-izdrobit,
Muşcacâteodată,muşcacuturbare,
Şicreieri,şioasedingura-icădea:
Uimitrămăsesem:laoricemişcare
Păreacăearupedininimamea.
Darceatadefiareovăz…măsoseşte…
Fierbintea-isuflareacumosimţii…
Măplec,cat,şimâna-migreapiatră-ntâlneşte,
Curajdesnădejdeaîmidă,şi…izbii…
Unţipăts-aude…eusarînpicioare,
Dinsomnu-midegroazăatuncideşteptat.
Soţia-milipsităde-avieţiisuflare
Zăcea…capu-itânărerasfărâmat!
De-atuncizilemulteşinopţiosândite
Pefruntea-mitrecură!euniciamsimţit
Alorosebire;vedeniicumplite
Şippătu-acelaînvecim-a-nsoțit.
Răsunăelseara,l-auzdimineața,
Precumînminutulprincrimă-nsemnat;
Şieutrăiescîncă!trăiesc,căciviața,
Amarăpedeapsă,îndarmis-adat.
Aiciaşteptvremeaşiziuadorită
Săvăzdacădreptulcerescîmpărat
Priveştelafapta-mi,ceestecumplită
Saunumailacuget,ceestecurat.
Prieteşugulşiamorul
Emiliei
Zicic-aivreaprieteneşte
Săiubeşti,săfiiiubită;
Zicic-amorulte-ngrozeşte,
Căepatimăcumplită;
Zicicăestetrecătoare
Flacăra-iceaarzătoare!
Şicenuetrecător?
Dupăvaraceabogată
Vineiarna-ntărâtată,
Batevântîngrozitor.
Trandafiruldingrădină,
Înfloritdedimineață,
Zaceveştedpetulpină,
Dupăziuadeviaţă.
Darcăciiarnaşidurerea
Suntcondiţiavieţii,
Trebuiesălasplăcerea,
Bunuriletinereţii?
Căcizâmbirea-ţigraţioasă
Vremeaosăţi-orăpească,
Trebuie,câteştifrumoasă,
Nimenisănuteiubească?
Aşacummiroşiofloare,
Caretrece,caremoare,
Caremâinen-ogăseşti?
Primăvara,-aeizâmbire,
Dece-nvie-atasimţire,
Iarnanuţi-o-nchipuieşti?
O,ascultă-mă,dorită,
Scumpă,dragăEmilie!
Ozibună,fericită,
Eopartedinvecie.
Vezi,plăcerileuşoare,
Împrejurultăuunite,
Dănţuiescfără-ncetare,
Deamorpovăţuite:
Te-mpresorcumulţumire,
Fiecareţise-nchină,
Şiamorulcumâhnire
Tepriveşteşisuspină.
Dă-le,dă-leascultare;
Pentrutineadunate,
Subcoloredemirare,
Vorştilumeasă-ţiarate.
Pânăn-ajungitimpulrece,
Bucură-tedenatură:
Apoicândvremeavatrece
Peste-ainimiicăldură,
Cânddinhoraîncântată,
Ceviaţatacuprinde,
Cuofaţăîntristată,
Graţiiles-ardesprinde
Cândodatăşi-orlua40zborul
Tinereţe,bucurie,
De-ipoftiatunciamorul,
L-omnumionebunie:
Îţivoifiprieten,frate,
Îţivoifioriceîţiplace,
Şidelumeşidetoate
Împreunăne-omdesface.
Candela
Tăcereaeadâncăşinoaptea-ntunecoasă;
Noriiascundvedereaînaltelortării,
Ş-astelelordeaurmulţimeluminoasă
Cesmălţuiauseninulcereştilorcâmpii.
Numaireligioasaacandeleilumină
Aprinsădecredinţă,şilimpedeşilină,
Luceşteînainteaicoaneiceslăvesc.
Emblemă-abunătăţii,mângâitoarerază,
Eaparcăpriimeşteşiparcă-nfăţişează,
Rugăciunilenoastrestăpânuluiobştesc!
Înminutele-aceleacândsufletulgândeşte,
Cândomulsecoboarăînconştiinţalui,
Cauneiinimicarecunoicompătimeşte
Frăţeşteieiluminedurereameasupui.
Câtechinuriascunse,câtelacrimivărsate
Auavut-odemartor,şii-amîncredinţat!
Câtedorinţismeriteşineînfiinţate
Amtăinuitdelumeşieiamarătat!
Dumnezeucedefaţăpecrucesearată,
Elcare-anedreptăţiiepildăde-ngrozit,
Imispunecă-nainte-isevavedeaodată
Celcenedreptăţeştecucelnedreptăţit.
Atuncicreştinu-acela,cufrunteaînţărână,
Darcuotrava-nbuze,şicufierulînmână,
Umilitcasă-nşaleşiblânducigător,
Tronuldumnezeiriicumvaputeasă-lvază,
Cândlaunsemnputernicsevorclăticugroază
Cerurile-aşezatepepolurilelor?
Daradâncăodihnăînlumeîncetează:
Religiosulclopotseleagănăînvânt
Chemândpecredincioşiicesomnu-mpovărează,
Dinalelorlocaşuriînlocaşulcelsfânt.
Întunecimeanopţiicareîncădomneşte,
Caunomcecuviaţasemailuptămurind,
Se-mprăştiecu-ncetul,treptatserisipeşte
Şi-numbradimineţiisepierde-ngălbenind.
Sedesfăşorînochi-miminunilezidirii;
Credinţasedeşteaptăînomulrătăcit;
Şi-nalţăaeirugăcuimnulmulţumirii,
Lacelcedupănoapteşizine-adăruit.
Iartu,candelăsfântă,acăreiavedere
Îmiaduceaminteatâteanăluciri,
Îmiveifitotdeaunarazădemângâiere,
Veiştideopotrivăşifapteşigândiri.
Voialergalatineîndurerişinecazuri,
Deoamenişidesoartăcândvoifiapăsat:
Astfelcorăbierul,cândmareae-ntalazuri,
Aleargălalimanulce-adeseal-ascăpat.
FrumuseţeaD-ei**
Adeseapecâmpie
Auzoarmonie,
Uncemelodios:
Unglascaresepare
Ascunsîndepărtare,
Unimnmisterios.
Deundeoarevine?
Dinsferelesenine?
Dinzefiriicezbor?
Diniarbaceşopteşte?
Dinplantacetrăieşte?
Dinfloare?dinizvor?
Dinniciunaînparte,
Dinmulte-mpreunate,
Dintoatee-ntocmit;
Eglasalsuferinţei,
Allumiiş-alfiinţei
Suspinnemărginit.
Aşaefrumuseţea:
Dulceaţa,tinereţea,
Blândeţea,eleganţa,o-ncing,oîncunun:
Chipu-iecrin,profiră,
Inimaeioliră,
Cuvinteleeişoapte,ce-ninimărăsun.
Şiflacăraprivirii
Şigraţiazâmbirii
Înochiieisejoacă,pebuze-ilocuiesc.
Dinpreajmă-ieagoneşte
Durereacemunceşte,
Icoană-afericirii,iluziio-nsoţesc.
Undar,cenumen-areÎnlimbămuritoare,
Mişcările-iinsuflă,înumbletu-iîlvezi;
Şitoate,înunire,
Câştigaceanumire,
Ceraremeritată,cetuomeritezi.
Suferinţa
Imiplaceanaturiisălbaticămânie,
Şinegură,şiviscol,şicerîntărâtat,
Şitotceedegroază,ceeînarmonie
Cufoculcareardeînpieptu-misfâşiat.
Laumbră,-nîntuneric,gândirea-misearată,
Catigrulînpustiuri,ojertfăaşteptând,
Şipradaîiegata…Defulgerluminată,
Cavaleachinuiriisevedesângerând.
Încerceacumsoartasă-micreascăsuferirea;
Adaogechiariadulşerpi,furiicemuncesc;
Durereameaemutăcadeznădăjduirea,
Eneagrăcaşiziuacândnuteîntâlnesc.
Căciastfeleacumaviaţa-miosândită,
Olungăagonieîncaretudomneşti;
Laglasu-ţi,laprivirea-ţisimtinima-miizbită,
Luptându-se-nconvulsiicumnu-ţiînchipuieşti.
Şiochiimeiînlacrimiînoatăîntăcere,
Şiprizmuiescadeseapeceicenumaisânt;
Zadarnicădorinţăcândsufletulnupiere!
Nuosă-mitulburioareşipaceadinmormânt?
N-osăse-ntoarcăumbra-mi,cumplită,fioroasă,
Pepasuriletaleoriundelocuieşti?
Elume,evecieatâtadefrumoasă,
Încâtsăuitpământulcetuîmpodobeşti?
Sămordarlapicioare-ţi;sămordardeplăcere
Înceasulceldinurmăs-auzcăm-aiiubit,
Săstrângdragatamână,săsimtatadurere
Vărsându-seasupra-micabalsamfericit.
Şisufletu-miatunceapebuzele-ţisăzboare,
Săiaunlung,undulce,unveşnicsărutat;
Dinbraţele-ţi,dinsânu-ţisătreacăelînsoare
Săducălavecieplăcereace-agustat.
Nu,atamoarte…
Nu,atamoartenu-mifoloseşte;
Nuastăjertfăeun-amdorit;
Dă-minumaipaceacare-milipseşte,
Paceaadâncăcemi-airăpit.
Ia-misuferinţeaspre,turbate,
Deadâncichinuriveşnicizvor,
Zileamare,nopţitulburate,
Plinedetine,de-almeuamor.
Înzadarochii-ţiarătiubirea
Ceeştidepartede-aosimţi;
Înzadarchipu-ţipoartămâhnirea,
Umbradurerii,cem-amăgi.
Subastămascăvăzbucurie,
Văzmulţumirea-ţisăpătimesc,
Şiorice-aizice,veica-nvecie
Ceasdeodihnăsănugăsesc.
Cunoscpreabineameagreşeală,
Darcunoştinţanum-a-ndreptat,
Căciameasoartă,tristă,fatală,
Zâmbiriitalepradăm-adat.
Astfelîncrânguriopăsărică
Aude-aproapeunciripit,
Zboarăîndată,şifărăfrică
Lângăcolibăeas-aoprit.
Priveşte,-ascultă,darfărăveste
Tainicacursăceis-a-ntins
Se-nchide…roabăeasegăseşte;
Unglass-audezicând“teamprins”.
Şivânătorulceimitează
Pefrunzuliţăunglasstrăin,
Devicleşugu-iseîngâmfează,
Debucurieelesteplin.
O!câtelupte,câtesuspine,
Tăcutanoapten-aascultat;
Câtepustiuridegroazăpline
Ameadureren-avizitat!
M-avăzutşoimulpe-naltastâncă,
Acăreivârfuris-ascundînnori,
Şialluiţipătînvalea-adâncă
S-a-ntinsdeparteplindefiori.
Darnicipustiul,nicidepărtarea,
Gândiricumpliten-aubiruit:
Molizii,brazii,ceportrăcoarea,
Eisuferinţa-min-aurăcorit.
Teiubescastăzicamai-nainte,
Caînminutulcelîncântat,
Cândeudepieptu-ţitânăr,fierbinte,
Tremurând,fruntea-miamrezemat.
Minutu-acela-nvecimămunceşte,
Caosentinţăe-nminteamea;
Deatingfruntea-mi,simtcăzvâcneşte,
Foculdinsânu-ţiardeînea.
Fierulcelroşu,care-l41apasă
Mânacruzimiipe-unosândit,
Maiadânciurmenicielnulasă,
Decâtminutulaceldorit.
Ameadureretrecutnuare;
Eanicivacrește,nicivascădea;
Șifericita,dulceuitare
Cecrezicăcearcăinimamea
Ec-aceatristă,vietăcere,
Caredomneștedupărăzboi
Pe-uncâmpdegroazășidedurere,
Demorţi,dechinurișidenevoi:
Undeuntatăpeunfiuplânge,
Undenădejdeatoată-a-ncetat,
Undese-nalţăunfumdesânge,
Cablestemjalnicșinecurmat.
Maimultd-atâtanupoţiaface:
Astaesoartacemi-aigătit,
Singurulbine,singura-mipace,
Dupăamorulce-amsuferit.
Unceasedecîndanultrecu
Unceasedecândanultrecu…Mi-aducaminte
Cucenădejdizâmbinde,cedulcea-nceput:
Ceviesalutaredininimăfierbinte
L-apriimit!ceseară!Deanu-atuncitrecut
Ziceam:“S-adusș-acestac-opartedinviaţă,
Darziualuidinurmăcudragopomenesc;
Frumosapusvesteştefrumoasădimineaţă,
Şianulceîncepetotastfelîldoresc.”
Aşa-ldoream!înlungă,înoarbă-ncredinţare
Eunuvedeamcăsoartazâmbeştecuamar,
Căvremiişidureriigăteşterăzbunare,
L-avechilelordrepturiuitateînzadar.
Schimbatnimicnupare:aleselefiinţe,
Prietenide-altădată,strângastăzimânamea:
Devoiaîntâmplăriimaimultedindorinţe
Cugrabăîmpliniteputuialevedea.
Apoi,undeerăul?deceşicum…cuvântul42
Omnupoatesă-lştieafarădecâteu;
Ascunseînadâncuri,tăcutecamormântul,
Iarmartorsuferinţii-mienumaiDumnezeu.
A!dacă-nastălumecevaputeafi-nstare
S-aline,săadoarmăunchinsfâşiitor,
ştiu,arfifrăţia-ţiaceamângâeitoare
Acelsentimenttânărceeuîţisuntdator.
Escumpprieteşugulce-nsuflăofemeie
Deprinsăa-lcunoaşte,născutăa-lsimţi;
Şidulceleeisuflet,electricăscânteie,
Mângâieoricesufletlacares-oivi.
Ades,cândsuntînluptăcugândurilemele,
Muncitde-alsuferinţeidemonneîmblânzit,
îmipariunsilf43cevineperazauneistele,
Dinsfereluminoase,dinaerbălsămit.44
Apoi,negurădeasălumina-ntunecează;
Fantomede-altălumeşoptesc,măînconjor;
Înfiecareşoaptăomuncă45înviază,
Înochii-miseconfundătrecutşiviitor.
Căciştiueuviitorul…elnupoatesăfie
Decâtcaanu-acesta,caanulceltrecut;
Bogatdechinuire,deşertdebucurie,
Pustiu,fărănădejde,sălbaticşităcut.
Stejaruldepemuntecetrăsnetu-lizbeşte,
Stăîncăînpicioare,semeţşineclintit;
Darinima-iearsă,şioricâtmaitrăieşte
Denicioprimăvarănupoatefi-nverzit.
Cânddarosaguştipacea
Cânddarosăguştipacea,oinimămâhnită?
Cânddarosă-ncetezeamarultăususpin?
Viaţataeluptă,grozavă,nemblânzită,
Iubireaveşnicchin.
Dincupadesfătăriiamărăciuneanaşte;
Dinochifrumoşidurereaîşiiaaleiizvor;
Osingurăprivireviaţaveştejaşte
Culanţurideamor!
Amorcareadoarmeşilegişidatorie,
Ceslavaumileşte,cen-arenimicsfânt:
Antonie-ijertfeştealumii-mpărăţie,
Şiaflăunmormânt.46
Nusuntpatimimainobili,maimari,mailăudate,
Maivrednicisăs-aprinzăîninimibărbăteşti?
Nădejdi,viaţă,cinste,simţirile-nfocate,
Femeiilejertfeşti!
Crezitucăpentrutinerăsaresausfinţeşte
Aceluriaşfalnic,alzileidomnitor?
Lapatrie,lalume,latotcepătimeşte
Nimicnueştidator?
Eulanţurilemelelezguduicumânie,
Carobulceseluptăc-unjugneomenos,
Caleulceizbeşteatemniţeitărie,
Şigemefurios.
Darranaeadâncăşipatimacumplită,
Şilacrimadesânge,obrajiimeiarzând,
Răsfrângefrumuseţea,icoanaosândită,
Ceoblestemplângând!
Ovăzziuaşinoaptea,searaşidimineaţa;
Caunrănitdemoartesimtînpieptunfiergreu;
Voisă-ltrag;fieruliese,darînsăcuviaţa,
Şicusufletulmeu!
ÎncăoziÎncăozicutine,ozidefericire,
Îndulcileextazuricesimt,cândteprivesc:
Încăunceas…unzâmbet…Adâncameaiubire
Izvoarelenădejdiimaimultnuohrănesc.
Şisoarelemaipaliddinziînziîmipare,
Şicoardelevieţiiînpieptu-miobosit
Serup!nicitinereţea,niciscumpa-ţisărutare
Nupotelesăschimbecesoartaavoit.
Întorcacumasupră-ţiprivirea-midureroasă,
Caceldinurmă-adiolatotceampierdut:
Dinceaţaveşniciei,steablândă,luminoasă,
Tevăzlucinddeparte,departeîntrecut:
Şitotcee-nnatrură,obiecteşifiinţe,
Panorama47deumbre,se-ntunec,sestrecor;
Iluziamălasă:…şiartăşisilinţe
Suntstăvilezadarnicil-alsufletuluizbor?
Aşvreanumai,blândînger,canumele-misăfie
Scump,draginimiitale,adessă-lrepetezi,
Precumundulcesunet,precumomelodie
Îninimă-ţirămasădinaniceregretezi.
Căcitoată-ameaviaţăîţifueaînchinată,
Căcialtdecâtiubirea-ţieanuavumaisfânt,
Căcitueştiîncăastăzidorinţa-mineschimbată,
Şivisu-miceldinurmăaiceapepământ.
Euştiucălapovara-mişituailuatparte,
Euştiucă-nsuferinţa-mişituaisuferit,
C-aceeaşine-afostcalea:aunuiaînmoarte
S-asăvârşit;cestrică?n-amvrutafiiubit?
N-afostaceastăţinta,sfârşitulpentrucare
Gândirea-mifărăpregetînmunciamfrământat?
Nudobândescrăsplatadorităcu-nfocare?
Nueacestarodulceeuamsemănat?
Apoidac-altăusufletl-ambănuitvreodată,
Dacănemulţumirea-miadeseate-amâhnit,
Evremeadeiertare:…vecianempăcată
Măcheamă…ceruliartăacelorce-auiubit.
Decesăplângviaţa?întrista-iprelungire
Arfivăzuteapoateamoru-ţiapuind:
Minciuna,calomniadautainicăizbire,
Lumina,adevărulîninimiînnegrind.
Darcândiaînsăşimoarteaanoastrăapărare,
Cândneagraeipecetepegroapăs-a-nsemnat,
Camartordecredinţă,chezaşdeneuitare,
Păstreazăsuvenirulaceluidepărtat.
Valearăsunătoare,arâuluimurmură,
Veştedatoamneifrunzăcefluturăînvânt,
Palidaluniirază,puternicanatură
Îţivorşoptiadeseacuvintedinmormânt.
Meditaţie
Varaşi-apucăzborulspreţărmuridepărtate,
Altoamneidulcesoaresepleacălaapus,
Şigalbenelefrunze,pedealurisemănate,
Simţirideosebiteînsufletmi-auadus.
O!cumvremeacumoarteacosescfără-ncetare!
Cumschimbătoarealumefugindorennoiesc!
Câtănemărginităpuneledepărtare
Intreceidinmorminteşiaceicedoresc.
Undeatâţiprieteniplăcuţidetinereţe?
Unde-acelefiinţecucareamcrescut?
Abiaajunşiînvârstafrumoaseidimineţe,
Caeafar-ase-ntoarce,cadânsaautrecut!
Cenetedăcâmpie!48Cumochiulseuimeşte!
Cedeşărtsearată,oriîncotropriveşti!
întinsadepărtareseparecăuneşte,
Cualelumiimărgini,hotarelecereşti.
Câtsângeastelocurisetoaseînghiţiră!
Câteoaserăzboiulaiciasemănat!
Câţiveteranirăzboinici,moarteapurtând,muriră
Pentruizbânzidecareeinus-aubucurat!
Îmiparecă-ivăzîncă,răsturnaţiînţărână,
Pe-ncreţitalorfruntesfârşitularătând,
Darmaiclătindu-şicapul,şic-omurindămână
Fierulcarelescapăcufuriestrângând.
Einugândesclamoarte,nugândesclaviaţă,
Einugândesclafaptece-nviaţăauurmat,
Cicândsufletulzboară,cândsângeleîngheaţă,
Toatădurereale-estecănuşi-aurăzbunat!
Puţinmaiînainteunmonuments-arată;
Să-lprivim…Darcesemnedecinstepeelsânt?
Negreşitceidintr-însulslăviţiaufostodată:
Azislavastădeasupra,şiomulînpământ!
Iată,fără-ndoială,omaremângâiere,
O,voi,careuntitluş-unnumepizmuiţi!
Cândtotcee-naltşicândmărireapiere,
Mărirea,înălţarea,lacelemaidoriţi?
Dinvremiletrcute,înveacuriviitoare,
Unnumesărăsune,înslavă-mpodobit.
Sătreacăpestevârsteşipesteanisăzboare,
Acelaceîlpoartăcuces-afolosit?
Cândmarea-ntărâtatăcorabia-ţizdrobeşte,
Cândlocdemântuirenueste,niciliman,
Cândcugrozavefuriiasuprataporneşte
SpumoaseleluivaluribătrânulOcean,
Spune-mi,îţipasă-atunceasăştiidemaipluteşte
Catargulfărăpânzecenu-ţiede-ajutor,
Săvezidacăpeundeseţine,seclăteşte,
Şidac-aifostodatăînbarcăsauvapor?
Viaţaeoluptă,odramăvariată
Şiactu-iceldinurmăînveciesângerat:
Moarte-lîncoronează,moarteaneîmpăcată,
Careînasacalepenimenin-auitat.
A,întorcândprivireaspreveacuriletrecute,
Şinencetatpământulvăzându-lpustiit,
Văzândtotasterele,totzileneplăcute,
Desoartaomeniriidinsufletm-ammâhnit!
Câtefeluridechinuriasupra-iseadună!
Insăvezicumnădejdeao-nşealănencetat?
Cuodulcezâmbirevine,ţinânddemânăIcoanafericirii.
Dais-oprinzi…Ascăpat.
Astfelunvisţi-aratăoiubităfiinţă;
Astfelcubucurievoieştis-o-mbrăţişezi,
Darastfelumbra-nşealăzadarnica-ţisilinţă;
Acumdinmâiniîţiscapă,acumiarăşiovezi.
Dacăîncarteasoarteiomu-arştisăcitească,
Să-şiaflefiecaregrozavulviitor,
Cine-armaivrea,Stăpâne,aiceasătrăiască,
Cândlumeaedechinurinedeşertatizvor?
Vremeade-acum,trecutul,a-lştiavemputere,
Numaice-osăse-ntâmplenoinuputemvedea;
Darcândceasulsoseşte,cândnălucireapiere,
Setragedeodatăşiveşnicaperdea.
BuchetulDorităodatăeraaluisoartă,
Pecândaltămânădeelîngrijea;
Darastăzisestinge,zâmbirea-iemoartă
Şipiedecoloraceochii-ncânta.
Sfârşitu-iceljalnicîlvăzcu-ntristare,
Căcieupeviaţa-ipuneamunpreţmare.
Osingurăfrunzăacummaipluteşte;
Eaplângeatâţiatovarăşideflori:
Srăină,uitată,decemaitrăieşte,
Dece,dragăfrunză,tunupoţisămori?
Cândpierziofiinţă,obiectdeiubire,
Olungăviaţăenenorocire.
Cândflorile-aceleaînmână-micăzură,
Favorce-ncredinţăeun-ammeritat,
Treitinerenimfe49perândmi-lcerură,
Şimultserugară…iareu…nul-amdat.
Îmiparecăîncălevăz,câtetrele,
Jaluze,privindu-lînmâinilemele.
Săvedeţiacumade-afostcuputinţă
Aceapreţioasădorinţăs-ascult:
Călorlisecade,ameaconştiinţă
Îndatămi-ospuse,eunugândiimult.
CaPariscupoamaceafabuloasă,
Hotărâibuchetullaceamaifrumoasă.
Daratuncinevoie,atuncigreutate.
Săfacosebireînzadaramvrut:
Aşadintreifluturicugreuochiulpoate
S-aleagăp-acelaceemaiplăcut;
Aşatreigaroafep-aceeaşitulpină,
Rumeneşi-naltedomnescîngrădină.
Văzândeuaceasta,îlluaicumine;
Cumultă-ngrijireacasăl-amdus,
Şilimpedeapaşitotceebine
I-amdat,şisilinţacudânsulmi-ampus,
Făcândoricepoateunomsăgândească,
Orcâteomumăarştisăgăsească.
Zadarnicidorinţe,nimicn-ajutară!
Dinceasulacelanădejdea-ampierdut:
Viaţalamineîipăreaamară,
Ştiindcine-ldete,cinel-acerut.
Şigalbenșiveștedtrecufărăveste,
Şiastăzicenușăînmânameaeste.
Așadarsfârșitu-ivenidindorinţă;
Buchetcaacelaeunumaigăsesc!
Cenușaluiscumpăoţiucucredinţă,
Ce-afostșiceesteadeseagândesc.
Eusufărdemoartea-i,de-aluipătimire,
Şi-afloriitrecutepăstrezpomenire.
Reveria
Dezgomotdeparte,înveselavale,
Acăreiverdeaţăadesamcălcat,
Înlinișteanopţii,priviriletale
Se-nalţ,seaţintăpecerluminat.
Deundeoar’vineatareverie?
Cevisuriplăcuteînpreajmă-ţisejoc?
Admiritunatura,aeiarmonie?
Citeștiviitorulînliteridefoc?
Saucauţideparteosteafavorită,
Cecrezicăasupră-ţipriveștezâmbind?
Darnu,einstinctulde-oviaţădorită,
Cen-oaflăomulaiceatrăind.
Căcisufletulnostru,carazadesoare,
Ce-şiare-nceputulmaisusdepământ,
Deşilumineazăasaînchisoare,îşiaflăînceruriizvorulcelsfânt.
De-acoloadâncaaceaaspirare
Sprebunuriascunsecenoidevinăm,
De-acolodeşertul,dorinţi,întristare
Cechiarînplăcereadesleaflăm.
Unclopotcesearase-audelaturme,
Cestă,reîncepe,abiarăsunând,
Caglascaremoarteae-aproapesă-lcurme,
Cândviaţa-nceteazătreptatîngheţând;
Ungreiercecântă,oiarbă,răsură,
Stufoasapădure,pierdutecărări,
Adâncamurmurăce-nvienatura,
Cageniuritainiciascunseprinflori;
Totmişcă,încântăanoastrăgândire;
Totareunfarmec,totestemister;
Nădejdilenoastre,suspin,suferire,
Dorinţifărănume,se-ndreptcătrecer.
Acoloînsteleca-nlumidelumină,
Suntsuflete,îngeri,cecântşiador;
Fiinţigraţioaseceblândseînclină,
Cătându-şiînlumetovarăşiilor.
Şicând,stăpânităde-avieţiimâhnire,
Teplimbitupecâmpultăcerii-nchinat,
Desimţiosuflare,de-auzioşoptire,
Eglasu-unuiîngerdetine-ncântat.
Deceînsăgândirea-mise-ntoarcecudurere
Sprezileleacelea?timpicev-aţidepărtat,
Cândpeurmelevoastretotintrăîntăcere,
Cândştergeţiplăceri,chinuri,ceomulacercat,
Cândinimasătulădeură,deiubire,
N-omişcăniciunbine,n-otrageniciundor,
Decesingurenumaiavoastresuvenire
Trăiesceleînsânu-micaunnestinsamor?
Sunteţivoiacelsunet,astâncilorviaţă,
Eco,caretrăieşteînlocnelocuit?
S-ausunteţiauroracareştiasăscoaţă
DinstatuialuiMemnon50suspinnemărginit?
CimitirulPeşteră-ntunecată,azilalpocăinţei,
Undeomeneştifumuricafumurilepier,
Undeeroiicredinţei
Aumuritpentrulumecasătrăiască-ncer!
Tucareaifostmartorl-atâtearugăminte
Ceseşopteauînumbraşiînrăcoareata,
Cândinimafierbinte
Viaţadevecieînlacrimiocăta,
Dacăbolţiletale,cenupotfipătrunse
Deomeneştisuspinuri,de-alpatimilorvânt51
Ducsufletulprinlocurişiprincărăriascunse,
Departedepământ,
Iatăcumplitaspaimă,ceînsânu-miaprinse
Urâcioasaprivireafoştilorpărinţi,52
Şialtaruldepiatră,pecarestauîntinse
Mădularedesfinţi.
Fioroasarăcealăce-nsuflă-atavedere,
Veşniculuiîntunericaiceadomnitor,
Şigrozavatăcere
Arătumbrelemorţiiceprintreoasezbor!
Îmiparecămăafluînlocuinţ-adâncă
Auneigroazniciiesme,cesângiuri53ohrănesc;
Şicaredeostâncă,
Pecălătorsfărâmăc-unzâmbetsătănesc,
Sauînpădurea-aceea,încaremai-nainte,
Druizii54ceisălbaticijertfeaupeosândiţi,
Când,setoşideomoruri,treceaudeputerisfinte
Stejarii-mbătrâniţi!
Aicicutoate-acesteareligiavorbeşte
Celorcevors-ascultecuvântulluiHristos:
Groazacu-ncetulpiere,şiomulîntâlneşte
Poveţedefolos.
Vicleanulîşidezbracăaiciipocrisia;
Acelcăitse-mpacăcuceru-ntărâtat;
Aicifaptaceabunăviseazăveşnicia
Ş-aşteaptănencetat.
Şiomulcarecrede,şiomulceaşteaptă
De-osfântămângâiereînvecieînsoţit;
Paceavaficudânsul;elvaluarăsplată,
Căcianădăjduit.
BarcaPăşeştelin,obarcă,peundaadormită!
Respectăalnaturiirepaostrecător;
Inimameadezgomotcutotulobosită
Calaunscumptovarăşse-ncredel-altăuzbor.
Poartă-mă-nsus,înlături,oriundevreişi-ţiplace,
Undete-mpingevântul,sauundetudoreşti;
Toate-misuntdeopotrivă,dacămăduciînpace,
Dacăcumulţumirevederea-mirătăceşti.
Voicunoaşteţi,ounde,cucâtăbucurie,
Decesfârşit55pornită,cucecugetcurat,
Barcameatotdeaunape-avoastră-mpărăţie
Ca-ntre-aleeicuprinsurijucânds-apreumblat.
Înghiţiţipetâlhariiacărorîndrăzneală,
Cutrupurisângerate,cumorţivăotrăvesc,
Ceîntocmesccomploturi,şifărădesfială,
Aproapedepierzare,uciderichibzuiesc.
Insămelancolia,amorulşiplăcerea,
Priimiţi-leveselcapeaivoştrifii;
Euvăcunoscmărirea,euvăslăvescputerea,
Cândalergpe-alevoastremultumedecâmpii.
Dinrătăcita-mibarcă,ce-olaslaîntâmplare,
Ochiimeicătreceruriuimitîiaţintez;
Seninullorinsuflăsfialăşimirare;
Eumărogîntăcere,vărslacrimişimă-ncrez.
“Cerulosăne-ajute”,ziceaameaiubită.
Elpânăacumtace!San-ofiascultat?
Şipoatefrumuseţeaaovedeamâhnită,
Aducându-idreptjertfăsuspinneîncetat?
Dacăîntr-asteceasurideviedesfătare
S-araflalângămine…minutdumnezeit!
Viaţanustă-nzile,şieucu-ncredinţare
Câtă-mirămâne-aşda-oş-aşzice:amtrăit.
Mergi,mergi,uşoarăbarcă,îndreptu-aceleistele,
Căreiai-amdatnume…unnumeceslăvesc,
Numece-nînfocareaînchipuiriimele
Pestrălucita-ifrunteîlvăzşiîlcitesc.
Acoloteopreşte,acolopriveghează,
Câtrazaeiasupră-ţiş-asupră-mivazâmbi;
Cândvapiericunoaptea,atuncitedepărtează,
Şiiarcunoapteavinoladânsaaprivi.
Pânăcândfericirea,atâtaaşteptată,
Îmivarăsplătiveacuritrecutecuamar;
Dacăş-astănădejde,caaltele-nşelată,
N-otrececanădejdeaşin-ofiînzadar!
RugăciuneaAltotuluipărinte,tu,acăruivoinţă
Laluminenfiinţateaidăruitfiinţă,
Stăpânecreator!
Puterefărămargini,izvordeveşnicie,
Alcăruiasfântnumepământulnuîlştie,
Niciomulmuritor!
Dacălacers-audeglasulfăpturiitale,
Făcaîntotdeaunapeavirtuţiicale
Sămergnestrămutat.
Cândsoartamăapasă,cumşicândîmizâmbeşte,
Cândveselăm-ajută,cândasprămăgoneşte,
Sapotfineschimbat.
Mândria-nfericiresănumăstăpânească,
Mâhnireaînrestriştesănumăumilească,
Dreptateasăoştiu.
Conştiinţasă-mifiecereascatapovaţă,
Prineatumă-ndreptează,şicândgreşescmă-nvaţă
Cumtrebuiesăfiu.
Făsădorescdeobştealomeniriibine,
Sămăcunoscpeînsumi,şialtuldecâttine
SanuamDumnezeu.
Laoameniadevărulsă-lspuifărăsfială,
Decelcerăuîmiface,decelacemă-nşeală
Sănuîmirăzbuneu.
Şifăcatotdeaunaalmeusufletsăvază
Luminaaşteptată,anemuririirază,
Dincolodemormânt,
Acoloundeviaţaceaveşnicăzâmbeşte
Sărmanuluiacelace-nviaţăpătimeşte,
Gonitpe-acestpământ.
Ştiucumcălumeanoastrăîntregloburilemulte,
Cesuntpentrumărirea-ţicuuncuvântfăcute
Dupăunveşnicplan,
Nimicaînainte-ţinupoatesăsecrează,
C-aşadepuţinesteş-atâtaînsemnează
Unvalînocean.
Cunosccutoate-acesteaşivăzcu-ncredinţare
Că-nfaptaceamaimicăşi-nlucrulcelmaimare
Deopotrivăeşti,
Călaatadreptatenuestepărtinire,
Căîngrijeştidetoate,căfărăosebire
Şi-asuprameapriveşti.
Cutunetuldincerurituocoleştipământul,
Înfloreşticunaturaşirăcoreşticuvântul,
Eştiviaţacene-aidat.
Ascultădar,Stăpâne,supusarugăciune
Cesufletulo-nalţă,ceinimadepune
Latronu-ţine-ncetat.
Până-nceasuldinurmăamorultăusă-mifie
Comoarădenădejde,dedulcebucurie,
Izvordefericiri;
Elsingursă-misteafaţăînaceleminute,
Cândplanuriviitoareşiamăgiritrecute
Seştergcanăluciri.
ViaţacâmpeneascăDluiV.G.C.56
Aşa,simplavieţuire
Euştiusăopreţuiesc
Şideaceafericire
Voibucurossă-ţivorbesc.
Darflorileşiverdeaţa,
Apusulşidimineaţa,
Şifluierulcâmpenesc,
Cupatimi,cuchinurigrele,
Custareainimiimele,
Nicicumnusepotrivesc.
Departede-acelelocuri,
Cepoatem-arfi-nsuflat,
Deţărăneştilejocuri
Ce-adeseam-auîncântat,
Cuprinsdenemulţumire,
Degrijăşidemâhnire,
Desoartameaocolit,
Înrelecemă-mpresoară,
Cegânduri,ideiomoară,
Duhulîşipierdeputerea:
Egreusădescriiplăcerea,
Cândsufletulemâhnit.
Însăameamulţumire
Pentruatagăzduire
Eutotnuopotuita,
Şicâtvastaprinputinţă
Voipuneameasilinţă
Adevăru-aimita;
Măcarînvorbelemele
Săpotsăgăsescvopsele,
Săştiusă-ntrebuinţez
Culorileosebite,
Tonurilefelurite,
Carestilu-nsufleţez;
S-arătatâtasimţire,
Câtăsimţeammulţumire,
Cânddulceaseriirăcoare
Înpreajmă-miseîntindea,
Şipatimisfâşietoare,
Caaburidinlac,dinmare
Deşertulmile-absorbea.
Cuprinsul,undeodată
Împreună-amvieţuit,
Şiplăcerea-adevărată
Zilelemi-aîndulcit,
Esteuncâmplat,ceare
Devechişifireştihotare
Unmalcătrerăsărit,
Iarcătreapusoapă,
Cesaduri,grădiniadapă,
Ceudăţărmulsetos,
Şi-nramurimulte-mpărţită
Curgemândră,liniştită,
Pepatu-icelnisipos.
Casape-omucheclădită
Singurăcâmpuldomnind,
Deumbrăneocolită,
Oveziînaeralbind.
Săziccăaeizidire
Elucrucuosebire,
Căede-oarhitectură
Capd-operăînnatură,
Delocnumi-arpăreagreu:
Însăaceastăminciună,
Deşiîndestuldebună,
Apasăcugetulmeu.
Aşadar,iauîndrăzneală
Şispuicăadevărat
N-arenimicdemirat.
Darare,fără-ndoială,
Totceeneapărat.
Sprepatrupărţialelumii
Patruferestreprivesc,
Şidacăpetonulglumei
Slobodîmiesăvorbesc,
Allornumăr,micşorime,
Cuacaseiînălţime
Atâtnuseînvoiesc,
Încâtochiulcelevede
Culesnirepoatecrede
Căseplăteaaltădată
Vreodajdieînsemnată
Subnumedeferestrit;
Măcarcănumisepare
Niciundevaamcitit,
Călavreoîntâmplare
Nobiliisăfiplătit.
Astfeldenăravuriproaste,
Dacăvreodată-aufost,
N-aupututfialenoastre,
Ci-alenoroduluiprost.
Numaielsingurplăteşte,
Fiindmaiobişnuit;
Iardece,nicisevorbeşte:
Păcatularficumplit.
Pricinaedelicată,
Şipreapuţincâştigăm,
Lamulţimeanensemnată,
Adevăruls-aruncăm.
Darînvorbăneplăcută
Casănuneîncurcăm,
Şicanu,dinîntâmplare,
S-aduclamulţisupărare,
Descriereaîncepută,
Maibinesăourmăm.
Aproapedecasă-ndată,
Spremiazănoaptes-arată
Obisericăsmerită,
Untempludumnezeiesc,
Undemuncitorulvine
Prinoaselesă-şiînchine;
Underugaumilită,
Catămâiaceasfinţită
Estelacerpriimită
Depărinteleobştesc.
Totcătreaceastăparte,
Unsatpuţinînsemnat
Îndouărândurise-mparte,
Pelinieaşezat.
Învalesevăddesişuri,
Saduri,livezi,alunişuri,
Peurmăochiulzăreşte
Undealceseprelungeşte
Verdeşiîmpestriţat.
Coastele-isuntînvelite
Devii,desemănături,
Deţarinefelurite,
Decrângurişidepăduri.
Munţiimaiîndepărtare
Sevădcatulburenor;
Varaleelapicioare
Şiiarnapefruntealor.
Iată,după-ameapărere,
Loculatâtadorit,
Undeziledeplăcere,
Zilescumpeamtrăit.
Frumoasăsingurătate,
Bunurile-adevărate
Însânultăule-amsimţit,
Pace,linişte,viaţă,
Toate-acolomă-nsoţea,
Şidinoricedimineaţă
Mulţumireasenăştea.
Dacăvreocugetare
C-oumbrădeîntristare
Frunteameaacoperea,
Uşoara-iîntipărire,
Cacerculacelsubţire,
Ce-aţâţădinîntâmplare
Pe-oundănemişcătoare
Unvântculinăsuflare,
Trecea,sepierdeadesine,
Ş-alfiriiglassimţitor,
Şiideilesenine
Luauiarăşicursullor.
Adeseoripecâmpie
Departemărătăceam,
Adeseacubucurie
Îndulcigândurimăpierdeam.
Simboluridetinereţe,
Fluturicuveselefeţe
Privireameaotrăgea:
Peiarbăîndepărtare
Fluturelepăreafloare;
Darcândumbletu-misimţea,
Insectele-amăgitoare
Se-nălţau,găseauscăpare
Aripile-şiscuturând;
Şieuc-odulcemirare
Vedeamflorilezburând.
Norideşi,negri,câteodată
Cerulîlîntuneca,
Şiploaia-neiadunată
Pecâmpia-nsetoşată
Întorentesevărsa;
Apoirazele-irobite
Soarele-ncetdesfăcând,
Şi-nmunţi,valuriaurite
Noriiumeziprefăcând,
C-oprivire-nflăcărată
Lumeaelocuprindea,
Şiomreajăpurpurată
Pestedealuriîntindea.
Cândaceasteaarzătoare,
Aproapede-aleisfinţit,
Păreaadasărutare
Pământuluice-a-ncălzit,
Şi,maiîntorcândorază
Cazâmbetprietenesc,
Staunminutsăovază
Ochiicareodoresc;
Ochiiaceipentrucare
Esteceldinurmăsoare
Ceeipoatemaiprivesc;
Supuslaaceauimire,
L-aceaadâncăsimţire,
Caresubcerurisenine
Searaaducecusine,
Sloboddegriji,dedorinţe,
Încugetu-mimulţumit,
Slăvindo-naltăputere,
Euascultamîntăcere
Almultormiidefiinţe
Concertulnemărginit.
Şicândluna-argintuită,
Albindiarbadepevale,
Ieşeaplină,ocolită
Destelelecurţiisale,
Pedealurilerâpoase,
Stam,măopreamsăprivesc
Cerurilesemănate
Degloburinenumărate,
Care,făcliiluminoase,
Înumbranopţiilucesc.
Prinalunişsuflavântul,
Frunzauşorclătina,
Nuciibătrânicapământul
De-alungulsedesina;
Undaceaarmonioasă
Aunuiascunsizvor,
Caoşoaptăamoroasă
S-auzeaînpreajmalor.
Curmândadâncatăcere
Acâmpuluiliniştit,
Unglascântacuplăcere
Uncântecobişnuit.
Ăstglas,aceastăcâmpie,
Noapteacaremă-nvelea
GândiridemelancolieÎninimă-miînvia,
Şifloriletinereţii,
Visuri,nădejdi,amăgiri,
Aceaghirlandă-avieţii
Ţesutădenăluciri,
Care,câteuna-una,
Treptats-audesfiinţat,
Cafrunzelecefurtuna
Deverzile-asmuls,le-auscat,
Mis-arătaînainte;
Cugândulmăîntorceam
Lalocuriledorite,
Învaleace-atâtiubeam.
Vedeamlivada,grădina,
Potecacedescălcam,
Părulînaltşitulpina
Undecopilmăjucam.
Astfelînţăridepărtate,
Undestrăintenumeşti,
De-auzipeneaşteptate
Limbacareodoreşti,
Limbaaceapărintească,
Încaretutegândeai,
Ce-nvârstacopilărească
Cumaică-taovorbeai,
Oricâtdeurâtăfie,
Aspră,grealaauzit,
Senaşteobucurie
Unceneobişnuit,
Osimţirevie-adâncă
Însufletu-ţirătăcit,
Şicrezicăteafliîncă
Înţarace-aipărăsit.
A!dacăoprovedinţă
Asuprameaarprivi,
Dacăsmerita-midorinţă
Soartaoarîmplini,
Departede-aitiraniei
Tovarăşinelegiuiţi,
Decurselevicleniei
Deoamenineomeniţi,
Detotcesecredemare
Înfaptecenecinstesc,
Dezâmbeteprotectoare,
Carelenesocotesc,
Uitândaceazeitate
Care-nzgomotosu-izbor
Staturilorînălţate
Lesuflăcăderealor,
Lacâmp,locaşdeplăcere,
Eumulţumitaştrăi,
Liniştitşiîntăcere,
Ziuameaaşîmplini.
Labineleceîmiplace,
Şineamuluimeudoresc,
Pevoicâţiputeţia-lface
Aşcercasăvăpornesc:
Aşpunemicameaparte,
Silinţa-vălăudând,
Ispravanupreadeparte,
Bună,dreaptăarătând,
V-aşarătarăsplătirea.
Ş-unîngerajutător,
Şicinstea,şimulţumirea
Ceinimileaprinde;
Iarceluiacesevinde,
Untrăsnetrăzbunător.
Miezulnopţii
Aicipe-asteruinecumândresuvenire
Privesccumorizontulseumpledefăclii,
Cumlunaîntăceres-aratăsăinspire
Gândirireligioasel-ailuiApolonfii.
Cândtotdoarme-nnatură,cândtoteliniştire,
Cândnumaiemişcareînlumeacelorvii,
Deşteaptăprivegheazăameatristăgândire,
Precumopiramidăse-nalţăînpustii.
Aimeiochisepreumblăpedealuri,pecâmpie,
Almeusufletse-nalţăpearipide-unfocsfânt,
Înzboru-iseridicălapoartadevecie,
Căciniciolegăturănuarepepământ.
Nădejdeameadinlumedemoarteseprecurmă;
Trecueaprecumtreceunfulgerprintrenor;
S-aştersprecumseştergeavulturuluiurmă
Cândspintecăvăzduhulînfalniculsăuzbor.
Decândpierduipărinţii-mitreiierniîntregitrecură,
Treiierni,căcidupăierneviaţa-misocotesc,
Căcizilele-micaiarnadeviscoloase-mifură,
Copacidinmiezulierniicevânturiîiclătesc.
Frumoasaprimăvarăacumasegrăbeşte
Lacaru-isăînhamepezefiriiuşori;
Păşeşte,şipeurmă-iverdeaţaseiveşte
Şicerulsedezbracădefioroşiinori.
Zefirulprintrefrunzemisteriossuspină,
Elimpede-orizontulşicerulluminos;
Arâurilorşoaptă…Darundalorelină,
Iarsufletu-mie-nvaluri,n-amsoareseninos.
Căciînchinatdurerii,amarameaviaţă
De-atunciepentruminenisipneroditor,
Cevaraîlusucă,ceiarnaîlîngheaţă,
Pecareflorinuaflăsărmanulcălător.
Lăsatstrăinînlume,lipsitdeoricebine,
Văzândcănu-mirămâneplăcerepepământ,
Văzândzilelemeledesuferinţepline,
Puimânape-ameafrunteşicautunmormânt.
Puţinăvremeîncăşiglasu-misevastinge,
Şiinimade-abateînpieptu-miva-nceta!
Atuncifără-ndoialăeusoartavoiînvinge,
Şiavieţiitainăînmoartevoiafla.
MângâiereaUneitinerefemei
Deceurăştiviaţa,tu,fiicaArmoniei?
Decedintr-altăusufletnădejdeaaigonit?
Caredureriascunse,vrăjmaşebucuriei,
Avârsteinălucireşivisuriţi-aurăpit?
Tun-aideşertatcupaceîncăesteplină;
Tunuştiide-ţipăstreazăotravăsaunectar;
Darplângi!Zefirulastfelfărăcuvântsuspină;
Toatălacrima-nochi-ţieunmărgăritar.
Eunuvoisăadaugatamelancolie,
Să-ţizugrăvescicoanadureriiomeneşti,
Sădesfăşorînochii-ţiameacopilărie,
Caosândădemoarteîncaresăciteşti;
Să-ţiarătîmprejuru-miunlargcercdemorminte
Încaredormfraţi,rude,părinţicem-auiubit;
Săveziceedurerea,săvezide-aveamcuvinte,
Cândchiardeprovedinţănevrândm-amîndoit.
Săveziapoiînlumecumplitarăutate
Otrăvindu-miani,zile,chiarumbredeplăceri;
Săvezi…Ah!atuncinumai,atunciaivedeapoate
Câteunsingursufletcuprinde-neldureri!
Lumeamăcredevesel,darastăveselie
Nuspune-ameagândire,num-aratăcumsânt!
Ehainădepodoabă,mascădebucurie,
Şimâhnireami-enumaialinimiiveşmânt.
Dacănudupăzile,cidupăsuferinţe
Nis-arsocotivârsta,ştii,mareDumnezeu,
Pentrucareani,veacuri,şilume,şifiinţe
Nusuntnimic—ştiisingurcâţianiaşaveaeu!
Ameacredinţăînsănuesteîncămoartă;
Mângâietortovarăşeanum-apărăsit:
Înumbrăîmideschideaveşnicieipoartă,
Şineguramâhniriiadesmi-arisipit.
Dartu,căreinădejdes-aratăaurită,
Tu,căreiviitorulpăstreazănăluciri,
Cândnuainiciocoardăainimiiizbită
Deviscolelelumiişidenenorociri,
Mângâie-te,copilă,şisimtemulţumirea
Careo-nsuflădaruricefireaţile-adat.
Eucândte-ascult,uittoate,uitchiarnenorocirea,
Măaflu-naltălumeuimitşiîncântat.
Subdegeteletale,însunete-argintose
Clavirulcândrăsună,cânddulcepreludezi,
Deştepţiînalmeusufletacordurifioroase,
Apatimilorstinsecenuşăînviezi.
Talentul,frumuseţeaadeseapătimeşte;
Desoartaceaobşteascăşitupoatesăţii;
Darvezidreaptanaturăcumtedespăgubeşte:
Glasu-ţiesteesenţacereştiimelodii.
Desăvârşitulbinenu-lpoate-aveapământul:
Cemărifărătalazuri,ceinimifărăchin?
Omulesteotainăcare-oştiemormântul,
Femeiaeunînger,viaţa-iunsuspin.
Eliza
Spune-mi,scumpăElizo,ceestefericirea?
Peceţărmurirăsare,celocîieplăcut?
Evechecapământul,împodobeştefirea,
Demult,saudeodatăcutines-anăscut?
Amcătat-o-npustiuri,amcatat-oînlume,
Amcătat-opedealuri,pemunţișipecâmpii;
Amcătat-o-ndeșertulehoalunuinume,
Pevalurilemării,întitluri,bogăţii.
Zadarnicăsilinţă!Fericireas-ascunde;
Fărăfolospeurmă-ivedeamcăostenesc;
Ochemamcu-nfocare,darnuvreaa-mirăspunde:
Teîntâlnii,iubită,și-nochii-ţiogăsesc!
Vedeţiacestelocuri,acestestâncirâpoase?
Vedeţipământu-acestadetotnelocuit?
Eibine,aicitoatemieîmiparfrumoase!
Maimultdecâtoriundeaicisuntfericit.
Elizaeviaţacetoate-nsufleţește;
Zâmbirea-iecerească,privireaeiAmor;
Aeidulcesuflareăstaerbălsămește,
Şigraţiile-ntr-însavădotânărăsor.
Dacăarfipământulînvecheasimplitate,
Cândceadintâifemeieînrais-apomenit,
Frumoasă,-mpodobităcudaruriletoate,
Şinobila-iicoanăînundeși-aprivit:
NegreșitcăElizadesineîncântată,
Văzându-șiînfântânăatâteafrumuseţi,
Tovarășelorsale:„Veniţi,le-arzice-ndată,
Încristalul57acestaminunesăvedeţi.
Voisunteţipreaplăcute,șidulcea-văprivire
Inimameaotrage,mi-edragsăvăascult;
Darvazcoloînapăunlucrupestefire,
Unchipcarevă-ntrece,şi-miplaceşimaimult!”
Pânănuovăzusem,pân-anuocunoaşte,
Eramdenopţi,dezile,detoatedezgustat.
Vremeace-acumazboarăpăreacăsetâraşte,
Anii,caopovarăgrozavădepurtat!
Vântu-mipăreasuflarezadarnicăşirece,
Cerulcaocâmpiedecaresuntsătul,
Ehonumaiunsunetcefărăfolostrece,
Auroraorazăprivităîndestul.
Ziceam:Ozicaalta,şitotacelaşisoare!
Înlumevedeamchinuri,pecerurivedeamnori.
LeprivesccuLuiza;totulschimbatîmipare,
Cerulestecustele,câmpiilecuflori.
Aurora,onimfădesoarepreaiubită,
Sedeşteaptăşi-naeralunecăzâmbind,
Deceledintâiceasuri,de-aisăifiiocolită,
Lasoare,ce-ourmează,cudragosteprivind.
Zefirul,ofiinţădebinefăcătoare,
Carecătrecerducesuspinuriomeneşti;
Eho,ozeitatelachinurisimţitoare,
Cerepeteazăglasulaceleiceslăveşti.
CândtăcereaElizeiîmispune-aeiiubire,
Cândmânaeimăstrânge,cândochii-iîmivorbesc;
Cândlângăeauitlumeaşinumaiamsimţire,
Decâtpentruminutulîncareoprivesc,
Zic:„Viaţaestescurtăşifericireatrece:
SpuncăplăcereastingefăclialuiAmor:
Dacăiubireanoastrăes-aibăsfârşitrece,
Dece-nminutu-acesta,deceacumnumor?”
InimameaetristaInima-mie-ntristată,
Şi-nlacrimiînecată,
Lafericiritrecutegîndeşteînzadar!
Plăcere,mulţumire,
Viaţă,fericire,
Le-amgustat.Alorlipsăacumosimtamar.
Aceledulcisuspinuri
Cumseschimbară-nchinuri,
Şibucurianoastrăînotrăvitvenin!
Câtrăudupă-atâtbine!
Aşafurtunavine,
Cândsoarelezâmbeşte,cândcerulesenin.
Adio!N-amcuvinte
Să-ţiarăttotcesimte,
Înastfeldeminuturi,mâhnitsufletulmeu,
Eodureremare,
Şisuferinţi,pecare
Alesimţipotnumai;aledescrimi-egreu.
A!câtdemultamară
Viaţaosă-mipară!
Minuturileveacuriosălesocotesc.
Aoricăreizirază,
Noilacrimiosăvază,
Cândpestrăineţărmuristrăinosatrăiesc!
Spune-miînsă,iubită,
Cândinima-ţilipsită
De-uncredinciosprietencuelnuvamaifi,
Veiputeauitatoate
Plăcerilegustate?
Simţireasevastinge,şinu-lveimaidori?
Astălegeobştească
Secadesă-ngrozească
Amorul,carevremeaatâtal-a-ntărit?
Înceloc,pececale,
Călcândpasur’letale,
Veiaveadreptazice:aicinum-aiubit?
Durereaceamaimare
Nupoatesăomoare:
Pe-ameacare-a-ntrecut-o?Dartotnupotsămor!
A!de-imaiţineaminte
Atâteajurăminte,
Imiveimaipăstra,poate,ourmădeamor!
Cândsearatuveimerge
Pecâmpuri,aculege
Floritinerecatine,s-acoperifrunteata,
Dacădinîntîmplare
Veinimeriofloare,
Cepoartăunscumpnume,ce-izicnu-ma-uita,
Atunci,atuncigândeşte
Deminecă-ţivorbeşte:
Asta-miestenădejdeaşide-astamaitrăiesc:
Eutotcredcăe-nfire
Aceacompătimire,
Ceinimileleagăculanţulsufletesc.
Temaivazuiodată
Temaivăzuiodată,fiinţădeiubire,
Oîngerceslăvesc!
Şiceasurilerepezi,şiscumpatazâmbire,
Cusuflet,cuviaţasuntgatasăplătesc.
Învalurile-aceleadelumeîncântată,
Încarene-amgăsit,
Înveselecadrile,însalaluminată,
Stamsingurşimâhnit.
Plăcerea,frumuseţea,podoabefelurite,
Toteraînzadar;
Elenupotsă-nviesimţirile-amorţite
De-alpatimiiamar.
Bucuriace-npreajmă-mitreceacurepejune,
Trist,recemăgăsea,
Șimăgândeamlavremeacareînvecin-apune
Înpomenireamea.
Atunciintrași!Deodată,depeameavedere
Seridicăunnor:
Tepresimții;îmispuseataapropiere
Unaerdeamor.
Zambilaprimăveriiașaeaneîmparte
Desfătătormiros,
Așadulcele-isufletsesimtededeparte,
Înaerrăcoros.
Șiinimilenoastre,șiochiise-ntâlnim;
Simțiicepătimești;
Unzâmbettristmi-ospuse;cutineîmizâmbim
Puterilecerești!
Văzuipieptultăutânărbătânddetulburare,
Subvălulcesălta;
Tepriviiîntăcere;cunoscușiameastare,
Văzușiputereata.
Darcumsestrecurarădelirul,fericirea!
Ceiuteautrecut!
Jaluzăde-almeubine,făcunenorocirea
Unsemn,șite-ampierdut!
Multerelede-atunceaamsuferit,iubită!
Multeampătimit!
Soartameacredincioasălaura-inemblânzită,
Dinzboru-is-aoprit.
Viitorulînochii-miîşipierdenălucirea,
Toatemăobosesc;
Tuîmierainădejdea,tuînsuflaigândirea,
Tufăceaisătrăiesc.
Rouabuzelortalesufletulrăcoreşte,
Dăviaţăşiplăceri:
Subumedele-ţigeneeunfoccetopeşte
Totfeluldedureri.
Dardepărtatdetine,cepotsă-mifolosească
Lumeaş-aleeibunuri,şioriceaşavea?
Pustiulunuisufletştiuelesă-mplinească?
Pots-aducătrecutul,potface-atevedea?
Potsăîntoarcăvremeaşiceasurilesfinte
Caresuntaltaudar,
Casămaivărsodatăolacrimăfierbinte
Pe-alinimii-ţialtar?
NinaDupăatâtacochetărie
Șinecredinţăşiviclenie,
Însfârşit,Nino,simtcătrăiesc.
Inima-miastăzieizbăvită
D-acearobienesuferită;
Maimultasupră-minum-amăgesc.
S-astinsînmineflacăratoată:
Subomânieneadevarată
Maimultamorulnueascuns.
Dacăînlipsă-ţieştipomenită,
Sauînainte-mideeştislăvită,
Detulburarenusuntpătruns.
Eudormînpacefărădetine;
Cânddeschidochii,cândziuavine,
Nueştidorinţa-miceamaidintâi.
Nu-mimaiînsufliniciogândire;
Farăplăcere,fărămâhnire
Telas,te-ntâmpin,măduccândvii.
Nicialemelelacrimitrecute,
Nicisuveniredulcişiplăcute
Nupotafacesătedoresc.
Câtmi-eştidescumpăpoţivedeabine:
Fărădepizmă,acumdetine
Chiarcurivalu-mipotsăvorbesc.
Fiicâtdemândră,fiinempăcată,
Atamândrieenensemnată
Caşiblândeţeaceaiavea.
Nu-mizicnimicavorbeletale,
Şiniciochii-ţinumaiaucale
Casăpatrunză-ninimamea.
Laaltăuzâmbet,l-atamânie
Ameamâhniresaubucurie
Nupotnicicreşte,niciaslăbi.
Crânguristufoase,peşterităcute,
Fărădetineîmisuntplăcute
Şiiarcutinepotanu-mifi.
Tu-miparifrumoasăcaş-altădată,
DarmaimultnueştiNinace-odată
Desăvârşităeuovedeam.
Dreaptagândire,cetârziuvine,
Azimăînvaţăşivăzîntine
Greşelicegraţiiatuncinumeam.
Cândzdrobiilanţulrobieimele,
Doamne!celuptă,cechinurigrele!
Înmânamorţiicredeamafi.
Darînnevoie,cândomulare
Curajstatornic,pentruscăpare
Cerăunupoateasuferi?
Aşadincursaprimejdioasă
Opăsăricăsimplă,fricoasă,
Prilejsăscapecândagăsit,
Pierzându-şipene,iamăsuribune
Şi-nvăţăturăde-nţelepciune
Săsefereascădece-apăţit.
Tucrezicăpoatetotteslăveşte
Acelacareîncăvorbeşte
Deniştechinuriceacercat;
Darînsăastfelscapânddinmare
Corăbierulfară-ncetare
Spune-ncevaluriels-aaflat.
Acelrăzboiniccebiruiește
Dupăizbândănepovestește
Princeprimejdiielatrecut;
Şirobulslobod,dupărobie,
Latoţiaratăcubucurie
Lanţulîncareaniazăcut.
Îţiarătstarea-mifarăsfială;
Vorbelemelen-auîndoială,
Căsuntzadarnicisanugândești;
Şiorice-aizice,fără-osebire,
Delocnu-mipasă,n-ammulţumire
Şiștiudeminecefelvorbești.
Nicifrumuseţea-ţiprealăudată,
Niciviclenia-ţin-orgăsi-ndată
Amorezastfelcummăfălesc.
Tepierd,darsoarta-mireanuîmipare,
Căcieuoaltaînșelătoare
Maiculesnirepotsăgăsesc.
(Imitaţie)
FericireaOvedeţicolo,coloînvale,
Undenaturaveselzâmbește,
Undepăstorulzilelesale
Înpazaturmeilemărgineşte?
Inimăsimplă,nevinovată,
Oricedorinţălesne-mplinită.
Lacâmpsimţireae-adevărată,
Lacâmpviaţaefericită:
Lacâmp,nădejdeazice,veniţi,
Înfericiredevreţisăfiţi.
Ovedeţicolo,înpalatmare,
Înconjuratădebogăţie
Vedeţicecinste,cedrepturiare,
Vedeţipefruntea-icebucurie?
Relele-ifapteseschimbînbune,
Oricedorinţăare-mplinirea,
Numaimărireatoatesupune,
Numa-npalaturiefericirea.
Măriri,nădejdeazice,goniţi,
Înfericiredevreţisăfiţi.
Ovedeţicolo,colo-nrăzboaie,
Desteagulslaveifalnicumbrită?
Ochiisuntgroaznici,plinidevăpaie,
Demorţi,desângiuristăocolită;
Apărădreptul,legea,credinţa,
Şirăsplătirea-ienemurire.
A!ceplăcutăebiruinţa!
Cefericireelaoştire!
Nădejdeazice:războinicifiţi,
Defericiredacădoriţi.
Ovedeţicolo,colopemare,
Cumîșiîncredesoartalavânturi,
Cumsepreumblăfără-ncetare,
Şicedeparteedepământuri?
Busoladrumullapoli-arată,
Aflăluminouă,creștesimţirea
Măsoară-adâncul,lăţimeatoată:
Numaipemareefericirea.
Nădejdeazice:pemăritrăiţi,
Înfericiredevreţisăfiţi.
Ovedeţicolo,-nţaragrecească,
Azilalslaveiș-allibertăţii,
Fantomamândră,urieșească,
Unde-ascrisSoloncarteadreptaţii?
Frumoasaclimă,cerurisenine,
Careînsufla-nvecibucuria!
Înastelocuricîtedebine!
CefericireeînGrecia!
Nadejdea,-acolo,zice,trăiţi,
Înfericiredevreţisăfiţi.
Ovedeţicolo,colodeparte,
Înnoru-acelacesezărește?
A!ziceomulcarelamoarte,
Albitdezile,mâhnitsosește:
Cavoiodatăaveamgreșeală,
Daralmeusângeastăzierece,
Astăzinadejdeanumaimă-nșeală:
Veţivedeasingurinorulcumtrece!
Pân-atunciînsă,mergeţi,goniţi,
Norulacelaunde-o58zăriţi.
Imitaţie
Aşteptarea
Acestaesteceasul…saucelpuţinsoseşte,
Dareaundesăfie?Decenuseiveşte?
Minuturifericitesuntoaredepierdut?
Foartepuţineomulînviaţaluiare!
Seauziunsunet…Săascult…misepare…
Nuenimic;ofrunzăînvaleacăzut.
Noapteaînastelocurin-aredeloctăcere;
Totulsemişcă,umblă,dartoatesuntpărere;
Vântul,umbramă-nşeală,cândcredaovedea.
Lunaacis-arată,aciiarseascunde:
Abiacâteodatăîntunecul59pătrunde,
Şinoriiînainte-isepuncaoperdea.
Poatecăşieaareotainică-ntâlnire,
Poatecăstăpânităde-asemeneasimţire
Păşeşte-nvăluităînumbraunuinor,
Chiarînacelesferecareaucerescnume,
Poate-amoruldomneştecaaerulînlume:
Cucedreptomulsingursăfiesimţitor?
Nuştiu,darlaatâtearelenesuferite,
Ceasupră-miadeseaseparafiunite,
Singuramorulesteizvorulfericit,
Cefărăîncetarem-adapăcuuitare,
Caundelevestitefântâniidemirare
Princaremorţiiuitacă-nlumeautrăit.60
Zilenepreţuitealecopilăriei,
Tovarăşiaivieţiişifiiaibucuriei!
Demi-arfiiertatastăzia-ncepesătrăiesc,
Câtemi-adatamorulminuturi,ceasuribune,
Launlocadunate,cuvoisăse-mpreune,
Şidintoateoscurtăviaţăsă-ntocmesc!
M-aşduceundezboarăatâtearândunele,
Cândviscolulîncepe,cândvinvremilerele;
Pepasur’leverdeţiicaelem-aşivi.
Dinlocînlocaştreceînclimelestrăine,
Undesuntaltestele,şicerurimaisenine,
Dariarăşim-aşîntoarcecândfireaarzâmbi.
Sătuldemarinimicuricenudaufericirea,
Cătândînviaţăpacea,şi-npacemulţumirea,
Carâulfărănume,aştreceneştiut.
Oricâtdemicetemplul,dartotîllocuieşte
Acelacepământulşicerulstăpâneşte:
Numaipentru-aluislavăşiomuls-anăscut!
Nădăjduiescîntr-însul;elpoatesă-miarate
Undrumfărăprimejdii,cărărinesemănate
Deasupririnedrepte,decursevicleneşti.
Dinfrunza-ntunecatăapăduriivecine,
Seîntindeoumbră…cinevaparcăvine…
Părere-nşelătoare,ş-acummăamăgeşti?
Darnu,vădofiinţă…spremine-naintează…
Săm-arăt…devederea-mieanusespăimântează:
Unstrăinpeaiceasfialăaravea.
Eapăşeşte,iaseama…oaudcăşopteşte.
Negreşitefemeie…Cezice?Mănumeşte!
Pieptul,inima-mibate:aceastaesteea.
CâinelesoldatuluiImitaţie61
Rănitlarăzboaie,soldatulcăzuse,
Şi-npuţinezilechinuitmuri,
Departede-omumăcareîlcrescuse,
Şicare-liubi!
Sărman,fărărude,peţărmuristrăine,
N-aveaniciprieteni,niciunajutor;
Nuerafiinţăcaresăsuspine
Pentr-untrecător!
Singurultovarășdenenorocire,
Singura-iavere,uncâineiubit,
Ședealângădânsulși-nmaremâhnire
Păreaadâncit.
Acumtotegatapentruîngropare,
Acumridictrupulpemâinidesoldați,
Cinstehotărâtăaceloracare
Morpentru-mpăraţi.
Înfrunteaparadeicâinelepornește,
Dinochiiluipicălacrimipepământ,
Cauniubitfrateelîlînsoțește
Pânălamormânt.
Aciseoprește,aciseașează,
Nimicnuîlfaceasedepărta:
Așteaptăsă-lstrige,credec-osă-lvază
Cânds-odeștepta!
Câteodatăcearcăpiatras-oridice,
Câteodatălatrădupă-uncălător,
Cuprinsdedurere:Vino,parc-arzice,
Să-midaiajutor.
Apoicândstrăinuldemilăvoiește
A-ltragedeoparteșihranăa-ida,
Elîșipleacăcapul,înpământprivește,
Şinimicnuva!
Dedouăorinoapteacuumbrelesale
Emisferulnostrul-aînvăluit,
Șisărmanulcâinedinloculdejale
Afostnelipsit!
Darîndimineațaaceaviitoare,
Pecândsedeşteaptăomulmuncitor,
Zăcealângăgroapă,mortdeîntristare,
CâineleAzor!
Adio.LaTargovişte
Culcatpe-asteruine,subcareadâncită
Egloriastrăbunăşiumbradeeroi,
Înlinişte,tăcere,vădlumeaadormită
Ceuită-ntimpulnopțiinecazurişinevoi.
Darcineseaudeşiceesteăstsunet?
Ceoamenisaucearmiişicerepedepas?
Pământulîlclăteşterăzboinicescultunet,
Zgomotdetaberi,şoapte,trece,vâjâie-unglas…
Darundesuntacestea?S-audus!Aufostpărere.
Căciarmele,vitejiişitoateautăcut.
Aşaoricemărirenemicnicităpiere!
Anoastră,aPalmirei62şi-aRomeiatrecut.
Şipeţărâna-aceea,decare-odinioară
Sespăimântautiranii,defricătremurând,
Alnopțiitâlharvineşipăsăricobezboară,
Pemonumentetrecepăstorulşuierând.
Măscol,mămutde-aicea;ducpasurilemele,
Cepipăiesccărarea,înfundulunuicrâng.
Şilasastemormintecusuveniregrele,
Pecarenuamlacrimidestulecasăplâng.
Aiceaamsperanţăsăaflumulțumire;
Euvoisăaudundaşicerulsă-lprivesc,
Săvădaauroriimultveselăzâmbire,
Razelediminețiicenoriiauresc;
Acistejaricufalăse-nalț,seîndreptează,
Urcândalelorramurispre-azurelecâmpii;
Aciplopiicufrunzaovale-ncoronează;
Acolosevăddealuri,ş-aicisălbaticivii.
Dincoasta-acestorstânce,dinvârfulăstuimunte,
Deundeîşiapucăvulturulalsăuzbor,
Anopțiistearevarsăluminăpe-ameafrunte
Raza-isereflectăpelimpedeizvor.
Acizefirulveselprinfrunze-ncetsuspină;
Aiceaorizontuledulce,luminos;
Aiciacesterâuri…Darundalorelină,
Iarsufletu-mie-nvaluri,n-amsoareseninos.
Dinsânulmaiciimele,născutîngriji,necazuri,
Restrişteami-afostleagăn,culacrimim-amhrănit,
Caalemăriirepezişigroaznicetalazuri,
Devântulreleisoartesprestânciamfostgonit.
Acumapretutindeniîntorcameavedere,
Darochii-mimulţumiredelocnuîntâlnesc,
Căcinimeneanusimtecumplitameadurere,
Şioameniipeminetrecândmăocolesc.
Aşa!aşa!iubite,s-adusscumpulmeubine;
Văzândcănu-mirămâneplăcerepepământ,
Văzândcăpentrumines-auduszileleline,
Puimânape-ameafrunteşicautunmormânt.
Dinzileletrecute,dinvecheafericire,
Dinvârstameadeaur,dinsfântulloramor,
Ideiaurămasnumai,precumonălucire
Rămânedimineaţadinvisuricarezbor;
Aşa,fără-ndoială,amarameaviaţă
De-acumepentruminenisipneroditor,
Cevaraîlusucăşiiarnaîlîngheaţă
Şiniciofloaren-aflăsărmanulcălător.
Darînsăsuvenirulfiinţeloriubite
Vafilaalmeusufleteternînfăţişat
Cafrunzeleadusedevijeliipornite
Lavechealortulpinăce-odatăle-apurtat.
Devisurilevoastre,speranţe-amăgitoare,
Acumpestemăsurămăvădîndestulat;
Fugiţi,zadarnicizile,cegrijiomorâtoare
Petânărameavârstăcurândaţiadunat.
Cândtoamnasearatăalierniirecesoare,
Copaciiplinidejalepierdfrunza,seusuc:
Aşanenorocireauscândavârstei-mifloare,
Ziclumiiunadio:iauliraşimăduc.
UnireaprincipatelorDedicatăviitorilordeputaţiaiRomâniei
I
Peanticemonumenteamvăzutadessculptate
Acvilacepoartăcrucea,zimbrulţării-nvecinate,
Subomână,ocoroană,întrunitefigurând;
Şiînvecheacapitală,omăreaţămănăstire,63
Dupăluptesângeroasemonumentdeînfrăţire,
De-alMoldoveidomnclădită,stătrecutulatestând.
II
Cespunastesuvenire?ele-aratăcă-altădată,
Inainte-acelorlupte,învechimeadepărtată,
FiiaiRomeiceieterne,aceştipopoliaufostfraţi;
C-alelorrestrişticumpliteauizvorîndespărţire,
Călarăulce-iapasănupots-aflelecuire,
Decâtnumaiînunireacătrecaresuntchemaţi.
III
Căcideurileinternemultaprofitatstrăinul;
Căciînsufleteşi-ninimielainfiltratveninul,
Cecorumpe,ceîneacătotinstinctulgeneros;
Căcislăbiţiprinmoliciune,umiliţiprinapăsare,
Înfurtuneşiînintrigibalotaţi64fără-ncetare,
Amuitatnoivecheacaleşitrecutulglorios.
IV
Astăzinunisecerlupte,sacrificiuridesânge,
Virtuţimaridealtădată;astăziţintavomajunge
Princredinţăînunire,prinunireîndorinţi.
Mariputeriacumiauparteladestinulcene-aşteaptă,
Orizontulse-nsenină,caleanoastrăestedreaptă,
Şiasupră-nese-ntindemânabuneiprovedinţi.
V
Români!Dulceeunirea!Ascultaţi…glasu-irăsună…
DelafiiiRomânieicerepatriacomună…
Steaua65mergeînainte-i,simbolsacrupepământ;
CumînVitleemodatăsteadincermântuitoare,
Conduceape-ncoronaţiicavaleri,dindepărtare,
Delemarginilelumii,cătreleagănulcelsfânt.
VI
Cândcitimînvecheacarteaistorieistrăbune
Virtuţimari,ilustrefaptealenaţieiromâne,
Careinimăstărece?caresufletnemişcat?
Cinen-aredorsăvadăţarasaînfericire,
Culegibune,culegidrepte,întărieşi-nunire,
Cultivândartelepăciipealsăupământbogat?
VII
ÎntăcutelemorminteBogdan,Mircease-ntâlniră,
Şi-ntr-olungă-mbrăţişareperomâniîiînfrăţiră;
Imprejuru-lestaudeseumbredemăreţieroi…
Eleastăzizborînaer,inimile-nflăcărează…
Deputaţi!asuprtavoastrăeiprivirea-şiaţintează;
Falasauruşineaţăriiseaşteaptădelavoi.
VIII
Fiivoştrivorascundealorfrunteînţărână,
Dacăvoiacumveţipierdemareacauzăromână,
Prinmeschineinteresece-nmiciinimilocuiesc;
Timpultrece,omulpiere,darapatrieiiubire
Eavereaceamairară,ceamaiscumpămoştenire,
Cedelapărinţidemeritnobilifiiopriimesc.
MărieisaledomnuluiAlexandruloanIAnul1859
PentruziuaintrăriisaleînBucureşti66
I
Timpdorit,zidesperanţe,
Fiualţării,salutare!
Româniaînvestită67
Înveşmintedeserbare,
Îţidoreşte,îţiurează
Demarifapteviaţăplină,
Şise-nclinăsteleitale
Cestrălucedelumină.
II
Cânddeglasulomenirii
Inspiratăşicondusă,
Pleiadaeuropeană,
Deputerniciregicompusă,
Redanaţieigemânde
Anticidrepturidetărie68
Soarta-ţise-nscriaînceruri
Culuminaceamaivie.
III
Fădarnumele-ţisătreacă
Întrenumeledivine,
Celorceaufostailumii
Nobilifăcători-de-bine.
Secolulsăteadmire,
Şicunoisăsefălească
Franţa,naţiaceamare,
Naţiacavalerească.
IV
Căcieasprădatorie
Ceonaţieimpune,
Căciegrea,multgrea,coroana
Cepecapultăusepune.
Ţaratesalută,prinţe,
Cuplăcereşiiubire,
Şi-ţiîncredeviitoru-i
Zâmbitordefericire.
Oprofesiunedecredinţa
Domniloralegători,mărogsăfiuascultat,
Şidupăcem-ăţicitimărogsăfiudeputat.
CăciamcuvintesăcredcălaDivanulad-hoc,
Binelumiiosăfacşirolnobilosăjoc,
Dupăcumputeţivedea
Dinmărturisireamea.
Încăpână-anumănaște,euamfostpatriotmare,
Șidupăcem-amnăscut
Pentrualenoastredrepturiamluptatfără-ncetare
Pânăîntr-acestminut.
Cunoscândcăîntr-oțarăfericireagenerală
Secompunetotdeaunadinaceaparticulară,
Cauniconompolitic,prinmicislujbe,micilefșoare,
Amîmbogățiteustatul,cumpărându-mimoșioare,
Iarguvernulcevăzusevredniciașitalentul,
Îmidaranguripetotanul,siluindRegulamentul,69
Pecândmulțipăcătoșialpi,lipsițidecapacitate,
Servindţăriidinprunciestaucubuzeleumflate.
Apoicândstrăinearmiițaranoastrăocupară,
Delacineînlesnireîntrutoateele-aflară?
Cinepentruzececareafăcutadescincisute,
Numaicasănuse-ntâmples-auzvorbeneplăcute?
Cânderaînlipsățara,subameaisprăvnicie,
Amținut-oeucugrâneprecumfiecineștie.
Apoidacăneplătiteaurămasprinmultesate,
Dacăeulasocotealăle-amtrecutceva-ncărcate,
Amfăcut-o-nconștiință,deiubireaomenirii,
Numaispreamădeprindecuregularnmulprii.
Lasdeopartealemeleostenelișicheltuială,
Căciîmiplacealecredenepuselaîndoială,
Căciaceastamaicuseamăfurezonulcelmaimare,
PentrucareaziEuropa,foarterecunoscătoare,
Dupăluptesângeroaseîncheindtratatdepace,
HotărîpeRomâniafericităaoface.70
Peacestedartemeiuri,fraţiromâni,euvăcervotul,
Şilacauzaceasacrăazimădevotezcutotul.
Apoidacădupă-acestemaiaveţicumvadorinţă
Săv-arătprintr-oprogramăcareeameacredinţă,
LaDivancevoisusţine,văpotdaîncredinţare
Căunireaocredsfântă,c-ovoicerecu-nfocare;
Căcimărindu-sepământul,lefilepoatevorcreşte;
Insăprinţstrăinnu-miplace,căcinuştieromâneşte;
Şicândslujbeîivomcereeldelocn-osăprivească
Desuntemboierisauţinemdevreocasăboierească,
Cide-avemtalent,virtute,meritesauprobitate,
Calităţidinastălume,foartegreleşiciudate;
Pentruceamaimicăvină,ceovanumihoţie,
Nevomvedeapringazete,poateşilapuşcărie.
Protejaţicaşiprotectori,toţivomfierbeîntr-ooală
Şi-astrăinuluidomnireţăriiîivafifatală;
Şireligiavompierdeşivomuitaromâneşte,
CaînGreciamodernăundeazivorbescnemţeşte71.
Pecândunuldintr-ainoştri,domndeviţăromânească,
Totmailesneosăierteslăbiciuneaomenească.
Nu-lvoiînsăereditar,căciaţăriivechelege
Pedomnchiarşidinopincănedăvoiea-lalege;
Şiaşacuchipu-acestadelocnuedemirare
Dacăchiarşinouărândulne-ovenidinîntâmplare.
Autonomia-miplace,ovoicumescrisă-ncarte,
cerpentruţara-ntreagă,darşipentrumine-nparte;
Adicăînoricecazurisăurmezeucumîmiplace,
Fărăaputeaguvernulobservaţiea-miface.
Câtpentruguvernşiforma-iceaconstituţională,
Vrândsămădeclarde-acuma,simtomareîndoială:
Căci,vorbinddrept,nuştiubineăstcuvântcevasezică
Şiînlocdebineţăriisănu-ifacmairăumi-efrică.
Dacă,cummi-aspusundascălcudestulăpricopseala,
Unguvernînconstituţiiesupuslasocoteală,
Dacăadunărisaucameripotvorbifără-aseteme,
Astean-orsăneaducădecâtpierderedevreme,
Decâtluptefărămarginişidezbateriîncurcate,
Careplacjunimiinoastrecei72cucapetestricate.
Trebilecuvecheaformănucercnicio-mpiedicare,
Şi-unofis73redijat74bineeolege-nprescurtare.
După-acestedarcuvinte,fraţiromânicemă-nţelegeţi,
PuteţifărădesfialălaDivansămăalegeţi,
Căcisănufiţila-ndoială,văvoifacetreabăbună,
Şi-miveţimulţumiodatădacă-miveţicădeapemână.
Iarpânăsăvievremeasăvedeţiastăminune,
Suntsupusuldumneavoastrăşimă-nchincuplecăciune.
12august1857
CânteculsoldatuluiI
PecâmpulRomâniei
Trompetacândrăsună,
Laglasuldatoriei
Oştireaseadună.
Şisteaguloumbreşte,
Şiarma-leluceşte,
Şiinimile-npiepturi
Batrepede,voios.
Deniciunfeldevreme
Soldatulnuseteme,
Deviza-iecredinţă
Şisufletcurajos.
II
Cândboltadintărie
Denoriseîncunună,
Pemunţişipecâmpie
Cândfulgerăşitună,
Soldatu-naintează,
Şimarşulsăuurmează,
Demisiasamândru,
Nucatăînapoi.
Ellegeaîmplineşte,
Şiţara-şiocroteşte,
Etotdeaunagata,
Înpaceşi-nrăzboi.
Înastălumemare
Oriundesoarta-lduce,
Viaţa-ischimbătoare
Plăcericueaaduce.
III
Apoicândtotultrece,
Cândbateceasulrece,
Defraţiisăidearme
Măreţe-nmormântat;
Elveselvieţuieşte
Şimoarebărbăteşte,
Căciastfelestetraiul
Şimoarteadesoldat.
1853,septembrie18
Cometeianosatepentru13iunie
Cometăculungicoade,însăcuscurtăminte,
Decevreisăarziglobulcenoiîllocuim?
El,drept,multnuplăteşte,dartotavemcuvinte
Viaţa-ipăcătoasăcâtvasăprelungim.
Deneveiarde-acuma,săştiicăorsănască
Înlocu-nefiinţemaireledecâtnoi,
Ce-ngraborsă-ntărâtemâniatastelească,
Prinfaptemaicumplite,princrimeşirăzboi.
Ce!aiuitattuoarepotopulde-altădată,
Lacare,cums-aude,destulaiconlucrat,
AtuncicândtataNoeînluntrea-ideşelată
Pluteapeuniversulsubundeînecat?
Eibine!omenireacemoştenipământul,
Fiinţe,lighioane,ce-nurmăs-auivit,
Întrecelepe-aceleaceşi-augăsitmormântul
Înmareaadâncimeşimonştriaunutrit?
Câmpiiledeastăzisuntelemaimănoase
Decâtceleantice?măgariimaideştepţi?
Broascamaimuzicantăînbălţilestufoase?
Tigriimaicublândeţe,şioameniimaidrepţi?
Nu,nu!bagădeseamăsănufaciogreaşală,
Decaremaiînurmăamarsătecăieşti;
Baîncăsădai,poate,oasprăsocoteală
Preabunuluipărintealraseiomeneşti.
CăcinoiavemdelucruînŢaraRomânească;
Legivechişiruginiteavemsăle-nnoim,
Regulamentulmultearesăpătimească,
Dene-orlăsaînpaceaşaprecumdorim.
Deeştituexecutorînaltelordecrete,
Maidă-neunmictermendezecemiideani.
Săne-ndreptămpurtarea,sănespălămdepete,
Sănucădemîniaduripeghearedesatani.
Atuncea,dacăglobuln-omeritaviaţă,
Poţisă-lprăjeştiînvoie-ţi,eunumă-mpotrivesc,
Darazi,topeştenumaiainimilorgheaţă
Şiardeastrologiicelumeaîngrozesc.
12februarie1857
RăspunsulcometeiIubitmuritor,
Astăziamprimit,
Prinpoştiacerească,
Biletultăupornit
DinŢaraRomânească.
Odatăcunoşteam
Subnumederoman
Unpreaputernicneam,
Allumiicrudtiran;
Neamce-lcredeampierit,
Căcinul-ammaizărit;
Şipână-ntr-ăstminut
(Măjurpealmeunume)
Euniciaşficrezut
Căexistaţipelume;
Dardevremecesoriţi
Voitrebuiesăfiţi.
Numainuînţelegcinev-apututspune
Căaveampentruglobintenţiiaşabune.
Enetăgăduit
Că-aluidesfiinţare
Detimpnepomenit
Mi-eraîncugetare,
Încerctotvicios
Văzândcăse-nvârteşte
Şiomulpăcătos
Înrelemultsporeşte,
Văzândcăjoslavoimulţioamenimarişibuni,
Lumiifolositori,autrecutdenebuni,
Aufostpersecutaţi
Învremece-autrăit
Şifoartelăudaţi
Dupăceaumurit.
Euprearăuamurmat,
Cândamlăsatodată
PeNoede-ascăpat
Culuntrea-ideşelată,
Căciştiiceafăcut
Câtlibers-avăzut?
Elasăditovie
Şi-acăzutpebeţie!
Iarcufetelelui
Ce-amaifăcutnuspui.
Iardeatunciîncoacedinelcâţis-auprăsit.
Aceiceaufosttaripeceislabiaurobit;
Soarele-auspăimântatprinlupteşiomor,
Pentruglobulpământ,cenueraallor.
Căcisocotesccăştii,nevoien-amsă-ţispui
Cănue-alvostruel,civoisunteţiailui.
Apoiv-aţiapucat
Cerulde-aţispionat,
Prinsticlecercetând
Ceavemnoidegând,
Cefelnepreumblăm,
Pânăşicemâncăm.
Baîncăaţiscornit
Feluridesecături,
Şipevoiv-aţinumit
Alesecreaturi!
Acestea,dreptsăspui,eunulesufeream,
Şirăzbunareameaîntainăpregăteam.
Darfiindcăîmiscriicăsunteţiocupaţi
Proastelorvoastrelegispoialăsăledaţi,
Fiindcăaicerutsoroculmărginit
Dezecemiideani,fiindc-amijlocit
Şi-ograţioasăsteadintr-alecurţiimele,
Pentrucâţivapoeţicecasc’guralastele,
Mă-nduplecînsfârşit,astâmpăralmeufoc,
Îmipuicaiilagrajdşicoadelelatoc.
Numailuaţimăsuri,gândiţişicăutaţi
Deindulgenţameaacumsăprofitaţi.
Căcidacăsprepământvreodatăm-oiporni,
Văpotîncredinţacăbinenuveţifi.
(Scrisînpalatulnostrudevară.)
14mai1857
Frumoasăenatura
Frumoasăenatura,frumoasădimineaţa,
Plăcutestealundeimurmurmelodios:
Şirouaşizefirul,şifloareaşiverdeaţa,
Darlumeanimicn-arecatinedefrumos.
Ameainimă,sufletpepasurile-ţizbor,
Şivântulîţişopteştemisteruldeamor.
Suntdulcialepruncieidoritesuvenire
Şivisurifericite,iluziiîngereşti,
Darnuenimicdulcecadulceatazâmbire,
Darniciunvisnu-miplace,denu-lpricinuieşti.
Cândsoartanemblânzităm-adapăcudurere,
Cândlumeaş-oricebunuriaşvreaaleuita.
Nimicnucervieţii,mărire,niciputere,
Nimicnumămângâiedecâtiubireata.
Ameainimă,sufletpepasurile-ţizbor,
Şivântulîţişopteştemisterurideamor.
EPISTOLEŞISATIRE
EpistolăcătreVoltaire
DinziuacândamcititscrisoareacătreHorace75
Doream,des-arfiputut,toatăsfialasălas,
Să-ţiscriupeuntonmăreţ,câtdemăreţs-arputea,
Şisă-ţipornescunbiletlucratînfabricamea.
Darauzeamcăvoi,poeţi,scriitorivestiţi,
Îndatăceaţimurit,văfaceţicamneciopliţi,
Camgroşi,necivilizaţi;şi,dreptsăspui,mătemeam
Sănu-miîntorciunrăspunsmaiasprudecâtdoream:
Răspunscaacelcezicică-nanultrecutţi-adat,
DinpartealuiBoileau,unsecretarnenvăţat.
Aiceacaşilavoiseaflămulţinătărăi,
Cares-ardabucuroscăsuntsecretariaităi.
Cutoate-acesteaacumdorinţameaoascult;
Respectulnumeluităunumăopreştemaimult,
Şipare-ţibinesaurău,sloboddinparteameaeşti.
Nucercetezdacă-nrai,dacăîniadlocuieşti,
Lacefeldemunci,pedepse,păcatele-ţite-ausupus
Şidacăînlungifrigăridraciiacolote-aupus.
Suntsigurcăsfinţiitoţiasupră-ţiaureclamat,
Şichiardenu-ifiprăjit,eştinegreşitafumat.
Trebileacolo-niadnumergc-aicipepământ,
Undepăgânisaucreştinicutoţiilaaulocsfânt,
Undevedemfericiţipeceimaimaripăcătoşi,
Şisoareleluminândperăicapecredincioşi;
Faptele-acolonepunlaloculdreptmeritat.
Darspune-mi,terog,Voltaire,tucefolosaiaflat,
Deşiallegiivrăjmş,săcritici,săosândeşti
Acelenaltecântări,acelegândiricereşti
Care-alnaturiistăpânelînsuşile-ainsuflat,
Spreslavanumeluisău,poetuluiîmpărat?
Denucaom,cacreştin,darînsăcaautor,
Vrednicerai,socotesc,săsimţiînălţimealor,
Şigeniultăufrumos,pânăacolosă-lsui.
Cerul,tăriavestindfaptelemâinilorlui,
Dinpavilionu-idenori,acelpreaînalttunând,
Cufulgerele-idefocvrăjmaşiiluirăsturnând,
Pământuldintemeliiclătit,dezrădăcinat,
Suflarea-aceleimâniicemările-a-ntărâtat,
Astemăreţetrăsuritucumledispreţuieşti?
Idei,icoane,figuri,toateînelegăseşti.
Racine,pecare-liubeai,dineles-aadăpat;
Rousseau,pecare-lurai,adeseale-aimitat:
Toateacestealeştii,darfuria-ţite-aorbit.
Tu,caodatăSatan,peomdinrail-aigonit,
Nădejdea,rodulceresc,îninimioaicălcat,
Şicaredespăgubiriînloculeine-ailăsat?
Uciderişidesfrânări,iatăce-ţisuntemdatori!
Viaţa-aifăcut-ogreasărmanilormuritori,
Iarpeşceleraţii-aiscosdinjugullorneplăcut.
Vorînzadara-ţigăsiuncugetcen-aiavut,
Azicecăte-ailuptatabuzulsărăzboieşti;
Nu,temelia-aisurpatîndogmelecreştineşti.
A!dacătalentultău,maibine-ntrebuinţat,
Cusoarta-iaseluptapeoml-arfiînarmat!
Dacăpedrepţiîntărind,perăiaifiîngrozit,
Îngeriinumeletăucudragl-arfipomenit.
Aniaitrăitîndestui,rolmăreţ-aijucat,
Ailumiistăpânitoriadeseate-auvizitat:
Acumacesteapenoinimicnunefolosesc,
Iarduhu-ținemărginitesingurcepizmuiesc.
Latoate-aifostnorocit:nucrezc-atâtizbuteai,
De-aifiavutsăformezilimbaîncarescriai;
Darveaculte-aajutat;învremeacândte-ainăscut,
Stiluleracurăţitşidrumulerafăcut.
Altfele-nțarălanoi:noitrebuiesăformăm,
Sădămunaer,unton,limbiiîncarelucrăm;
Penebătutecărărilocdetrecutsăgăsim.
Şinelucratecâmpiideghimpisălecurăţim.
Aşvreasăpoţisă-nviezi,ozinumaisătrăieşti,
Parnasulnostrusă-lvezi,apoisănemaivorbeşti.
Unul,iscoditortristdetermeniîncornoraţi,
Lipsiţideduhcreatornumeştepetoţiceilalţi.
Seplângecănu-nţelegaceicareîlascult,
Învremeceînsuşielnuse-nţelegemaimult.
Altul,strigândfurioscăsuntemneamlatinesc,
Arvreasănumaiavemniciuncuvântcreştinesc,
Şilumiisăarătămcănuamdegenerat;
Altulcescriepeşleaucapreotuldelasat
Zicecăedesluşit,secredesimplu;iareu
Mătragdeoparte,privesc,şiscriucumdăDumnezeu.
Cutoate-acestealuămtitluridemariautori,
Dămsfaturişiosândim,nefacemlegiuitori,
NecredempecâtputemailuiApolonnepoţi,
Râdemdeuniicâţiva,şipubliculdenoitoţi.
Amesteculîntâmplatînlimbileomeneşti,
Cânds-aziditacelturn,învremilepăgâneşti,
N-afostatâtdepestriţ,n-apututfimaiciudat
Decâtacelceaiciurmeazăneîncetat.
Uniţiamfaceceva,amfidevreunfolos:
Avemundialectbun,uşorşimlădios;
Înelfiececuvântnuecalavoilegat,
Cuunarticolsemeţ,cuunpronumeciudat;
Pronume,-articolelungicaresufletulţi-lscot,
Şiseamănăcândpâşescsuitaunuidespot.
Darcemaimultsăvorbesc?Câteamavutdezis,
Câtedetinegândesc,măvezicăslobodle-amscris:
Câtpentrunoi,lucrurimarinuesănădăjduieşti;
NumaiacelDumnezeu,submânacăruiaeşti,
Duhuluniriidesussprenoideîlvaporni,
Părerilecesebat,elnumaileva-nvoi.
Altfel,decâtsăgândesccănoine-amalătura,
Mailesne-aşputeasăcredcătuteveiboteza.
EpistolăDomnuluiAlexandruDonici,fabulistmoldovean
“Cummăsoriţisemăsoară“esteunproverbştiut:
Asteversuri,delungimeacelorcetumi-aifăcut,
Suntpornitesă-ţiaducăalemelemulţumiri,
Suntrăspunslaaletalevrednicidecinstegândiri.76
Nuştiubinedacăcerul,precumzici,m-aînzestrat
C-untalentcemiseparepuţin,slab,neînsemnat.
Dariubesctalentu-acestacaretuîlpreţuieşti;
Totceemaisfânt,mainobil,înduh,inimioameneşti
Prinelnise-nfăţişează,şialbineluiamor
Seaprindelafăcliaunuigeniucreator.
Peaceicemi-idaipildăeuadeseai-amcitit;
Laoslavămeritatăcumândriem-amsmerit;
Şă-iurmezestealtlucru;cinsteapoateodoresc,
DaraluiTorquato77soartănicidecumn-opizmuiesc,
Amtemeinicecuvinte:măcunosc,măsimtpreamic
Şinevrednicsăiauurmaunuimaremucenic.
Credcutinecătalentulneedincerdăruit,
Căefoccaresestingedacănuvafihrănit.
Şideamozimailină,unceasbundeîntâlnesc,
Cuplăcerea-laprinde,a-idahranămăsilesc.
Darpeomşi-aluinaturădestulnuaicercetat
Devoieştisăfiucarâulcarecurgene-ncetat.
Acelrâutrecepe-ovale,pecâmpie,pintreflori,
Iarprinrelelevieţiiemaigreusătestrecori:
Prozaiceumilinţenupotaleînfrunta.
Tuvezivremiledeastăzi.
Te-ntrebdacămuzata,
Poftitălatribunale,armergesădeacuvânt,
Săspuieînbunăprozădeceumblădupăvânt:
Deţi-arzicejudecata:“Fiindcă-amaflatcăscrii,
Fiindcăvorbeşticunoriişipuislovepehârtii,
Aduversuriletale,avempoftăsăcitim,
Şiden-aiatinspenimeninoiosânda-ţimărginim”.
Dacă,zic,plăceride-acesteadel-aităiaificercat,
Laatâteadobitoacesufletoareaifidat?
Aifiziscuîndrăznealăde-unvulpoijudecător
Căîlvezicâteodatăcupufalbpebotișor,
Căîncumpănadreptăţiicaşulell-acumpănit,
Pânăceprigonitorii78cunimics-aupomenit?
Lavoisuntmaidomolioameni,einus-atingdenimic:
Aiceadaudenevoie,oricemăîncercsăzic.
Devoisăcânteroismulbunilornoştristrămoşi,
Audosutădeglasuri:“Ce?noisuntemticăloşi?
Numaiceivechiîţiplacţie?Prilejuls-a-nfăţişat
Şinoidovezidevirtute,curajnuamarătat?”
Delaudvreunomdemerit,vreunamploaiatcinstit,
“A!îmizicdepedelături,penoiacumte-aipornit?
Lăudândfaptelebune,arăţi,şiînvederat,
Cănusuntemdeaceia!Penoitune-aisatirat!”
Căcidumnealorştiupreabine,caoamenicarecitesc,
Căînlaudavirtuţiiaceirăiseosândesc.
Dearfiomulţumiresăteveziîntipardat,
Şipeuliţicâteodatăcudegetularătat,
S-auzi:ăstaecutare!apoieute-aşferici
Pentruscrieriletale,ceiubescaleciti,
Alecărorasujeturi,stiluşorşilămurit
Auafabuleiplăcutemeritnetăgăduit.
Suţu79ziceîntr-ocartecăînGrecia,devrei,
Poţisăscriioriceîţiplace,fărăvorbeşiidei;
Mulţidinautoriinoştriauacesttalentdorit,
Culocul,cu-mprejurarea,cuvremilepotrivit.
Vădcăoducfoartebine,şieuosă-iimitez;
Osă-iîntrecdesepoate,nimicn-osămailucrez;
Numaidinvremeînvreme,aisăaflicătrăiesc
ŞimuzeledinMoldovacăştiusălepreţuiesc.
EpistolăDluiI.V80.,autorul„Primăveriiamorului”
Tu,care-aifostdinprunciealmuzelorfavorit,
Şicastrămoşască-averegeniull-aimoştenit,
Cântătoralprimăverii,ceaidarulaplăcea,
Afi-naltcudesluşire,simplufărăacădea,
Carelucrurimicidesineştiisălemăreştifrumos,
Şisănuziciniciodatăcuvântce-arfideprisos,
Dacămaigândeştişiastăzicumatunceasocoteai,
Cândhotărâtdenaturăsăfiupoetmăcredeai,
Făr-a-ţivorbidefolosulbunelortalepoveţi,
Laameanedesluşire,alergîncăsămă-nveţi.
Cândnenţeleasanatură,dinsânu-icelroditor,
Cutalentulpoezieinaştepeunmuritor,
(Fărăsămergemdeparte,atâtaşdorisă-mispui),
Hotărăştedeodatăşifelulscrieriilui?
Mulţiîmiziccumcăaceastanuedetăgăduit
Şicătotomuls-apleacălaceestemaipornit;
Căacelace-ntragediifacepatimiavorbi
Nupoateşi-nelegiechinurileadescri.
Dacăiarînceadinurmăştiifrumossăzugrăveşti
Plăcerea,melancolia,amor,chinurisufleteşti,
Alodeiceiînfocatetonînaltnupoţisă-lţii,
Nicisăalergipe-aleslaveiplinedesângecâmpii.
Felurile-sosebite,şivoiescosebitdar:
Cine-nmaimultesecearcă,osteneala-ie-nzadar.
Eudar,cedincruda-mivârstă,decândochiiamdeschis,
Cânda-nceputpentruminealvieţiiamarvis,
Amiubitdeopotrivătotcemi-apărutfrumos,
Totcesufletulînalţăşieminţiidefolos;
Poetcumpotamăcrede,cândallireiDumnezeu
Încănuvreasă-miaratecareestefelulmeu?
Totce-miplacemăaprinde,şi-nminutulcecitesc
Aputealucraîntocmaideocamdatăsocotesc.
Apoivinecugetarea.Pe-almeuduhîlîntreb:
ŞtiiDacătuînfelu-acestaeştinăscutsaunusăscrii?
Câteplanuriastăasprăideemi-astânjenit!
Şidincecărăriplăcutecuputerem-aoprit!
Euaseamănameastarecuaunuicălător
Careneştiindu-şicalea,fărăpovăţuitor,
Seopreştepe-ocâmpieşi,cutotulîntristat,
Drumulvede,darnuştiecareeadevărat.
Pleacă,seîntoarce-ndată,seporneşteiarpeloc,
Pierdevremeapreţioasăşialeargă-ntr-unnoroc.
Astfelsuntşieu;cadânsultotdeaunarătăcit.
Casănu-lpierd,lăsânddrumul,poatecândl-amnimerit.
Apoinuajunge-atâta,cişichiarcândmăpornesc
Alucracuhotărâre,peunplanceîmicroiesc,
Nupotpăzicuviinţa,nicic-unumbletmăsurat
Lasfârşits-ajungde-adreptul,fărăsămămaiabat.
Dacădescriuopădure,sumadecopaciîilas
Şilaunstejarmaimaretreccuunrepedepas.
Dacăsuntîntr-ogrădină,pelafloriderândnumerg,
Cilatrandafirîndatăşiapoilacrinalerg.
Depărtareaceamaimare,şiocolulcelmailung
Unceasnumăzăboveşte,factreipasurişiajung.
Mărunţişurile-miscapă,şiideilece-mivin,
Dacă-ncepcuozâmbire,sesfârşesccuunsuspin.
Aplicareaîmilipseşte,şin-amdarulînsemnat
Astricaşiaprefacecâtesuntdeîndreptat.
Fărăastăslăbiciunecevatotaşizbuti;
Ostenealaşirăbdareapotoriceadobândi.
Insăeu,casămăapăr,lasunlucruînceput
Şi-ntr-unsfertstriccâteodatăce-ntr-olunăamfăcut.
Depământtrântesccondeiul,meseriaourăsc,
Şisănu-lmaiiauînviaţă,eumăjurşihotărăsc.
DarprecumBoileauzise:unastâmpăr81nenţeles
Nencetatse-mpotriveştehotărâriice-amales;
Deurechiparcămătrage,dinsomnnoapteamădeştept,
Şicumultăplecăciunerimamândrăoaştept.
Patimainimiimele,chiarşistrăinenevoi,
Alepunepehârtiesuntsilitfărăsăvoi.
Apoicândînelegiedestulnupotsăvorbesc,
Şis-arătfărăsfialătoatecâtesocotesc,
Vreundobitocîndatăvineînainteamea
Şi-miridicăculesniresarcinăoricâtdegrea.
Lupii,urşiiîmifacslujbă,leiichiarmisesupun,
Adevăruride-unpreţmare,cândleporuncesc,eispun.
Socotesccăputemzice,fărăsăneîndoim,
Căepreabunpentrufabuliveaculîncaretrăim;
Măcarcăseaflăoamenicarenupricepdeloc
Cumapututsăvorbeascăunsălbaticdobitoc,
Şicarevinsăte-ntrebedacăeadevărat
Căînvremeavechecâiniiauvorbitaşacurat.
Insă,cumştiifoartebine,adevăruldesluşit,
Fărămască,întreoamenilesnenuepriimit:
Şisubfeluridepodoabedacănuîltăinuieşti,
Nenţeleaptaluiivirepoatescumpsăoplăteşti.
Tudar,care-aizisodatăcumcăneamurile-ncep
Prinpoeziefiinţaşi-alorstarede-şipricep,
Slăbiciuneamuzeimelevinoaoîndrepta;
Căcidescriuastăziînversuri,astaestevinata.
Tuamorulpoezieimiemil-aiinsuflat,
Şiexempleîndestuledeceefrumosaidat.
Aşa,cândviitorimea,alnostrujudecător,
Carefărădesfială,aspru,nepărtinitor,
L-alsăutribunalsupuneperăzboiniciivestiţi,
Pedespoţişipeminiştri,scriitoriistrăluciţi,
Vavoisăcercetezepeaceicareîntâi
Stăturăîncepătoriiromâneştiipoezii,
Înrândulcelordefruntenumeletăuvomgăsi,
Şia-ntemeieriicinstedelaeaveidobândi.
Suntmultmaivrednicideslavăaceicareaufăcut,
Înştiinţisaumeşteşuguri,fericitulînceput,
Decâtceicedupădânşii,şidedânşiiîndreptaţi,
Auajunsdesăvârşireadeexempleajutaţi.
EpistolăDluiV.II82
Ziceaicăînviaţăceamaiplăcutăstare
Eaomuluisloboddeorice-nsărcinare,
Caregrijilelumiidepartelearuncă,
Şi-npace,întăcere,înlinişteadâncă,
Lungitfrumospespate,cuunciubucîngură,
Avându-şiîntrutoateplăcereademăsură,
Lafumulcese-nalţăseuită,segândeşte,
Şislavadreptnimica,dreptfumosocoteşte.
Tudar,apostolvrednicalacesteidoctrine,
Careneizbăveştedegrijilestrăine,
Spune-miprincemijloacenatura-mipotpreface
Şizilelecaalţiisălepetrecînpace.
Cumsămăscapdemuze,devecheatiranie,
De-alelorcapricii,de-alorcochetărie,
Careîntotdeaunami-aufostsupărătoare,
Şipricinifeluritedelungăîntristare?
Încemuzelenoastrepotsănefolosească?
Nicichiardeundatornicnuștiusăneplătească!
Înzadarmaideunăzi,amvrut,prinpoezie,
Săscapde-obagatelă,de-omicădatorie;
Ş-amarătataceluicarecereaparale
Căviațaescurtășivrednicădejale;
Căaurul,argintul,metalepăcătoase,
Laomulce-osămoarănusunttrebuincioase,
Căaverean-oducemînlumeaviitoare;
I-amfăgăduitîncăoelegiemare,
Carepelargsă-ispuie,curatsă-idovedească
Cumtrebuieavereasăodisprețuiască,
Șiversuripringrămadăi-amdatcasă-șialeagă.
Dartoat-ameasilință
Afostpesteputință
Putereaarmonieisă-lfacs-oînțeleagă.
M-așmângâiad-aceasta,cândașvedeacă,poate,
Prinscrierivomprefacenăravuridesfrânate;
Atunci,lăsândodihna,pentrualmultorbine,
Așziceșiașfacecâtspânzurădemine.
Acumînsăceiese,de-oialergaprincasă,
Dem-oilovide-unscaun,desobășidemasă,
Casăaratînversuri,înrândurimăsurate,
Căcinsteașivirtuteasuntlucrurilăudate,
Cănumaifaptabunăesteizvordebine,
Iarceareaîșiaducepedeapsaeicusine?
Asteasuntpreafrumoaseșibunepehârtie,
Cineînsăle-ascultăsauvacasăleștie?
Decândlumeaelume,cecarteomenească
Putudefapterelepeoamenisăoprească,
Tiranilorsă-nsufleapatrieiiubire,
Peceifărădesufletsă-ifacăcusimţire,
Pehoţisă-iîndemnezecucinstesătrăiască,
Şicâţijudecnoroculsănu-lnăpăstuiască?
Cântelupiişiurşiiînpildecâtleplace
Omu-şicautătreabaşitotce-a-nvăţatface.
Poveţelesuntvorbe,darfaptaedeparte;
Şipreapuţiniurmeazămoraluldintr-ocarte.
Deaşavea-ncaidarulsăscriudeporunceală,
Şicândcearcăpământulvreomicăzguduială,
Săfaccâte-oduzinădeodesugrumate,
Sălaudrăusaubine,aşfimulţumit,poate,
Învremeceacuma,vorbindcummisepare,îmifacvrăjmaşi.
Suntoamenicenuiauîndreptare,
Iarmaivârtosaceiacevorsănemuncească,
Cântându-necuiadulcântareaceadrăcească.83
Tuştiicăampăţit-o,cândamcercataspune
Căversurischilogitenucredsăfiebune,
Şicădeocamdatănoinuştimlatineşte.
Uraneîmpăcată,ce-nfuria-iscrâşneşte,
Azis(ceurâtvedeaomuluiorbire!):
Călupii,urşii,leiivorbescdestăpânire,
Călupulecutare,cejudecă,despoaie,
Şiiadepeompieleacalupuldepeoaie,
Călebădaeomulcedăpovăţuire
Acelorcareumblăpecaleadepieire,
Căboulecutareajunsîntreaptămare,
Datordeoricebinelaoarbaîntâmplare,
Şi-nsfârşitcămăgarulcezbiarăşirăcneşte
Eunautorjalnicceprostnesfătuieşte.
Iatăceînţelesurişicecugeterele
Vrăjmaşiifărălegedauscrierilormele.
Apoipasdelucreazăînastevremidejale,
Cândvorsă-ncurcestatulînpriciniliterare.
Înzadarşicenzurademine-ncredinţată
Şialţicâţivaprietenicubunăjudecată
Măapărăînlume,lespuncăaugreşeală,
Căcieioţintotunaşiziccănuse-nşeală.
Mulţumescastădatăşistăpâniriinoastre,
Carenicivrus-ascultelavorbeaşaproaste.
Altfel,zău,îmieteamăcă-nlocdemulţumire
M-arfifăcutprietencuvreomănăstire,
Undespălându-mivina,prinpostşinemâncare,
Mergeamînraide-adreptulşifărăcercetare.
Dece,domnilorcritici,atâtaurâciune?
Dobitoacelemeleaucugetepreabune;
Şinumaitondecârciumi,poeziimonstruoase,
Cenzuraceadeşteaptăedreptsănulelase;
Elenestricăgustul,şitristalormânie
Parnasulîlprefaceînproastăbăcănie.
Darfabulelemeledetotnevinovate
Nuseatingdenimeni,n-aupersonalitate.
Devăgăsiţiînele,îmiparefoartebine;
Insădevăeteamă,canucumvaprinmine
Săse-ndreptezelumea,greşealavăeproastă;
Puteţisăluaţipildăchiardeladumneavoastră,
Carenuvăprefaceţi,şifărăîncetare
Acelorcev-ascultăaduceţisupărare.
Oricum,îmiecamfrică;deastăziînainte
Lapăsări,lighioane,voidaaltecuvinte.
Deşimaiaveamîncă,mărturisescpăcatul,
SăziccâtevavorbedeParis84răposatul,
Care,bărbatdecinste,omplindebunătate,
Făceaversurid-aceleacadintoporlucrate,
Cumfaceţidumneavoastră.
Dariarv-auzeamgura,
Şiiarmânjeaţihârtie,iarv-arătaţicăldura;
Furioşidemânie,iarstrigaţidupămine:
“Auzi,nelegiuitul,cămorţiinuscriubine!
Auzialecuiversurilesocoteşteglume,
Şicucechipvorbeştededuşiidepelume!
Aceastaestevinăgrozavă,criminală,
Şimerităosândă,pedeapsăcapitală.”
Aşacasănusufărstrigări,nemulţumire,
Casănutragasupră-mivreonenorocire,
Gândeşte-teşi-mispuneunmijlocde-ndreptare,
Tu,carepetrecivremeaînsfântănelucrare,
Careaiscripreabine,deaiaveadorinţa,
Darcareînodihnăîţimărgineştisilinţa,
Spune-micumpoţiderimă,demuză-amădesface,
Şieu,dreptrăsplătire,osatirăţ-oiface.
EpistolăDluiI.C.85
Prietene,maiţiituminteacelepovăţuiri
Care-midailaalemeletrecutenemulţumiri?
C-aveaicuvânt,ovăzbine;eupreaînşelateram,
Cândsocoteamdecumpliterelelece-atuncicercam.
Într-ozi(deatunciînsămultăvremeatrecut),
Povestindu-ţieuonouăneplăcerece-amavut,
Te-aiîntors,şic-ozâmbire:—“Văzadevărat,mi-aizis,
Şicunosccăaidreptate,dararată-oînscris,
Şiînversuri,iarnu-nproză,căcioricâţisunteţipoeţi,
Voieavăplânge-nprozădel-Apolonnuaveţi”.
Uitasemaceastăglumă.Acum,fărăsăgândesc,
Ceadintrenoidepărtare,loculundelocuiesc,
Neîngrijirea,nelucrareapoetmăsilescsăfiu
Şiînversurideunstânjenlucruridenimicsă-ţiscriu.
Suntîncredinţatc-airâde,cândvreodatăaiputea
Sămăveziumblândpecâmpuri,rătăcitcumuzamea,
Şivânândcâte-oidee,câte-orimă,uncuvânt,
Cândprinlunăşiprinstele,cândpecerşipepământ.
Iardegropinicicăevorbă,căciîncâte-amcăzuteu,
Căutândcâte-unfraz86nobil,ştienumaiDumnezeu!
Nugândicutoate-acesteacumcămăgătescsăcânt
Slavavremilortrecute,veacuricarenumaisânt,
Sausălaudpevitejiifiiaivechiilibertăţi,
Carecufierulînmână,pezidulsfinteicetăţi,
Pentruauneicruciumbrăînrăzboaieaupierit,
Şighirlandaveşnicieicu-alormoarte-audobândit.
Astfeldenaltesujeturipentrumuzameanusânt;
Pân-anuzburaînceruri,easecearcăpepământ,
Precumsoldatulceestepentrurăzboipregătit,
Pân-anupleca,şi-ncearcăalsabieiascuţit.
Vinodar,deairăbdare,şiascultăsă-ţidescriu
Uncuprinsunde-ntâmplareaastăzivoieştesăfiu,
Casăn-aicuvântazicec-ameamuzăn-afăcut,
Pentrubunataplăcere,orice-nmânăi-astătut.
Aicinusuntvăisaudealuri,nusuntcrângurisaupăduri,
Care-mpodobesccufalăsânulveseleinaturi,
Şideundeîşiînalţăcântăreţulzburător
Imnurile-armonioasel-alnaturiiziditor.
Nueloculînsuflăriiş-alînalteicugetări,
Ceumpleduhuldegânduri,inimadedesfătări,
Cicâmpiefărămargini,cearatănencetat
Ovederemonotonăochiuluicelîntristat.
Spreamiazăzisevedeniştepomişiniştevii,
Niştesalciisemănateicişicoleapecâmpii.
Iarlarăsăritdepartealorfrunteîşiivesc
Niştemunţicarecuslavaceapierdutăsefălesc.
Spreapuscurgeoapă,întredouăţărihotar:
Fraţiacărorneunireaavutsfârşitamar.
Peomargineezimbrul,iarpealtaunvultur,
CarenicinumaiviseazădealTibruluimurmur,
Caresubonouăformăşinumirece-aluat,
Camulţi,cântecul,purtareaşinăravulşi-aschimbat.
Altoriîncotro-ntorciochiişioriîncotropriveşti,
Nimicnusemaiarată,deşertulîlîntâlneşti.
Sepreumblăpestecâmpurimilioanedeţânţari,
Caredupărăutateseamănăaoamenimari;
Muşcăcâtîiiartăguraşicucâteauputeri,
Princântărimădesfătează,parc-arfiparacliseri.
Turmedeoisuntmulţime,însăîncăn-amgăsit
Unpăstorcaînidile,unciobandepizmuit.
Şinuştiucumînvechimeatâţimaribiruitori87
Părăseauavere,slavă,şitrăiauîntrepăstori.
Daradeseaoripoeţiilucrurilezugrăvesc
Nuprecumsuntînfiinţă,cicumşile-nchipuiesc.
Şiaceicefericitaneavere-aulăudat
Aleeidulceţişibunurinucredsălefigustat.
Nimfelelevăddesculţe;îmbrăcate-npieideoi,
Păstoriţele,peviscol,pefurtuneşipeploi,
Dealorticăloşie88ocolitecade-unlanţ,
Îţiridicătoatăpoftadeafacevreunromanţ.
Mie-miparerăudinsuflet,căcideaşfinimerit
Ciobăncuţecumvăzusemîntr-ocartece-amcitit,
Caunomcaredinfirenuamfostaristocrat,
Fărăpierderedevremem-aşfişiamorezat.
Acumînsăcepotface,cucemijlocsăsuspin,
Cândnimicanumădoareşicândnusimtniciunchin?
Bine-arfidacăvedereaaşputeas-oamăgesc,
Ş-unobiectceurâtestefrumossă-lînchipuiesc;
Darmăcardeşi-nchidochii,nupotimitadetot,
Pemodelulrătăcirii,peviteazulDonQuichotte89.
Aşamărginitînsine-mi,trăiescaicicaunsfânt,
Şi-mpăratalnefiinţeimiseparecumcăsânt;
Fericitcândseîntâmplă,gonitdevrunviscolgreu,
Uncălătorsăse-abatăpuţinînlocaşulmeu!
Nucăedeşertpământuldetotdelocuitori;
Pimprejursuntcâţivanobili,demoşiistăpânitori,
Caredincopilărieaicis-auobişnuit,
Ş-aleluiAvraambunuridinstrămoşiaumoştenit.
Darvorbescnumaidevreme,n-a-nvăţatasegândi,
Şidecâtzilelelunii,altanudorescaşti.
Poatevreisă-iafli-anume,însăaltnupotsă-ţispui,
Decâtcăfieştecareecopilalmumeilui.
Nudemult,unuldintr-înşiipărăsise-alsăulocaş,
Cucuvântcă-llocuieştealcerurilorvrăjmaş;
Darînzileletrecute,dupăcumamauzit,
Cutămâieşiocrucepetoţidraciii-agonit.
Desprealtele,bunioameni;eisuntgata-aarăta,
Cădupăsfântascripturăcredtotfăr-acerceta.
Pentruce?ăstcuvântaspru,laauzsupărător,
Şidetulburărigrozavelumiipricinuitor,
Cuvântvrednicdeosândă,caretotdeauna-afost
Cauntermendechimielanorodulacestprost,
Nusezicep-asteţărmuri,undeomulliniştit,
Se-ngraşăînneştiinţă,caînveaculaurit.
Dardestul,iubitămuză,staisătemaiodihneşti,
Căputerea-ţiesteslabă,şicamlesneosteneşti.
Şitu,înţeleptprieten,care-adeseorimi-aidat
Poveţefolositoareceeunupreale-amurmat;
Alecăruifaptebunesuntvrednice-asecinsti,
Şiodreaptărăsplătiremerităadobândi,
Desevorpunevreodatăîncumpenelecereşti,
Laporileveşniciei,purtărileomeneşti,
Adio!dealemelenu-ţimaivorbescrătăciri,
Singurpricinăadeseami-amfostdenenorociri,
Măcarcăşiameasoartă,carenupreami-azâmbit,
Nencetatcaofantomăpretutindenim-agonit.
Darcesuntrelelemele?Nimicurilesocotesc,
Cândcualesoarteitalenedreptăţile-asemuiesc.
Astfelcânddepeunmuntemăuitînjospepământ,
Dealurilecelelaltefoartemiciîmiparcăsânt,
Ochiulabiaseopreştepe-allorvârfneînsemnat,
Şimareîmiparenumaimuntelecelînălţat.
SatirăDuhuluimeu
Trageţitoţicâteocarte:domnule,eşticumine.
Şezi,mărog,împotrivă,şivezidejoacăbine!
Darţi-amspus,coconiţă,căeu,dinîntâmplare
Nicibine,nicinebinenupotsăfaccercare;
Amcuvintelemele:astejocuriplăcute,
Cuvoiadumitale,îmisuntnecunoscute.
Nebuncinete-ocrede;vreisăterugăm,poate
Astăzischiarşicopiiştiujocuriletoate,
Veaculînaintează:Caro;vezicăţi-erândul;
Darcefăcuşiacolo,undeîţiestegândul?
Cândeuamdatperigă,baţicualtamaimare?
Astfeldeneştiinţăelucrudemirare!
Aşa-miziceadeunăzi,cutotulsupărată,
Odamăcelajocuriefoarteînvăţată,
Apoişoptindpetainăcucâtevavecine:
Vedeţi,zise,cesoartă,şicepăcatpemine?
Douăgreşelicaasta,zău,sufletulmi-lscot,
A!cenenorocire!mach’ere,ceidiot!
Vinoacumdefaţăşistailajudecată,
Tucarelefaciastea,duh,fiinţăciudată,
Cevreisăjociorolăînlumeatrecătoare:
Decetreabă-mieştibună,puteregânditoare,
Cândnupotlanimicasămăajutcutine,
Cândnute-aideprinsîncănicivistulsă-ljocibine?
Numaieştituacelacare-ncopilărie
Ştiaipedinafarăvestit-Alexăndrie,
Şiviaţaciudatăaunuicraicuminte,
Carelăsapedracufărăîncălţăminte90
Tu,caremaiînurmă,râzândde-acesteatoate,
Derostputeaiaspunetragediiînsemnate,
Meropa91,Atalia92șialtelemaimulte,
Declamându-letoatecuivreasăteasculte?
Negreșitîmiveizice,ținminteceîmiplace,
Darcărțilecumineegreusăseîmpace.
Mailesnepotaspunehoţiileurmate
Lazecetribunalurisubnumededreptate,
Mailesnepotsănumărpedegetelemele
Câţisfinţiavempelunășicâteversurirele,
Decâtsăbagdeseamăcecartenuedată,
Acuiestemaimicășicineosăbată.
Cândsuntînadunare,n-amaltămulţumire
Decâtsăsedeschidăsujeturidevorbire:
Atuncisuntgata,slobod,ascult,șicuplăcere
Tușesc,zâmbesc,măleagănși-midauameapărere.
—Frumosrăspuns!Ascultă:pecâtmieîmipare,
Delume,denăravuriaislabăîncercare.
Trebuiesăștiijoculșidansulce-ţilipsește,
Şiniștemicipetreceri,cesezicromânește
Jocurinevinovate.Nevinovatefie,
Măcarcăvinidestuledinelepotsăfie;
Trebuiesăfacipasurișicomplimentebune,
Lavorbeserioasecândalţiisevorpune,
Săn-asculţi,săspuiglume,săscoţilajucării,
Şipân-arâdealţii,sărâzitumaiîntâi.
Vezidomnişoru-acelacaretoateleştie,
Căruiavorba,duhulîistăînpălărie,
Închipulde-aoscoatecugraţiiprefăcute?
HaineledepedânsulsuntlaPariscusute:
Singurne-ncredinţează.Lornetaatârnată
Esteşimaistrăină,de-oformăminunată;
Vreas-ocumpereprinţul,darcaunomcuminte
Dumnealuiotocmisecevamaiînainte.
Cândle-aspusasteatoate,oialaochi,priveşte
Chiarpedamaaceeacucare-atuncivorbeşte;
I-odăînnas,sepleacă,şiînsfârşitolasă,
Zicându-i:Celornetă!te-aratămaifrumoasă!
Fieşcinecunoaştececaptânărulare;
Darpentrucădăbinedinmâinişidinpicioare,
Şitrânteştelavorbefărăsăsegândească,
Amvăzutmultălumecuduhsă-lsocotească;
Iatădecetalenteavemnoitrebuinţă.
Dartucareuiţilesne,duhfărădeştiinţă,
Socoteşticăpoţioare,prinaltfeldemijloace,
Arătându-te-nlumevreofigură-aface?
Pretenţiaaceastamis-arpăreaciudată.
Cândpelanunte,baluri,neducemvreodată
(Căcidinnenorocireputernicanatură
Ne-aunitîmpreunăc-ostrânsălegătură),
Râdvăzându-tesingur,şiîntr-uncolţdeoparte,
Parc-aifimersacolocasăcompuiocarte,
Iarnucasătebucuriculumeadimpreună.
Dacăvreococoniţă,frumoasă,dulce,bună,
Crezândcăneprefacem,ne-ndeamnă,nepofteşte,
Neialajoc,greşeala-iîndatăşi-oplăteşte;
Rarsăseafledamădemijlocaşatare,
Casăn-ofacsăcadălaceadintâimişcare.
Ăstaîţietalentulşidaruriletoate.
Câtpentrudarulvorbei,cecrezicăîlai,poate,
Enumaiopărere:îţicerşiiertăciune,
Cănicipentruprieteniminciuninuvoiaspune.
Adevăratse-ntâmplăsăzicipelasoroace
Câteovorbă-două,carelauniiplace;
Încâterânduriînsădistracţiiletale
Tefacsăscoţicuvintecenuarficucale,
Săsuperidingreşealăpersoaneînsemnate,
Baîncăcâteodatăşidamedelicate,
Râzândde-aceledouă,statornicăpereche
Careîşipetrecesearaşoptindu-şilaureche,
Decelelaltepatruconteseideale,
Umflatedepretenţiişivrednicedejale,
Pecaredacăprinţulleialabaldemână,
Numaivorbesccunimenicâteosăptămână.
Astăzirâzide-opedantă,mâinede-opreţioasă;
Zicideunaajunsăînvârstăcuvioasă
Căatestatulvremiinuvasă-lpriimească;
Şide-altaceiubeştedecinstesăvorbească,
Celaudăvirtuteaşi-nveciţi-opomeneşte,
Zicicăevirtuoasăcâtştimnoievreieşte.
Greşelileacesteaîţifacunurâtnume.
Tuştiiceseîntâmplăcândseaude-nlume
Căcinevaşis-apucădefecturisăarate:
Mulţiscotsuballuinumeminciuninenumărate.
S-avorbitîntr-ocasădeunfanfaronmare,
Declamândsentimentecesigurnuleare,
Carelatotarpunesuflareaomenească,
Cândcinevacudânsularvreasăotocmească;
S-aziscevadeIancu,deStan,deLăurescu;
Cinele-ascosacestea?—Le-ascosAlexandrescu.
Făr-azicenimica,singuratazâmbire,
Dete-iafladefaţă,eo-nvinovăţire.
Înzadarteporţibineşilauzicâteodată,
Chiarlaudaîngură-ţidesatirăeluată.
Aşa,înlocsăcriticigreşelilestrăine,
Înlocsărâzidealţii,maibinerâzidetine;
Învaţădanţul,vistulşimultede-aldealea;
Iardevreisăfaciversuri,iapildădelaPralea.93
RăzbunareaşoarecilorsaumoartealuiSion
PeDealulMitropoliei,
ÎnArhivaRomâniei,
Undestatulgrămădeşte
Totcenu-imaitrebuieşte,
Undes-aflăaruncate
Secături94nenumărate,
Hârtii,condiciosândite,
Judecăținenorocite,
Arecuiburidinvechime
Numeroasășoricime,
Semințieroditoare
Şideliterirozătoare;
Şefulei,unghiscanmare,
Îndosarelocuiește,
NumedeRozonelare
Şipepolițedomneşte:
Elestrănepotdefrate
LuiRaton,careodată
Trăiadezgomotdeparte,
Într-ocamerăprivată.
Într-ozi—nu,eraseară—
Dup-aluiRozonporuncă,
Şoareciitoțis-adunară
Şiîntr-otăcere-adâncă
Astevorbeascultară:
“Decândsubacestebolteneaflămadăpostiţi,
Fraților!voiştiţipreabinecâtamfostdefericiţi;
ŞefuldeazialArhivei95,omdepaceiubitor,
Ne-afostchiarcaunpărinte,unzelosocrotitor.
Nimenidinvoinuseplângecădincuibafostgonit,
Saucăîntr-acestezidurivreopisicăa-ntâlnit.
Saucăn-apututsăroazădefricavrunuiduşman
Pergamenteleantice,condicilededivan;
Soartaneeraprosperă,șefultreceazâmbitor,
Generațiilenoastreaveaufalnicviitor.
Darazi,vai!totulseschimbă,azisuntemamenințați
Sănepierdemlocuințașisăfimdizgrațiați.
Căciunmoldoveanobraznic,Sion,careacântat
Paradisul96(deșiiadulelcudreptl-ameritat),
Ascrisnudemultăvreme,într-unstilneomenos,
CăaşefuluiArhiveipanănoioamfiros.
Apoisuferi-vomoarecaacelcutezător,
Vrednicapurtamaibinenumededefăimător,
Săvie,precumvenise,chiarîntr-alnostrupământ,
Sănestricefericirea?Nu,câteuînviațăsânt,
Nuvafi:acumetimpulsănerăzbunămșinoi,
S-arătămcă-nșoarecicurgenobilsângedeeroi
Şicăpăgânulacela,ceuraameritat,
Numedemoldoveanvredniccunedreptacâștigat:
Mergeţidarși-nastănoaptepicerilevăgătiți,
Şicânds-oivideziuăcutoţiipedrumsăfiţi.
Caprinmarșrepede,grabnic,laMoldovasă-lcălcăm,
CinesuntșoareciinoștrișiRozonsă-iarătăm.
Deveţigăsi-mpotrivire,sănuvădescurajaţi,
Şilaoriceîntâmplare,totdeaunas-alergaţi
Unde-ţizăricăsemișcăvârfuldelacoadamea,
Cepeaglorieicalepurureaoveţivedea.”
Zise,șiauzitoriiașamultauaplaudat,
CâtdulapuriletoateînArhivăs-aumișcat.
Adouazișoricimeacumaregrabăporni
FăculaFocșanigustare,șisearaînIașisosi.
II
Noapteadomneaînnatură,
Şizefiriirăcoroşi
Suflaucu-aceeaşimăsură
Ladrepţisaunecredincioşi;
DeazileiostenealăSiondormeaobosit:
Dormea!fărăîndoială,
Însomnulluifericit,
Visele,tainicifiinţe,
Dinlocînlocîlpurtau
Şitoate-aleluidorinţe
Împlinite-iarătau.
C-ograţioasămunteancăisepăreacăvorbea
Şiinimaei,şimânac-obunăzestrecerea.
Cânddeodatăeldeteunţipătîngrozitor:
Ţârcovniciiculungipletealergîntruajutor;
DepartamentulCredinţei,lacarefumădular,
Cutoţidarabanii97vine…însătârziu,şi-nzadar:
PepatulluideodihnăSionzăceasângerat,
CauncaşcavaldeParmapejumătatemâncat:
Urechileluişinasul,chiardacăle-ofiavut,
Atunceasălegăseascădelocnus-amaiputut.
Numail-adoua-nviereeucredcăsevorgăsi,
Cândşoareciile-oraduce,dacăormaitrebui.
Cutoateacestealupta,de-oficumamauzit,
Mortuluifaceonoare,căcimults-aîmpotrivit:1
Şis-augăsitîmprejuru-i,demânaluisugrumaţi,
Unmarenumărdeşoarecitotdinceimaiînsemnaţi.
Baîncăspun(daraceastaeunuv-oasigurez,
Căcifaptaedemirare,şinuîmivines-ocrez),
Spuncăşichiarcomandirul,faimosulacelRozon,
LăsăolabăînmânaeroiculuiSion.
Ces-aîntâmplatînurmăeuniciammaicercetat,
Căcidepierdereaaceastafoartemultm-amîntristat,
Sionamicîmifusese,talentşiinimă-avea,
Şicrezc-arfitrăitîncădacăatuncinumurea;
Literaturiiromâneelarfifostdefolos,
Dacădinnenorocireşoareciinul-arfiros.
FABULE
Toporulșipădurea
Minuniînvremeanoastrănuvăzasemaiface,
Darcăvorbeaodatălemneşidobitoace
Nurămâne-ndoială;pentrucăden-arfi,
Nicinus-arpovesti.
ŞicaiiluiAhil,careproorocea,
Negreşitcăaufost,devremece-ltrăgea.
Întâmplareaceştiuşivois-opovestesc
Mi-aspus-ounbătrânpecareîlcinstesc
Şicareîmizicea
Căşieloştia
Delastrămoşiilui,
Carestrămoşiailuiziceauşieic-oştiu
Delaunaltstrămoş,cenumaiesteviu
Şipe-aicăruistrămoşi,zău,nupotsăvi-ispui.
Într-opădureveche,încelocnunepasă,
Unțăransedusesesă-şiialemnedecasă.
Trebuiesăştiți,însă,şipotsădaudovadă,
Căpevremeaaceeatoporuln-aveacoadă.
Astfelseînceptoate:vremeadesăvârşaşte
Oriceinventăomulşioriceduhulnaşte.
Aşațăranulnostrunumaicufieru-nmână
Începusăsluțeascăpădureaceabătrână.
Tufani,palteni,ghindariiseîngrozirăfoarte:
“Tristăveste,prieteni,sănegătimdemoarte,
Începurăsăzică,toporuleaproape!
Înfunduluneisobețăranu-osăne-ngroape!”
—“Evreunulde-ainoştricueisăleajute?”
Ziseunstejarmare,ceaveaanitreisute
Şicareerasingurcevamailaoparte.
“Nu.”—“Aşafițiînpace:astădată-avemparte;
Toporulşițăranulaltn-osăizbutească,
Decâtsăostenească.”
Stejaru-avudreptate:
Dupămultăsilință,cercăriîndelungate,
Dândîndreaptaşi-nstânga,cupuținăsporire,
Ţăranulseîntoarsefărădeizbutire.
Darcândavutoporulocoadădelemntare,
Putețijudecasinguricetristăîntâmplare.
Istoriaaceasta,de-ofiadevărată,
Îmiparecăarată
Căînfieceţară
Celemaimulterelenuvindepeafară,
Nuleaducstrăinii,cinilefacetoate
Unpământeande-ainostri,orudăsauunfrate.
Elefantul
Învremeadedemult,dobitoaceletoate,
DeîmpăratulLeulsătule,dezgustate,
Işialeserălor
Unaltstăpânitor,
PedomnulElefant,cunasulînvârtit,
Puternicîndestul,darînsănecioplit,
Şidecaptare,gros,câtvreţisăsocotiţi.
Însăcasăputeţisăvi-lînchipuiţi,
Măgrăbescsăvăspui
Ojudecată-alui.
Noulstăpânitor,
Câts-aorânduit,
Puse-nslujbăpeboi,
Iarlupulmâncător
Sefăcufavorit
Şiministrulaoi.
Vălassăjudecaţi,
Câţimieifurămâncaţi,
Şicâteoisluţite
Înzadarfacstrigare
Oile-mpovărate,
Chipnuedescăpare,
Şiplângerinecurmate
Cevindepelaturme
Răulnupotsă-lcurme.
Lupuldarîşiurmează
Asanelegiuire,
Căcideceselucrează
Craiuln-aredeştire;
Bacâtelupulspune
Leiatoatedebune.
A!cândosănevie
Ozidebucurie,
Zifoarteaşteptată
Şiscumpăînnevoi,
Casăvedemodată
Pelupimâncaţideoi?
“O!astanusepoate”,
Zicunii-alţiînlume.
Domniimei,sepottoate,
Deşilespuidreptglume.
Apoi,ştiţidumneavoastră
Căoaiaesteproastă
Şicănădăjduieşte
Aceeacedoreşte.
Eucuîncredinţare
Amauzitodată,
Laoturmăcammare,
Ovorb-aşaciudată.
DarcumpotşticespuneOileîntreele?
Pentruastăminune
Amcuvintelemele.
Acum,săvenimiarlavorbaîncepută:
Văzândbieteleoicătoateosăpiară,
Dupălungichibzuiris-aleserăosută
Şimerserălacraiizbăviresăceară.
Craiulstaocolitde-onumeroasăcurte:
Cerbiicucoarnelungi,urşiicucoadescurte
Alcătuiauunştabvrednicafiprivit.
Unberbece-nvăţat,ceştiasăcitească,
Se-nfăţişăsmeritşi-ncepusăvorbească:
“Nerugămsăne-asculţi,craiulestrălucit!
Şisăîntorcisprenoimilamărieitale.
Starea-ncarene-aflămevrednicădejale,
Pentrucădomnullup,ministrucene-aidat,
Înlocanepăzi,detotne-a-mpuţinat.”
Domnullup,întrebat,
Răspunsecuglasmare:
“Stăpâneluminat!
Niciuncuvântnuare:
Cândle-amnăpăstuit?
Cândamscosbirurigrele?
Euiauobişnuit
Deoaiecâte-opiele.
Darprostimeaciudată
Aşaeînvăţată,
Şifar-aşticecere
Vanencetatsazbiere.”
Măreţulelefant,dupăcesegândeşte,
Dadetreioridincapşilupuluivorbeşte:
“Ascultă,zice,şiiaaminte
Laalenoastrecrăieşticuvinte.
Câtpentr-opiele,treacăşimeargă,
Fiindcăsingurspuic-aidreptate.
Darpentruc-astăzioaiaaleargă
Lamilanoastră,caremultpoate,
Oiert:dedajdiifiescutită;
Aleeiplângerivoisăle-ascult;
Şidecâtpieleaobişnuită
Sănupoţicereunpărmaimult.”
OglinzileAmcititaltădată,numaiştiuîncecarte,
Căîntr-oţarămare,deaicinudeparte,
Plăcutafrumuseţetreceadeurâciune:
Câţise-ntâmplas-oaibăsesocoteausluţiţi;
Iarfrumoşideminune
Sesocoteauaceiaceeraumaipociţi.
Oglinzicasăsevazănuseaflauînţară,
Şierapopritlucrusăs-aducăde-afară.
AşafieştecineSocoteadespresine
Ceeaceauzea,
Căcichiarundelegârleicecurgeaprincetate
Erauatâtdenegreş-atâtde-ntunecate,
Încâtnuputeaomulniciumbraa-şivedea.
Dardupămultezileşivreme-ndelungată,
Ocorabiemare,cuoglinziîncărcată,
Trecândpelângăţaradecarevăvorbesc,
Oapucăfurtuna,ofurtunăcumplită,
Saucasăzicmaibine,furtunănorocită,
Pricinădeprefaceri,deunfolosobştesc;
Şipentru-alobştiibine,opagubăoricare
Numiseparemare;
Maivârtoscândaceastanus-atingedemine.
Împinsădetalazuri,corabiaslăbită
Sesfărâmă,darmarfăpuţinăs-a-necat;
Şiînaeipornireundaneîmblânzită
Oglinzilemaitoatelescoaselauscat.
Locuitoriiţării,
Câţiseaflauatunceapetărâmurilemării,
Cutoţiialeargară,
Şi-ngrabăle-adunară.
Seprivirăînele,şicuprinşidemirare
Văzurăadevărul,mulţiînsăcu-ntristare.
Daraflânddregătoriiminuneaîntâmplată,
Poruncirăîndată
Asespargecupietreş-asedesfiinţa
Oglinzileaceleaoriundes-arafla.
Multesesfărâmară,darascunserămulte
Aceicareporuncanuvrurăs-oasculte.
Şidinvremeaaceeatoţioameniifrumoşi
Arătcâte-ooglindăacelorurâcioşi.
Câineleizgonit
Lupulcutoatăprostia
Cârmuiaîmpărăţia;
Şicaunstăpânitor,
Unoraledaavere,
Altora,peopărere,
Leluachiarstarealor.
Favor,urăschimbătoare,
Izgoniresauchemare
Aldomnieieraplan.
Câinelegonitdesoartă
S-auzisecumcăpoartă
Sentimentuldeduşman;
C-arfizis,nuştiulacine,
Cumcănuestepreabine
Amâncaatâţiamiei,
Şicădacăleadună
Lânalorpeoricelună,
Să-ilasemăcarcupiei.
Asemeneamaricuvinte,
Pecumfieşcinesimte,
Nusuntpreadesuferit.
Pelocvrurăsă-lgonească;
Darpoliticadomnească
Altepricinii-agăsit.
Aziscănimicnuştie,
Cănuestebunsăţie
Unrangîntrecurtezani;
Călaorice-lrânduieşte,
Nicioslujbănu-mplineşte,
Cănufacenicidoibani.
Atuncivulpe,şarpe,broască,
Fărămăcarsă-lcunoască,
Deprostialuivorbea.
Unulziceacăglasn-are,
Altulcănueste-nstare
Opiatrădejossăia.
Semirăcumderăbdase
Domnul,şinudepărtase
Peuncâineticălos,
Acăruiatoatătreaba
Esămănâncedegeaba,
Făr-afacevrunfolos.
Dardupăolungăvreme,
Sătulînzadarageme,
Jalbăcâineleadat,
Zicândcăde-acu-nainte,
Toateîivorpăreasfinte,
Numaisăfieiertat.
Adeseanenorocirea
Schimbăgândulşisimţirea:
Pelocfuşislobozit.
Cinsti,averinusemaispune:
Ceziceaelerabune,
Duhulluieravestit.
Într-ozineavândtreabă,
Domnulpeaisăiîntreabă:
“Voidecâinecegândiţi?”
Şerpi,şopârle,deodatăToţirăspunserăîndată:
“Înălţime,sătrăiţi!
TuturoresteplăcutăCinsteaceacudreptfăcutăĂstuivrednicdobitoc.
Alluicap,aluiştiinţă,
Glas,putere,iscusinţăPentrunoisuntunnoroc.
Detrupestepreaputernic,
Deslujbimulteestevrednic,
Şiînlupteevestit.”
—“Astealeştiampreabine,
Ştiamceisecuvine,
Daratuncieragonit.”
Şoareceleșipisica
Unşoarecedeneam,şianumeRaton,
Cefusesecrescutsubpatlapension,
Şicareînsfârşit,dupăunnobilplan,
Petrecearetiratîntr-unvechiparmazan,
Întâlniîntr-ozipechirPisicovici,
Cotoicareaveabunnume-ntrepisici.
CumcădomnulRatonîndatăs-agândit
Săoialapicior,nuedeîndoit.
Darsmeritulcotoi,cuochiiînpământ,
Cucapu-ntreurechi,cuunaerdesfânt,
Începuastriga:“Decefugi,domnulmeu?
Nucumvaîțifacrău?Nucumvategonesc?
Bineleşoricesccâtdemultîldoresc
Șicâtîmieştidescump,oştieDumnezeu!
Cunosccerăutăţiv-aufăcutfraţiimei,
Șicăaveţicuvântsăvăplângeţideei;
Darnusuntcumcrezi;căcichiarasupralor
Veneamsăvăslujesc,devreţiunajutor.
Eucarnenumănânc;baîncăsocotesc,
DevavreaDumnezeu,sămăcălugăresc.”
Laăstfrumoscuvânt,Ratonînduplecat,
VăzândcăDumnezeudemartoreluat,
Îşiceruiertăciunişi-lpoftiaveni
Cuneamulşoricescase-mprieteni.
Îidusepelatoţi,şiîlînfăţişă
Caunprietenbuncenoroculledă.
Săfivăzutlaeijocurişiveselii!
Căcişoareciicredmultlafizionomii,
Ș-aacestuistrăinatâtadecinstit
Nuleînfăţişanimicdebănuit.
Darîntr-ozi,cândtoţiîideterăunbal,
Dupăcerefuzăşilimbişicaşcaval,
Zicândcăeînpostşinupoatemânca,
Peprieteniisăicerua-mbrăţişa.
Cefelde-mbrăţişări!Cefeldesărutat!
Pecâţigurapunea,îndatăîijertfea;
încâtabiadoi-treicufugaauscăpat.
Cotoiulcelsmerit
Eomulipocrit.
Privighetoareașimăgarul
Nenorocitaprivighetoare
Cânta-npădureaeidurere,
Natura-ntreagădaascultare,
Totîmprejuru-ieratăcere.
Alţiiînlocu-miardescripoate
Aceletonurineimitate,
Glasulacela-nmlădietor,
Cec-o-ntorsurălină,uşoară,
Treptatseurcăşisecoboară,
Plindesimţire,plindeamor.
Euvăspuinumaicădespărţirea
Şisuvenireplinedejale,
Cănedreptatea,nelegiuirea,
Erausujetulcântăriisale.
Unmăgarmarece-oascultase,
Şicaunasprujudecător
Capulpleoştise,sauridicase
Câte-oureche-nsemndefavor.
Ieşi-naintesă-ideapovață,
Șic-oneroadăîncredințare:
“Amfost,îizise,acidefață,
Dar,zău,nu-miplaceatacântare.
Cutoate-acestea,amnădejdibune,
Denuîțiparelucrupreagreu,
Laniştereguliatesupune,
Luânddepildăcânteculmeu.”
Atunciîncepecubucurie
Uncântecjalnicşinecioplit,
Încâtdeaspraluiarmonie,
Toatăpădureas-aîngrozit.
Privighetoarea,fărăsfială,
Zise:“Povațaeînzadar;
Cacide-aşurma-o,nue-ndoiala
Caeuînlocu-țin-aşfimăgar”.
Câineleșicăţelul
“Câtîmisuntdeurâteuneledobitoace,
Cumlupii,urşii,leiişialtecâteva,
Carecreddespresinecăprețuiescceva!
Desetragdinneammare,
Astaeo-ntâmplare:
Şieupoatesuntnobil,dars-oarătnu-miplace.
Oameniispunadeseacă-nţăricivilizate
Esteegalitate.
Toateiauoschimbareşilumeaseciopleşte,
Numaipenoimândrianunemaipărăseşte.
Câtpentrumineunul,fieştecineştie
C-oamdebucurie
Cândtoatălighioana,măcarşiceamaiproastă,
Câinesadeaîmizice,iarnudomnia-voastra”
Aşavorbeadeunăzicuunbouoarecare
Samson,dulăudecurte,celătrafoartetare.
CăţelulSamurache,ceşedealaoparte
Casimpluprivitor,
Auzindvorbalor,
Şicănuaumândrie,nicicapriciideşarte,
S-apropieîndată
Să-şiarateiubireacearepentruei:
“Gândireavoastră,zise,îmipareminunată,
Şisentimentulvostruîlcinstesc,fraţiimei.”
“Noi,fraţiităi?răspunseSamsonplindemânie,
Noi,fraţiităi,potaie!
Osă-ţidămobătaieCares-opomeneşti.
Cunoştitucinesuntem,şiţisecadeţie,
Licheaneruşinată,astfelsănevorbeşti?”
“Darziceaţi…”—“Şice-ţipasă?Te-ntrebeuceziceam?
Adevăratvorbeam,
Cănuiubescmândriaşicăurăscpelei,
Căvoiegalitate,darnupentrucăţei.”
Aceastaîntrenoiadeseaovedem,
Şinumaicuceimariegalitatevrem.
Pisicasălbaticașitigrul
Uncotoisauopisică,
Dindouănuştiucare,
Nicimare,nicipreamică,
Darfoartemâncătoare,
Şidinsoiulacelace-npădurilocuieşte
Şipecopacitrăieşte,
Văzuuntigrumare
Trecândpeocărare.
Desusdepeghindarulundeeraurcată,
Pisicasocoti
Căpoate-a-lîngrozi;
Şifar-apierdevremeseadresăîndată
Latigrulcetrecea,
Fărăaovedea:
“Iastai,mărog,puţin,jupânedepejos,
Caretesocoteşti
Cănuştiucineeşti;
Mândriacearăţicunoiedeprisos:
Ştiidinceneammătragşicăstrămoşiimei
Suntfiidedumnezei?
Nemuritoriitoţi,dincercândaufugit,
Subnumedepisiciînlumeautrăit.
Preoţiiegipteniîntempluriîislăvesc.
Şiniştetigrimicicunoisepotrivesc!”
—“Dacăstrămoşiităicutinesemănau,
Negreşiterauproşticâţilorseînchinau,
Răspunsetigrulmeu;iardacaauavut
Vreunmeritcunoscut,
Cevadumnezeiesc,
Atuncieutecăiesc,
Şipentrustareatademilăsuntpătruns,
Căcide-orficâtespui,zău,prearăuaiajuns.”
Deşimulţiauzis-o,eutotomaizic:
Slavastrămoşeascăpestrămoşicinsteşte;
Înzadarnepotulcueasefăleşte,
Cânde,cumse-ntâmplă,unomdenimic.
Dervişul98şifata
Sepovesteştecumcăodată
Undervişpustnic,omcuvios,
S-amorezase,văzândofată
Cutrupsubţire,cuchipfrumos.
Dintr-una-ntr-altavorbaaduse
Şiînstilnetedpatima-șispuse,
Zicând:“Ascultă,euteiubesc,
Şipentrutinemultpătimesc”.
Stilulacesta,adevărat,
Numiseparepreaminunat;
Darpentru-unpustnictrăitdeparte
Dealelumiivalurideșarte,
Putemsăzicemcănueprost.
Fatarăspunse:“Poate-așfifost
Destuldebunăcasătecrez,
Darastehainebisericești
Nicin-auafacecuce-mivorbești;
Ş-apoidebarbămă-nfiorez”.
Pustniculnostrupelocseduse,
Ișirasebarba,sepieptănă,
Nemţeștebineseîmbrăcă,
Ş-opălărieîncapîșipuse.
Venilafată:“Cumţisepare?
O-ntrebă.Spune-mi,maite-ndoiești?
Veziceputereamorulare?
Mi-amlăsatlegea;altmaivoiești?”
—“Nuvoinimica,atuncieazise;
Credinciosmiecumosă-mifii,
Cândjurăminteînceruriscrise
Şiatalegenupoţis-oţii?”
Fataaveadreptatedenuvreasă-lasculte.
Cine-afăcutocrimăpoatefacemaimulte.
Dreptatealeului
Leul,demultăvreme,ridicaseoştire,
SăsebatăcurigacesenumeaPardos99
Căcieraîntredânşiiovecheprigonire,100
Şigâlceviremare,pentruunmicfolos.
Vrea,adică,săştie
Cuimaimultsecuvine
Săţiepentrusine
Unpeticdecâmpie
Şiuncolţdepădure,detotne-nsemnător,
Cedespărţeaţinutulşistraturilelor.
Acumsângemultcurse,şimultelunitrecură,
Făr-aseputeaşti
Cinevabirui.
Elefantulnăsos,
Şibivolulpieptos,
Culupulcoadă-lungă
Multeizbânzifăcură.
Fiecaretulpinăeraplinădesânge.
Icisevedeauntaurjumătatemâncat;
Lângăeluntovarăşcezbiarăşiîlplânge;
Colo,unporcsălbaticfărădouăpicioare;
Şimailavale,vulpeasetăvăleşte,moare,
Oftânddupăcurcaniiceîncăi-auscăpat!
Iarmaivrednicdejaleeraviteazulurs,
Dedouăcoarnegroaseîninimăpătruns.
Leul,văzândcăluptanusemaiisprăveşte,
Trimiselamaimuţă,vestităvrăjitoare,
Cespuncăştiamulte,şicăprooroceaîntâmplăriletoate,dupăcesetrecea:
Trimise,zic,ladânsasă-ifacăîntrebare.
Cumpoatesăajungăsfârşitulcedoreşte.
Easepusepegânduri,tuşi,apoirăspunse,
Rozândcumulţumiredarurileaduse:
“Casăpoată-mpăratullesnesăbiruiască,
Trebuiesăjertfească
Peacelceînoasteedecâttoţimaitare,
Maivestitînrăzboaie,maivrednicşimaimare.”
Auzindastealeulstrânseasaoştire:
“Lighioanelor!zise,viusăvădaudeştire
Căastăzidinnoiunultrebuiesămurim:
Aşavaproorocul.Rămâne-acumsăştim
Cineestemaitare.
Câtpentrumineunul,cumvreţi…darmisepare
Cănupreasuntputernic,căcipătimescdetuse.”
Vulpeaeraaproape:
“Ce-areaface!răspunse,înălţimeataeşti
Oricâtdeslabpofteşti.”
—“Darşiputereanoastră
Eîndestuldeproastă“,
Strigarătigrii,urşii,şicuuncuvânttoate
Lighioanele-aceleaceeraumaicolţate.
“Nurămâne-ndoială“,lerăspunse-mpăratul.
Iepurele,sărmanul—crezcă-ltrăgeapăcatul,
Saupăcatemaimulte
Demoşiiluifăcute—
Venisă-şideapărerea.
Dartoţi,câtîlzăriră,
Asupră-inăvăliră.
Iavedeţ-l!strigară.
Cubună-ncredinţare
Elestecelmaitare!
S-ascundeaurecheatul,şinu-iplăceasămoară
Casănefacănouăbiruinţauşoară!
Peel,copii!Luaţi-l:elaresă-mplinească
Cene-azisprooroculdinporuncacerească!”
Câiniiatuncisăriră
Şi-ngrab’ţ-ljupuiră.
Seaflăvreoţară,undel-aşa-ntâmplare
Săsejertfeascăleul?
Niciuna,misepare.
Nuştiucumseurmează,nupricepcumsepoate,
Darvăzcăceiputernicioriundeaudreptate.
LupulmoralistV-amspus,cummisepare,denuîţifiuitat,
Călupulse-ntâmplases-ajungăîmpărat.
Darfiindcăv-amspus-o,voiîncăsăvăspui
Ceeaces-aurmatsubstăpânirealui.
Auzindîmpăratulcă-nstaturilesale
Facnăpăstuiţimultepăroşiidregători,
Căpravilastă-ngheare,cănuedealsauvale
Undesănuvezijertfemaimulţiprigonitori,101
PoruncisăsestrângăobşteascaadunareLângăuncopacmare;
Căcivreapeunii-alţiisăîicamdojenească,
Şi-npuţinecuvinte,
Săle-aducăaminte
Datoriilelor.
Toţiseînfăţişară;şi-nălţimealupeascăîncepusăvorbească
C-unglasdojenitor:
“Domnilordetotfelul!Bunesuntasteatoate?
Datoriileslujbeiastfelleîmpliniţi?
Nuaveţinicisfială,nicifricădepăcate,
Săfaceţinedreptateşisănăpăstuiţi?
Toateslujbelevoastreţaravileplăteşte:încă,pelasoroace,
Câteundarvăface.
Darreauanărăvire,
Ceoaveţidinfire,
Nusetămăduieşte.
Vedeţicucemorţigrele
Seisprăvescdinlume
Şicumlasărăunume
Aceicarefacrele.
Gândiţi-văcăpoateveţidacuvântodată
La-naltajudecată.
Gândiţi-vălasuflet,şiluaţidelamine
Pildăafacebine.”
Astcuvântminunat,
Pecaredomnullupauzcăl-a-nvăţat,
Trecândpelângăsat,
Laziuaunuisfânt,cândpreotulcitea
Şipropovăduia,
Pemulţidindregătorisăplângăi-a-ndemnat.
“E!ceaţihotărât,jupâniamploiaţi?
Oare-osăvă-ndreptaţi?”
Iiîntrebăatunciînălţimea-mblănită,
Cepurtaomantadeoaiejupuită.
“Spuneţi,osăschimbaţipurtarea-văceaproastă?”
—“Sătrăiţilamulţiani,dobitocia-voastră,
Răspunseunvulpoi,înslujbelăudat;
Nepoatefiiertat,
Săvă-ntrebămsmerit,devreţiane-arăta,
Deunde-aţicumpăratpostavuldemanta?”
Cândmantauadomneascăestedepieideoaie,
Atuncijudecătoriifiţisiguricădespoaie.
Nebuniașiamorul
Înniştefabuleunpoetscrie
CăNebuniaşipruncu-Amor
Sejucausinguripeocâmpie,
Înprimăvaravieţiilor.
Ştiţicăcopiiicuînlesnire
Găsescsujeturideneunire;
Eidarodatăsegâlceviră
Pentruofloareceîntâlniră.
StrigaAmorulînguramare;
Cealaltă,însă,minutcumplit!
IIizbi-ndatăatâtdetare,
Câtdeluminăeal-alipsit.
Adânccopilulsimţidurere,
Rămânândastfelfărăvedere.
Tristaluimumăjalbăporneşte
L-alsăupărinte,stăpânceresc:
Varăzbunare,setânguieşte;
Cueatoţizeiicompătimesc.
MarsşiApolon,maic-osebire,
Aratămumeialormâhnire.
S-adunăsfatulcelfărămoarte
Şihotărârăînobştealor
CaNebuniaînvecisăpoarte,
Săcârmuiascăpeorbu-Amor.
Aceastădreaptă,greaosândire.
Dinziuaaceealuă-mplinire;
Dinziuaaceeasuntîmpreună,
ŞiNebunia-lţinedemână.
LebădașipuiicorbuluiLebădaodată-aflase
(Insăcumseîntâmplase,
Nupotsăvădaucuvânt)
Cumcăîntr-uncolţdelume,
Intr-unloccumarenume,
Şipeunfrumospământ,
Niștepăsăriosândite,
Corbidecâţivaaninumite,
Înprimejdietrăiesc.
Lebedeleaudinfire
Ociudatăpresimţire,
Careestedarceresc.
Așa,săleizbăvească,
Cuorâvnăpărintească,
Eaplecăpânăînzori.
Ajungândîntr-olivede,
Înculcușdevulpevede
Puidecorbnezburători,
Careîntr-ovizuină
Petreceacaîngrădină,
De-alorsoartămulţumiţi.
Pasăreaceaalbă-ndată
Cătredânșiisearată,
Zice:“Puiloriubiţi!
Soartavoastrăedemilă:
Spuneţicumpevoiînsilă
Aicivulpeav-aadus?”
Corbuleţiiînmirare
Răspundiute,râzândtare:
“Noidevoiene-amsupus.
Vulpecee,nuştimspune,
Decâtcănăravuribune
Aceadamăarăta:
Căaveacoadăpespate,
C-aleipărîngalbenbate
Şicăochilucioşipurta.
Eacândne-aluatde-acasă,
Ne-aspuscălaasamasă
Arefeluridemâncări,
Căeprinţdedobitoace,
Căpenoivaaneface
Săajungemlamaristări.
Ne-amaispuscăneerudă,
Cădinvârstaceamaicrudă
Neamulnostrul-aiubit.
Ea,caşialnostrutată,
Cănetragemnearată
Dinvulturulcelslăvit.
Şiadeseanevorbeşte
Cădinsufletsesileşte
Anedaslavadintâi.”
Lebădastrigăcujale:
Sunteţipeamorţiicale,
O,voiaicorbuluifii!
Daralvostrusecpărinte
Cumnuşi-aadusaminte
Ceeaceis-a-ntâmplat,
Cândîşipărăsilocaşul
Şidingurălăsăcaşul,
Iardevulpeînşelat?”
Puiinebăgând-o-nseamă:
“Calebună,-izic,madamă,
Noinuştimcenevorbeşti.
Şiprinastfeldecuvinte,
Sănescoţiacumdinminte
Camdegeabatesileşti.”
“Eumăduc,lebădazise,
Insăvouăvăsuntscrise
Multerelesărăbdaţi;
Căciprostia-văceamare,
Caş-apenii-ntunecare,
Nusepoates-ospălaţi.”
PrivighetoareaîncolivieOcântăreaţăprivighetoare,
Demicăprinsă,stălaînchisoare,
Şicoliviai-eralocaş.
Vremelamijlocmultătrecuse,
Dareasăuitetotnuputuse
Deunde-aluat-o102omulvrăjmaş.
Nencetattristăgândeacujale
L-atinereţiiveselăvale,
L-acelecrânguri,l-acelizvor,
Undel-anopțiilinătăcere
Eaaviețiicântaplăcere,
Razelezilei,dulcele-amor.
Lacâtepăsărisuntzburătoare,
Slobodaviațăelucrumare;
Naturaestepatrialor.
Așașimicapasăreanoastră,
Caredeminteeracamproastă,
Cătamijloacesăscape-nzbor.
Astădorinţăelăudată,
Cânde-ntărităpejudecată
Șicândfolosuleprevăzut;
Dareauitasecămai-nainte
O-nștiințaseunpuicuminte
Căvrândsăzboaremulţiaucăzut.
Ean-aveaaripi.
Fărămijloace,
Opăsăricăcepoateface,
Decâtsupusăsoarteiafi,
Sausăașteptepânăsă-icrească
Smulselearipi,șisăgăsească
Noimiloacedeafugi?
Astfelpedânsaosfătuiește
Orândunicăceoiubește
Șicaregânduleiîlștia.
Exemplemultedesîitotspune
Şiîiaratăcudovezibune
C-acumsăscapenuvaputea.
Dartinereţeaneînţeleaptă
Poveţin-ascultă,vreminuaşteaptă;
Toate-nainte-ijucăriisânt.
Printrezăbreleeasestrecoară,
Puţinse-nalţă,de-opalmăzboară,
Şicade-ndatăjospepământ.
Ursulșilupul
Împărăţiadobitocească,
Caşianoastrăceaomenească,
Statornicieveşnicăn-are:
Toatespusesuntlaschimbare!
Dinmână-nmânăsceptrulseplimbă.
Celdeierimareastăziemic;
Leupeursbate,urspeleuschimbă,
Dintr-o-ntâmplarepreadenimic.
Decurândursulpeleuschimbase,
Şipedomnescultronînălţat,
Cârmaînlabetare-oluase,
Şicuverzitufesta-ncoronat.
Datoreuînsăsuntavăspune
Căursu-acela,măcarcăurs,
Darsentimenteaveapreabune:
De-alobştiibineerapătruns.
Fiareletoate-ndatăce-aflară
Căle-adatcerulunstăpânnou
Săseînchineluialergară,
Unac-ovacă,altac-unbou.
Lupulînurmăspretronseduce,
Şidupăvechiulbunobicei
Mărieisaleploconîiduce
Şiînainte-ipunedoimiei.
Într-ofrumoasăprecuvântare
Îidovedeştec-arfiavând
Niştehrisoavearătătoare
Ce-aufăcuturşii,zăunuştiucând.
C-astehrisoave,pepieideoaie
Scrisecuapă,spunlămurit
Cumaumersurşiilaobătaie
Şicâtemureeiaujertfit.
Cuplecăciuneapoii-arată
Cumcădinsuflets-abucurat
Deîntâmplareaceaminunată
De-ncoronarecândaaflat,
Cumcădoreştesupussă-ifie,
Cătotdeaunaell-aiubit,
Căpentrudânsulvieţiomie
Sălejertfeascăemulţumit.
Astfeldevorbesezicînlume,
Insădreptformăsesocotesc;
Căcifieşcineleiadeglume,
Careseuităcâtsevorbesc.
Darursulcrede,seamăgeşte,
Înslujbepuneneamullupesc:
Cumcăprieteniare,gândeşte,
Carepersoanaluioslăvesc.
Dupăovremeleulsescoală,
Tocmaicândursulmortîlcredea,
Dupăomareşilungăboală,
Vinesă-şicearătronulce-avea.
Locuitoriiseîngroziră;
Vesteasedusepân’lapalat;
Lupiiîndatălaleifugiră;
Pe-allorprietentoţil-aulăsat.
Tauriinumai,ceniciodată
A-ifiprieteninus-aujurat,
Pestecincisuteveniră-ndată,
Pecraişiţarăeiauscăpat.
Preaculesnireomulse-nşeală!
Darfoartemarefacegreşeală
Cinelavorbedăcrezământ.
Faptelenumainedovedeşte
Fieştecinecâtpreţuieşte,
De-avemprietenişicaresânt.
Boulșiviţelul
Unboucatoţiboii,puţinlasimţire,
Înzilelenoastredesoartă-ajutat,
Şidecâttoţifraţiimaicuosebire,
Dobândi-ncireadăunpostînsemnat.
Unbouînpostmare?—Drept,camciudatvine,
Darastase-ntâmplăînoricareloc:
Decâtmultăminte,ştiucăemaibine
Săaitotdeaunaundramdenoroc.
Aşade-avieţiiveselăschimbare,
Cumşidemândrieboulstăpânit,
Secredeacăestedecâttoţimaimare,
Căcudânsulnimeninuepotrivit.
Viţelulatunceaplindebucurie,
Auzindcăunchiuls-afăcutboier,
Căareclăisumăşiliveziomie:
“Măduc,zise-ndată,niţelfânsă-icer.”
Făr-apierdevreme,viţelulporneşte,
Ajungelaunchiu,cearcăaintra;
Darpelocoslugăvineşi-lopreşte:
“Acumdoarme,zice,nu-lpotsupăra.”
“Acumdoarme?cefel!pentru-ntâiadată
Dupăprânzsădoarmă!Obiceiullui
Erasănuşazăziuaniciodată;
Astsomnnuprea-miplace,şiosăi-ospui.”
Basă-ţicauţitreaba,cămănâncitrânteală;
S-aschimbatboierul,nuecumîlştii;
Trebuie-nainte-isămergicusfială,
Priimitîncasădacăvreisăfii.”
Laomojicieatâtademare
Viţelulrăspundecăvaaştepta;
Darunchiusescoală,pleacălaplimbare,
Pelângăeltrece,făr-aseuita.
Cumâhniretoatebăiatullevede,
Insăsocoteştecăunchiu-aorbit:
Căcifără-ndoialănuputeacrede
Cabunasarudăsă-lfiocolit.
Adouaziiarăşipreadedimineaţă,
Să-igăseascăvreme,ladânsulveni:
Oslugă,ce-afarăîlvedeacă-ngheaţă,
Casă-ifacăbine,deelpomeni.
“Boierule,zise,aşteaptăafară
Rudadumitale,aldoamneivacifiu.”
—“Cine?amearudă?mergide-ldăpescară.
N-amastfelderude,şinicivoisă-lştiu.”
Vulpealiberala
Vulpeafără-ncetare
Strigaînguramare
Cădecândelefantulpestepăduridomneşte
Trebilemerglavaleşilumeapătimeşte.
Căestenedreptate
Săvasăcheltuiască
Venituriletoate
Pentrumasacrăiască.
De-acesteaelefantul,câtaluatdeştire,
Temându-se,cudreptul,devreorăzvrătire,
Peiepurelavulpecuunbilettrimise,
Oinvitălacurte,o-mbrăţişăşi-izise:
“Amaflat,jupâneasă,căaimaretalent.
Voisătepuiînpâine;
Şiîncepânddemâine
Îţidămcumulţumire,
Caunsemndecinstire,
Algăinilornoastreîntinsdepartament:
Caută-ţibinetreaba.”
—“Peseamameatelasă“,
Răspunseoratorulşi,sărutându-ilaba,
Seîntoarseacasă.
Înziuaviitoare,
Vulpeacatotdeaunavenilaadunare;
Darînsăoblojită,pesubbarbălegată,
Şicuunlipanmarelacapînfăşurată.
“Ceai,deeştiastfel?”oîntrebarătoate.
—“Imierăudeaseară,îmierăucâtsepoate,
Şicutrebileţăriisămălăsaţiînpace.
Craiulştieceface;
Elne-ncetatgândeştelaalobştiifolos.
Adio!suntbolnavă:m-amînecatc-unos.”
Cunoscmulţiliberali,lavorbeeise-ntrec,
Darpânăînsfârşitcuoaseseînec.
MierlașibufniţaÎntr-opăduredeasă,decetăţidepărtată,
Mierlase-ntâlnisearacubufniţaumflată.
“Prietenă,îizise,ţi-aşfaceo-ntrebare,
Dacăamea-ndrăznealăn-aducesupărare.
Spune-mi,mărog,luminadecenu-ţieplăcută,
Decestaitoatăziuaascunsă,nevăzută?
Nucunoşti,cumsevede,razeledimineţii,
Dulceaţaprimăverii,plăcerilevieţii.
Poateeştiruşinoasă,şicrezicănucânţibine:
Dareuşialtepăsărimaivrednicedecâtmine
Îţivomda-nvăţătură,şivompunesilinţă
Să-ţimaisubţiemglasulcâtvafiprinputinţă.
Vinomâinelaminesămergemlaplimbare,
Casăfacicunoştinţăcuoprivighetoare.”
Bufniţaîirăspunse:“Îţimulţumesc,iubită,
Eucusoarelevostrunusuntobişnuită;
Imisupărăvederea.
Lumeaosămăvază,
Insăcândm-oideprindecualuminiirază.”
Mulţiziccăneamulnostrunuesteîncă-nstare,
Caaltele,săfacăcercăride-naintare,
Că-nvăţătur-adâncă,idei,filozofie
Suntpreavătămătoarel-aluicopilărie.
Declamaţia-aceasta,pompoasă,îngâmfată,
Devreţi,poatesăfiedespoţiloriertată:
Numailorleebunăaunuineamorbire,
Căcinu-llasăsă-şivazăasanenorocire;
Darînguraacelorce-ozicpedinafară,
Saueonerozie,sauesteoocară.
Noile-amputearăspundepuţinelecuvinte
Bufniţeiadresatedemierlaceacuminte:
“Aivorbitdeminune!
Dariaspune-mi,vecină,
Dacămăcarcercaretunufacivreodată
Săscoţicelpuţincapuldinnoaptea-ntunecată,
Apoicumte-ideprindecusoare,culumină?”
Cucul
Cucul,pasăreproastă,darplinădemândrie,
Socotindc-alsăunume
Estevestitînlume,
Hotărîsămaifacăvreocălătorie,
Cas-adunerespecturi,şiînsuşisăprivească
Cucechipîlslăveştenaţiapăsărească.
Plecă;darabiamersepână-nvecinătate,
Şigăsifelurimidepăsăriadunate,
Caredinîntâmplare
Se-ntreceaulacântare.
Stătusăleasculte:toateperândcântară,
Careprost,carebine,talentulşi-arătară.
Iarbieteicoţofeneîicerurăiertare
Cănu-idauascultare;
Iiziseră:“Taci,soro,teroagăobşteanoastră:
Desprecântec,neiartă,eşticauncucdeproastă“.
Astfelpăţişicioara:înrâseafuluată,
Şicuuncucnemernicdetoatecomparată.
Deasemeneacinstecuculsupăratfoarte,
Sedusemaideparte;
Daropriundemergea,
Nimicaltn-auzea.
Însfârşitobosit,
Şideznădăjduit,
Lacuibulsăuveni,
Făr’asemaiopri.
PuiicâtîlzărirăPelocîlocoliră;
Apoiîlîntrebară:
“Cemaivestepe-afară?”
—“Urâtă,lerăspunse,şivrednicădejale:
Amumblatmultelocuri,darnum-ammulţumit.
Toateîmiparschimbateşitoatemerglavale,
Păsărilesuntbeteşilumea-anebunit.”
Totomuldespresinelesneseamăgeşte.
Nimeneanuîşiesteasprujudecător,
Darjudecataobştiieoînvăţătură.
Mulţicesecredpesineuncerarînnatură
Mailesneziccălumeanuştiecevorbeşte,
Decâtsăvasă-şisimtănimicnicialor.
Uliulșigăinile
Ionprinseunuliuşi,ducându-lacasă,
Îllegăcuosfoară,
Lângăcoteţafară.
Deovecinătateaşaprimejdioasă
Găini,cocoşişigâşteîntâiseîngroziră,
Darcu-ncetul,cu-ncetulsemaiobişnuiră,
Începurăsăviecâtcoleasă-lprivească,încăşisă-ivorbească.
Uliulcublândeţeleprimipetoate;
Lespusecăsecrededinsufletnorocit
Pentruvizita-aceastacucarel-aucinstit.
Darîiparerăufoartecăcielînsuşinupoate
Ladumnealorsăvie,
Vizitasăle-ntoarcădupă-asadatorie.
Maiadăugăînsăcădacădumnealorîivordaajutor
Casăpoatăscăpa,
Ellefăgăduieşte
—ŞiDumnezeucunoaştecumvorbaşi-opăzeşte—
Călaoriceprimejdiivaştiale-ajuta:
Încădinînălţime,ellevadadeştire,
Cândasupră-levulpeavafacenăvălire.
Astăfăgăduială
Numailăsă-ndoială;
Şigăinileproaste,cedoreausăgăsească
Pecinevadestoinicsăvasălepăzească,
S-apucarădelucru:azi,mâine,se-ncercară,
Şicuciocuri,cuunghii,abiaîldezlegară.
Uliu-şiluăzborul.Darseîntoarse-ndată
Şirăpiogăină,peurmădouă,trei,
Peurmăcâtevrei.
“Cepazăesteasta?strigăunacujale,
Vorbamărieitale
Erasănepăzeşti,
Iarnusănejertfeşti.”
—“O!euştiufoartebinecuvântulcev-amdat,
Şicefelm-amjurat.
Darcândmăjuramastfel,eramlegat,supus,
Acumînsăsuntslobodşivăvorbescdesus”.
Eu,de-aşfifostgăină,nul-aşfislobozit:
Dumnealoraufăcut-oşivăzcăs-aucăit.
Uliiisuntcinstiţi,
Cândsuntnenorociţi.
CâineleșimăgarulCuurecheapleoştită,cucoada-ntrepicioare,
Câinele,tristşijalnic,mergeapeocărare.
Dupăîndestulumblet,iatăcă-lîntâlneşte
Unmăgar,şi-lopreşte:
“Undeteduci?îizise,
Cerăuţis-a-ntâmplat?
Şii,parcăte-aplouat,
Aşastaidemâhnit.”
—“Dar,suntnemulţumit.
LaîmpăratulLeuînslujbăm-amaflat:
Insăpurtarealui,
Deeslobods-ospui,
M-asilitînsfârşitsăfug,să-lpărăsesc,
Acumcataltstăpân;bunundesă-lgăsesc?”
—“Numaide-atâtteplângi?măgarulîntrebă;
Stăpânull-aigăsit,îlvezi,defaţăstă.
Vinonumaidecâtlaminesătebagi:
Euîţifăgăduiesc
Nurăusătehrănesc;
Nimicn-osălucrezi,nicigrijăn-osătragi.”
“Ascultă-măsă-ţispui:erăuafisupus
Laoricaretiran;darslugălamăgar
Emaiumilitor,şiîncămaiamar.”
Vulpoiulpredicator
Unvulpoicuprinsdeboală
Laputerefoarteprost,
Insăînvăţatînşcoală,
Logicaştiindderost,
Făcuplancasăvorbească
Şisăpredice-npustii;
Sesileasădovedească,
C-unstildulce,vorbemii,
Căcuosimplicitate
Şicutraiulcelcinstit,
Cunăravurilăudate,
Eoricinefericit;
C-astălumedesfrânată
Todeaunane-amăgeşte,
Fărăanedavreodată
Câtenefăgăduieşte.
Darlabuna-ipredicare
Nimeninudaascultare.
Câțivașoareci,cerbidemunte
Veneaurarsăoasculte;
Insăeiîndepărtare,
Neavândnicidecumstare
Fărăcinstesaufavor,
Nuputeada-ncredințare,
Slavăastuiorator.
Așaelschimbăvorbirea.
Defăimănăpăstuirea,
Peurși,tigri,lei,pardoși,
Arătândalorturbare
Şiasângeluivărsare,
Şicăsuntnesățioși.
Atuncicerbi,ciuteletoate
Ascultauîntrumirare,
Şiînlacrimicufundate
Plecaudelaadunare.
Vulpea-șifăcumarenume;
Unleufoartecucredință,
Domnpe-aceapartedelume,
Săovază-avudorință:
Decișieacubucurie
Lapalatgrăbisăvie,
Undeajungândvorbește;
Tonuleiînmărmurește
Pe-aipădurilortirani:
CuputereeadescrieSlabanevinovăţie,
Pradăacestorduşmani,
Cufundatăîndurere,
Cerândla-naltaputere
Asupră-leajutor.
Curtezaniiînmirare
Ascultaucusupărare,
Căciaşavreaprinţullor,
Careplindebucurie
Lapalatpoftisăvie
Vulpeaînacelminut.
“Ce-aivorbit,îizise,-miplace,
Căciprintinemiseface
Adevărulcunoscut:
Insăpentruosteneală,
Spunefărădesfială,
Cevrei?slujbă,rangsaubani?”
Oratorulzise-ndată:
“Prinţule,înlocdepaltă,
Aşpofticâţivacurcani.”
PrivighetoareașipăunulFilomeladrăgăstoasă
Văzândvremeaceafrumoasă,
Ziledulcidefericiri,
Povesteacuîntristare
Laehorăscântătoare103
Ehoestedegenulfeminin.
Tristele-inenorociri.
Atunciînsădeodată
Unpăunisearată
(Domneraîntr-acelloc).
Veniplindesupărare;
Mâniosşic-untonmare
Astfelîivorbipeloc:
“Nuvezicănu-ţişadebine,
Cănicinuţisecuvine,
Cuacelciocurâcios,
Cuaochilorgrosime,
Cuapenei-ntunecime
Săcânţiînăstcrângfrumos?
Frumuseţeacudreptate
Câtvavreaacântapoate,
Peeacântecen-ostric:
Dartucumn-aistâmpărare?
Eusuntfrumosdemirare,
Şitotnuvorbescnimic.”
Fiolomelaîirăspunde:
“Iartă-mă,nupotascunde.
Frumoasădelocnusânt;
Şidecântcâteodată
Înpădureaadâncată,
Soartameaestedecânt.
Tuînsă,cecumândrie
Astfelîmiporunceştimie
Şiatâtazgomotfaci,
Tunucânţi,căcin-aiputere,
Şisingura-ţimângâiere
Estecăcigândeşticăplaci.
Trupultăufrumoss-arată,
Şicucoada-ţilăudată
Poatemultsăstrăluceşti:
Daramorulvederin-are;
Laauzs-aducimirare,
Astavezisădobândeşti.”
Papagalulșicelelaltepasări
Lăsândasacolivie,
Înpădurevrusăvie
Papagalu-aseplimba;
Şiîndatăceajunse
Săjudeceelsepuse
Păsărilececânta.
Cădelocnusuiebine,
Căglasuleiprealungţine,
Filomeleitotzicea.
Şiaşapeorişicare
Pasăremicăsaumare
Elsătacălefăcea.
Darodatăsupărate,
Păsărileadunate,împotrivaluistrigând,
Merserăcasăvorbească
Cudânsul,şisă-lsilească
Săcânteceva,zicând:
“Cântădartu,împărate;
Făaceastăbunătate,
Unexemplusănedai:
Căcidinataşuierare,
Socotimcu-ncredinţare
Căpreaminunatglasai.”
Elatuncistăla-ndoială,
Şipreacumultăsfială
Lerăspundec-uncuvânt:
“Domnilor!eurâzpreabine
De-alţii;iarcâtpentrumine,
Deloccântăreţnusânt.”
Cântarulce-șilaudanobilitatea
Catârulunuipărinte
Cuproasteleluicuvinte
Nobleţeaîşilăuda,
Zicândfărăîncetare
Cădeovirtutemare
Exemplemumă-sada,
Căeaafostlarăzboaie,
Călacutarebătaie
Singurăabiruit,
Şicăl-aeiprivire,
Oricareomcusimţire
Detotrămâneauimit;
Deaceeasecuvine
Oameniisăise-nchine
Domnulcatârsocotea;
Şiuitândasareastare,
Părinteascanaintare
Laluminătotscotea.
Darcumsesfârşinobleţea?
Cândîivenibătrâneţea,
Larâşniţăelfupus,
Unde,prost,înscăpătare,
Detatălsău,măgarmare,
Elaminteşi-aadus.
Bursuculșivulpea
Bursuculuiîiveniserândulşielsădomnească
Pesteunpogondetufe,înpădureapărintească,
Pemargineauneiape.
Regatulîieramic
Şiaceiceîlvăzură
Toţiîntr-ounirezic,
Seînvoiescaspunecănueraaltnimic
Decâtominiatură.
Darrigavoiajase,
Şi-nstrăinătate-aflase
Căunbursucdomnitor,
Cevasă-şifacăunnume
Mareşifaimosînlume,
Eneapăratdator
Săiauntondemărire,
Sădeaporuncipeoştire,
Chiarden-araveasoldaţi,
Căciastfelobişnuiesc
Toţiaceicaredomnesc,
Ducisauregisauîmpăraţi.
Aşaelşislobozi
PatruordinedeziIntr-acestchipredijate104
“Cătrearmiilenoastredelinieşidemare,
Cavalerii,infanteriişi-artilerieiuşoare,
Poruncim…şicelelalte.”
Oporuncădinacestea,nuştiucums-aîntâmplat,
DevântafostaruncatăÎnţaraînvecinată,
Undedomnealeopardul;acestdomns-aîngrijat
VăzândcăbursuculareArmieaşademare;
Spreafiîncămaisigur,elîntr-acoloporni
Peministrudinafară105pevulpe,şi-iporunci
Săsalutezepeprinţul,darîntaină-aspiona
Şiatragecuurechea,darmaialesaafla
Cummergtreburilepe-acolo,câtedeprimejdios,
Şicâtăarmieţinevecinulsăucelpăros.
Sfârşindu-seambasada,vulpeaînapoiveni,
Seînfăţişălacurte,seînchinăşivorbi:
“Poruncaamîmplinit;
Cuochii-meile-amvăzuttoate,
Șipoţidormiliniştit,
Fărăsăaigrijideşarte,
Căcitoateacelearmiidelinieşidemare,
Cavalerii,infanterii106şiartileriiuşoare
Nusuntalt,poţifipreasigur,pestriţuleîmpărat,
Decâtunsoldatpeapăşioluntrepeuscat.”
Vanitateaemicviciu,darcubună-ncredinţare,
Eaadeseaneexpunelaridicolfoartemare.
ŞarlatanulșibolnavulLaunneguţătormare
Căruivederea-islăbise
Fărănicioinvitare
Undoctorvestitvenise.
Cândzicvestit,se-nţelegecănimeninu-lcunoştea,InsăaveaatestateNumaiînaurlegate,
Diplomece-nacademiiluase,cumelzicea,
Prinţăricareniciodată
Nuaufiguratpehartă,
Darcarecubunăseamăelnicile-arfipărăsit,
De-arfimaiavutacolovreunbolnavdelecuit.
Bunulpătimaş107îlcrede,
Doctorulvremenupierde,
Ci-lungec-oalifie,apoilaochil-alegat,
ApoidupăceîispunedinpartealuiIpocrat
Căaresăşazăastfelosăptămânădeplin
Întindemâna…pemasăeraunfrumosrubin,
Ineldeformăantică,vechisuvenirpărintesc;
Doctorulîlia,seduce,şicasăvăpovestesc
Maipescurt,elvineiarăadouaş-atreiazi,
Şinencetat,totdeauna,laoricevizitănouă
Luăcâteunul-două
Dinlucrurilemaiscumpecâteîncasăgăsi.
Cândse-mplinisăptămna,pebolnavîldezlegă:
“Uite-te,cumţisepare,şicumvezi?”îlîntrebă.
“Cumvăz?răspunsebolnavul,împrejurulsăuprivind
Şidinaverilesalenimicanemaivăzând.
Cumvăz?nuştiu,frate,atâtnumaipotsăzic
Cădincevedeamodatăacumnumaivăznimic.”
Cunoscpatrioţipolitici,care-aşaexploatez
Simplitateapopulară,şieisinguriprofitez.
AtelajuleterogenUnomavândunarmăsar
Îlînhamălajug
C-ovitădemăgar
Şicuunboudeplug.
Boulfiindsacat108
Launpiciorrănit,
Măgarulne-nvăţat
Șiprearăunărăvit,
Stăpânullor,dincar
Striga,plesnea-nzadar:
Calulseazvârlea,
Darboulîloprea,
Măgarulîllovea
Șicarulnumergea.
“Prearăui-aipotrivit”,
Ziceuntrecător.
“Eştifoarteamăgit,
Domnuleprivitor,
Răspunseomul;eu
Lumeaamvizitat,
Și,dacăvreisăştii,
Intr-însaamaflat
Multedregătorii
Totastfelîntocmitecaatelajulmeu.”
Iepurele,ogarulșicopoiul
Calităţilenoastrecelemailăudate
Nesuntadesînlumedreptcrimereproşate;
Aceastaseîntâmplădecâteoriprinele
Oprimexecutareaintenţiilorrele.
Iepureleodată
Futraslajudecată
Deunogar.
Întufeatunceaprezida
Copoiul,şisentinţefărăapelelda.
Ogarulcătreelaşaseadresă
Şi-nlimbaluistrigă:
“O,tuceprezidezisenatulcelcâinesc,
Terogsămăasculţi:euviusăjeluiesc
Deacestticălos
Cesufletulmi-ascos.
Căcivrânda-lîntâlni,pedealsaupecâmpii,
Elfugeparc-arfigonitdevijelii;
Ş-apoin-aleargădrept,
Cuelsăpoţidapiept,
Cimergetotcotiş
Şisarecurmeziş:
C-uncuvânt,n-arepas,niciumbletcreştinesc.
Darcesămaivorbesc,
Cândchiarmăriata,de-oficumamaflat,
Aifostadeseoridedânsulînşelat?”
—“Destul,lătrăatuncicopoiulcafeniu;
Peelniciîlascult,purtările-ileştiu,
Oricepentruelcrez,şiiată-losândit
Săfiejupuit.
Carneavarămâneapentrujudecător,
Iarlabelevorfipentrujeluitor…”
Ursulșivulpea
“Cebineausămeargătrebileînpădure
Peîmpăratultigrucândîlvomrăsturna
Şinoivomguverna,
Ziceauneivulpiursul,c-oricineosăjure
Cănus-apomenitUntimpmaifericit.”
“Şi-nceosăsteaoareBineleacestmare?”
Îlîntrebă.
“Întoate,
Maialesîndreptate:
Abuzul,tâlhăriaavemsălestârpim,
Şilegeacriminalăs-oîmbunătăţim;
Căcipevinovaţitigrulîntâiîijudeca
Ş-apoiîlsugruma.”
“Darvoice-osălefaceţi?”
“Noiosă-isugrumăm
Ş-apoisă-ijudecăm.”
Cutaresaucutare,
Caresecredînstare
Lumeaaguverna,
Dacădinîntâmplare
Arfaceîncercare,
Totastfelarurma.
CorbiișibarzaPeocâmpieMare,bogată,
Urmăodată
Obătălie
Aspră,cumplită,neasemănată,încâtcadavrenenumărate
Zăceaugrămadăneîngropate.
Corbiiîndatăluarăştire;
Lacomidepradă,einăvăliră,
Şicugrăbire
Acisosiră.
Şidupăcemâncară,şidupăcebăură
Multsânge,începură
C-unglasîngrozitor
Săcântecinalor.
Barzaceasimţitoare,
Carepeomiubeşte
Şi-npreajmă-isenutreşte,
Văzându-i,dedeparte
Lestrigă:“Cumsepoate
Aşaneruşinare:
Eloculpentrucină?eoradeplăcere,
Peunpământdedoliu,înziuadedurere?
Mumeleîşiplângfiii;
Izvorulbogăţiei,
Câmpuleruinat,
Iarvoivăîndopaţi,
Şicântaţi!”
—“De-aceastaneiertaţi,
Răspunsedeodată,
Ceataîntunecată.
Omuluicâtîiplace
Poatefiruinat,
Darnoisuntemînpace
Șimultne-amîngrășat.”
Aceicedeaţăriigreasoartăprofitară,
Cedestrăiniînposturi,înrangurise-nălţară,
Ceprintrădări,baseţe109suntastăzimari,bogaţi,
Poateșidecoraţi,
Dupăameapărere,suntcorbinerușinaţi.
Darașdorisă-mispuneţi,domnilorcititori
(Căcieuvorbescde-oţarăDetotimaginară),
Lanoiseaflăoareastfeldemuritori?
Dacăaveţideoameniideeașaproastă,
Lasrăspundereatoatăasupradumneavoastră.
Calulvândutșidiamantulcumpărat
Plindebucuriemare,
Oarecineîmispunea
C-avândutdinîntâmplare
Șicuunpreţdemirare
Uncalprostceelavea:“Căcibietulcumpărător,
Ziceael,s-aînșelat
Șipuţincunoscător
Oricei-amcerutmi-adat.”
Laacesteacesă-izic?
Atuncin-amrăspunsnimic:
Darpestepuţinezileîlvăz,însăfurios,
Şi-mistrigă:“Nuştii,frate,unmişel,unticălos,
Cesemănaomdetreabă,fărămilăm-a-nşelat.
Mi-avândutosticlăproastădreptundiamantcurat;
Cumţisepareaceasta?”
—“Zău,aşacummi-apărut
Întâmplareadedeunăzicucalulceaivândut.”
Strigămşiprotestămtare
Cândnedreptateacercăm,
Darmulţiurmămla-ntâmplare
Faptaceodefăimăm.
Mielulmurind
Fiualunuiberbececaredemultmurise,
Unmielseîmbolnăvise,
Muşcânddinîntâmplare
O-nveninatăfloare,
Sauiarbă,nuseştie;
Destulcăaluimoarte
Numaieradeparte.
Acumelîşifăcusedatoriiletoate
Câteşilefacmieiiînceasulcelcumplit.
Mumă-sacudurereîncepusesăzbiere;
îlsăruta,sărmana,plângândnecontenit,
Şi-izicea:“Cemi-ebunăviaţafărătine?
Cuimălaşi,fătulmeu?
Spunetată-tău,dragă,căviucurândşieu,
Căcipeaceastălumenumaiaşteptvrunbine!”
Darcesă-irăspunz,mamă,întrebămiculmiel,
De-mivaface-ntrebare
Despreaturmeistare?
TuştiibinecăelIubeamultsăvorbească
Dedulăiidinturmăşideceatalupească.”
“Spune-icăturmatoatăzacedereagălbează;
Căareşaptedoctoriceprearăuotratează.
Maispune-icăciobanulapuspeunnepot,
Cetată-tău-lcunoaşte,îngrijitorlaturme.
Casăstârpească-abuzulşirelelesăcurme;
Atâtaspune-inumaişi-nţelegeeltot.”
Dupăaceidinpreajmăcareîiocolesc,
Poţijudecaprealesnepeceicecârmuiesc.
Lișiţa,raţașigâsca
Spuncă-nvaratrecutăolişiţăşi-oraţă,
Ailebedeidebaltăconsilieriprivaţi,
Subpreşedinţiagâşteis-austrânsdedimineaţă
PelaclaCişmigiu;acoloinvitaţi
Eraudinînaltordin,ahotărîînsfat
Opricinădestat,
Adicăprindezbateriadâncsăchibzuiască
Pentruunpeştemare,cucesossă-lgătească.
Căcilebădagâtoasă
Voiasădeaomasă:
Marelefugâlceavaşilungăconvorbirea;
Prezidentullezise:“Fraţilorsenatori!
Sălăsămchibzuirea,
Pricina,cumsevede,efoartedelicată,
Şidupă-ameapăreretrebuieamânată;
Veniţimâinedezori.”
Propunereaaceastacutoţioaplaudară
Şipentru-ntâiaoară
Pegâscălăudară
Pentruaeiidee,apoiserisipiră
Şiadouaziiarăl-acelaşilocveniră.
Până-adouaziînsăştiţices-aîntâmplat?
Fiindvarăşisoareşiocăldurămare,
Peşteles-astricatŞiraciil-aumâncat.
Cuvintele-aciscrisesănuvăparăglume;
Consiliuride-acesteavedemdestule-nlume
ŞilanoimaialesSe-ntâmplăfoartedes.
Castorulsialtelighioane
Maimultelighioane,locuindîntr-ovale,
Eraudesvătămatede-uniuterâuvecin,
Care,ieşindcuzgomotdinmalurilesale,
Stricaviziunii,cuiburi,şitraiullorcellin.
Eledarse-adunară
Şimultseconsultară,
Cefelarputeaface,
Şiprincaremijloace
Stavilăaropune
L-aceaînecăciune.
“Fraţi,ziseuncastor,
Zidardesoiullui,
Euastasocotesc,
Demi-eţidaajutor,
Săm-apucsăclădesc
Zidtaredepământşiapeisă-lopui.”
—“Bravo!bine-aigândit,
Strigarătoţipeloc;
Eştipatriotvestit
Şimaredobitoc.”
Castorulîncântat,
Făr-amaizăbovi,
S-apucădelucrat,
Darnufuajutat,
Şiprearăuizbuti,
Căcirâulfurios,
Demulteploiumflat,
Izbiş-azvârlijos
Pământulînălţat.
Atunciceilalţifugind
Pemeşterblestemau
Şitoţiîldefăimau
Zicând:“Ceticălos,
Elapricinuit
Răulcăacercat,
Înneroada-idorinţă,
Lucrupesteputinţă;
Eul-ampovăţuit
Darnum-aascultat,
Şideaceeanoi
Tragemastenevoi”.
Adeseaorivirtuteaaşasepreţuieşte:
Oricenobilăfaptă,oricedreaptă-ncercare,
Pentru-almulţimeibineş-aţăriiapărare,
Mişeiiodefaimă,dacănuizbuteşte.
Zugravulșiportretul
Launzugravfoartevestitmergânddinîntâmplare,
Portretulmeuîicomandai;întâiînsă-ntrebare
Artistuluiîiadresai,depoatesămi-lfacă
Aşacumoricuil-ovedeaportretulmeusăplacă;
Căciamunmareinteres,voica-nstrăinătate,
Ş-anume-nFranţamaiales,laochisăpoteubate,
Fiindacumdemăritatofatăfoarterară,
Ş-aieiepitropicăutândbărbatînastăţară.
“Prealesne,îmirăspunseel,nueîntâiaşidată
Cândpeurâţifăcândfrumoşiluaiobunăplată:
Eştinegru,tevoifacealb;eştislab,teîngraşbine,
Numaivezideportretdeparteateţine.”
Vorbindaşa,măzugrăvi,şidacăalmeunume
Joslaportretn-arfigura,niciuncreştinpelume
N-arputeacredecăsunteu,atâtsuntdeschimbate
Trăsăturile-mi,ochi,gură,nas,şiînfrumuseţate.
Ainoştrirâdcâţimăcunosc,darpreapuţinîmipasă,
Devoiputeasădobândescpenobilamireasă,
Şidacăvreunvenetic,ieşitdinţăristrăine,
Sauvreunromânmaiîndrăzneţn-oizbutimaibine.
Redactoricarelăudaţi
Peuniidintrecandidaţi110
Ceproştilorledaţivirtuţi,
Şielocvenţăcelormuţi,
Ceperăifaceţivirtuoşi
Şipatrioţipeticăloşi,
Crezcănurăuvăpotriviţicuomulcem-azugrăvit,
SaucuvestitulCarcalechi111,redactorcareatrăit,
Alcăruijurnalfabulos
Eradestuldemincinos,
Darcarecelpuţinspunea
Acelorcarenu-lcredea
Căadevăru-adevărat
Esteprealesnedeaflat;
Căn-audecâtsăiapedos
Câteascriseldeprisos,
Ş-atuncipotfiîncredințați
Căn-ausăfieînşelaţi.
Catârulcuclopoţei
Deunăziunvăcardesat
Catâruluii-aatârnat
Salbădeclopoţei,
Numindu-lelîngrijitor
Şiînaintemergător
Cireziideviţei.
Insăcurânds-a-ncredinţat
Căşi-afăcutmarepăcat
Cubietuldobitoc,
Care,câts-asimţit
Aşaîmpodobit,
Strigă:”O,cenoroc!
Însfârşit,iată-măchemat
Lagradulceammeritat.
Meritulmeurecunoscut
Delumeatoatăevăzut.
Acumdesusamsătratez
Soiuldobitocesc;
Penimeninumaisalutez
Căcipreamăumilesc.”
Aşazicând,aşafăcu,
Şiplindeîngâmfare
Elclopoţeiiîncepu
Să-isunefoartetare;
Aşadetareîisuna,
Câtminteaiserăsturnă;
Şielcarejunefiind
Treceadecamsmintit,
Acummaimultîmbătrânind
Detota-nnebunit.
Cumsocotiţişidumneavoastră,
Dareugândesccă-nţaranoastră
Seaflăaşadregător,
Numitchiarexcelenţă,
Cecucatârulsunător
Poatedaconcurenţă,
Caresecredeomdestat,
Chiarşipoliticînsemnat,
Şicarenetăgăduit
Declopoţeiestesmintit.
EPIGRAME
I
Unosânditlamoartepentruovinămare
Rugapeunprietensăfacăîncercare,
Caunulcelacurteaveamultăputere,
Delaprinţsauminiştriiertarealuiacere.
“A!răspunseacela,nutepotajuta,
Pentrucădeaşface-o,eute-aşcompromita.”
II
Celuicescriacăpoeziaesteboalănelecuită
Dar,boalapoezieiestenelecuită:
Aizisşitu-nviaţa-ţiunsinguradevăr;
Dovadălaaceastaemuza-ţiceapocită,
Şiversuriletale,caresetragdepăr.
De-atâtavremelumeaîşibatejocdetine,
Şi-nlocsăpuisilinţăascricevamaibine,
Dinziînzimaitaretevăzcăşchiopătezi.
Cedoctoraşamarepoatesăsegăsească,
Deatanebuniesătetămăduiască,
Saucelpuţinsăfacăînprozăsăvisezi?112
III
Dlui****
M-amsilittotdeaunasă-midobândescbunnume,
Şiprinpurtăricinstitesămăcinstescînlume,
Fărăsăammândriasăzicc-amizbutit.
Dardecândluaiştirecătu,ş-alţiicatine,
Mădefăimaţiînobşteşivorbiţirăudemine,
Începsămăcrezsingurdeceeace-amdorit.
IV
Unpreotcuvios
Odatăspovedea
Uncraireligios,
Şiastfelîivorbea:
“Ajută,domnulmeu,
Pecâţisăracigăseşti,
CăcichiarpeDumnezeu
Într-înşiiîlcinsteşti.
Ştiiceeace-agrăit
Allumiiziditor,
Căcerulegătit
Demoştenirelor.”
-“O!dacăeaşa,răspunsemulţumit
Acelspoveduit,
Niciogrijăsăn-ai,cuvioşia-ta;
CăcibunulDumnezeudemăvaajuta,
Euîţifăgăduiesc
Petoţisupuşiimeideraisă-ipregătesc.”
V
Îniad,maideunăzi,câţivarăposaţi,
Careînviaţătreceaude-nvăţaţi,
Dăduserăjalbă,arătândcăcer
SăsepedepseascăjupânulVoltaire,
Pentrucâterelededânşiivorbea,
Atuncicândtrăia.
“Domnilor,strigăVoltairemânios,
Jalbaceaţidatestedeprisos;
Cepedeapsă-mivreţi?cerăuîmidoriţi?
Euvăsocoteamdestulmulţumiţi,
CândînBucureşti,dupăcumv-amspus,
Doivrăjmaşiaimeiştiţicumm-autradus113.
POEZIIPOPULARECântecvechi
LacurtelaStefan-Vodă
S-austrânsboieriilavorbă;
Stauînchişi,sesfătuiesc:
Ostaşiilauşipăzesc.
Crez,vreunbinenugătesc,
Ceştiicemainăscocesc!
—“Beţi,boieri,şiospătaţi,
Şiînurmăvăculcaţi,
Şivăsculaţiînprânzmare
Săplecaţilavânătoare
Dupăpăsărigălbioare,
Cesuntlesnelavânare
Şiuşoarelapurtare,
Cândîţiaveavreunzormare.
Noilevânămasudând,
Iarvoipesalteaşezând,
Căcinejupuiţipenoi
Şivă-mbogăţiţipevoi!
Da-vaDumnezeucelmare
Săfacemnoivânătoare,
Cuflintuliţa-nspinare
Dupăcorbicubarbamare!”
CântecedepesteOlt
I
Foaieverdealuniţă,
Aolicăfa,leliţă!
Fire-a-ţipieptu-ogrădiniţă
Şiţâţelelubeniţă
Şiguraofântâniţă,
Măselelepietricele,
Şibuzeleghizdurele,
Şilimbaociuturea,
S-adăpipeneicadinea,
Searaşidimineaţa,
Pestezi,totdeauna.
II
ÎntreOltşi-ntreOlteţRăsărit-aunuculeţ,
Nucu-imare,frunzarară;
Strânşi-stoţicuciidinţară
Şicântădeseomoară.
Iarmaisus,perămurele,
Cântădouăturturele,
Cesuntmândruţelemele.
DarînvârfulnuculuiCântăpuiulcucului
Răşchirîndu-şipenele,
Camândrasprincenele,
Şitotmişcadincodiţă
Camândruţadinrochiţă.
III
Cântăcucul,seroteşte;
Neicasecălătoreşte.
Foaieverdesălcioară,
Călatoreşti,fraţioare,
Număpunelauitare,
Nicilaplânsamardejale,
Câtîifişi-ifipecale.
Foaieverdeusturoi!
Aplecatneicadejoi…
Parcămi-ede-unan,dedoi.
IV
Denuţ-arfileleo,dor,
N-aivenidupăobor,
Tremurândcucapulgol.
Denuţ-arfi,leleo,milă,
N-aivenidupăgradină,
Tremurând,cufurca-nmână.
De-aşmuridedor,dedrag,
Târgcufetenumaifac,
C-amfacuteutârgcutine
Ş-ampierdutfireadinmine.
V
Foaieverdearţăraş,
Teiubiidecopilaş
Ş-acumteducişimălaşi!
Aoleo!cefocmăcalcă!
Neicamălasăşipleacă
Şimi-şitreceprindumbravă
Şipeminenumă-ntreabă,
Parc-aşfideniciotreabă.
VI
Lele,cepăgânăeşti,
Pelabisericătreci
Şinufaciosfântăcruce,
Cândpeminemortmăduce.
VII
Dacă-ţieste,neică,dor,
Dă-mibasmauataodor
Şi-nbasmaunleuşor,
Să-mibotezunfinişor,
Şisă-ipunnumeletău,
Numedulcecaşi-almeu,
Cândm-oprindedordetine
Mi-oistrigafinulcubine,
Zişinoaptel-oistriga
Şipeochil-oisăruta.
VIII
Nuştii,vecină,ceva?
M-a-mbolnăvitnevasta.
Baeuştiu,vecine,bine,
Leacultăue-nsânlamine.
Nuştii,cumătre,ceva?
S-a-mbolnăvitnevasta.
Iaporumbşifalamoară,
Cănevastaţisescoală.
De-ardaDumnezeuosloată
Segăseştilamoarăgloată,
Săşeziolună-ncheiată,
Şiporumbulsăsemoaie
Sănutreacăprinpiscoaie.
IX
Cuculeţ,unde-aiiernat?
PesteJiu,laVadullat,
Intr-uncătunafumat.
CâteCladovademare,
HazcaSibereluln-are!
Siberelu-imititel
Ş-a-mpuiatdragostea-nel.
Dragosteace-aveamodată,
Gândeammoarteane-odesparte
Ş-ogrădinăcubucate,
Sănumaiavempăcate,
Ş-oleasădemărăcini,
Casănumaifimvecini.
X
Foaieverdemărmuşcat,
Decândneicami-aplecat,
Furca-npodamaruncat.
Decândneicamis-adus,
Treifirepefusn-ampus.
XI
Bată-tecruceadecuc!
Cântă-mibinecăte-mpuşc.
Şite-mpuşcşitemănânc,
Nicifriptbine,nicisărat,
Numaiprincenuşădat.
XII
Bălă,cărtogelele
Fi-le-arbătutstelele,
Gardulcunuielele!
Bălă,cărtogelultău
Fi-l-arbătutDumnezeu,
Căl-aifostpuslalocrău,
Pe-omarginedepârău.
Râulmaremi-avenit,
Cărtogelmi-anămolit.
Bălă,cărtoagelenoastre,
Cumstaupustiepecoaste,
Sălevădnule-aşcunoaşte.
Încărtoguldelavale,
Răsărit-aiarbămare,
Încărtoguldinmijloc
Mi-arăsăritbusuioc
Şi-mivinecasă-idaufoc.
Ampusfirdetrandafir
Şin-aieşitniciunfir,
Parc-afostmânadesare,
Căcepunnumairăsare!
XIII
Frunzăverdeotrăţel,
Pedeal,pelaCorlăţel
Fugedorulmărunţel
Cudragosteadupăel.
Undeteduci,dorule?
Lavoi,puişorule,
Să-mpărţimdragostele,
Câtlamine,şilatine,
Sătrăimamândoibine.
XIV
Frunzăverdemărăcine,
N-alăsatDumnezeubine.
Frumosulfugedemine
Şiurâtulcalea-miţine!
XV
Frunzăverdemărăcine,
S-adusneica,numaivine,
Tuturorleparebine,
Numaimie-miparerău
C-afostpuiuşorulmeu.
XVI
Frunzăverdedesipică,
Bine-afostcunevestică
Şiprinsatcuibovnică.
Nevastateprimeneşte,
Ibovnicate-ncălzeşte
Ş-inimioaravoioscreşte.
XVII
Frunzăverdedesecară,
Ibovnicode-astă-vară,
Vinăsăneiubimiară.
Deiubitsăneiubim,
Numaiamândoisăfim
Şidedragisănefimdragi,
Darnădejdesănutragi,
Cănădejdeadelamine
Ecasârmadesubţire.
Cândo-ntinzipemărăcine
Şimi-obatevîntcurouă
Sedespicăsârma-ndouă.
XVIII
Foaieverdecalomfir,
Amibovniceicopil
Şimi-lcheamăConstantin.
Duşmaniimi-lpunlabir
Şinu-lpuncape-uncopil,
Cimi-lpuncape-unmazil.
Eldefricabirului,
Degroazazapciului,
TrecuvadulJiului.
XIX
Foaieverdedeareu,
Ibovnicăce-aveameu
Nusegăsea-nsatlaLeu,
NicilaLeu,nicilaGhindeni,
Numa-nsatlaCoşoveni.
Leică,dedragosteanoastră
Arăsăritpompecoastă
Cutotfeluldeodraslă.
Osă-lsap,să-lbagîncasă,
Ramurilenumălasă.
Osă-lsap,să-lbagîntindă,
Ramuriledaudegrindă.
XX
Mândro,cânderamiubiţi,
Toţipomiiera-nfloriţi
Şidafinii-mbobociţi.
Deiubitcâtne-amlăsat,
Toţipomiis-auscuturat
Şidafiniis-auuscat.
XXI
Colo-nluncălaprivită,
Găsiipupăza-nflorită
Şimândruţameamâhnită.
Nuştiupupăzas-orup
Oripemândrasami-opup.
Foaieverdemărgărit,
Păcatc-amîmbătrânit
Ş-încăbinen-amtrăit!114
XXII
Foaieverdeusturoi,
Deţi-edor,neico,denoi,
Fă-tenegustordeboi
Şivino-ngazdălanoi,
C-aretaicaşaseboi
Şidinşasevindedoi,
Doiîivinde,doiopreşte,
Doimi-idămiedezestre,
Peroşulşipeplăviţ,
CumpăraţidinMehedinţi.
Pânăboiiveţitocmi,
Amândoine-omlogodi.
XXIII
Foaieverdemărăcine,
Câtteţii,mândro,demine,
Poartă-tepuţinşibine,
Cănuştiimoarteacândvine
Şiteiadelângămine,
Iarmienu-miparebine
Şiplecşieudupătine.
XXIV
Luna-afară-miluminează,
Puica-ncasămi-şioftează.
Oftează,puică,oftează,
Toatălumeasătecrează.
Ofteazăşipentrumine,
Căeum-amtopitdetine
Şivăzcănu-mivinebine,
Cănusuntpe-unloccutine.
Aideţi,puică,săfugim,
Amândoisăpribegim,
Că-acumevremeadefugă,
Până-miesteiarbacrudă,
Undecalci,
Urmănufaci,
Undeşezi,
Nutemaivezi.
XXV
Bată-tecruceadevale,
Cumoisărămâidejale,
Făr’deglasdefatămare,
Fărăvoinicelcălare.
Câţiîntinese-ntâlniră
Doicudoinuseuniră.
Câţiîntinesejucară
Doicudoinuseluară.
Valelungă,vale-adâncă,
Aicilupiimămănâncă.
Stăi,lupe,numămânca,
Pân’să-mivădibovnica.
XXVI
Deteduci,neică,cubine,
Săieişidorulcutine,
Şidorulşidragostea,
Laminen-aicelăsa.
Du-te,neică,şisăvii
Colea-ntreSântă-Mării,
Cândsecoaceboaba-nvii
Şi-ibinedeveselii.
De-izăbovipeste-olună,
Măgăseştipecâmpnebună,
Darde-izăboviunan,
Măgăseştineagrăbuştean.
XXVII
Du-te,neico,săteduci
Până-icădearoblaturci,
SăteducilaMareaAlbă,
Sătragiziualacatargă,
Şis-otragitotpeuscat,
Săşezinoaptea-nlanţbăgat,
Săştiicăte-amblestemat,
Şisă-ţifaciinimărea
Cumaifăcut-ope-amea.
XXVIII
Frunzăverdemărăcine,
Oliolio,neicăMarine,
Nuţi-epăcatşiruşine,
Noapteafugidelângămine
Şiteducil-altestrăine.
Dusu-te-aişilasurata,
Şite-apriimit,şirata!
Suratami-ecaosor,
Nupotsădaus-oomor.
Demi-arficaostrăină,
I-arplângemă-sademilă.
XXIX
Trage,bălă,bobiibine,
De-mispune,neicacândvine?
De-ardabobiipână-nnouă,
NeicataieOltu-ndouă.
De-arieșibobiilacinci,
Numaivăzpeneicaici,
Șiplecșieusă-lgăsesc
Măcarsămăprăpădesc;
Trage,bălă,boabele,
De-mighiceștezilele,
DelaPaștipân’laIspas
Câtenecazuriamtras.
XXX
Cântăcuculsămăduc
Şimierliţasămă-ntorc,
Săpundușmanilorfoc.
Spune-mi,cuce,de-undevii?
Delanoi,depesteJii?
Dardebălăcesă-mispui?
—Bălataesănătoasă,
Şedelaumbrășicoasă,
Şilucreazătotplângând,
Ziua,noapteaașteptând.
XXXI
Spune-mi,bălă,și-mighicește,
Voinicdece-mbătrânește
Ș-așacurândsetopește?
Deumbletuldrumului,
Debătaiavântului,
Dearsurasoarelui,
Degrijaargintului,
De-nverzireacodrului,
Decântareacucilor,
Saudedragulmândrelor?
Cămândrelepotmaimult,
Eletebagă-npământ!
XXXII
Decâtneica-ncaledus,
Maibinelacrucepus,
Sămăducduminica,
Sătamâipeneicuța,
Sămăuitpecrucesus,
Săvăzchipulneicăiscris,
Sămămaimângâideplâns.
Decândte-aidus,băiețele,
N-ammaipuslagâtmărgele,
Nicilacoadăpanglicele,
Vaidepăcatelemele!
ToatăziuacântşiplângŞitotneicami-este-ngând.
XXXIII
Den-arfiochișisprâncene,
N-armaifipăcategrele.
Ochiişisprâncenele
Factoatepricinele;
Pentruochinegridincap
TrecuiJiulfărăvad,
Pentrusprâncenedinfrunte
TrecuiJiulfărăpunte,
Ş-ajunseilapuicamea,
De-mirăcoriinima.
XXXIV
Nublestemacucul,lele,
Căsăjumuledepene
Șisetrânteștedelemne.
Şicuculnu-ivinovat
Cămailamulțiacântat,
Maipetoții-amângâiat.
XXXV
Cucule,drăguțule,
Surule,mândruțule,
Varavii,varateduci;
Spune-mi,iarnacemănânci?
Mănâncputregaidefag
Şiviusăvăcântcudrag.
Cuculeţ,pasăresură,
Mânca-ţi-aşlimbadingură,
Casăpotşieucânta
Săfiudraglapuicamea.
XXXVI
Ierte-iDumnezeupăcatul
Celuice-alăsatoftatul,
Căomuldacăoftează
Parcăsemaiuşurează.
Deoftatceoftaitare,
Şisoarelezaren-are,
Parcăeul-amblestemat
Şidetots-a-ntunecat.
Du-te,dor,pânăenor
Lapuicapedelişor
Şi-ispunecăstausămor.
XXXVII
Puico,pentruDumnezeu
Şipentrubineletău,
Numătotţineaderău
Delasânişorultău,
Căm-aimaiţinutodată
Ş-amzăcutovarătoată,
Demi-auplânsatuncidejale
Chiarşiiarbadepevale
Şinoriiopriţidincale.
XXXVIII
Auzi,lele,cuculcântă;
Ieşiafarăde-lascultă,
Ş-ascultăcumpopatoacă,
Ieşiafarădeteroagă,
TeroagăluiDumnezeu
Sămoarăbărbatultău,
Sămă-nsorşisăteieu.
XXXIX
Lată-i,lată-iDunărea!
Las-olapârdalnica,
Capeeas-adusneica.
Numaiplânge,Mărioară,
Căiubitu-ţivineiară.
Els-aduscuşaicăveche,
Cândbăteavântuldestreche,
Ş-acumvine-naltanouă,
DetaieDunărea-ndouă
Şitragelaoptlopeţi.
Ieşi,Mărioară,demi-lvezi.
XL
Foaieverdedemalure,
Lacârciumadinpădure
Băuiastăzi,băuimâine,
Băuipatruzecidezile.
Băuipreţulatreicai,
Devinnumăsaturai.
Băuipreţulmurgului
Şicioltarulnegrului,
Aflaisaţulvinului,
Vinului,hainului.
RugineauoţeleleÎncare-mistauzilele.
Câtcodrulfrunzami-şiţine,
Toţivoiniciitrăiescbine;
Dacăcodrulfrunza-şilasă,
Toţivoiniciipleacă-acasă
Lacopiişilanevastă.
Câtmi-ecodruldefrumos,
Iarnaputrezeştejos
Şivoiniciistauculcaţi
Castejariirăsturnaţi.
Codri,codri,lociubit,
Nute-oimaivedea-nverzit,
Săzicc-amîntinerit?
XLIII
Topitu-s-augheţile!
Oisă-micautarmele,
Armeleşicăişorii
Ş-oisă-miadunşifeciorii.
Croieşte-mi,maică,croieşte,
Şideluptemăgăteşte;
Croieşte-mide-uncomănac
Verdecafoaiadefag,
Să-lportîncodrucudrag.
Croieşte-mi,maică,cămaşă,
Cămăcheamăharambaşă
Sămăpuiebulucbaşă.
Pestecincizecidevoinici,
XLI
Luniţă,luniţă,
Fa-mioluminiţă,
Căamînserat
Laumbrădegard,
Cudoicăluşei
Negri,mititei,
Şinu-sdefurat
Ci-sdecumpărat
Delanoidinsat,
DelapopaVlad.
Mărturie-amdatIesleacailor,
Uşagrajdului,
Drumulcodrului.
XLII
Codri,codri,fratecodri,
Număda,codri,legat,
Cănimicnuţi-amstricat,
Numaiocracă-amtăiat
Şidearme-amatârnat,
Călebăteauploile,
Toţiîncălţaţicuopinci,
Opincedesăftian,
Nojițedegăitan;
Găitanuldemătase,
Împletitîncâteșase,
Cupoturiiroșiori…
Unde-ivezi,teiaufiori.
XLIV
Cineevoinic,voinic,
Nușazăcavulpea-ncrâng,
Cisăiasălacolnic,
Făr’de-arme,făr’denimic.
Fiepotiraaleasă,
Olovescundemi-ipasă.
Aibăflintășipistoale,
Olovescundemi-odoare.
XLV
Cândmăprimblampeculare,
Aveamînpungăparale.
Scoborânddepeculare,
Mă-ntâlniicufrațiîncale,
Goliipungadeparale
Șistrigaidinguramare:
Nuvedeţivoi,fraţilor,
Nuvedeţi,voinicilor,
Căseiaubaniilacrâng
Șisecheltuiesclacâmp?
XLVI
Rău,maică,m-aiblestemat
Săstauînpuşcarezemat
Şiprincodruînfundat,
Sămănânctotdefurat,
Săfiugroazasatelor
Şispaimapotirelor.
M-afăcutmaicapemine,
Nu-şiaudeniciunbine!
M-afăcuttaicafecior,
Casă-idauvreunajutor.
Ajutorulcei-amdat,
Şaptesatec-amprădat,
ŞaptesatedepeOlt
ŞiMehedinţulmaitot!
XLVII
Decândmaicam-afăcut,
Soarelenum-avăzut!
Daleu!sorocăprioară,
Căprioară,surioară,
Roadepoalacodrului,
Săvădrazasoarelui
Pemucheacuţitului,
Pecoifulpistolului,
Şipecoamamurgului.
CânteculJianului
Frunzăverdemărcreţesc,
Stauînlocşimăgândesc:
Cucesămăarănesc?
Cuaranamoşului,
Decoarneleplugului;
Pluguleste-ogoangărea,
Umblăde-adărătelea,
Cuniştecoarne-ndărăt,
Măloveştetotînpiept;
Niştelemneînvrăjbite,
Nişteviteprăpădite;
Niştelemne-ncrucişate,
Niştebucatestricate.
Aus-oface,-aunus-oface,
Audevarăn-avempace.
Măgândiicas-obrodesc,
Maibinesămăhrănesc,
Săpunplugul,săbrăzdesc,
Unde-oficrângulmaides;
Sătragbrazdadracului
Prinuşabogatului,
Să-idaumăciucidupăcap,
Să-laduclapluglegat,
Să-iiauceacâştigat.
Arde-văfocul,ciocoi!
Pune-voimânapevoi,
Cumăciucasăvămoi,
Căvoinebeliţipenoi.
Batevântul,viscoleşte,
Eudegazdăn-amnădejde.
Căcimi-egazda-nvalearea,
Mi-opândeştepotira,
PotiradinSlatina,
Bat-oMaicaPrecista
ŞisfântaDuminica!
Ţine,gazdă,număda,
Căţi-oiface-omalotea
Cuflorilecîtpalma,
Săsemireşidoamna,
ŞidoamnaluiCaragea.
Ţine-măcumaiţinut
SămăvăzOltultrecut.
Măibădiţă,măipodar,
Greudemine,greuş-amar!
TragepodulsătrecOltul,
Căne-amprăpăditcutotul;
Tragepodulmailavale
Că-ţiaruncunglonţînşale,
Tragepodulmaide-adrept
Că-ţiaruncunglonţînpiept,
Mi-edegrab,nupots-aştept,
Şimi-emurgulcamnebun,
TreceprinOltcapedrum,
Şimi-emurgulcamnerod,
TreceOltulcapepod.
Dă-te,murgule,pelat
Şimătreceneudat.
Frunzăverdedelipan,
N-aţiauzitde-unJian,
Deunhoţdecăpitan?
Beavindelacârciumari,
Iamieidepelaciobani
Şinuledăniciunban.
Măibădiţăcârciumar,
Scoateoocadevin,
Ş-încăunadepelin,
Scoateuna,scoatedouă,
Scoatepatruzecişinouă.
Scoatevindenecinstiţi,
Că-sfecioriiosteniţi.
Scoate,mări,vinsăbeau
Căbuneparale-ţidau.
Darde-oistasătotplătesc…
Lacefocmaihaiducesc?
Ţi-oida,mări,niştepalme,
Ţi-arpăreacăsîntparale,
Şiţi-oidaniştemăciuci,
Ţi-arpăreacă-sleibătuţi.
Ardă-tefoculdeprun!
Ce-aifăcutrachiulbun,
De-aadormitIancu-ndrum?
Iancule,ciocoiturcit,
Ceteporţinuma-nargint,
Dincreştetpână-npământ,
Căciminteanuţi-avenit?
—Iancule,Jianule,
Lasă-ţinebuniile;
Lasă-tedenebunii
C-amsă-ţidauşiboierii.
—Nu-mitrebuieboierii,
Numălasdenebunii,
Căcecâştigitu-ntr-ovară,
Eucâștignuma-ntr-oseară,
Șigeaba,mări,umblaţi
Peminesămă-nșelați.
De-oipunemânapevoi,
Depiele-osăvadespoi
Șidinpieleadupăcap
Să-mifacuntocdebăltag,
Iarpieleadelapicioare
Să-mifactocurilapistoale.
Oltu-imic,Oltețu-imare,
Trece-uncăpitancălare
Cucincisutedecătane,
Totcătanespătăreşti,
Undedănunimereşte
ȘipeJianulgoneşte.
DarJianulevoinic,
Șadelatulpină-ncrâng,
Labrâucudouăpistoale,
Strălucesccasfântulsoare,
Șicuflintalacătare,
Fugepoterasămoară.
PROZĂ
Memorialdecălătorie
Dupăopreumblaredeolunăşijumătate115,măîntorsesemînBucureşti,locobişnuitalrezidenţeimele.N-apucasemîncăsămăscuturbinedepraf,cândîmiaruncaiochiipeoscrisoaresositădelaIaşi,înlipsă-mi.Amiculcemi-oadresa116,informatdemai-naintedevoiajulnostru,îşiarătapărereaderăucăn-apututsăneînsoţeascăşisfârşeazicândcăsemângâiecuideeacăliteraturanoastrăsevaîmbogăţicuvreoproducţievrednicăde…
Neînţelegând tocmai bine spiritul celor din urmă fraze, convocai îndatăconsiliul meu obişnuit, care se compunea demine şi de loan Ghica, tovarăşulcălător şi statornic părtaş al întâmplărilor bune sau rele. Aici citii menţionatascrisoare şi cerui opinia Adunării; toţi, afară de mine, îmi răspunseră astfel:“înţelesul scrisorii este că tu trebuie să descrii tot ce ai văzut pe la locurile peundeaiumblat.”Oasemeneaopiniedinparteaconsilierilorînjudecatacăroraammultăîncrederefăcusă-micazăhârtiadinmână. Ideeadeafaceocartesauobroşură mă umplu de fiori, necunoscute oamenilor fericiţi care n-au căzutniciodatăînispitădeasenumiautori,casăiaunrangpepoliţelelibrarilor;căcifiecareautorcesetipăreţte,odatăsaudedouăori,şifaceasevorbidedânsul,parcă ar lua o îndatorire către public, şi fiecine se crede în drept a-i ceresocotealădeîntrebuinţareatimpului,cândel,cearputeasăfacălamulţiaceeaşiîntrebare,n-arecurajulniciadeschidegura, fiindsigurcăarauzidreptrăspunscăscrisulnuestetreabalor.Darcasămăîntorcdeundeplecasem,ideeadeafaceo cartemăumplude fiori: sperând însă că judecătorii se vor fi înşelat, caniştemuritoricesunt,măaruncaiîntr-unfiacar117şiieşiipeuliţă.
Aceasta era la 30 august1842118 , zi şi seară în care toată suflarea eradatoaresăsebucure:toatecunoştinţeleceîntâlneamîmistrigaudedeparte:“—A! teai întorsde lamănăstiri.—Acumsămai vezi!Osă viu să-miarăţi ceailucratpeacolo.”Însfârşit,zăriipeI.Văcărescu,care,amestecatînmulţimeacepriveacugurilecăscateopăcătoasă luminaţie,păreaaalergadupăvreunvers
pierdutsaudupăvreocopiliţăde16anişori.
Elasemeneamăoprişi-micerusăvazăversurilecenulefăcusem.Atunciîn credinţa că amiciimei aveau dreptate şi că sunt negreşit osândit să descriuvoiajulnostru,măîntorseiacasă,sigurcăluminaţiaîşipoateurmacursulfărădemine.
Apoiseîntâmplasesăfiuşicamsupăratînsearaaceea,şi-mierateamăsănumă vază astfel jandarmii poliţiei, care păzeau pe uliţe, şi să socotească cugreşealăcăsuntomîndărătnic,carenusebucurădefericireapublică;jandarmiiau pentru mine nişte fiori deosebite, care îmi aduc aminte că am primit odatăvizita unui comisar şi unui căpitan de dorobanţi şchiop, care venea cu multăplecăciune să-mi ceară hârtiile, ca să vază ce am scris, fiind mari amatori deliteratură;şideatuncivedereaunuiomalpoliţieiîmifaceimpresiauneiomizicearcădeapemine,adicădezgustşicutremur.
Acasămăgândiiseriosladatoriaceîmidovediserăcăam;darcăsăînşelsperanţa unora care aşteptau versuri, ca să evit bănuielile altora, care nu preacredadevărurilepoeziei (cu toate căprozaesteasemeneademinciunoasă, cuosebire numai căminciunile celei dintâimângâie inima şi înalţă sufletul, iar aleceleidinurmăsuntamareşipăgubitoare),măhotărâiînfinesăscriuvoiajulmeuînlimbajuldluiJourdain119şiîncepuiastfel.
Din copilăria mea auzeam vorbindu-se de mănăstirile de peste Olt, depoziţialor,demunţiînalţi,depeşteriminunate,şisimţeamunfelderuşinecănulecunoşteam,eucarecunosccudeosebire toateuliţeleşimahalalelecapitalei.Aşa găsind pe IoanGhica cu aceeaşi dorinţă, hotărârăm să facem împreunăoexpediţieune, el cu un cuget de ştiinţă120 , iar eu ca simplu privitor al naturiisălbaticeşiadmiratoraleroilorcareauziditacelesfintelocaşuri.
Pânăanupleca,amgăsitdecuviinţăsăneînarmămcucevarecomandaţii,neapărattrebuincioasecasăcălătoreascăcinevaînţarălanoi,şine-amadresatpentru aceasta la dl V121 , de a căruia bunăvoinţă ne credeam siguri; se poateînţelegeînsămirareanoastră,cândelnerăspunsecătrebuiemaiîntâisăcearăvoiedemaisus,căcisuntemcambănuiţişipoatesănufieplăcutăîntreprindereanoastră. Dându-ne cu aceasta să înţelegem că aveam de gând să complotămvreorăscoalăcupaşniciilocuitoriaioltarilor.Ne-ammiratîndestuldeoreputaţieuzurpată,careamdobândit-ofărăsăocăutăm,şiaceastane-afăcutsăgândimcădacălibertateapreseiarfifostcevamaiîntinsă,noiamfiputut,fărăaatingeguvernul, nici religia, nici morala, să demascăm pe acei care inventeazăasemeneacalomnii,ceinteresgăsescînele,câtdevătămătoresoiulacestadeoameni, ce deosebire există între breasla spionilor şi calomniatorilor neruşinaţi,dintrecareceidintâisemărginescarepetaceeaceaud,şicumunguverncareîşi cunoaşte interesul şi consultă opinia publică trebuie să tratezepe cei dintâi;darpentrucălucrurilemergeaualtfel,acestereflecţiile-ampăstratpentrunoi.
Aşa,iubitecititor,fărăsămaiaşteptămdezlegarea,ceputeasănuvie,iată-neîntr-ofrumoasătrăsură(caleaşcăcarenueraanoastră),alergândpedrumul
celmarealpoştii,traşisaumaibinetârâiţideoptcaiceaveaumultăgreutatesăsetârascăsinguri.Arfideprisossăvorbescdestareapoştiilor:căcipreapuţinisunt care să nu ştie de câte ori se deznod ştreangurile, “de câte ori se ruphamurile”şicâţicairămânpedrumdelaopoştăpânălaalta;întruaceasta122nuni s-a întâmplat nimic mai neobişnuit decât altora; dar tăcând despre lucrurileobişnuite, nu mă pot opri de a spune în treacăt câteva amănunte care ne-auinteresat.
Căpitanul de la a 2-a poştă, numităBaciul, pe drumulSlatinei, era unomfoarteglumeţ;elaveavreozececâinideogrăsimenepilduită,carene-auprimitcu lătrături vrednicede câinii ceimai vestiţi în istorie.Contrastul grăsimii lor cuslăbiciuneacailor,dincareaduseserămcunoinumaicinci,ne făcusă întrebămpricina,căcibănuiamcăpoatecăpitanul,abuzânddeputereasa,împartelacâininutrimentul ce se cuvine cailor; dar el, înţelegând cugetarea noastră, intră înodaie fără să răspunză, şi ieşi îndată încărcat cu o condică: “Cât pentru câini,zise, ştiţi dv. că nu mănâncă fân; aşa mă puteţi crede că i-am îngrăşat eu şicălătorii ce trecpeaici; iarăpentrucaiam făcutmaideunăziun raport lacasă,arătând starea lor şi cerând adăugire la hrană: iată răspunsul ce am primit”.Atuncinecitiunordinalcasei,încareîldojeneastraşnicpentrucererealuişiîiporuncea să numai dea crezământ laminciunile surugiilor, care se silesc să-idovedească pentru interesul lor că sunt caii slabi. “Neputând îmbunătăţi stareacailor, urmă căpitanul, mă silesc să îmbunătăţesc pe a mea şi a câinilor.” Şiadevărat, după rotujimea obrazului său, putea judeca cineva că a doscoperitpentruaceastacelmaibunmetod.Aşa,mulţumiţideconversaţia lui, îipoftirămsănătateşiplecarăm.
Eracincioredupă-amiază;abiaavuserămtimpsăajungemlapoştiade laTalpa, unde hotărârăm să petrecem noaptea; coborân- du-ne din trăsură,văzurămdouăarcuridetriumfcaredecorauceledouă intrărialepoştii.Aceastăvedere într-un loc ce poartă un nume faimos, scris cu sângele a două naţiiputernice123 , întoarse gândul meu spre timpii trecuţi; îmi închipuiam că sunt înlagărulviteazuluiîmpăratcareaspălatruşineaarmelorromaneşti124,şiaşteptamsăvăzacvilatabereifluturândînainteatriumfătorului125.Dariluziuneanuţinumult,căcilocuitoriipoştii,caren-auziserăniciodatăvorbinddedacisauderomani,îmispuserăcăacelearcuris-aufăcutdecurândpentruoonor.persoanăministrudeInterne, care în adevăr n-a triumfat în contra nimului126 , dar a bătut pe mulţisurugii,trecândpeacolo,lucrucefăceatotunadupăpărerealor.înşelaţiîniluziilenoastre,căutarămunlocundesăneputemdespăgubicusomnul;unumbrarsubcareseodihnisestrălucitapersoanăneservispreaceasta.Neflatamcusperanţacăsubunasemeneaacoperişnevomodihnimaibinedecâtammerita;daraciîncă o amăgire: avurăm curând prilejul să ne încredinţăm că cei mari dormadeseapeghimpi; lighioanedepuricine-aumuncit toatănoaptea:socoteamcăDecebal şi oştirea lui, ce credea la metemsicoz127 au înviat negreşit sub formaacelorinsecte,casănepedepsească,căcinuputeamcredecăcercamaceastadinparteaarmateiluiTraian,caren-arfiavutniciuninteressă-şifacăoglumădin
repaosulnostru,pedepsindfărămilostivirepenevinovaţiişidebiliisăistrănepoţi.
A doua zi, foarte de dimineaţă, ne grăbirăm a închina arcurile de triumfgeniurilorcetriumfaserădepieleanoastrăşiaplecacurepeziciune,fărămăcaraîntoarceochiispreloculdeosândă.PelaamiazăsosirămlaSlatina,oraşvechi,darcelmaianevoiedevizitatceamvăzutvreodată.Risipitpecoasteledealurilorce îl înconjoară,oraşul înfăţişeazăovedere împestriţată,şipoatemulţumiprivitdedeparte; însăcelemaimultecase,dupăpoziţiunea lor,suntun feldebateriicaretrebuiesăleieicuasalt,înpericoldea-ţifrângegâtul,dacădinîntâmplareveiaveaacolovreunamicpecaresădoreştia-lvedea.
Pelaanul1530trăiaînacestoraşunboier,anumeVintilă,ceocupapostulde jude sau de judecător, după cum se zicea în idioma128 părinţilor noştri.Simţămintele lui religioase şi patriotice erau în genere cunoscute, căci nu erasărbătoare să lipsească el de la biserică, şi nu era ocaziune în care să nudeclameîmpotrivatiranilorluiMoiseI129.Dupămoarteaacestuidinurmă,şidupăscurtadomniealuiVladalIV-lea130,caresesfârşiînundeleDâmboviţei,alegătoriiprinţilor,casăîncetezeneunireacedomneaîntreei,deterătronulaceluiboierdinSlatina,şiVintilăfuunuldindomniiceimaitiranişivărsătoridesânge131.
Înscurtultimpcezăbovirămacolopânăsăneaducăcaii,văzurămpenoulprefect,caretreceaînjudeţ,ocolitdeoceatăîntreagădedorobanţi.Tistul132sauşefullorvenea,înurmatrăsurii,ţinânddeasupracapuluişiînfăţişândfărăruşineorăşenilor vederea unei mobile misterioase, ce da tuturor să înţeleagă că dlcârmuitorestesupuslaslăbiciunicareîlapucadeseoriînmijlocultârgului.
Acum era aproape de România Mică133 . Această parte a ţării e cea maibogată în suvenire istorice: mănăstirile ei, pădurile, munţii, râurile ce o adapă,toate poartă un caracter de sălbăticiune şi de mărire; cântecele haiducilor,tradiţiile populare, costumul pitoresc al pandurilor, toate arată un popor născutpentruarmeşidemndealepurta.ValoroşiiBuzeşti,nobilicavaleriaipatrieişiailibertăţii, preotul Farcaş, general al românilor, bătrânul Manta, banul Craiovei,spaima tătarilor şi amicul luiMihai Viteazul, şi însuşi acelMihai, fala oştirilor şieroulcreştinătăţii,suntfiiaiacestuipământ.
Impacienţidardeavizitateatrulatâtorîntâmplărimari,avedealoculnaşteriiatâtorbărbaţidemnidecomemorare,nepornirămcurânddelaSlatinaşisosirămla7orepemargineaOltului,careînacellocestedeolăţimecala200picioare134.Acipânăsătragăpodul,ceseaflădeordinar135decealaltăparte136,neocuparămprivindunmăreţapus.Soareleînconjuratdenorivineţiaveaofaţăsângeratăşiforma înundeo coloanădeaur ce sepărea că iesedintr-un vulcande flăcări.Apoi, când fu aproape a se ascunde, norii rămâşi deasupră-i subţiindu-se şiîntinzându-secaopânzădepăianjeni,îiformarăodiademăstrălucitădediferiteculori.Valurile,cuoşoaptă înecată,sesfărâmaudemal,şi tăcereamisterioasăce domnea împrejur predispunea sufletul la cugetările melancolice care necuprinseră, când după puţin umblet sosirăm la locul numit Drăgăşani, loccunoscut de iubitorii petrecerilor pentru dealurile lui şi calitatea vinurilor, iar de
amiciiomeniriinefericite,pentrumoarteaatâtoratleţiailibertăţiigrecilor.
Noaptea ne ascundea vederea obiectelor, dar cerul era limpede şi stelelescânteietoarepăreaua-şiaţinticătăturasprecâmpulderezbel.Dincândîncând,câteunuldinacelefocuricarecălătorescînspaţiusedesfăceadintărie,137lăsânddupădânsulourmăluminoasă,şisecoboraavizitabatalionulsacruprefăcutînţărână.
Adouazicercetarămcude-amănuntul loculacela:niciourmănuarătacăaiciafostînceputullupteipentrulibertate;plugulatrecutpesteoaselegrecilor,şisângelelornutreştesemănăturile;singurăcruceînnegritădetimpemonumentulceîlaratălocuitoriicareaufostmartoriîntâmplărilordeatunci.Simbolalpăcii,eauneştesubumbrasapeturcişipecreştini,careseodihnescîmpreunăînlinişteamorţii,marele împăciuitoralpatimilorşisfârşital lupteloromeneşti.Amauzitpemulţicondamnândentuziasmulunuiistoric,carepunebatalionuldelaDrăgăşaniîn aceeaşi linie cu batalionul tebenilor138 sparţiaţilor139 de la Termopile şi gardaîmpărăteascăde laWaterloo.140Cu toateacesteasuntdepărerea lui: trebuiesăfacăcinevaocomparaţierelativă;trebuiesăjudececăomicăoştirerăuarmată,străinădetotfeluldetactică,şiavândaseluptaîncontrauneimulţimidezeceorimaimare,etotatâtdedemnădelaudăcaşioasteaaceleifaimoasebatalioanecare,înfine,n-aufăcutaltadecâtamuripânălaunul,caşiceidelaDrăgăşani.Grecia le este datoare onoarea întreprinderii; cele din urmă strigări ale lor aumişcatmunţiiEpirului şi inima luiBoţari şi au făcut sănascăsoldaţi din fiecarestâncă. Dar oamenii înţeleg anevoie şi râd bucuros de întreprinderi al cărorasfârşit li se pare himeric: numai spiritul libertăţii urmează un punct luminos prinmulţimeaanevoinţelor:numaielsingurinspirăcurajulasemănafărăaculege;şiacei care mor pentru libertatea unei naţiuni sunt demni a trăi în memorianaţiunilor.
Puţin mai-nainte de valea unde odihnesc jertfele oamenilor, pe margineaunuipod,neoprirăm lavedereaunei jertfeanaturii saumaibinea întâmplării:acesta era un copil ca de zece ani, născut fără mâini; mila ce el inspira eraamestecatădegroază:înloculumăruluidreptaveaundegetdeformadegetuluicelmarealmâinii,şiseslujeadedânsulcuoiuţealădeosebită.Iiaruncarămunsfanţ, care îl luă cu gura; apoi plecându-şi puţin capul, îl aruncă după deget;întinzând piciorul, apucă pâinea ce îi deterăm şi fără ceamai mică greutate oaduse lagură. Înpoziţiaceaveaatunci şidupă furiacucaremuşcadinpâine,semăna mai mult o fiară sălbatică sau o pasăre carnivoră, decât fiinţăcuvântătoare. În staturi undemijloacele iert a avea instituturi pentru asemeneaoameni nedreptăţiţi de natură, acest nenorocit şi-ar ţine viaţa învăţând vreunmeşteşugpotrivitfacultăţilorceîimairămân;daracoloundeseafla,erapericolamuridefoameşidefrig,dacăsăteniidimprejurnuarfiîngrijitdehranalui.
În aceeaşi zi sosirăm laOcnele-mari141 unde fuseserămprimiţi şi trataţi caniştemariprinţi,mulţumitădluiOtteteleşeanu142 ,care ţineaceleocneşicucare
uitasem să spui că veniserăm până acolo. Două zile am întrebuinţat a vizitalocurileşimunţiidimprejur:pevârful lorsevăddouămicischituri:unul făcutdespătarul Mihai Cantacuzino143 şi numit Titireci, spre mulţumire că în timpul fugiisaleînTransilvania,pela1677,s-aascunscâtevazileînacelepădurişiascăpatde sateliţii144 ce Duca-vodă pornise după dânsul, şi pentru că luaseră sfârşitnenorocirilefamilieisale;iarcelălaltschit,multmainou,s-aclăditdeuncălugăralcăruianumenul-amgăsit.
loanGhica,încântatatâtdemanieracâtşidefrumuseţeacămărăşiţei145,i-afăcutpeascunsportretul.Edeprisossălaudtalentulpictorului;văspuinumaică,dupăcemi-aarătatportretul,zicându-micăeste femeiacămăraşului,pecareovedeamîntotceasul,m-amîncredinţatcăamiculmeuesteunmarepolitic146,unbunmatematic147,unbunmineralog,însfârşitcăesteoricealtafarădepictor.
Dupăaceasta,casănulăsămnimicnevăzut,necoborârămînocnă,careedeoadâncimecade30stânjeni148;seauzisecăguvernulaveadegândsăne-odeadrept lăcaş,cuprilejulunuicomplothimeric,şi îmiaducamintecăaceastăideeeraatâtde întemeiată, încâtmulţi carenumăvăzuserăpeafarăsemiraucândmăîntâlneau,şiînmirarealoraveauunaercarepăreaazice:“Cepăcatcănu sunteţi acolo!” Aşa nu vrurăm să pierdem ocazia de a face cunoştinţa uneimine atât de tristă pentru cei care o locuiesc şi atât de profitabilă pentru dlOtteteleşeanu,careoexploată.149
Dupăaceastaneadunarămînformădetribunalcasăcercetămreclamaţiaunuiciobănaşcareseplângeacăl-alăsatfemeiasa;făcândtoateprotestaţiiledebunasapurtareîntimpuluneiscurtecăsătorii,conchideazicândcătrebuiesăseîndatoreze femeia a veni să locuiască cu dânsul. “Dar ce vină îţi găseşte?” îlîntrebarăm.“Niciovinăaltadecâtcănumaivaşicăs-aîmplinitsorocul”—“Darce soroc?”— “Pentru că, să vedeţi d-voastră, noi ne luaserăm cu învoială sătrăimîmpreunădoiani,şi,dene-oplăcea,sămaitrăim;acum,pentrucăeinu-imaiplace,zicecăs-aîmplinitsorocu,dareuştiubinecămaiesteolună,şiamfăcutcudânsacheltuielidecaretrebuiesămădespăgubesc.”—“Preotuluicarev-a cununat spusu-i-aţi învoiala?”— “Ba nu, pentru că, să vedeţi dv., nu ne-acununat nici un preot, numai după ce am făcut vorba între noi Ilinca s-amutatacasălamine”.
Oasemeneademoralizaţiesau furialism150 înmijloculmunţilor şi la oamenicaren-aunicioideedeFourier,ne-afăcutsănegândimmultlastareacivilizaţieinoastre; dar aceasta nu fu singura distracţie ce avurăm acolo. Intre miciifuncţionaricevenirăsăseînchineînainteadluiO.,eraunulîmbrăcatboiereşte,şidupă aerul său de mândrie părea a se socoti mai presus decât toţi ceilalţi;întrebânddespredânsul,aflarămcăsenumeştebanulNicolaie,şicămândrialuinuesteneîntemeiată,căcieste,sauafostaproapesăfiebanmare;împrejurareaurmează astfel: el avea amiciţie cu un beilicciu151 turc; protectorul acestui turc,ajutatdedeselerevoluţiialesaraiului,devenitvizir,şiprotejatulmarehasnatar152;atunciNicolaealnostru,mergândcuuntşicumierelaConstanti-nopol,rugăpe
amiculsăusă facăcevapentrudânsul,şiacesta îl recomandăbucurosmareluivizir. Nicolae dar se învrednici a săruta poala acelui înalt funcţionar, care, înconsideraţia favoritului său, îl întrebă ce post este mai mare în ţară. “Domn”,răspunseNicolae.“Ştiu,zisevizirul,dardomnnupotsătefac,căciceldeacumestesprijijnitdemaimulteputeri;spune-miînsădupădomncineestemaimarelavoi?”— “Mitropolitul”— “Mitropolit să fii, bre!”— “Sămă ierţi, înălţimea-ta, daracestaesteun rangbisericescşi trebuiesă fie cinevacălugărşi să treacăprintoate treptele;apoisă fieconsacratdepatriarh.”—“Nustricănimic; trimiteu lapatriarhsălefacătoateacesteaîntr-ozi.”—“Daraceastaarfi
împotriva religiei noastre.” — “Spune dar rangul mirenesc cel mai mare.” —“Acestrangesteban.”—“Eibine:bansăfii!”Atunciporuncideaduserăuncaftande postav roşu cu care îmbrăcă pe Nicolae; apoi îi dete o scrisoare derecomandaţiecătreprinţulCaragea153.SosindînBucureşti,N.adusescrisoarealaprinţul,care,dupăcitireaeiprindragoman,îipropusesă-lfacăserdar154şivătafdeplai155,darelrăspunsecănupoatepriminimicmaijosdebanie.Înzadari-audatsăînţeleagăcăaceastaesteîmpotrivalegilorţării,căepesteputinţă.Nicolaenuse îndupleca. Aşa, domnul supărându-se, ordonă să-l aşeze într-o căruţă depoştă,şiîlpornilaomănăstire;iarvizirulîirăspunsecărecomandatulsăuesteunhain156şinemulţumitorcătreînaltaPoartă,pentrucares-aşipedepsit.157
Sunt190deanidecând,într-osearădetoamnăploioasăşifriguroasă,treicălăreţi urmaţi fiecare de câte o slugă intrau în strâmtoarea acestor stânci:pătrunşideploaiepânălaoase,şisfâşiindcupinteniicoasteleobosiţilorarmăsari,ei aruncau în urmă-le căutături speriate, se păreaua fugi deomareprimejdie.Sosindlaloculundeesteazimina,oluarăînstângapemuchieşiseînfundarăîndesimeaceamaiîntunecatăapădurii.“Săneoprimaici,ziseunuldintr-înşiicaresepăreamaiînvârstă,caiinusuntînstaresănemaiducă,almeuacăzutdetot;apoi pe ăst întuneric, necunoscând bine drumurile, poate să cădem în vreoprăpastie.”—“Preabine,răspunsecelmaijune,euînsănusuntliniştitpânănuvom pune piciorul pe hotarul Transilvaniei; îmi e teamă în totminutul să n-auzumbletul sateliţilor lui Duca, dar în sfârşit nu putem face altfel.” Atuncidescălecaseră toţi şi legând caii de copaci se trântiră pe iarbă, cu capetelerezematedebuturugişiînfăşuraţiînghebele158celeslujeaudemantale.“Efrigaici”,zisecelmaijune.“Şicăpătâiulmeunuenicidecummoale”,adăugăceldealdoilea. “Căpătâiul tău, Matei, este mai moale decât acela ce îl avu la Znagovnenorocitulnostrutată—răspunsecelmaimare—şiţie,Gheorghe,trebuiesă-ţifiemultmaicalddecât în temniţa luiGr.Ghica,sau înaceeacarenepregăteacâinele de Duca159 . În adevăr, fraţilor, când mă gândesc la relele ce a suferitfamilia noastră pe nedreptate, îmi vine să crez că este o ursită care goneşteneîncetatpeunelefamilii.”—“Astapoatesăfie,ziseMatei,darcândveicercetamaideaproape,găseşticăunelelepăţimpedreptate;tatălnostru,careafostombunşidrept,a făcut ţăriiunrăucumnuputeacelmaimarevrăjmaş: i-adatundomncarealăsat-oînsapădelemn160;careaintrigatchiarîmpotrivatată-său161şil-adefăimatcasă-lscoatădindomnie,şicareaplătitfăcătoruluisăudebinecu
moarte.FratelenostruDrăghicimijlociasemeneapentruunalttâlhar,şiplataîifutot aceeaşi; în sfârşit, nelegiuitul Duca este dator domnia iar unuia din familianoastră,şideaceeanoiacumfugimînţăristrăineşineascundemînpustietăţicaniştefăcători-de-rele.”
În astfel de convorbire petrecură acei trei oameni o noapte tulburată,deschizând urechea la orice zgomot şi ascultând cu bătaie de inimă şoaptavântuluiprintre frunze. Încănuse luminasedeziuăşieieraucălăripepotecilecelemaiascunsealemunţilor.Norocireaîiajutăastădatăşiajunserălahotar,deundeintrarăînTransilvania.Dupăcâtvatimp,soartafamilieilorşiaţăriiluăofaţăzâmbitoare, sub domnia lui Şerban II, şi spătarul Mihai Cantacozino, ce seîntoarse cu fraţii săi, zidi schitul Titireci, în locul unde au petrecut noaptea învremeanevoiei.
Dupăoşederededouăzile într-un locundeneaflam foartebine,şiundeamfipututzăbovimaimult,plecarămîntr-undupă-prânz,şipetrecândnoapteaînoraşulRâmnicul-Vâlcea,adouazinepornirăm lamănăstiri,dupăcene luarămadiodeladlOtteteleşeanu,cucareveniserămpânăacolo,delacaleaşcad-sale,deladulceţiled-sale,înfine,delatoatebunurilecarefacviaţamaterială,pentrucarefăcuserămundrumdeocol,cetrebuiesăfiobositpecititormaimultdecâtpenoi.
Cozia
la trei ore depărtare de Râmnic, pe un braţ de pământ ce din poaleleCarpaţilorseîntindeadeasupraOltului,estezidităCozia.Caoperădearhitectură,mănăstirea aceasta nu diferă întru nimic de cele mai multe. Numai numelefondatorului deşteaptă nişte suveniremăreţe, nutrite încă de zgomotul valurilorcareudăînaltelezidurişiseînchinîntreacătţărâniieroilor.Deceealaltăpartearâului,unşirdemunţiacoperiţidearboriformeazămănăstiriiostatornicăbarieră,care o apără despre răsărit şi opreşte razele soarelui de a tulbura fără timp162
repaosul părinţilor. Oltul, în măreţele lui capricii, aci desfăşoară cu fală undelesale,acistrecurându-secaunşarpeprintredouăstânci,ceseparaseîmpreunacasă-iînchizădrumul,îşirăzbunăprinurletesălbaticedestrâmtorireacesuferă,şispărgându-secufuriedepietroaselelortemelii,parealeameninţacă,ajutatdetimp,vasurpaodatăculmeaşitrufialor.
Înceadintâiintrare,lauşabisericii,esteuntrondepiatră,şivulturulcudouăcapete ţinedeasupră-i coroana regală. Înacel tronspuncăseodihneaMircea,careseaflăpictatînăuntrulbisericii,juneîncă,dupăcumeracândafondat-o163.Staturaluiedemijloc,chipulblândşivoios,ochiimarişialbaştri,părulcasta-niu-blond şi bucălat. O parte din îmbrăcămintea lui e vechiul costum al cavalerilorcruciaţi:veşmântscurtşispată164,călţuni165şiculţi166, lagenunchiarecusuţi în fir
vulturicudouăcapete,pedeasuprapoartămantieroşiecumarginară167deaur,şipe cap o coroană. Valorosul domn este înmormântat în biserică, în cea dintâiintrare;douămaripietreacoperămormântul. Inscripţiuneauneiaa începutaseşterge,încâtabiapoţidescifracâtevacuvinteşinumeleMircea,iarpecealaltăsecitescdesluşitacestecuvinte:“AiciodihneştemaicaTeofanacălugăriţă,cufie-sadoamnaFloricaşifiulseuNicolae-vodă,leat1425168.”Descoperireneaşteptatăşiplăcută!FamilialuiMihaiViteazulînacelaşimormântcubătrânulMircea.
Deşi o istorie zice că doamnaFlorica amurit în sclavie la hanul tătăresc,căruiasetrimiseseîndardeSigismundBatoriînurmabătălieidelaBoroslo169darsevedecăsauMihaiînsuşiareuşits-oscapecupromisiunitrimisehanuluiprindeputaţii săi, sau că Radu Şerban I, moştenitorul tronului170 , şi boierii ţării auliberat-o cu dare de bani, crezând că este o dezonoare generală să se afle înmâiniletătarilorfamiliaunuiastfeldeom.Câtpentrumaicalui,Teodora,pecareîn anul 1599, în timpul cutezătoarei expediţii în Transilvania, o trimisese spresiguranţălaCozia,estedecrezutcă,amărâtădemoarteadureroasăşitimpurieafiului său, dupăcareeamai trăi doi ani, a îmbrăţişat viaţa călugărească, şi s-aînmormântatacololângăunprincipedeaceeaşifamilie171şivaloroscaşifiulsău.
Aci se păstrează asemenea comemorarea acelui principe religios, amic alsfântuluiNifonşicelmaifanaticfondatordebiserici172.Amvăzutcupărerederăucă,pentruomănăstirecuvenitde4sau5.000.000lei,Cozianueraîndestuldebine ţinută; picături de ploaie şi-au lăsat urmele pe pereţii camerelor celormaibune,şiluminazileisperasăintrecurândînbisericăprinlocurilecelemaioprite.PărinteleIpolit,economul,caredupăcunoştinţelesalenis-apărutdemndepostulceocupă,nespusecăaceastanuesteculpaegumenilordindiferite timpuri, şispredovadăneîncredinţacăuniidintr-înşiiaumuritsăracicaAristidcelDrept173.Aceastaînsănuopreabaniimănăstiriideasecheltui,căcipărinţiiegumeni,sprea se ţine în posturile lor, erau nevoiţi adeseaori să dea sume mari la unelepersoane.Întrebarămdececuvioşiipărinţinu-şidaudemisiadinegumeniecândli se cerea să întrebuinţeze rău venitul bisericii; dar o asemenea abnegaţie desinesepărucaunlucrupesteputinţăpărinteluiIpolit,şicasăneîncredinţezecăastfelmerg lucrurile lumii ne zise cu ceamai profundă umilinţă: “Veţi vedea d-voastrăşi celelaltemănăstiri, dar credeţi că,dacă lanoipică, laBistriţaplouă.”Nemulţumiţi de această raţiune, eram să răspundem prin mai multe moralităţi,cândnearuncarămochiilaunaruncătordeapăplindeceimaifrumoşipăstrăvi,care jucând şi sărind se părea că protestau în contra imprudentelor noastrecuvinte.Aceastăvederenepătrunsepânăînsuflet,oprinemulţumireapebuzelemurmurătorilorşiîmpăcăspiritulnostrucustarealucrurilordeacum.
Dupăunprânzdeaceleacenuseşterguşordinmemorie,nearuncămîntr-o luntre, însoţiţi de un june călugăr, şi trecurăm pe malul din dreapta, ca săvizităm unmetoh174 al Cozii, numit Ovedenia, ce se află pe coasta muntelui îndesimea pădurii. După cemergi câtva pemarginea râului, te sui pe un fel degalerietăiatăînpiatră,carenegreşitfacepartedindrumulromanilor;apoioscarăcu câteva trepte, iarăşi de piatră, facilitează suirea pe o măreaţă teraţă175 ,
spânzuratăcaprintr-unfarmecdeasupraabisului.AcisuntstâncileceprivitedinfoişorulmănăstiriiseparaseîmpreunacasăopreascăOltul.Laspateleterasei,peculmeamuntelui,sevădrămăşiţeleuneizidiricesenumeşteTurnulluiTraian,locdeobservaredemndeaceioameniîncaretoateeraumari,virtuţicașicrime.
Ca să vorbim ceva cu călugărul ce ne însoţea, îl întrebarăm ce mânăputernicăa făcutaceldrum?“Traian”,nerăspunseel;pânăaici foartebine,darnoiadăugarăm:“Şi încetimp?”—“ÎntimpulcândsebăteacuMircea.”—“DarMirceaatrăitcuomiedeaniînurmă.”—“Aceastanufacenimic,DumnezeuapututsăînviezepeTraian.”
Acipărintelene lăsă fărăcuvânt, căci,deși sevedeaușurel în istorie,darera bine întemeiat în credinţă, și în contra minunilor noi nu ne puteam pune.Adevărat, ar fi frumos lucru să învieze câţiva domnitori care au fost apărătoriinaţiunii,dariaînchipuiţ-văpeŢepeşșialţiasemenealuiieșinddinpământcasănemăcelărească;suntîncredinţatcăne-arsocotioamenifărădegustșicăn-arlăsasăsepiarzăastfeldatinilestrămoșești176.Netrebuimaimultdeoorăpânăsă ajungem la Ovedenia, mic schit locuit de vreo zece călugări și fondat demitropolitulVarlaam177,pelaanul1675,întimpuldomnieiluiDuca-vodă.Părinţii,înbunalorvoinţădeanearătatotceaumaiinteresant,neduserăladouăchiliuţifăcute înpiatră,care în termenibisericeștisenumescpeșteri:unadinele, încăneterminată,selucreazăcucheltuialaunuiboierdinRâmnic.Amfăcutobservaţiepărinţilorcăcu600deleiceziceaucăs-aucheltuitladânsaputeaacelboiersăfacă 5 sau 6 camere, când în chilia de piatră abia te poţi învârti. Dar opiniapărinţilor era cu totul contrarie; ei considerau scobitura în piatră ca cea maicompletăprobădecuvioșieșicelmaimareserviciucepoatecinevasă facă luiDumnezeu.Cuuncuvânt,unomcarefaceopeşteră,oricumarfi trăit în lumeaaceasta,estesigurcăarfimântuitînceaviitoare.Acestecuvintesemănauziseca săne îndemneşi penoi la asemenea faptă; dar dinnefericirene lipseauşimijloace, şi voinţadeapune în lucrare îndemnul.Casănu fim însăcrezuţi deeretici,dădurămcevapărinţilorcasănecomemoreze. “Aveţişicevamorţi?”neîntrebară. “Avem,darpentrucăaumuritdemult i-aucomemoratalţipreoţi.”—“Astanu facenimic:noiaicin-avemnicio treabăşiputemsăne rugămpentrudânşii.”
Acum era târziu ca să mai pierdem timpul în vorbe, luarăm darbinecuvântarea părinţilor, promiţându-le a cugeta mai serios la fondarea uneipeşteri,şineîntoarserămlamănăstire.
Ziuaîncepuseaseascundedupămunţiidelaapus,mailuminândîncăpuţinculmile cele din faţă. Apropierea serii da obiectelor culori fantastice şi deşteptanenumăratelevocialesingurătăţii.HotărâţideaplecaadouazidelaCozia,nemai suirăm o dată în foişorul ce dă asupra Oltului: de acolo preum- blarămcăutătura noastră pe deşertele-i ţărmuri, şi îndeplinind lipsa talentului cuentuziasmul pentru gloria naţională, plătirăm un tribut de laude meritatevalorosuluiMircea,prinpoeziaintitulată:UmbraluiMirceasauOsearălaCozia.
MănăstireaDintr-unLemn
MulţumiţidebunapetreceredelaCozia,nepornirămdeacoloîndispoziţiilecelemaibune,şi întorcându-neprinRâmnic luarămdrumulMănăstiriiDintr-un lemn,careesteîndepărtarecaladouăpoştiidelaceadintâimănăstire.Depărtându-nede oraş şi lăsând Oltul în stânga noastră, perspectiva luă altă faţă : acum n-aveamamaivedeanicimunţiînalţi,niciapemăreţe.Râurimulte,darmici,carecurgîndeosebitedirecţii,careaciseîmpreun,acisedespartşiseîntâlnesciară,casăintredeodatăînrâulcelmare,dealuriînproporţiaapelor,darîmpodobitedecrânguri frumoase, în sfârşit, toate mici, dar toate cochete şi elegante. Iată ceîntâlneşti de la Cozia până laMănăstirea Dintr-un lemn, aşezată asemenea înmargineaunuideal.
Casă luăm lucrurilepe rând, trebuiemai întâi săvorbimde tradiţia cesepăstreazăasuprazidiriiacesteimănăstiri.
Cuvreotreizecianiînaintedeasezidibiserica,unciobanîşiaveastânaînlocul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfăţişă în vis MaicaMântuitorului,poruncindu-isătaiestejarulcelmareceeralângăstână.Ciobanulînsănusocotidecuviinţăaseostenisăexecuteporunca:darvisulserepetăînmaimulterânduri,ameninţându-lcupedepsecareîlfăcurăsăsearateascultător;abialovidecâtevaoricusecurea,şicopacul,ceerasec,căzu.Înmijloculluisegăsio icoanăpecareciobanuloaduselabisericasatului;darnoaptea,aceeaşiviziune i se arătă, porun- cindu-i să facă biserică în locul unde a fost copacul;ducându-selaacelloc,găsiiarăşiicoanacedispărusedinbiserică.Atunci,ajutatdetovarăşiisăi,ciobanulfăcuobisericuţădelemn,cesevedeîncăpedealdinsusulmănăstirii;perădăcinastejaruluiesteziditoltarul,şimulteminunis-aufăcutatuncidecătreicoanaaceea.
Mai în josdebisericade lemnesteunaltstejarvechi,nepotalcelui tăiat,fiindcă se trage din rădăcinile lui: acesta asemenea face minuni întocmai carăposatulunchiulsău;întrealtele,esteunadecarestariţaşicelelaltemaicine-auîncredinţat: ele spundar că, în timpul ocupaţiei turceşti, pe la1822,unul dintreei,având trebuinţă de lemne, a voit să-şi facă provizie din copacul cel sfânt. Înzadar i s-a zis că aceasta este o nelegiuire grozavă, turcul care nu-şi aduceaamintesăiseficititînCoranasemenealucrări,s-apucădetăiat;darlaceadintâilovitură toporul îi sări dinmâini şi el căzumort.Căpeteniamusulmanilor, ca sărăzbunenenorocireamortului, îndatorăpemaicide-lplătirăcutreisute lei,căci,
deşierabineîncredinţatcănul-autăiatele,darziceacăastfeloceredreptatea,fiindcăcopaculestealmănăstirii.
Celpuţindeaceastăminunenuneputurămîndoi,căcitoatemaicileţineaumintecăauplătitbani.
La sosirea noastră acolo, găsirăm patru dame craiovence, care făcuserăsfântulpelerinagiupentrudeosebitepricini.Amavutplăcereaa leînsoţi lavizitaceaudatminunatuluistejar,dincare,cumultădevoţie,auruptcâtevafrunze,s-auînchinat,le-ausărutatşile-abăgatînsân.
Matei Basarab, prinţ religios, ca cei mai mulţi din timpii vechi, auzind deaflarea icoanei de care vorbirăm, fondăpe la1640, înpoaleledealului, în josulbisericiide lemn,o frumoasăbiserică, încaresevedecă icoanaaprimitsă fiemutată.Devoţiacredincioşilor,şimaialesafemeilorcredincioase,aîmpodobitcucercei de smaranduri, coleturi178 şi diademe scumpe această veche icoană,îmbrăcatăpestetotînargintdelogofătulC.Câmpineanul.
Înăuntrulbisericii,îndreapta,sevedeunmormântacăruiainscripţieabiaseciteşte;pepiatră, lacap,estesăpatăocunună, îneavulturul, şideamândouăpărţilecâteunheruvim:acestmormântesteal familiei tale,viteazuleŞerban179 ,prinţdemnateodihniînsfântullăcaşziditdeMateiBasarab;timpulşioameniiţi-au lipsit pentru libertatea noastră! dar românii îţi vor fi totdeauna recunoscătoripentrubunele talecugetări; tuştiai că luminileşi învăţătura, vrăjmaşiai tiraniei,sîntprietenişireazemalprinţilorcelorbuni.Ocolitde învăţaţistrăini,onorândşiîncurajândpeaiţăriisale,introducândarteleşiîntemeindşcoale180pentrueducaţiapublică,tuaivrutsăformezicetăţeni,şiaifostdinmiculnumărdeprinţiîncepătoriaicivilizaţieişifalanoroadelor.Odihneşteînpace,măreaţăumbră,ocolităcadeatâteadiademedesuvenirelefaptelortale;şi,cândboltabisericiirăsunădegloriadumnezeirii,cândcredincioşii îşi fac rugăciunea în limbapărinţilornoştri,181 cândînţelegemaceeacevremşiaceeacezicem,gândeşteatunceacumulţumirecănumeletăunevafitotdeaunascump,pecâtăvremevomfiromânişivomaveaolimbă.
Mănăstirea are un aer de veselie şi se ţine în starea cea mai bună, încurăţeniaceamaiplăcută.Aceastafaceonoarestareţeideacumşidovedeştecăfemeileaupentru îngrijireacasnicăundardeosebit, lacarebărbaţiisaunuvor,saunupotaajunge.Acololocuiescvreonouăzecidemaici,şieunuîndemnpenimenisăleviziteze,devoieştea-şimântuisufletul.Multedinelesîntjune,multeîncăcopile,carenuştiunicicum,nicipentruceseaflăacolo.
Ar fi de trebuinţă să ridice cineva glasul împotriva nedreptului obicei de aînchina laslujba luiDumnezeunişte fiinţeacărora judecată încăslabăniciştiepreţuimărimeaîndatoririlor,nicipoateavealibertateaalegerii;cucîtmaialesdevom zice că multe sînt silite de părinţii lor sa îmbrăţişeze această viaţă! Oarepentru greşelile ce pot face şi păcatele în care pot cădea, cine trebuie sărăspunză, ele sau părinţii? Când în ochii acoperiţi de vălul fecioriei arde foculdorinţelor, când sub rasa călugărească bate o inimă fierbinte, oare sînt ele de
osânditdacă,înlocderugăciunisfinte,decugetăricereşti,duclaaltarsuspinuriînecateşipatimiosândite?Afiprimiteacolofemeilecaredezgustatedelumeşide nenorociri îşi aleg azilul acesta ca liman de scăpare, sau acelea ce au oaplecarehotărâtăpentruviaţadinmănăstiri,nimicmaibun ;pentruaceeas-auînzestrat de fondatorii lor cu dări şi venituri; dar ca un tată, spre a-şi împuţinacheltuielile,spreascăpadegrijileînzestrăriisăsacrificepeunadinfiicelesalecasă norocească pe alta, aceasta mi se pare a păcătui deopotrivă înainteaoamenilor şi înaintea lui Dumnezeu.Multe nenorociri, ca să nu zic crime, s-auîntâmplatdinpricinaacestuinecreştinescobicei.
Un boier bătrân cu care vorbeam despre aceste lucruri îmi dete unmanuscris în care citii următoarea nuvelă, ce mi se păru a merita să fiecunoscută,şipecareo inseraiaici,modificândpuţinstilulmanuscrisului ceeraanevoiedeînţeles.
Fragment182Dintr-onuvelăintitulată“Călugăriţa”
Aceasta era în timpul domniei fericitului sau, ca să zic mai bine, anenorocituluiprinţConstantinBrâncoveanul,pecare l-amcunoscut înviaţăşi l-amplânsdupămoarte.
Să ne aducem puţin aminte de puterea familiei lui, de nenumăratele luibogăţii,dedulceţileunei lungivieţiplinededesfătări,şivommărturisicăsoartanuputeafacenimicmaimultpentruunCris183modern.Apoisăneîntoarcemcugândul în capitala sultanilor la leatul 1714: săvedemunbătrâncuo fizionomiemăreaţă, cu barba lungă, cu părul alb, ce îi cădea în plete peumeri, înaintândcătreloculosândei,ocolitdefiiişidenepoţiisăi;săvedemcapeteleacelorcopiicăzând câte unul-unul înaintea bătrânului, şi sângele lor stropind hainelenenorocitului tată martor, deznădăjduit al sfârşitului lor; să-l vedem în minutulmorţii, aruncând o dureroasă privire asupra celui din urmă copil care-i mairămăsese, îmbrăţişându-l ceadin urmă îmbrăţişare şi întinzând capul la satârulgealatului184;sălevedemacestea,şivomzicecu185unfilozof:“Nufericipenimeniînainteasfârşitului!”186Darcurajulcucareştiuamurişistatorniciaceavuînreligiasafurădemnedeunvechicreştinşispălarăocrimă.187
FamiliaCorbeniloreraunadincelemaiînsemnatesubdomniaacestuiprinţ,şi soţia marelui logofăt Corbeanu, pe lângă o bunătate naturală, avea aceaaplecare la faceri de bine, care o dobândise în societatea prinţeselorBrâncovence; pentru biserici mai ales, nici un sacrificiu nu i se păreamare, şitoatăpărereaderăuîieracănupoatesăînchinelamănăstiriatâteamoşiicâtearfidorit.Loculdeîntâlnireacălugăriţelordintoatepărţileeracasasa,sigurefiind
căvorgăsiacoloajutorulşiînlesniriledecarearaveatrebuinţă.
Douăfeteşiunbăiatcompuneauaceastăfamilie; fataceamare,Elena, învârstă de 17 ani, era nu numai frumoasă, nu numai că moştenise calităţilesufleteşti ale mumei, dar se afla încă împodobită cu învăţătura câtă se puteadobândipeacelevremi.Mulţijunis-arfisocotitnorociţisăoiadesoţie;daratuncizestrea nu era cea dintâi condiţie a căsătoriei, şi ei ar fi vrut mai întâi să seîncredinţezedepotfiplăcuţi,lucrucamanevoieîntr-oepocăcândadunărileeraurare, şi când fetele, departe de închinăciunile cele viclene şi interesate alebărbaţilor,n-aveaualtăsocietatedecâtamumelorsauatovarăşelordecopilărie.
Apoicum,printoateacestegreutăţi, juneleLeurdeanugăsiprilejafacepeElena să gândească la dânsul, acesta este secretul amorului, şi îl cunosc toţiaceia care au iubit vreodată; el nu era mai frumos decât ceilalţi juni, dar sedeosebea din mulţimea lor prin nişte sentimente romantice şi un caractercavaleresc,darurideopotrivăpreţuitede femei, celdintâipentrucă răspunde laviaţalordeiluzii,şiceldealdoileapentrucăfemeile,neputânddobândisinguregloria,iubescchiarumbraei,înaceiacareoausaucareseparvredniciaoavea;şi juneleamorezsepurtasecaunbravînbătăliadin21august1690,bătălie încareromâniicâştigarăobiruinţăstrălucităasupranemţilor.188
Apoiafarădeacestecuvinte,poatecăLeurdeanuaveafacultateaaiubimaimultdecâtalţii,poatecăpătrundereafemeiascădescoperiseîneloinimătânărăşineprefăcută.Adevărat, înadunărielniciodatănupomeneanumeleElenei,baîncăsepăreaacercaunfeldesupărareşimâniecândauzeapealţiinumărândfrumu-seţileei;darpentruacelces-arfiinteresatsă-iaflesecretul,chiarpurtareaaceastaarfifostodovada.Oricumarfiînsă,Elenaauzisevorbinddedânsul;îlvăzusedecâtevaoricălareînparadadomnească,bachiarîncasapărinţilorsăi,undeînsoţeacâteodatăpetatălsăulaziledevizită,şiatâtaafostdestulcasă-ljudecedemndeiubireasa.
Înţelegerea lor se urmademaimultă vreme, şi acumhotărâseră cael sătrimităpetatălsăuaocereformalîncăsătorie:toatesepuseserălacalepentruaceasta,cândo întâmplareneprevăzută lestricăplanul,celpuţinpentrucâtăvavreme.
Doioameni însemnaţi în istoria lumii 189atrăgeauatunci interesulşiatenţia;unul, general mare şi războinic viteaz, până la nesocotinţă, destoinic deîntreprinderilecelemaiîndrăzneţe,naturădefier,fărăslăbiciunişifărădepreget,deştepta acel interes ce-l inspiră gloria în nenorocire.Celălalt, viteaz şi înţelepttotdeodată, care smulgea în silă după ochii supuşilor săi valul superstiţiei şi alneştiinţei,careprindespotismulcelmaiabsolutcivilizaonaţiesălbatică, insuflauninteresobştescşiexaltaspiriteleaceloracarevedeauîntr-însulunliberatoralcreştinătăţii.Româniiarfipututprofitadeocaziaceseînfăţişa;darcaracterulcelnehotărâtalprinţuluiBrâncoveanuşi împotrivireaunorboieribătrânizădărnicirătoatesperanţele.
RăzboiulsedeclanşaseîntreRusiaşiPoartaotomană,dinpricinaunuirege
odată puternic, 190 care, dispozând191 mai-nainte demaimulte coroane ajunseseacum să aştepte pe a sa de lamărinimia unei puteri străine: oştirile ruseşti secoboraudinsprenord,şiuraşineunireadomneaîntreprinţiiromâni.192
Înastăstarealucrurilor,bătrânulCorbeanuplecălaMoldova,însărcinatcuomisietainică,şitotînaceavrememumaEleneicăzuîntr-oboalăgreadincaretoţi ai săi pierduserăsperanţade-aoputeascăpa;eaaveapuţină încredere îndoctoriile omeneşti, şi prin urmare doctorii săi cei mai favoriţi erau călugăriţelecareîiînconjuraupatulziuaşinoaptea.Eleîiaduceautoateajutoarelesufleteştice le era prin putinţă, o încredinţau că faptele ei cele bune îi vor dobândisănătatea şi îi dau despre aceasta mai multe exemple de boale primejdioasetămăduiteprincredinţă;cuvintenegreşitmângâietoareşidrepte,căci,cândva,îşiîntindemânaşineopreştepemargineamormântului.Darele îimaispuserăcămulţişi-aucâştigattămăduireaînchinândcălugărieicâteunuldincopiiilorsaupesingurulcopilceauavut,şisfârşirăpovăţuind-oafaceasemenea.
Nimicnuputeafimaipotrivitcudispoziţiilereligioasealebolnavei;spirituleicel slăbit de suferinţele trupului văzu în această idee cea din urmă ancoră descăpare:soartacăzupeElena,care,dupăstareainimiiei,nicidoreaoasemeneaonoare,nicierademnădedânsa;darjurământulsefăcuseşisacrificiultrebuiasăseîmplinească.
Boalaîncepuseamergesprebine,şilogofătulCorbeanuseîntorsesedelaMoldova.Acestaera timpul dorit deamorezi.Dar vai! durerea trebuia să fie cuatâtmaimare,cucâteramaineaşteptată.NufucugreudoamneiCorbenceisăînduplecepebărbatulsăulaceeacehotărâseînlipsă-i.
Deşi el nu era atât de stăpânit de fanatismul religiei, dar vedea înîmpuţinarea copiilor un mijloc de a asigura moştenitorului său o avere maiînsemnatăşiascăpadeoînzestrarecedinziînziseapropia.Acumtrebuirăsăspuie fiicei lor ceea ce i se găteşte. Sărmana copilă nu ştia încă nimic dehotărârea părinţilor; ea se afla gândind totdeauna la iubitul ei şi, închipuindu-şiziua când va îmbrăca hainele demireasă şi când unirea lor se va consfinţi debinecuvântarea părinţilor: “Fata mea, îi zise tatăl său într-o dimineaţă, ştii cămaică-taafostbolnavă,darceeacenuştiiestecă,pentrudobândireasănătăţii,afăgăduit să te închine călugăriei, şi…” Abia cuvântul de călugărie izbi urechilefetei,şigălbenealaceîiacoperiobrazulridicătată-săucurajuldeaurma.Deznă-dăjduireasezugrăviînochiisăi,suspinurileoînecarăşilacrimile,făcându-şiloc,începurăacurge înşiroaie fierbinţi. “Trebuiesă fiimândrădeasemeneacinste,urmămumă-sa, încarezelulpentrureligie înecasimţulnaturii:cesuntplăcerilelumii pe lângă plăcerea de a servi lui Dumnezeu? Eu când eram junăm-aş filepădat bucuros de lume, dacă părinţii ce mă aveau numai pe mine mi-ar fiîngăduit.Ştii tucenorocpoţisăaişideosănimereştiunbărbatcum trebuie?Apoigrijile căsniciei, boaledecopii, şi alte; numai înmănăstiri poate cinevasăscapedeele;îmiaducamintedegrozăviiledemai-nainte,denenorocirileatâtorfamilii care s-au risipit prin ţări depărtate, pentru că unii bărbaţi ţineau cu un
domn,iaralţiicualtul,care,dacăbiruia,trebuiatoţivrăjmaşiiluisăscapecufuga,şi mă îngrozesc când gândesc că acele vremi pot să se întoarcă pentru copiiimei.”
UnşirdeasemeneacuvinteieşirădinguradneiCorbencei,casăfacăpefiicasasă înţeleagă folosul şi trebuinţa unei vieţi liniştite; dar aceasta era ca cumar ficântat la urechile unui surd; fata vedea cu un ochi detot deosebit perspectivavieţii;înloculgrijilorcasnice,ofericirefărăsfârşit,înloculboalelor,sănătatea;înlocul neînţelegerilor, o unire netulburată.Cât pentru expatrieri, nuputeau să semai întâmple, căci bărbatul său trebuia să ţie totdeauna cu partea cea maidreaptă,cudomnulcelmaiputernic.Eacăzulapicioarelepărinţilor,şiîirugăcucele mai pătrunzătoare cuvinte să-şi schimbe hotărârea: ea vru a mărturisi căiubeşte,darfricaîiopripebuzetainaceeragataa-iscăpa:“Eibine—îizisetată-său—du-tenumaisăvezicumepeacolo,săpetrecicâtăvavreme,şidenuteveiputeaobişnui,nevommaigândi”.
Nenorocita n-avu curajul a se împotrivi mai mult, şi mumă-sa îi vesti cătrebuiesăsegătească,căadouazisăpleceîmpreună.
Nicioaltă ideedemântuirenuse înfăţişaElenei;numaisupunereaputeasă-i folosească; vorbele cele din urmă ale tată-său îi mai sprijinea oarecumnădejdea.Darmaiînaintedetoatevrusăvazăpeiubitulsăuşisăseconsultecudânsul.
Niciodatănus-asocotitelatâtdenorocitca însearaaceeacândElena îlînştiinţă că îl aşteaptă singură îngrădina sa.Pânăatunci toate întâlnirile lor seurmaseră de faţă cu doica cea bătrână, care o crescuse, şi toate favoarele cedobândiseelpânăacumsemărginiră îna-isărutamâna, lucrupreapuţindupăpărereamea,darcareel îlpreţuiamaimultdecâtoricear fipututcâştigade laaltefemei.
Aceasta însă nu îl opri de a-şi facemulţimi de închipuiri plăcute pe careurmarea193 Elenei le adeverea oarecum. În bucuria lui, el fu aproape săîmbrăţişezepeslugacare îicurăţeahainele,sărutăcăţelulpecare îlbăteaaltădată şi îl strânse în braţe, încât era aproape să-l sugrume: acum se credea lasfârşituldorinţelor,şicuceamaiadâncămulţumireziceaînsine:“Iatăcumsuntfemeile!niciorugăciune,niciodovadădedragostenulescoatedinhotărârealor,orice greutate le sperie, orice sacrificiu li se pare peste putinţă; dar când nicigândeşti,ideilelorseschimbăşitotliseparelesne;poatecăelesocotesccăunbinenădăjduit estemai preţios, saupoate vor să arate că ele nu se înduplecădecâtdesineşi şi cănoi suntemnişte sclavi care trebuie săaşteptămbuna lorvoinţă:oricum,eusuntunomfoartenorocit.Nucădoarpânăacummăîndoiamdeiubireaei,darmaimultetotdeaunamaimult,şimăasigurăîncontratemeriiceamcâteodatăcăpoatesămi-oiaaltul:săvedemcâteoresunt;afurisiteore…maiam încăcâteva…Dar să începamăgăti—pânăsămă îmbrac,pânăsăajung,soseşteşiora:părinţiisăinuşedpreamultseara…”PuţindupăaceastaunomsestrecurăîngrădinapărinţilorElenei,pelaunlocascuns;sevârîsuboboltă
defrunze,şiaciaşteptă;multăvreme,căciînnerăbdarealuivenisecudouăoreînainteaceleihotărâte; însfârşitvăzuînîntunericunveşmântalb,şiElenaintrăsubboltă. “Suntdouăoredecând teaştept”,şoptiel.Dar fărăsă-i răspunză lacuvinteleacestea:“Amvenit,îiziseeaplângând,sătemaivăzodată,mâinemăduclamănăstire”.—“Cevorbesuntastea,vreisăglumeşti,darnu,miseparecăplângi…”Seapropiededânsa,îiluămâinile,îivăzulacrimile.“PentruDumnezeu!spune-micurând,spune-mi fărăzăbavă,deceplângi?ces-a întâmplat?cineapututsă temâhnească?…”Fata îipovestihotărâreapărinţilor, împotrivireaceaopus,şineizbutireasa.Eloascultăîntăcere,ofurtunăseformăîninimasa:“Nu,tunumăiubeşti,strigăelfărăsăsegândeascăcăpoateîlaudecineva,tunum-aiiubitniciodată,singurăaicerut-oaceastadelapărinţiităi,saucelpuţinnute-aiîmpotrivitîndestul:aivrutsăscapidemine;trebuiasălespuicănueştiliberă,cămăiubeştişicăn-audreptulsă-miridiceviaţa”.—“Arfifostmairău;tunucunoştipemumă-mea,şicâtăputereaucălugăriţeleasupră-i:eleaupus-o lacale.”—“Călugăriţele?osăleomorpetoate;dardacămăiubeşti,nutrebuiesăteduci,săfugim în ceasul acesta.”— “Niciodată, în câtă vreme îmimai rămâne nădejde:tată-meumi-a făgăduit să mă aducă înapoi.”— “A, acum văz cât te costă sătrăieşti fără mine; acum cunosc dragostea ta; bine, du-te, o să auzi de mine,poatecăosămăplângi,daratunceaosăfiepreatârziu…”Fataacumplângeacu amar. “Eu nădăjduiam să găsesc la tine mângâiere — zicea — şi tu îmiîndoieşti durerea…”El îşi cunoscugreşeala, căzu în genunchi şi ceru iertare…“Eleno,Eleno!undeesteElena?”strigămumă-sa,caresedeşteptaseşiocăuta.“Măduc,zisefatatremurând,şivrândsăalergelaglasulceostriga.Atuncielsesculă,oapucăînbraţecufurie,cudisperare;buzelelorseîntâlniră,într-unlungsărutat părură a-şi vorbi sufletele; frunzele se înfiorară de plăcere, şi cuvântulpentru totdeauna, cuvânt al iluziei şi al amorului, fu cel din urmă care ieşi dingurilelor.
Peste câtăva vremedupăaceasta,maimulţi juni seaflauadunaţi la casaunuiadintr-înşii şi vorbeaudenoutăţilezileişide împrejurărilevremiideatunci,caresepăreauapregătioaltăsoartăpentruromâni;doioameniînsemnaţierausugetul194convorbirii,şiatrăgeauînteresulşiatenţiagenerală;unul,general195mareşi războinicviteaz, inspiraacel interescesimtecinevapentruglorianenorocită;celălalt, totodatăviteazşi înţelept, caresmulgea însilădupăochii supuşilor săivălulsuperstiţieişialneştiinţei,careprindespotismulcelmaiabsolutcivilizaseonaţie sălbatică şi formase un imperiu puternic, ispira un entuziasm general şiridicaspiriteleaceloracarevedeauîntr-însulunizbăvitoralcreştinătăţii.
Toţi vedeauun folos însemnatpentru ţară înalianţaprinţuluiBrâncoveanucu Petru cel Mare, dar caracterul cel nehotărât al prinţului şi împotrivirea unorboieri bătrâni inspirau oarecare temere. “Păcat că nu e şi Leurdeanu între noi,ziseunul,suntsigurcăelargăsicucalesăneunimcuCarolXII,favoritulsău.”
“Ambăgatdeseamă,răspunsealtul,cădelaovremes-afăcutîntr-însuloschimbare deosebită; de unde era glumeţ şi vesel, acum este serios şiposomorât;abiaîiscoţivorbadingurăşisesupărădeorice;apoiîşipetreceviaţa
la vânătoare, lucru ce nu-l obişnuia; Dumnezeu să mă ierte, dar crez că esteamorezat;tuCupărescule,careîieştiamicmaiintim,aiputeasănespuiceva.”
“Bazăunuştiunimic,elareonaturăafurisită,îşipăstreazăsecretulnumaipentrudânsul.”— “Şipreabine face, strigarămaimulţi râzând—cândşi le-arspune, ai bate toba, cum faci şi pentru ale tale; când erai amorezat de fataCorbeanului, nu te consultai cu toată lumea ce trebuie să faci?” — “Bine căsunteţivoimaibuni;mărturisesccăElena îmiplăcea,daracums-a isprăvit tot,săracafatăvors-ocălugăreascăcusila,şiamauzitcăstariţa,careesteofemeiefoarte aspră, omaltratează, neputând s-o înduplece; o ţine închisă într-o chilieîntunecoasăşiosperie totdeaunacu iadulşicudracii, încâtesteaproapesă-şipiarzămintea;adevărat,mumă-saspuneînlumecăsingurăacerutsămeargălamănăstire,căsemulţumeştepreamult…Darcineocrede?”Uşasedeschise,şiLeurdeanuintră;elspusecăs-aîntorsdelavânătoare.
Adouaslujbăanopţiisaupriveghereluasesfârşitşiceledinurmăfăcliisestinserăînbisericaschitului…Mulţimeacălugăriţelorseîmprăştiaîntoatepărţilepe la chilii; lungimea veşmintelor şi lungile rase ce se târau pe iarba înaltă acurţilormânăstirii, carepăreaasemişcasubpasurileunor fantome,daacesteiscene o faţă fioroasă şimormântală; lumini se văzură aprinse pe rând în toateodăile,darpestepuţinsestinserătoate,şităcereaşiîntunericulrămasesingure;un vânt rece sufla despre apus, şi glasul cobitor al unei cucuvaie răsuna dinvreme în vreme în turnul clopotniţei şi se prelungea din vale în vale; atunci oluntresedezlipidecealaltăpartealacului,seapropiefărăzgomotdemănăstire,şiunomdindoiceerau într-însase îndreptăspreochilieaşezatăaproapedeloculmormintelor.
Înminutulacelastariţafăceaoreviziedenoapte,casăseîncredinţezedacăs-auculcattoatemaicile:apropiindu-sedeacellocisepărucăaudevorbind,apoivăzuieşindunbărbatînsoţitdeojunăcălugăriţă;vrusăstrige,dareiovăzură;omânăputernicăîiastupăguraşiotârîînsilăpânălaluntre.
Aci,casănupoatăchemaajutor,obăgarăînăuntruşihotărârăsăolasepecelălaltmal.
Dar abia braţul ce o ţinea o lăsă ca să apuce lopata, şi ea, văzându-seslobodă,vrusăsaiepemal,săchemeajutor.Luntreapenesimţitesedepărtasepuţin,eleşteuleraadânc—eacăzuînăuntruşinusemaivăzu.
A doua zi era o tulburare deosebită în mânăstire: stariţa şi o călugăriţălipseau,şinimeninuputeaspuneces-aufăcut.Toatecercetărilerămaserăfărăispravă; în oraş vornicul Leurdeanu era foarte îngrijit pentru fiul său, care decâtevazilenuseştiaces-amaifăcut.
Pestecâţivaanidupăaceastăîntâmplare,otrăsurăcucaidepoştăseopripuţinîndreptulmânăstirii;înăuntrueraunbărbatcuofemeieşiocopilăcade6ani.Dupăceseodihnirăpuţin:“Săplecămmaicurând,zisefemeia,acestlocîmiaduceaminteoîntâmplarenenorocită,lacareaşvreasănumaigândesc”;apoi
adăugă,netezândpărulcelcastaniualjuneicopile:“celpuţinîntâmplareameaeoînvăţăturăcareoscapădeasemeneasoartă“.
Bistriţa
Dupăo şederedeo zi şi o noapte, plecândde laMănăstireaDintr-unLemnşivizitândîntreacătunaltschitdemaici,cesecheamăSurpatele196sosirămpe laamiazălamănăstireaBistriţa.
BarbuCraiovescu, banul Craiovei, şi fratele său, vornicul Pârvu, începurăzidireaacesteibisericiîntimpuldomnieiluiMihneacelRău,laanul1512.Darsiliţidecruzimilelui,eifugirăînTurcia,şiabiaoputurăisprăvi,dupăîntoarcerealor,cândcuoştireaadunatădepesteOltgonirăpetiran.197
Banul Barbu, vrăjmaş neîmpăcat al tuturor prinţilor ce se alegeau fără voia lui,goniasemeneaşipeVladalVIII-lea,careseorânduisedomndeînaltaPoartă198,darînsfârşitfuşielucisdeuncapiciu-bassa199turcceveniseînţarăsubcuvântcasă-laşezepe tron.Laanul1524, luânddomniaRadualVII-lea,careseaflapoprit la Constantinopol200 , făcu ban al Craiovei pe vornicul Pârvu, frateleBarbului,şidupădânsulMoiseI-iîidetedesoţiepesorasa,vrândsăaibămaideaproapeputernica familie aPârvuleştilor, care era groazamaimultor prinţi; darrudenia aceasta nu fu destulă ca să sprijineascăpeMoise împotriva furtunii cecruzimea lui ridicase asupră-i, şi banul Pârvu dimpreună cu Moise căzură înbătăliacareacestaavucuVlad IX,orânduituldinparteaPorţii201 .Amândoi fraţiiPârvuleşti,cumşiMoise-vodă,suntîngropaţiînbisericaBistriţei.
Pârvuleştiisuntşizugrăviţiîncostumboieresc,anteriu202şigiubea203,meşi204
cupapuci,şilacaplegăturaturcească.
Sevedecăegumeniidupăvremi205aiacesteimănăstiri,mândridevechimealocuinţeilor,n-augăsitaltmijlocsăîncredinţezedespreaceastapecălători,decâtlăsândbisericaşi împrejurimileei săcază în ruine.Laceadintâi vederemi-amadus aminte de cuvintele economului de la Cozia: “La noi pică, dar la Bistriţaplouă“. Tot e trist şi dărăpănat înăuntru, tot e vechi şi neîngrijit pe dinafară.Îngrijitoruldeacum,avândunrespectdeosebitpentruantichităţi,n-agăsitcucalesă se atingă cu vreo înnoire nelegiuită de sfintele chilii, dar pe de altă parte,urmândînţelepciuniiomeneşti,aziditpentrusineafarădinmânăstireoperechecaseîndestuldelumeşti,darminunatepentruodihnă.Ceilalţicălugări,supuşi laploaie şi la frig, locuiesc în chilii neînvelite, şi suferă tot ce trebuie să suferecinevacasăseînvredniceascăaajungemucenic.Nusuntdeloclaîndoialăcăînlumeacealaltăvorfifericiţi,căciîntr-aceastasuntîndestulderău.
Dupăodaiacene-odeterăde locuinţă,ne făcurămo închipuire jalnicăde
prânzul ce ni se gătea, şi astă dată nu furăm înşelaţi. Ca să ne mângâiem,hotărârăm a vizita pe pustnicul ce locuieşte în munte în susul mânăstirii; unpărinte bătrân ne sluji de călăuză. Ne trebui mai mult de un ceas până săajungem,potecaerastrâmtă,înainteşiîndreaptaprăpăstii,învalerâulcepoartănumelemănăstirii, împotriva206 stânci râpoase şi goale, şi în stânga peştera, încare intrarămpebrâncica într-ovizuină,cu toatecăînăuntruedestulde largă.Fiecaredintrenoi ţineacâteo făclieaprinsăşi înaintea tuturormergeabătrânulpustnic, cene ieşise spre întâmpinare.Dupăce înaintarămcâtva, el seopri şi,întinzândmâinile,nearătăcuunfeldemândrieîntunecoasaşiumedasalocuinţăşi mulţimea liliecilor, înaripaţilor săi tovarăşi, care speriaţi de lumină vâjâiau întoatepărţilepelaochiinoştri.
Acestomfărăafimut,s-asupusdesine laotăcereveşnică.Estecâtăvavreme de când nişte tâlhari au intrat la dânsul. Şi socotind că poate se aflăascunse acolo averilemănăstirii, cu feluri de casne l-au silit să vorbească; dartoateaufostînzadar.Însfârşit,pierzândnădejdeadeaafla,înnecazullor,l-auaruncatînprăpastie.
Dar,sauminune,dupăcumspunpărinţii,sauîntâmplaredupăcumarziceun necredincios, el rămaseatârnat de un copac; a doua zi îl găsiră în aceeaşipoziţie,şicumultăgreutateîltraserăînsus.
Înăuntrulpeşteriisuntdouămicialtareînfaţaprăpastiei,alcărorapusniculesingurulslujitor.Nuştiudece,pânăsănuvăzpeacelomalmuntelui,îmifaceamoaltăideedeunpustnic.Nuîmiaducamintebinecaceideeîmifăceam:destulnumaicăunpustnicmisepăreaofiinţăcarenuseamănăîntrunimiccuceilalţimuritori,uncenematerial,caresepierdedinainteaochilor,sauunfeldesălbaticce iese din despicătura unei stânci şi se pierde într- alta, călare pe un ursîmblânzitdedânsul.
Îmiînchipuiamcătrebuiesă-lprindemcuvânătoarea;darcândîlvăzuicăîşipleacăcapulşisalutează,cândîlpipăiişi înţeleseicăestedecarneşideoase,eraaproapesăstrig: “Nu,acestanuestepustnicul!” întocmaicaaceadamădeprovinciecaremergândlaParissăvazăpednulBalzac,pecaredupăromanţurilelui şi-l închipuiaun junegalbenca lămâia şi elegant ca crinul, subţire să-l tragiprin inelşislabsăcazădeosuflare,uncedelicatcarenicimănâncă,nicibea,apoivăzândînloculacestuiidealunomgrasşigros,rumenşirotund,caregustădimineaţanuştiucâtebiftecuri,azis înuimireasa: “Nu,acestanupoatesă fieBalzac”.
Bistriţa(Încheiere)
Coborându-nede lapeşteră, însoţiţi de vuietulBistriţei, ce curgea în vale,luarămopotecăceducelaArnota,micăbiserică,spremiazănoapte,aşezatălaoînălţime de două ori mai sus decât peştera; deşi Arnota se vede din curteamănăstirii,darîndatăceîncepiasui,desimeapăduriişiînălţimeavechilorstejariîţiastupăvederea.Nimicnuîţispunecăte-aiapropiat,decâtlătratulcâinilorcetepresimtşivestescpărinţilorcălevineovizită.
Nemirarămdeiuţealacucaresuiacălugărulnostru,căruiamulţimeaanilortrebuiasă-i fislăbitputerile,darcarenusearătanicidecumobosit, învremecenoi avurăm trebuinţă săneodihnim înmulte rânduri; iată ceedeprinderea.Pemuchiadealului, afarădezidurileArnotei, esteun foişorde lemn,pereţii căruiasunt acoperiţi cu numele fiecărui vizitator credincios care a avut răbdare să sesuieacolo.Intrealtenumecitirămpealuneidamecunoscuteşiunfeldeaforismscris de aceeaşi mână împotriva bătrânelor cochete care se joacă cu linişteafamiliilorşi-şifacoproprietatedinbărbaţiialtora;lucrucenefăcusăcredemcăd-eiseaflaatunciînminutedegelozieşicăaveasăseplângădevreonecredinţăcasnică.
Dinacelfoişorvedereaseîntindeîndepărtarepestemunţişicâmpii,pânăaproape de Râmnic. În dreapta mai jos, este peştera pustnicului, şi în valeBistriţa.Maretrebuiasăfifostanevoinţacucaresefăceauacestezidurilaastfelde înălţimi; dar sevedecăgreutateabiruităeraunuldinmeritele religioasealevremilordeatunci.Apoiacestemânăstiripeînălţimeamunţiloreraucaniştecetăţicare slujeau de azil libertăţii la împrejurări grele. Trei călugări alcătuiesc toatăpopulaţia Arnotei. Această biserică are un venit de 100.000 lei, şi cu toateacestea, nu ştiu de a cui pricină, călugării sunt siliţi să cerşetorească prin satepentruţinereavieţiilorşiacandeleicareardeneîncetatlamormântuldomnuluiM.Basarab, mormânt frumos, care despăgubeşte cu mulţumire pe călător deostenealace-şidăcasă-lviziteze.
Acestmormântestedemarmurăalbă,ridicatpepământcadepatrupalmeşi lungcade4picioare.Pedânsulestesăpatînreliefarmuraprinţuluişiaţării,tunurişisteaguri.
Am zăbovit mai multe ceasuri înlăuntrul bisericii, şezând pe piatramormântuluişivorbinddevirtuţileunuiprinţcuinimanobilăcare,ştiindabirui,apreferat totdeauna bunurile păcii, care, destoinic a dobândi numele deconcherant207 , aalespeacelade legiuitor208şi civilizator al naţiei sale.Generoscătre vrăjmaşii săi şi drept către toţi, poate să zică cineva că el n-a făcut altăgreşealădecâtaceeadea trăi preamult.Bătrâneţile lui l-au făcut săcazăsubinfluenţa unor miniştri necinstiţi şi nevrednici, care i-au întunecat gloria şi i-auamărâtceledinurmăzilealevieţii.209
Bătrânulprinţestezugrăvitînbisericăînfaţamormântului;elpoartăanteriulcuflori,malotea210îmblănităcurâsşicoroană;statura luiesteînaltă,părulalbşichipulbărbătesc.
După ce văzurăm cu de-amănuntul tot ce Arnota avea de văzut, ne
întoarsemlamănăstire,undesosirăînlipsanoastrăşialţivizitatori.Ocopiliţăcadetreiani,veselăşifrumoasă,sejucapeiarbă.întrebânddenumelecălătorilor,aflarămcăesteunboiercraioveancufamiliasa.
Înaintea bogatului coşciug în care odihnesc moaştele sf. GrigoreDecapolitul211,văzuiofemeieîngenuncheată,carepăreaaserugacufierbinţeală;lângă dânsa era altă tânără, ce se părea că n-are să supere pe sf. cu nici orugăciune;când femeiaceadintâi îşi întoarsecapul,văzuinişte trăsuricare îmiaduceauaminteopersoanăceamcunoscutaltădată.
Darvecheameacunoştinţăaveaunchipînsufleţitdeculoriledimineţii,ochiiplinidefocşidevioiciuneşiuncezâmbitorîntoatemişcările;acestadimpotrivăaveasuferinţaşigălbenealapechip,ochiistinşişifărăexpresieşiuncedurerosîn toată fiinţa. Ea se uită la noi, apoi şopti un ce tovarăşei sale, apoi, după ceieşirămdin biserică, îmi dete cunoştinţa. “Sunt sigură—zise—cănumămaicunoşti;darnupotsămămir,căştiubinecâtm-amschimbat.”
Se poate înţelege uimirea mea, când mă încredinţai că este aceeaşipersoanăpecarecutreianimai-nainteovăzusemtânărăşifrumoasă;îmiaduseiamintedecuvinteleprorocului:“Osuflaretrecuşifloareacăzu,şipământulceopurta nu o va mai cunoaşte”. Trei ani au fost destul ca să pună o deosebiregrozavăîntrefatadeatuncişifemeiadeacum.
Dar multe sunt durerile omului, şi adânci şi amare suferinţele inimii,schimbareaadusădevremeesteo legeanaturii, ce-şiurmeazăcursul fărăsăaibă în sine nimic sfâşiitor, căci îşi găseşte un fel de mângâiere în soartaobştească,daraceeapricinuitădesuferinţelemoraleetristăcamoarteaşiapasăsufletulcuunsentimentdureros.
Când te primbli seara pe o livadă veştedă şi vezi copacii descărcaţi depodoaba lor şi frunzelegalbene risipitede vânturi înadâncimeavăilor, vedereaaceasta deşteaptă în suflet idei melancolice, fără amărăciune, o reverienedesluşită, şi te gândeşti, poate, la iarna vieţii. Dar când primăvara o vijelieneaşteptată ruineazăparterul212 , şi zambilele veştezite acoperă pământul, de aivreunfiupecarel-aipierdutîncăînleagăn,vreunfrate,sauunprieten,sauoricefiinţăiubităcarete-alăsatfărăvreme,găseştioasemănaretristăîntreviaţalorcuaacelorplante,şizicicăaşapiere,aşasetrecetotceebunşifrumosînlumeaaceasta!
În puţină vreme cât mai zăbovirăm la Bistriţa, călugării ne spuseră multedespreticăloşia213lorşiobiceiurilearistocraticealepărinteluiegumen;norocirecănoiveniserămîntrăsurăcu4cai,cuunsurugiucarestrigadeîţiluaauzulşicu2dorobanţi ce îi eramdatori prieteneştii îngrijiri a cârmuitorului acelui judeţ.Altfelamfi fost înprimejdiesămânemafarădinmânăstire,dupăcumseurmeazăcualţipăcătoşicarevinpejosşifărăsuită.
Dupăunadevărtrivial,înaintealuiDumnezeusuntemtoţideopotrivă,şiînlocaşulluinuestemicsaumare;daruniidinurmătoriiapostolilor,uitândadevărulacesta
şicercetândcuscumpătatedistincţiilesocietăţii,teprimescbinedacăveifiboier,şi încă boiermare;mai puţin bine dacă vei fi neguţătoriu, iar de vei fi ţăran tepoftescafară.
Apoi se plâng că stăpânirea îi nedreptăţeşte, luând o parte din veniturilemănăstireşti pentru trebuinţele statului; stăpânirea le-a lăsat îndestul ca sătrăiascădupăcuviinţă,şiîncăsăfacăşicevabunătăţi;sănearatedarbunătăţilecare lefac,saucare le-aufăcut,chiarpânăsănu lise iaacestevenituri;sănearatefetelesăracecarele-auajutat,copiiisăracicarei-aupusînşcoale,spitalelecare le-au întemeiat; să ni le arate acestea, şi atunci vom zice că trebuie nunumai să li se lase veniturile, dar încă să li semai adaoge.Cei dintâi călugăricăroralis-auîncredinţatdirecţiamănăstirilors-auarătatvrednicidesarcinalorşiauîmplinitîncugetcuratdorinţafundatorilor;daralţiimaitârziu,molipsindu-sedepatimile şi vanităţile care muncesc societatea, au vrut să adune comori şi săînoateînaur.DumnezeiesculfiualMarieierasăracşismerit,iaroameniicareaufăcutjurământdesărăcieşidesmerenies-auîntrecutlabogăţiişiaupreumblattrufialorînmijloculobştii.Ştiucăsuntlaaceastaexcepţiivrednicedecinste,daraşdorisăfieîncămaimulte,pentruinteresuluneicredinţecareslăbeştedinziînzi,carenus-aîntinsatâtdecâtprinmoralasaceadesăvârşită,prinabnegaţieşiiubiredeomenire, şial căreia întemeietorziceaucenicilor săi: “Celdintâidintrevoisăfieceldinurmă”.
Polovraci
Cu toate cămănăstirea Polovracilor nu este din cele însemnate ale MiciiValahii 214 dar poziţia ei şi frumoasa peşteră de stalactiţi ce se află acolo o facvrednicădebăgaredeseamă.Eaesteaşezatăpeoîntinsăcâmpie,între2stâncicareîncepdouăşiruridemunţişialecăroracoastecenuşiişivulcanicesevăddedeparte; între ele în vale curge râul Olteţul, care printr-un fel de urlet sălbaticdevedeşterudeniaceareOltul.Bisericaestepemaluldindreapta,arecurţidezidşivreo5—6chilii,careslujescdelocuinţăunui
grosarendaş.Niciuncălugărnuseaflăacolo,afarădepreotulorânduitpentruslujbabisericii.
Această mică mănăstire s-a fondat pe la anul 1640 de jupân DanciuPărăianuşiStan,marelepostelnic.
AceştiboierieraudinnumărulacelorceseridicaserăasupraluiLeonI,subcomandaaghii215MateiBasarab216.
NorociţiînbătăliadelasatulUngureni,eisebiruirălaPersicenişiîşigăsirăscăpareaînmănăstireaTismanei,deundefugirăînTransilvania.Apoi,pelaanul1633,seîntoarserăcuşefullor,careerachematdedorinţaobştească,şicinstiţi
dedânsulcuposturimari,luarăomarepartelabiruinţaluiRaduXIşiasupraluiVasileArnăutul217,domnulMoldaviei.
Puţinăvremene trebui casăne îndestulămdevedereabisericii; lucrucelmaiînsemnatcegăsirămîntr-însafuunmormânt,pepiatracăruiaestesăpatăoghirlandă,îneaomânăcareţineosabie,şidedesubtcuvintele:AndreiScorei.
Dupăcercetărilecefăcurămînvechilehârtiialemănăstirii,aflarămcăacestScoreitrăiapelaanul1690,căerafiualunuiciobanşiîncopilăriasapăzeaoilepărinteşti, înpoalelemunteluiVâlcan,undeseaflă şi astăzi stâna familiei sale,ocupată de ciobani din acelaşi neam. Despre aceasta putem fi înşine chezaşi,căci ampetrecut o noapte în stâna familiei lui Scorei şi ambăut acolo celmaidulcelapte.Laanul1687,cândŞerbanalII-leasegătea,prinalianţasaculoanşiPetru,ţaralRusiei,ascuturajugulturcilor218,şiadunapetainăoştireaînmunţiidepesteOlt, tânărulScorei intră ca voluntar în slujba luiŞerbanşi ajunseprindestoiniciasalaranguldecăpitan.
Cea dintâi grijă după sosirea noastră acolo ne fu să vizităm peştera desalactiţi,ceesteîntr-unadinstânciledecareamvorbit.Ieşinddincurteabisericiipe o portiţă spremiazănoapte, apucarăm pemalul Olteţului pe sub stânca dindreapta:acum trebui,dupăexpresie ţărănească,săne luăm inima îndinţi, căcipoteca era râpoasă şi aşternută cu pietriş, care, la cea mai mică mişcare, seporneaînprăpastie.Aciunpasgreşitsfârşeşteoviaţă.Neţineamdarcumultăgreutate de colţurile pietrelor şi chemam în ajutor pe sfinţii călătorilor. În sfârşitsosirăm la intrarea peşterii; acolo aprinserăm făcliile şi intrarăm. La cele dintâipasurinoineoprirăm;nisepărucăneaflămîntr-unadinacelecetăţiîncântatecele-a inventat imaginaţia zâmbitoare a poeţilor arabi; ne văzurăm ocoliţi de omulţime de figuri de pietre, care, la lumina făcliilor, luau o formă de figuriomeneşti.
Icisevedeaungrupdecopii,cepăreaaseîndeletnicilalucrărilevârsteilor;maiîncoloaltefiinţecareseîmpărtăşeau219deomşidehiare,fauni,sausilvani220
careseascunddupăocoloanăpiramidală. înaintezi, şiaceleaşi figuriparcăautrecut înainte ca să te aştepte; unele îţi râd, altele, cu un aermisterios, îţi facsemnde tăcere. într-un colţ la întuneric se văd 2 chipuri sălbatice ca 2 tâlhari,care, cu armele gata, aşteaptă pe trecător. împotrivă, contrastând cu aceastăscenă,odespărţireformeazăunalcov;ofemeiesearatăînfundşipriveşteprindanteleleuneiperdelecesecoboarădinboltastâncii,înîndoiturigraţioase;launlocboltasepleacă,încâtabiatestrecoridecealaltăparte;apoiiarseridică,apoise întinde şi se lărgeşte, formând o a 2-a peşteră şi desfăşurând o nouăprivelişte.
Aci nu simţi nici umezeala aceea pătrunzătoare, nici aerul greu, care teapasă în peştera pustnicului; o răcoare dulce te însoţeşte, pieptul răsuflămulţumit,ouimireplăcutărătăceştevederea.Varietateaboltelorgotice,albeaţaşiluciul parchetului, nenumăratele statui care te înconjoară, grozave sau blânde,posomorâtesauzâmbitoare,dupăcumlepriveşti,deaproapesaudedeparte,la
luminăsauîntuneric;toateîţicuprindcuputeresimţirile,şiomulcelmaifărăiluziisecredetransportatîntr-oaltălume.
Casălăsămunsuvenirdevizitanoastră,nescriserămnumelepeocoloanăcare lucea de mii de steluţe, ca acelea ce licăresc dimineaţa pe un mal dezăpadă.Darpicăturamuntelui,adăugândpiatrăpestepiatră,vaştergecuîncetulacelenume;sau,devormai rămâneacâteva literepânăcândunaltcălătorvatrecepeacolo,elevorfipentrudânsulcaacelesimbolurinedesluşite,înscrisepemonumenteleunuinorodnecunoscutcenumaitrăieşte.
Tismana(încheiere)
Iată cea mai veche şi mai măreaţă din toate mănăstirile de peste Olt.începutădeRadual II-leaBasarab, la 1366, ea se săvârşi de fiul său,Dan, şimultmai târziuseprefăcudeNeagoeBasarab, însemnderecunoştinţăcăşi-agăsitacoloscăpareacândseaflagonitdeRaducelMare,pentrugăzduireacedădusesfântuluiNifon221.Darprietenulunuisfânt,religiosulşiblândulNeagoe,n-avea trebuinţădeacestănenorocirecasă înnoiascăbiserica.Oricumva fi,elafostunuldinprinţiiceimaibuni;darvirtuţileluiaupieritcudânsulşin-auadusniciunbinestatornic lanaţia încareaustrălucit.Atâtestedeadevărat căcalităţilepersonalenupotaduceniciunfolostemeinic,cândtoatelucrărileseîntemeiazăpe voinţă, iar nu pe legi. “CândMarcu Aureliemuri, zice Chateaubriand222 —romanii se readânciră în relelenăravuri cuoastfel de înfocare, încât i-ar fi luatcinevadeoamenicareşi-audobânditdecurândlibertaea,ei însănuscăpaserădecâtdevirtuţilecelordinurmăstăpânitori.”
CasăzideascăTismana,RadualII-leaavutrebuinţăsăretezeopartedinmunte.Aşezată la o înălţime ca de 100 picioare, apărată în faţă de omăreaţăstâncăcesepleacădeasupră-i,ocolitădezidirivechi,careseîntindpemargineaprăpastiei,şiîncoronatădeturnuri,aceastăzidire,privitădinvale,seamănă223unuldin acele palaturi din veacul demijloc224 , unadin acele cetăţi feudale, din carebaroniişicavaleriiînfruntauputereaabsolută,absoluţieiînşişiînproprietăţilelor.
În stânca de care pomenirăm şi care se înălţă îngrozitoare la spatelezidurilor,esteomâncăturăadâncă,un feldepeşteră,dincare ieseun izvorcetrecepesubpământ,princurteamănăstirii,searuncădinînălţimecauntorent,şi, împreunându-se cu râul Tismanei, ce curge în vale, formează împreună ogârliţă ce şerpuieşte între 2 şiruri de munţi şi se pierde în depărtare. Tot înaceeaşistâncă,deasuprapeşterii,laoînălţimecade30picioare,esteovizuinăadâncă,chilienemuritoareasfântuluiNicodim,careseaflăegumenalTismanei.Călugăriişilocuitoriideprimprejurvorbescmultedespreminunileacestuisfânt;şi
negreşit trebuie să fi făcut, de vremeceputea să locuiascăaşade sus, peunperetedepiatră,fărăsăaibăaripi.
Unsingurcălugăr,untânărfrate,s-adeprinssăsesuieacolo.L-amvăzutînşineagăţându-sedepietrecuunghiilecaopisicăsălbatică,intrândînchilieşiscoţândcenuşă din vatra sfântului.Ceilalţi călugări,mai înţelepţi şimai puţin iubitori degloria cerească, se mărginesc a cinsti pe sfântul în biserică, unde îşi arecoşciugul; căci trupul s-a făcut nevăzut într-o noapte, după ce o vedenieameninţătoareaîndatoratpeegumensătaiedegetulsfântului,casărămâiedreptsuvenirbisericii.
Acisepăstreazăasemeneacruceadefierasfântului,hainacucareatrecutprinfoc,şiunpatrahirdeostofăbogată,ceseziceaafidăruitdemateiaşCorvin,regele Ungariei. În această mănăstire se adunau la 1820 vitejii panduri aiMehedinţuluisubsteagulluiTudorVladimirescu,ommărginitşicrud,daracăruiîntreprindere înaintă cu un pas libertatea politică, după cum se urmează225
pretutindenea, unde oamenii sunt siliţi a intra vremelniceşte în independenţănaturală; supunându-se pe urmă la legi, ei păstrează totdeauna pomenireaslobozenieilor.
În vreme când ne îndeletniceam a vizita biserica şi priveam toateamănuntele, cu acel interes ce-l deşteaptă unmonument istoric de caremultăvremeaiauzitvorbind,văzurămvenindcătrenoiunbătrân,detaliescurt,cuochiicufundaţiîncap,darviişivorbitori;elnespusecăestefiualîmpăratuluiAmericii;nearatăcâtevadecoraţiidehârtieşineîntreabăcefaceîmpăratulNicolae226;dearăspunslascrisorilece is-auadresatdedânsulşidearedegândsădeclarerăzboi.Iirăspunserămcătoatemergbineşiîmpăratulseînchinăcuplecăciune,şi-lrugarămsănespuiedecândestefiudeîmpărat.“DinvremealuiCapudistria227
—nerăspunse—;lamoartealuimăaflamînbiserică,şitoatăGrecias-asculatsămăpuiepetron,darn-amprimit”.Acestnebunesteunuldinceimaifericiţiceamvăzutvreodată;elţineocorespondenţăidealăcutoţisuveraniiEuropei,careausăporneascăcurândunrăzboiobştescpentrudrepturilelui.
Îndemnaţi debunii părinţi, noi plecarămsăvizitămunmetohalmănăstirii,ziditpemuntespremiazănoapte,laoînălţimedeosebită;elestefăcutdesfântu228
lNicodim,şiatâtdemic,încâtabiacincisauşaseoamenipotîncăpeaîntr-însul.Părinţiideacolonespuserăcăînsusulacesteizidiri,laodepărtarecadetreiore,pecreştetulcelmaiînaltalmuntelui,esteoaltăbisericăfăcutădeacelaşisfânt1careslujea înaceeaşizi lacâteşitrelebiserici; întreprinderecamanevoie,şipotzicepesteputinţăpentruunomcarenuarfisfânt.Cutoatărâvnaceaveamanutrecenimiccuvederea,darastădatăvremeasaumaibinecurajulnelipsişineîntoarserămiarăşilamănăstire,undeneodihnirămpuţinînfoişorulcedăasupraprăpastieiînfaţadrumului.
Searaîncepuseadaobiecteloroculoarefantastică,darînfaţanoastră,sprerăsărit,o luminăroşieticăvesteaapropierea lunii;pestepuţinovăzurămlicurindcaosteadepărtată,caofăclie,careseaprinseîndeasaîntunecimeacopacilor
ceacoperămuntele,apoiunglobrubinossevăzulegănându-seprintrefrunzeledesfăcutedevântşi,înălţându-sepuţin,aruncăorazăpiezişăperămăşiţeleuneizidiri ce se vede pe coastă, apoi deodată arătându-se deasupra stejarilor celormai înalţi, ca pe un piedestal de verdeaţă, lumină peştera sfântului, turnurilemănăstirii, potecile tainice şi stâncile din faţă, în vreme ce o parte a pădurii,rămasă în umbră, făcea să se auză un vuiet fioros, asemenea cu zbieratuldepărtatalhiarelorsălbatice.
Amvăzutdemulteorirăsărindşiapunândluna,darniciodatăaceapriveliştenumi-afăcutatâtaimpresie.Tăcereaacesteicetăţiunderăsunaodatăzgomotularmelor,întindereapustiului,singuraticalunăceseînălţamelancolicăpecâmpiilecerului mi se părea a înota în atmosferă ca un fanal aruncat pe nemărginireaoceanului; toate umpleau inima de melancolie şi deşteaptau ideea unei vieţipetrecuteînsingurătate,însânulnaturii.
Pe lamiezulnopţiiplecarămde laTismana, fărăane luaziuabunăde lapărinţi, care gustau în ceasul acela dulceţile somnului, şi îndreptarăm caleanoastrăspreTurnulluiSever.229
Onuntă
Suntcâţivaanidecândpentrupăcatelemelemăaflamînrolatsubsteagurilearmiei noastre230 . Dumnezeu să ierte pe aceia care, socotindu-mă destinat aapăra patria de primejdii, mă însărcina cu străjuirea Dunării şi vizitareanumeroaselorpicheturidepază.Născutsubosteablândă,eusuntdecaracterulcelmailiniştitşiniciodatăsabiamean-afostînispităasemânjidesânge.Dacăvrăjmaşii ţării ar fi ştiut cu ce om au a face, s-ar fi purtat negreşit cu oareceobrăznicie,lacarepaşnicelemeleaplecărim-arfiopritdealerăspunde.Cutoateacestea,suntdepartedearegretavremeaceampierdutcuaceaocupaţie:traiulostăşesc face pe om răbdător şi exact.Când ai petrecut câtva sub pământ înbordeieafumatesau încolibebătutedevaluri, spulberatedevânturi, varietateavremilorşischimbărilesoarteinutesperielesne.Apoicâterelaţiiprieteneşti,câtedulci suvenire sunt rezultatul acestei vieţi!Dar iată cuvinte de prisos când estevorbadenişteobiceiuriţărăneşticeamavutprilejacunoaşteîncursulstrăluciteimele
cariere ostăşeşti; obiceiuri cu atât mai curioase cu cît originea lor e mainecunoscută.
Acesteaerau,dupăcât îmiaducaminte, în județulRâmniculSărat, într-unsat numit Râmniceni. Subcârmuitorul locului, om vesel şi deştept, mă invită sămerg la o nuntă ce se făcea în vecinătate: propoziţia nu-mi păru de refuzat, şipeste puțin norociții nuntaşi văzură sosind o trăsură ocolită de dorobanți carefăceasăseridicededepartecăciulile,încinsteapersoanelordeeiescortate.
În ceasul când sosirăm, adunarea se dispoza a merge la biserică spresăvârşireacununiilor.Uncarcupatruboişiacoperitcuprocoave231stagatapentrumireasă, care se şi sui într-însul, însoţită de câteva bătrâne, mume, nune sausoacre,şiîmbrăcatăcutreimalotele, luxcemărturiseaînfavorulstăriipărinţilor,darcarenu-mipricinuimaipuţinămirare,căcineaflamînlunaluiiulieşicălduraeragrozavă.Oricumva fi,mireasa se sui în car, dupăcumvă spusei, şi plecăprecedată,urmatăşiocolitădecavaleriisatuluicălări,împodobiţicuflori,înarmaţicupistoale.
Aicipoateaşteptaţisădesfăşorînainteadumneavoastrăpateticulromanţalacestei căsătorii, sau să vă descriu frumuseţea miresei, eleganţa taliei, colorapărului,strălucireaochilorşialteledupăobiceiulnuveliştilor.Darpentruceldintâipunct vă arăt cu mâhnire că nici o luptă de patimi, nici o scenă tragică nu aînsemnatistoriaacesteiperechi:sezicenumaicăpotriviţiîntrutoateeiseuneaucumulţumire; că deşimai-nainte cântăreţul bisericii şi văcarul satului arătaserăoarecarepretenţiiasuprainimiiceacumselegapentrutotdeauna,dargreutateabraţuluidelicateicopilelelăsasesemneneştersedeantipatiasa.
Câtpentrufrumuseţilemiresei,vămărturisesccăhotărâreameaerasăviledescriu cu de amănuntul; dar fatalitatea, care pune adesea stavile la execuţiacelormainevinovateplanuri,măopreştedeavămulţumi,căcimireasa,afarădecelelalte podoabe, purta pe cap un lung şal de pânză ce i se pogora până lapicioare.
Statornic în dorinţa de a vedea figura acelei femei, o urmai la biserică cumulţimea nuntaşilor şi mă aşezai lângă dânsa, căci am avut totdeauna oslăbiciunedeosebităpentrumirese—seînţelege,pentrualealtora—dinziuadecând se numesc femei şi până când încetează de a merita acest nume. Darformalităţile religioase se săvârşiră, şi pâinea cu vinul sfânt fură gustate demireasăsubstatorniculeivoal.Cândzicgustate,vasăzicămâncateşibăutecudesăvârşire,paharulceeracadeolitrănemaicuprinzândînurmaacesteioperaţiiniciopicăturădevin.
Mâhnitdeneplăcutulrezultatalcercărilormele,măîntorseicununtalacasasocrului,undeseîncepurăînbătăturagunoioasădanţurileşihora.Orchestranuera numeroasă: doi lăutari trenţăroşi alergau împrejurul cercului, cântând laurechea fiecărui dănţuitor: operaţie ce era, după cum pricepui, o mare cinstepentruacelaînfavorulcăruiasefăcea;pentrucătoţiceilalţicavalerisepăreauaprivicuunfeldegeloziepealesulascultător,parcăeiarfi fost laomiedepaşidepartededânsul.
Dupăcemireasa întoarsedecâtevaoridanţul,douăbătrâneseapropiară
dedânsaşi,luând-ofiecaredecâteomână,oduserăspreuşacasei.Acieaseoprişi,punândmâinileamândouăpepraguldesus,stătunemişcată.Pestepuţin,unglasbărbătescseauziînăuntrulcaseizicând:„Intră“.Darmireasarăspunsecumultăfilozofie:„Nuintrupânăcândnuîmiveispunece-midai”.„Îţidau—adăugăglasul din casă— o pereche de boi, o vacă cu lapte şi zece oi”. Se vede cădarurile făgăduite nu se părură îndestule înţeleptei mirese, căci nu se grăbinicicum a schimba poziţia ce luase. Dar acela care încercase mijloaceleamăgitoarealefăgăduielilor,văzândcăprinacesteanuizbuteşte,searătăîndatăţinândînmânăunfrâuşiuncăpăstru,simbolurimagicealesupunerii,şicuceamaidesăvârşităeleganţă lepusedegâtulmiresei,apoio trase înăuntru, fărăamaiadăuganimicladarurilesale.
Acumnunta era săvârşită şimasa întinsă pentru cei chemaţi. Ce s-amaiurmat după aceea nu ştiu: îmi place numai a crede, pentru cinstea neamuluiomenesc,că femeiaera frumoasă,şiatâtmai frumoasăcucâtamvăzut-omaiînvelită.Nădăjduiesccăginerele,denuvafi fostundobitocmare,trebuiesă-ifiridicat înmaimulterândurivoalulşisăfiprelungitplăcerea luniidemiere,pânăcândarendaşultrebuiesăfivenit,înarmatcudorobanţuldomnuluisubcârmuitor,a-iaduceaminteniştevechidatoriicenegreşitnueradator.
CUPRINS
POEZII
SUVENIREŞIIMPRESII.MEDITAŢIE.ELEGII
Trecutul.LamănăstireaDealului
UmbraluiMircea.LaCozi
Răsăritullunii.LaTismana
Mormintele.LaDrăgăşani
Oimpresie
Anul1840
Ucigaşulfărăvoie
Prieteşugulşiamorul
Candela
Frumuseţea
Suferinţa
Nu,atamoarte
Unceasedecîndanultrecu
Cânddarosăguştipacea
încăozi
Meditaţie
Buchetul
Reveria
Cimitirul
Barca
Rugăciunea
Viaţacâmpenească
Miezulnopţii
Mângâierea
Eliza
Inimameaetristă
Temaivăzuiodată
Nina
Fericirea
Aşteptarea
Câinelesoldatului
Adio.LaTârgovişte
Unireaprincipatelor
MărieisaledomnuluiAlexandruIoanI
Oprofesiunedecredinţă
Cânteculsoldatului
Cometeianosatepentru13iunie
Răspunsulcometei
Frumoasăenatura
EPISTOLEŞISATIRE
EpistolăcătreVoltaire
Epistolă.DomnuluiAlexandruDonici,fabulistmoldovean
EpistolăDluiI.V,autorul„Primăveriiamorului”
EpistolăDluiVII
EpistolăDluiI.C
SatirăDuhuluimeu
RăzbunareaşoarecilorsaumoartealuiSion
FABULE
Toporulşipădurea
Elefantul
Oglinzile
Câineleizgonit
Şoareceleşipisica
Privighetoareaşimăgarul
Câineleşicăţelul
Pisicasălbaticăşitigrul
Dervişulşifata
Dreptatealeului
Lupulmoralist
Nebuniaşiamorul
Lebădaşipuiicorbului
Privighetoareaîncolivie
Ursulşilupul
Boulşiviţelul
Vulpealiberală
Mierlaşibufniţa
Cucul
Uliulşigăinile
Câineleşimăgarul
Vulpoiulpredicator
Privighetoareaşipăunul
Papagalulşicelelaltepăsări
Cântarulce-şilaudănobilitatea
Bursuculşivulpea
Şarlatanulşibolnavul
Atelajuleterogen
Iepurele,ogarulşicopoiul
Ursulşivulpea
Corbiişibarza
Calulvândutşidiamantulcumpărat
Mielulmurind
Lişiţa,raţaşigâsca
Castorulşialtelighioane
Zugravulşiportretul
Catârulcuclopoţei
EPIGRAME
***Unosânditlamoartepentruovinămare
Celuicescriacăpoeziaesteoboalănelecuită
Dlui***
***Unpreotcuvios
***Îniadmaidăunăzi,câţivarăposaţi
POEZIIPOPULARE
Cântecvechi
CântecedepesteOlt
CânteculJianului
PROZĂ
Memorialdecălătorie
Cozia
MănăstireaDintr-unLemn
Fragment.Dintr-onuvelăintitulată“Călugăriţa”
Bistriţa
Bistriţa(Încheiere)
Polovraci
Tismana(Încheiere)
Onuntă
1. Gh.Bibescu
2. Pecândscriamacesteversuri,reînnoireamonumentelornuîncepuseîncă(n.a).
3. CapulluiMihaiViteazul(n.a.).
4. S-apierdut
5. Turnulcurţiidomneşti(n.a.).
6. SfântulNifon,caresezicecăablestematpeRaduIV(n.a.)
7. Tradiţie (n. a.). Nota autorului subliniază că cele consemnate în aceste versuri au fost păstrate întradiţiileoralealepoporului.
8. îşiclătesc—îşiclatină.
9. ÎnbisericadelaCozia,Mirceaestezugr[vitîncostumdecruciat(n.a).
10. PemaluldreptalOltuluisevededrumulfăcutdeTraian(n.a.).
11. În1417MirceaafostnevoitsăplăteascătributluiMahomed,sultanulTurciei.
12. Doamna Florica, soţia lui Mihai, este îngropată în acelaşi mormânt cu Mircea, după cum aratăinscripţiadepepiatră(n.a.).ÎnrealitateTeodora,mamaluiMihai,esteîngropatălaCozia.Floricanuesoţiavoievodului,cifiicalui.
13. auexistat.
14. Estevorbadecununilededafini(laur),simbolurialevictoriei.
15. Cititpădur’le.
16. LaAlexandrescu:clătite.
17. ÎngenulcelordinpoemeleatribuiteluiOssian,poetscoţianlegendar.
18. ChilialuiNicodim,întemeietorulTismanei.
19. Accentuatmurmure.
20. CarolI,rigaUngariei,laanul1330(n.a.).
21. IonBasarab(n.a.).
22. felinar.
23. La Drăgăşani, în ziua de 7/19 iunie 1821, armata otomană nimiceşte “batalionul sacru” al Eteriei(mişcarerevoluţionarăpentrueliberareagrecilordesubstăpânireaturcească).
24. SteagimperialpecareîmpăratulConstantinaşezasesemnulcrucii.
25. ConstrucţiacudarînsănueraconsideratăunpleonasmînsecolulalXIX-lea.
26. AluzielaluptelenavaledeleTenedos(insulăsituatăînfaţaTroiei),încareflotaturcăafostincendiatăderăsculaţiigreci(1822).
27. MarkosBotzaris(1788—1823)şiAndreasVokosMiaulis(1768—1835),comandanţiailupteipentruindependenţaGreciei.
28. Demisei—semizei(eroidinmitologiagreacă,născuţidintr-unzeuşiofiinţămuritoare).
29. Prin Arold, erou al poemului lui Byron, Childe-Harold, Alexandrescu îl denumeşte chiar pe poetulenglezlacaresereferăîntregulpasaj.)
30. Estevorbadepandurii lui IonOarcă.Aceştiaauîmpiedicatpeturcisăurmăreascăresturilearmateigreceşti.
31. ÎnaceastăziaavutlocpecâmpulColentineiomanevrămilitară.
32. Silitră—azotatdepotasiu,folositlafabricareaprafuluidepuşcă.
33. Egretă—mănunchide firealbesaupenedeegretă (pasărealbădebaltă), folositecapodoabe lachipiilemilitare.
34. Alipsit—adispărut.
35. Săatragă.
36. Temple.
37. Înparte–îninterespropriu
38. În ediţia din1863, cândnumai avea să se teamăde cenzură, poetul înlocuieşteacest cuvânt cudespoţilor.
39. Subietulacesteipoeziiesteoîntâmplareadevărată.Osânditulsocotesccătrăieşteîncă,şinuemaimult de patru ani de când s-a judecat pricina la tribunaluri, unde el, mărturisind fapta, căuta a sedezvinovăţi prin povestirea nenorocosului vis. Dar judecătorii, temându- se ca nu cumva îndurareacătreacestasăinsufleşialtoradorinţadeavisa,auaplicatpravilacarenucuprindenimicdesprevise.Căcipravilacriminală,dupăcumştim,eîncănedesăvârşită(n.a.).
40. Luacititîntr-osingurăsilabă.
41. Pecare
42. Aicicusensulde:explicaţia.
43. Spirit,fiinţămitologicăcearfitrăitînaer.
44. .Bălsămit—parfumat.
45. Muncă—chin.
46. MarcusAntonius îşi jertfeşte situaţia politică dragostei pentruCleopatra, reginaEgiptului; învins deOctavianînluptapentrudominareaRomei,sesinucide(30î.e.n.).
47. Accentuatpanorama.
48. CâmpiaBrăilei(n.a.)Învremeacândascrisaceastăpoezie,poetulseaflăînarmată,laBrăila.Alexandrescu foloseşte adesea, în scrisori, termenul nimfa pentru “fată tânără“, de obicei cu nuanţăironică.
49. Memnon,eroulegendar,ajutăTroiaîmpotrivagrecilor,înfrunteauneiarmatedeetiopienişiesteucisde Ahile. Alte legende, mai recente, îi fixează domnia în Egipt; de aceea se considera, în epocaromană,căunadinstatuileluiAmenophisalIII-lea,regeleEgiptului,îlreprezintă.Aceastăstatuievibrasonorînzoriizilei,subinfluenţapicăturilorderouăşiarazelorsoarelui.
50. Memnon,eroulegendar,ajutăTroiaîmpotrivagrecilor,înfrunteauneiarmatedeetiopienişiesteucisde Ahile. Alte legende, mai recente, îi fixează domnia în Egipt; de aceea se considera, în epocaromană,căunadinstatuileluiAmenophisalIII-lea,regeleEgiptului,îlreprezintă.Aceastăstatuievibrasonorînzoriizilei,subinfluenţapicăturilorderouăşiarazelorsoarelui.
51. Cf.Anul1848,v.72.
52. părinţi— călugări; este vorba de subteranele mânăstirii, unde erau aşezate scheletele călugărilormorţi.
53. sângiuri,,pluralulluisânge.
54. druizii—castapreoţilordinGaliaantică;slujbelereligioaseaveaulocdeobiceiîncrânguridestejarşicomportauuneorijertfeomeneşti.
55. Scop.
56. VorniculuiGr.Cantacuzino.
57. Accentuatcristalul(gr.).
58. Sereferălafericire.
59. Întunericul
60. Este vorba de Lethe, în mitologia greco-romană, râu al infernului, din care sufletele morţilor beauuitareaexistenţeilorpământene.
61. DupăpoetulfrancezCasimirDelavigne(1793—1843).
62. Palmira,oraşdinSiria,alecăruiruinesituateînmijloculunuipustiuauimpresionatpecălătoriidinsecolulalXVIII-leaşiaufostcântatedepoeţiiromantici.
63. Biserica Stelii de la Târgovişte (n. a.). Este vorba de tratatul de pace încheiat în 1639 întreMateiBasarabşiVasileLupu,consfinţitprinclădireabisericiiSteleadecătredomnulMoldoveişiamănăstiriiSovejadecătredomnulMunteniei.
64. aruncaţiîncoloşiîncoace.
65. SteauaDunării,ziaralluiM.Kogălniceanuşialpartiduluiunionist.
66. AlexandruloanCuzaintrăînBucureştiînziuade8februarie1859.CuacestprilejsedăoserbarelaTeatrul Naţional, unde actorul Matei Millo recită poezia lui Alexandrescu, scrisă cu ocazia acestuieveniment.
67. înveștmântată.
68. AluzielaTratatuldelaParisdin1856.
69. RegulamentulOrganic
70. Tratatul de la Paris din 1856 prevedea convocarea divanurilor ad-hoc în vederea unei noi formeconstituţionaleînPrincipate.
71. În1832,doianidupărecunoaştereaindependenţeiGreciei,esteaduspetronprincipelegermanOttodeBavaria.
72. celei.
73. decretdomnesc.
74. redactat.
75. Horace(cititOras),numelefrancezalpoetuluilatinHoraţiu.
76. DoniciîireproşaseluiAlexandrescu,într-oepistolăcareînsoţeafabulaRâul=ihele=teul,inactivitateasaliterară.
77. TorquatoTasso,poetitalian(1544—1595),autorulIerusalimuluidezrobit,adusoviaţăîntunecatădesuferinţe.
78. împricinaţii.
79. I.Văcărescu.
80. Al.Suţu,scriitorgrec(1802—1863).
81. Astâmpărparesăaibăaicisensulde“neastâmpăr”.
82. VoinescuII,militar,ompoliticşiscriitor(1816—1855).
83. AluzielaEliadeşilaunelepoeziialesale:Cutremurul,Cădereadracilor.
84. BarbuParisMumuleanu,autorulCaracterurilor(1794–1837).
85. IonCâmpineanu.
86. frază.
87. Alexandrescu se afla la Focşani. Situarea Milcovului şi a munţilor faţă de punctele cardinale estegreşită.sărăcie,nenorocire,mizerie.
88. Sărăcie,nenorocire,mizerie.
89. CititChi=ot,potrivitpronunţăriifranceze.PasajulsereferăînspecialladragosteaerouluiluiCervantespentruDulcineeadinToboso.
90. Arghir,eroulpoemeicepoartănumelelui,afuratdeladracuoperechedepapucicareslujeaudreptaripiaceluiceseîncălţacudânşii(n.a.).
91. TragediealuiVoltaire,tradusăînversurideAlexandrescu(1847).
92. TragediealuiRacine.
93. Pralea,traducătorulPsaltiriiînversuri(n.a.).
94. fleacuri.
95. AlexandrescufuseseşefalArhivelorStatuluiîntre1849şi1854.
96. SiontradusesefragmentedinParadisulpierdutalluiMilton.
97. dorobanţi.
98. derviş—călugărmusulman.
99. leopard.
100. ceartă,proces.
101. împricinaţi.
102. Luatmonosilab(scrislat).103. carerăspunde(cântând).
104. redactate.
105. dinafară—deExterne.
106. Dativesingularedelacavalerie,infanterie
107. bolnav,pacient.
108. vătămat,infirm.
109. Josnicie.
110. EvorbadecandidaţiipentruDivanulad-hoc(1857).
111. În trei silabe; Zaharia Carcalechi (m. 1856) fusese directorul “gazetei semiofiţiale” Vestitorulromânesc.
112. AluzielavisulluiEliade?
113. Estevorba,probabil,deEliade,caretradusesetragediaMahomet(1831)ţideVPogor,traducătorulHenriadei(1838).
114. Ultimeletreiversuriparsăprovinădinaltcântec.
115. CălătoriafăcutăîmpreunăcuIonGhicaînvaraanului1842.OparteaacesteicălătoriiestedescrisăînMemorial.
116. Probabil,V.Alecsandri.
117. Trăsurădepiaţă,birjă.
118. În30augustcadeSf.Alexandru,patronulluiAlexandruGhica,domnuldeatuncişiduşmanulpartideinaţionale.
119. Limbajul dlui Jourdain - proză. Dl Jourdain, personajul principal al piesei lui Moliere, Burghezulgentilom,aflânddelaprofesorulsăudefilozofiecăoricepropoziţievorbităeste“proză“,exclamă:“Demaibinedepatruzecideamfacprozăfărăsăştiu”(actulII,scenaIV).
120. Memorialul trebuia să cuprindă şi o relatare ştiinţifică, datorată lui Ion Ghica, pe vremea aceeaprofesordemineralogielaIaşi.
121. A.Vilara,ompolitic,ministrualFinanțelorsubAl.Ghica,alJustițieisubBibescu.
122. Intruaceasta-înprivinţaaceasta.
123. Este vorba de lupta dintre romani şi daci de la Tapae, în anul 101 (nu 100, cum noteazămai josAlexandrescu).SituarealaTalpaabătălieiegreşită.
124. Romane. O armată romană condusă de Corneliu Fuscus fusese nimicită de daci pe vremeaîmpăratuluiDomiţian(86—87);oadouaarmată,condusădeîmpăratulînsuşi,fuseseînfrântăînanul89.
125. Traianlaanul100dupăHristos.Cronicariidiferăasupraloculuiaceleilupte(n.a).
126. Nimănui
127. Metempsihoză.
128. Idioma—limba.
129. Moise I,domnitor fidel turcilor (1529—1530), intervine, laporuncasultanului, în luptele internedin
Transilvania. “Tiraniile” de care vorbeşte Alexandrescu sunt uciderile de boieri din partida potrivnicădomnitorului. Este la rândul lui ucis în lupta de la Viişoara de o armată turcească, adusă de boieriîmpreunăcuunnoudomnitor,Vlad“înecatul”.
130. Vlad (1530— 1532) moare înecat în Dâmboviţa. Numerotarea domnilor este foarte nesigură, deaceeanumailuămîndiscuţieeventualeleerorialeluiAlexandrescu.
131. VladVintilă, fiual luiRaducelMare,a fost alesdomndupămoartea luiVlad (1532); arede luptatîmpotrivacomploturilorboiereşti,esteînsăpânălaurmăucisdeboieri,întimpuluneivânători(1535).
132. Comandantul,căpetenia.
133. Oltenia.
134. Unpiciorechivalacuaproximativotreimedemetru.
135. Deobicei(franţuzism)(n.a.).
136. Pânăatuncinusefăcusepodulstătător(n.a.).
137. Boltacerească.
138. DinoraşulTeba, înGreciacentrală; în luptade laCheronea, încareFilipalMacedonieia înfrântocoaliţiedecetăţigreceşti(333î.e.n.),batalionulsacrualtebanilorafostcompletnimicit.
139. Spartanii.
140. Aici a fost înfrântNapoleon în 1815; la capătul acestei lupte comandantul gărzii ar fi răspuns uneisomaţii:“Gardamoare,darnusepredă!”
141. Ocnele-marilaRâmnicuVâlcii(n.a.)
142. I. Otteteleşeanu (1795— 1876), om politic, ministru de Finanţe sub Cuza-vodă. Era unchiul, prinalianţă,alluiI.Ghica.
143. SpătarulM. Cantacuzino (mort în 1716) a clădit, în afară de Titireci, mănăstirea Sinaii, Colţea din
Bucureşti,Fundeniietc.
144. Soldaţiimercenari,angajaţiîngardasauînserviciulcuiva.
145. Soţieicămăraşului;laocneledesarecămăraşulîndeplineafuncţiadecasierşideintendent.
146. Politician147. Matematician
148. Pânăatunciminanuerasistematicăşi tecoborai într-însacu frânghia (n.a.).Stânjenuleraegalcuaproape2m.
149. Explodează
150. Fourierism—socialismutopicpreconizatdeCharlesFourier(1772—1837),socialistutopicfrancez.
151. Funcţionarturcînsărcinatcustrângereabeilicului—dijmădeoiînţărileromâne.
152. Vistier,ministrudeFinanţe,înImperiulOtoman.
153. loanGheorgheCaragea,domnalMunteniei(1812—1818).
154. Serdar—rangboierescinferior.
155. Vatafdeplai—şefaluneidiviziuniadministrative.
156. Trădător
157. Această întâmplare este povestită şi de Ion Ghica în Prefaţa la Scrisorile catre V. Alecsandri, darsitueazăîntâmplarealaCloşani(Mehedinţi).
158. Ghebă—hainălungăbărbătească.
159. În întregul pasaj este vorba de luptele pentru supremaţie care s-au dat în Muntenia, în a douajumătateasecoluluialXVII-lea, întrepartideleboiereştialeCantacuzinilorşiBălenilor. Informaţiile luiAlexandrescuprovindintr-osursăfavorabilăcelordintâi.
160. Gr.Ghica.
161. GheorgheGhica
162. Launmomentnepotrivit.
163. La1386(n.a.).Tatăl luiMircea,RaduBasarab,a întemeiatCozia,darniciel,nici fiulsăuDann-auputut-otermina.Mirceareface,pecâtsepare,dintemelii,mănăstirea,prin1388.
164. Sabiecudouăascuţişuri,paloş.
165. Ghete,cizme166. Ciorapi167. Bordură,tivitură
168. Alexandrescutranscrienecorect,dinmemorie.
169. Înfrânt de Mihai Viteazul la Guruslău (aug. 1601), Bathory se retrage în Moldova; trecând prinFăgăraş,răpeştepemembriifamilieiluiMihaişi-itrimitehanuluitătăresc.
170. RaduŞerban a fost ales domn de către boieri, dupămoartea luiMihai, dar este învins de SimionMovilăşisilitsăfugă;îşireocupătronulînanulurmător(1602)şidomneştepânăîn1611.
171. Teodora,mamaluiMihaiViteazul,călugărităsubnumeleTeofana,nuesterudăcuMirceacelBătrân.Alexandrescusereferă,probabil, ladescendenţaproblematicăa luiMihaiViteazuldinPătraşcu-vodă(1554—1557),care,larândulsău,arputeaficonsideratdinfamilialuiMircea.
172. NeagoeBasarab
173. Aristide (540 467 î.e.n.), om politic şi comandant militar atenian. Supranumit “cel Drept” pentrumodestiaşicorectitudineasa.
174. Mânăstiremicăînchinatăalteiamaimari.
175. Terasă
176. Lipsa de legătură între această frază şi cea precedentă se datorează suprimării unui pasaj dinversiuneaanterioară:“Aşvoisăvăzcearziceel,cândarauzicăromâniiauunRegulamentşicănuestedemodăsăsepuieînţeapă.”
177. Varlaam,mitropolitalMunteniei(1673—1689),cunoscutmaialescaîntemeietoraluneitipografiiînBucureşti.
178. Parteaîmbrăcăminteicareînconjoarăgâtul;întextparesăînsemne„colier”.
179. Şerban Cantacuzino, domn al Munteniei (1878—1688), nu e înmormântat în această mănăstire.AlexandrescuîlconfundăprobabilcuŞtefanCantacuzino(1714—1716),carearefăcutmănăstirea.
180. Șerban întemeiază în 1679 la Sf. Sava o academie, în care se preda, în limba greacă, fizica,matematica,filozofia,teologia,gramatica,istoria,greacaşilatina.
181. SubŞerbanCantacuzinose tipăresc în româneştemaimultecărţibisericeşti,culminândcucelebraBibliedin1688.
182. Nuvelaesteîntreagăaici;titlulprovinedinpublicărilefragmentaredinperiodice.
183. Cris —Croesus (cu pronunţare neogreacă), rege al Lydiei (sec. al VI-lea î.e.n.), celebru pentrubogăţiilesaleşipentrusfârşitulneaşteptatalputerii sale: înfrântdeCyrus, regelePersiei,este făcutprizonier,iarcapitalaţăriijefuită.
184. Gealat—călău.
185. Lafel.
186. SuntcuvintelepecareSolonle-arfiadresatregeluiCroesus.
187. SezicecăC.BrâncoveanuafostunuldinpricinuitoriimorţiiunchiuluisăuŞerbanII(n.a.).
188. Înnoiembrie1689armateleimperialepătrundînMunteniapentrua-lsilipeBrâncoveanusăplăteascăîntreţinereaunortrupeşiocontribuţiebăneascăînsemnată;acestaacceptă,darcereajutorturcilorşitătarilor. Lupta a avut loc în Ardeal, între Zârneşti şi Tohan, în 11/21 august 1690, şi s-a soldat cuvictoriatrupelormunteneşiturceşti.
189. CarolalXII-leaalSuedieişiPetruIalRusiei.
190. După bătălia de la Poltava (1709), Carol al XII-lea se refugiase la Tighina şi îndemnă e sultan săporneascărăzboiîmpotrivaRusiei.Războiulizbucneşteîn1711.
191. Dispunândfranțuzism).
192. AutorulsereferălaneînţelegeriledintreConstantinBrâncoveanuşiDimitrieCantemir.
193. Procedeul,acțiunea
194. Sugetul(franţuzism)—subiectul.
195. Frazelecareurmeazăsuntrepetareaaproapetextualăaunuipasajanterior.
196. Surpatele sedespart deMănăstireaDintr-unLemnnumai printr-ogârliţă; acest schit, aşezat pe-undealşiocolitdeuncrâng,s-aclăditpe laanul1591,decătreŞtefanal II-leaSurdu, fratele luiMihaiViteazul,prinţblând,darnecapabilşidinmarelenumărdedomnitorineînsemnaţicareslujescnumaidreptdatecronologicelarepedelecursalîntâmplăriloromeneşti(n.a.).ŞtefanSurdul(1591—1592)nuerafrateleluiMihaiViteazul,cifiul(nelegitim)alluiIon-vodăcelCumplit.
197. BistriţaesteoctitorieafamilieiCraioveştilor:Barbu,marebanalCraioveisubVladCălugărulşiRaducel Mare, Pârvu, mare vornic, Danciu, mare spătar, Radu, postelnic (genealogia Craioveştilor estedealtfelnesigură).începutulclădiriieiestefixatînanul1506(nu1512,cumspunetextul),pevremealuiRaducelMare(1495—1508),nicidecumaluiMihneacelRău(1508—1510).MihneasebucurălaînceputdesprijinulCraioveştilor;conflictulizbucneşteprin1509,şiCraioveştii,împreunăcualţiboieri,fugpesteDunăre.PribegiiseîntorccusprijinturcescşiînvingpeMircea,fiulşiasociatulvoievodului,laCotmeana(1510).MihneacufamiliasaseretragelaSibiu,undeesteasasinatînacelaşian.
198. Cuajutorul turcilor şi alCraioveştilor, tronul esteocupatdeVladalV-leacelTânăr (Vlăduţ).Dar şiacestaintrăînconflictcuCraioveştii(1511),caretrecDunăreaşiseîntorccuoasteturcească.Luptaare loc lângăBucureşti, şi Vlad este făcut prizonier şi decapitat (1512). Tronul e ocupat de nepotulCraioveştilor,NeagoeBasarab(1512-1521).
199. Cariciu-bassa (mai corect capugi~ba=a) — mare şambelan al Porţii otomane; însoţit de capigii(capugii),era trimis în ţările românepentruacomunicaşiaduce la îndepliniremazilireadomnuluişinumireaunuidomnnou.
200. Alexandrescuestedinnougreşitinformat;întimpulluptelorpentrutroncareauurmatdupămoartealui Neagoe Basarab, domnia este ocupată vremelnic de unul dintre Craioveşti, Bădica (noiembrie1523).Turciitrimitundetaşamentdevreo300deoameni,subpretextulcăîiaducconfirmarea;Bădicale iese în întâmpinare, este prins şi decapitat, împreună cu boierii din suită.După lupte între un altpretendent susţinut deCraioveşti,Vladislav, şiRadu (de laAfumaţi), acesta din urmă, câştigându-şisprijinul Craioveştilor şi al Porţii (se dusese la Constantinopole) izbuteşte să-şi consolideze domnia(sfârşitul anului 1525). În luptele pe care le-a avut de susţinut, Radu este ajutat de banul PârvuCraiovescu,fiulluiPârvu,amintitmaisus.
201. AlteinformaţiinecorectelaAlexandrescu:dupăasasinarealuiRadu(1529),turciiîlnumescdomnpeMoise,fiulluiVladislav(amintitînnotaprecedentă);înacelaşianmoarePârvu-Craiovescu,iarbanalCraioveiajungenepotulsăuBarbu.Acestuiadinurmă(şinuluiPârvu)îidăMoiseîncăsătoriepesorasa(1530);boieriipotrivniciCraioveştilorserăscoalăşi,cusprijinturcesc,aduccapretendentpeVlad,fiul lui Vlad cel Tânăr, voievodul ucis în 1512. Dupămaimulte lupte, Moise este înfrânt şi omorât,împreunăcuBarbuCraiovescu,înbătăliadelaViişoara(august1530).
202. Hainălungă(purtatălaînceputnumaideboieri.
203. Haină largă de postav, purtată deasupra anteriului.Se îmbrăca peste cămaşă şi se încingea cu unbrâu.
204. Cizmuliţedepielefină,pestecaresepuneaupapucii.
205. De-alungultimpului.
206. înfaţă.
207. Cuceritor.
208. ÎntimpulluiMateiBasarabs-autipăritPravileledelaGovora(1640)şiTârgovişte(1652).
209. Ultimul an al domniei lui Matei Basarab a fost tulburat de răscoalele dorobanţilor şi seimenilor(mercenaristrăini).Moareînaprilie1654.
210. Hainălungăîmblănită.
211. Predicator religios din sec. al IX-lea (mort în 1840);moaştele lui se păstrează la Bistriţa. “Bogatulcoşciug”deargintafostdăruitdeConstantinŞerbanBasarabîn1656.
212. Parteaîmpodobităcuflorişigazonauneigrădini.
213. Mizeria,sărăcia
214. MicaValahie—Oltenia.
215. Agă—rangdeboierideprimaclasă;comandantuldorobanţilor.
216. Înoctombrie1630,boieriicareluaserăînarendăimpozitelesubLeon-vodă,neputândacoperilipsurile,sehotărârăsăseexileze înArdealşiacolosăstrângăoarmată împotrivadomnitorului;printreeiseaflaMateiagadinBrâncoveni.OprimăciocnireareloclaUngureni,undetrupelecredincioaseluiLeonfurăînfrânte;oadoua,lângăBucureşti(12/23august1631),s-asoldatcunimicirearăsculaţilor.Mateişicâţivarăsculaţiauizbutitsăscapeşi,dupăunpopaslaTismana,autrecutdinnouînArdeal.Mateinuacceptăofertade“amnistie”aluiLeonşiiacontactcuunelecăpeteniiturceşti,care-ipromitsprijinpentru ocuparea tronului. În iulie 1632 Leon-vodă estemazilit şi domnia se acordă luiRadu, fiul luiAlexandru Iliaş, domnul Moldovei. Profitând de vacanţa tronului, Matei pătrunde în ţară prin Banat,
obţinesprijinulOltenieişiintrăînBucureştiînseptembrie1632.RadufugeînMoldova,seîntoarcecuoarmată,daresteînfrântlângăPlumbuita(25octombrie/4noiembrie1632).
217. VasileLupu,albanez(arnăut)deorigine.
218. Este vorba de tratativele care au început după înfrângerea turcilor în asediul Vienei (1683),pentruîncheiereauneialianţeastatelorcreştine.RegeleloanSobieskialPolonieiaavutunrol importantînacestetratative.ŞerbanCantacuzinotrimiteodelegaţielaVienaşialtalaMoscova,pentruanegociatrecereaţăriiîntabăracreştină,darmoarteasa(1688)împiedicăîncheiereaunuitratat.
219. Participau,aveautrăsăturicomune(şideom,şidefiare).
220. 1,2Faunişisilvani—divinităţicâmpeneşti,protectoarealepădurilorşiturmelor(înmitologiaromană).
221. Tismana este una din celemai vechimănăstiri de la noi. Călugărul sârbNicodim, venit în ţară pevremea luiVladislav(Vlaicu-vodă),construieşteaicimai întâiobisericăde lemn(detisă);mai târziu,RaduBasarab,frateleluiVlaicu,începeconstrucţiadezidpecareodesăvârşeştefiulluişisuccesorulsău,DanI.NeagoeBasarabrenoveazămănăstirea,acoperind-ocuplumb.
222. Franşois-RenedeChateaubriand(1768—1848),scriitorfrancez,unuldinprecursoriiromantismului.
223. Cusensul:pare,seaseamănăcu…
224. Veaculdemijloc—Evulmediu.
225. Seîntâmplă.
226. NicolaiI,ţarulRusiei(1825—1855).
227. Capod’Istria (1776—1831),ompoliticgrec, luptăpentru independenţaGreciei, căutândsăobţinăsprijinulRusiei.PreşedintealRepubliciiGreceştiîn1827,easasinatîn1831.
228. Este vorba, probabil, de Cioclovina-de-Sus, schit întemeiat în 1714 de un egumen al Tismanei,Nicodim,confundatdelocalnicicuomonimulsăudinsec.alXIV-lea.
229. DrobetaTurnu-Severin;numeleoraşuluierainterpretatgreşit:înrealitateSeverinînseamnă“nordic”şinuarenicio legăturăcunumeleîmpăratuluiromanSeptimiusSeverus.Memorialulseopreşteaici. I.
Ghicaneinformeazăasupracontinuăriicălătoriei:“Ne-amcoborâtlaTurnu-Severinş-apoine-amîntorsurmândobârşiamunţilordinstâncăînstâncă,călătorindcândpejos,cândcălare,dinguraBahneiînDunăre, până la valea Oltului, la Turnu-Roşu” (I. Ghica, Amintiri despre Grigore Alexandrescu, înScrisoricătreV.Alecsandri).
230. Alexandrescufuseseînrolatînarmat[prin1836—1837.
231. Pături.