POEZIISUVENIREȘIIMPRESII.MEDITAȚII.ELEGIITrecutul.

LamănăstireaDealului

Dedicatămărieisaleprinţuluinostru1

Precumosentinelă,pedealuldepărtat

Domneştemănăstirea;şizidu-icelînalt

Se-ntindeîmprejuru-i,pustiuşiînvechit,

Deiederabătrână,demuşchiacoperit2.

Acoloauodihna,locaşadânc,tăcut,

Eroicemai-naintemultzgomotaufăcut.

Uncapîiprezidează3şidacăs-o-ntâmpla,

Cuvreme,Românias-ardicefrunteasa,

P-aDâmboviţeivaleoştirides-orivi,

Ailuptelorcumplitepărtaşieivormaifi.

Euîncopilărieiubeamsămăopresc

Pedealulmănăstirii,şi-nvaleseprivesc

Măreţulturn,tristmartorl-alnostrutristapus,

Ş-acăruioriginăînveacuris-arăpus4;

Turnuldincare-odatăbărbaţiirenumiţi

Vedeauromânetaberipecâmpinemărginiţi.5

Înpreajma-iecetatea!aieilocuitori

Ruina-iazicufalăarătlacălători,

Precumatâţinevrednici,trăindînmoliciuni,

Selaudcumarifaptefăcutedestrăbuni.

Darpentruceoraşulatâtdestrălucit

Acumîntreoraşeecelmaiumilit?

Cevoiepreaînaltă,celegeporunci

Cădereadeopotrivăcuînălţare-afi?

Eofatalăsoartă?saupeacestpământ

Lăsăurmelesaleblestemulunuisfânt6?

Dacăînsăoţară,unneamarfidator,

Cândaugreşitdespoţii,nelegiuirealor

Aoplăti,atunceaoraşulosândit

Şinumele-idinlumedemultarfipierit.

Căcimiideglasuristinsede-altiranieifier,

Înstrigăridureroases-auînălţatlacer;

Căciploiceîntorentedeveacuris-auvărsat

Sângeledupăpietreîncănul-auspălat.

Oricumvafi,mi-escumpăcetateace-adomnit;

Oiubesc,căcietristăşicăciasuferit:

Şiprecumanticarul,lapatima-isupus,

Culegevechea-aramăcenumaiarecurs,

Aşaînamearâvnă,peloculpărintesc,

Fiualastorruine,ţărânalorslăvesc.

Încămi-aducamintedegroazacesimţeam.

Cândlaapusulzileischeletullorpriveam.

“P-aici,ziceaubătrânii,oboltaarătând,

Intrătânăradoamnă,frumoasăşifugind

Deceteletartare,cândele-acestpalat,

Lipsindoştireanoastră,întreacătauprădat.7

Peştera,cese-ntindedepartesubpământ,

Prindrumurirătăciteînlocnecunoscut

Işiarerăsuflarea:însânuleigăseşti

Averinenumărate,comoriledomneşti;

Înpreajmă-leardfocuri,căcielesepăzesc

Deiesme,taurinegri,ceiadullocuiesc;

Şicândvrunomaproapeamerge-acutezat,

Ellaluminazileinus-amaiarătat.”

Astfelziceau,şivremeaunpasamaifăcut,

Şichiaraceleiesmeazilulş-aupierdut!

Totetăcutşijalnic:însăaşacumeşti

Singurăporţipovaramăririiromâneşti,

Târgoviştecăzută!poetulîntristat

Colorevariateînsânu-ţiaaflat,

Războiniculmodeluri;şi,dac-amasculta

Ceeaceînfavoru-ţireclamăslavata,

Avitejilorumbrăd-amştisăocinstim,

Vrednicidelibertatenoiamputeasăfim.

Amafladeladânşiicejertfetrebuiesc,

Princâtăenergienaţiisemântuiesc.

A!facăprovedinţaca-naltulsentiment,

Ce-nchinăvitejieimăreţulmonument,

Ce-alegepe-nălţimealnemuririiloc,

Săfienouăcârmă,coloanaceadefoc,

Coloanaceodatădinţaradeexil

PecaleamântuiriiduceapeIstrail!

UmbraluiMircea.

LaCozia

Aleturnurilorumbrepesteundestauculcate,

Cătreţărmuldimpotrivăseîntind,seprelungesc,

Ş-alevalurilormândregeneraţiispumegate

Zidulvechialmănăstiriiîncadenţăîlizbesc.

Dintr-opeşteră,dinrâpă,noapteaiese,mă-mpresoară,

Depemuchedepestâncă,chipurinegresecobor;

Muşchiulziduluisemişcă…printreiarbăsestrecoară

Osuflare,caretrececaprinvineunfior.

Esteceasulnălucirii:unmormântsedezveleşte,

fantomă-ncoronatădineliese…ozăresc…

Iese…vinecătreţărmuri…stă…înpreajmaeipriveşte…

Râulînapoisetrage…munţiivârfulîşiclătesc.8

Ascultaţi!…mareafantomăfacesemn…dăoporuncă…

Oştiri,taberifărănumărîmprejuru-iînviez…

Glasuleise-ntinde,creşte,repetatdinstâncă-nstâncă,

Transilvania-laude,unguriiseînarmez.

Oltule,care-aifostmartorvitejiilortrecute,

Şiputernicilegioanepe-atamargine-aiprivit,

Virtuţimari,faptecumpliteîţisuntţiecunoscute,

Cineoar’poatesăfieomulcarete-a-ngrozit?

Esteel,cumîlaratăsabialuişiarmura9

Cavalerdeaicredinţei,saualTibruluistăpân,

Traian,cinsteaRomeiceseluptăcunatura10,

UriaşealDaciei,saueMirceacelBătrân?

Mircea!îmirăspundedealul;Mircea!Oltulrepetează.

Acestsunet,acestnumevalurileîlprimesc,

Unulaltuiaîlspune;Dunărease-nştiinţează,

Şi-aleeispumateundecătremareîlpornesc.

Sărutare,umbrăveche!primeşteînchinăciune

DelafiiiRomânieicaretuoaicinstit:

Noivenimmirareanoastrălamormântu-ţiadepune;

Veacurilece-nghitneamurialtăunumel-auhrănit.

Râvna-ţifuneobosită,îndelung-atasilinţă:

Pânăl-adâncibătrâneţeperomâniîmbărbătaşi;

Insă,vai!n-aiertatsoartasă-ncununiatadorinţă,

Şi-altăunumemoştenirelibertăţiisăîllaşi.11

Darcuslabele-ţimijloacefaptele-ţisuntdemirare:

Pricina,nurezultatul,laudeţi-acâştigat:

Intreprinderea-ţifudreaptă,afostnobilăşimare,

Deaceeaaltăunumevafiscumpşinepătat.

Înacellocaşdepiatră,drumceducelavecie,

Undetutegândeştipoatelanorodulce-aiiubit,

CâtăaisimţitplăcerecândaluiMlhaisoţie12

Avenitsă-ţipovesteascăfaptecel-austrălucit!

Noicitimluptelevoastre,cumprivimvecheaarmură

Ceunuriaşodatăînrăzboaieapurtat;

Greutateaeine-apasă,treceslaba-nemăsură,

Ne-ndoimdac-aşaoameniîntruadevăraustat13.

Autrecutvremile-acelea,vremidefaptestrălucite,

Insătristeşiamare;legi,năravurise-ndulcesc:

Prinştiinţeşiprinartenaţiileînfrăţite.

Îngândireşiînpacedrumulslaveiîlgăsesc.

Căcirăzboiulebicigroaznic,caremoarteaîliubeşte.

Şiailuisângeraţidafini14naţiileîiplătesc;

Eaceruluiurgie,estefoccaretopeşte

Crângurileînflorite,şipădurile15ce-lhrănesc.

Daranopţiineagrămantăpestedealuriselăţeşte,

Laapusseadunnorii,seîntindcaunveşmânt;

Pesteundeşi-ntărieîntunericuldomneşte;

Totegroazăşităcere…umbraintrăînmormânt.

Lumeaeînaşteptare…turnurilecele-nalte

Cafantomedemariveacuripeeroiilorjelesc;

Şi-alevalurilormândregeneraţiispumegate,

Zidulvechialmănăstiriiîncadenţăîlizbesc.

Răsăritullunii.LaTismana

Decâtînfrumoasanoaptecândplăpânda-ilinărază

Aiubiteimelefruntecuviiumbrecolora,

Opriveliştec-aceeaochii-min-aupututsăvază,

Lun-aşaîncântătoaren-amavutaadmira.

Şiîntâi,caosteluţă,cafăcliedepărtată,

Cedrumeţuloaprindeînpustiurirătăcind,

Înabrazilordesime,înpădurea-ntunecată,

Printrefrunzeclătinate,16amzărit-olicurind

Apoitainicele-irazedândpiezişpeozidire,

Cepemucheseridică,locaştrist,nelocuit,

Mângâieaeiruinăcuopalidăzâmbire,

Caunviscesestrecoarăîntr-unsufletpustiit.

Apoiglobrubinos,nopţiidândmişcareşiviaţă,

Se-nălţăşi,dimprejuru-ideseumbredepărtând,

Pe-alestejarilorvârfuri,piramidedeverdeaţă,

Seopri;apoiprivirea-ipestelumearuncând,

Luminăadânciprăpăstii,mănăstireaînvechită,

Feudalăcetăţuie,cedeturnuriocolită,

Cedelunăcoloratăşiprivitădedeparte

Păreaunuldinaceleosianice17palate

Undegeniuri,fantomecuurgieseizbesc:

Şipustiulfărămargini,şicărarearătăcită,

Stânca,peşteraadâncă,învechimelocuită

Dealmunteluisfântpustniccesărmaniiîliubesc.18

Eraudulciaceleceasurideextazşidegândire:

Şoaptele,adâncimurmure19ceiauviaţaînpustii,

Amormintelortăcerecedomneaînmănăstire,

Locdezgomotaltădată,depoliticivijelii.

Noaptea,totulasteiscenecolosalădemărire,

Douănobileinstinctecuputeredeştepta;

Unu,-aceruluicredinţă,altu,-apatrieiiubire,

Ceodată-nastelocuripestrămoşiîiinsufla.

Munţiinoştri-aufostadeseascumpazildelibertate,

Şidinvârfullorromânii,torentiute,furios,

S-aruncau;mulţimibarbarepentrupradăadunate,

Leisosind,eralafugăcauncerbrănit,fricos.

Cutrufiecraiulungurcătreţară-naintează20

Suntplinimunţiideoştire,sunăzaleledefier;

Pinteniilucesc;lalunăsăbiilescânteiază;

Basarabîncheiapaceacumvrăjmaşiiluiocer21.

Darromâniinuvorpacea,nuvortristaumilinţă

Ceasupra-leaduceunnecinstitortractat:

Uralorenempăcată;înalorcrudădorinţă

Cuprindmunţii,închiddrumulunguruluispăimântat.

Astfeleatunciomorul,câtostaşulîncetează

Obosit,şirigasingurcupuţiniscapăfugind;

Strălucitele-iveşmintelearuncăeldegroază,

Plângeşiînasaţarăseîntoarceblestemând.

Niciodatăastălunăceînoatăîntărie,

Cafanal22purtatdevaluripeamărilorcâmpie,

Maimultnumărdecadavredeatuncin-aluminat,

Niciodatămândruvulturce-nvăzduhsecumpăneşte,

Aceldomnalatmosfereiceunveacîntregtrăieşte,

Deopradă-aşabogatăîncănus-a-ndestulat.

Segăsescş-acumperâpebucăţidearmurizdrobite;

Amvăzutîntinsepintenideruginăputreziţi,

Şipe-alrăzboiuluimuntemonstruoaselemorminte

Undeşefiiungurimiizaccutoţiigrămădiţi.

Darromânii,fiiaicelorce-nvechimeseluptară,

Cusudoriadăppământul,câştighranaîndureri;

Suntplugari;şialtenume,oameninoiseînălţară,

Oameninensemnaţişimândridevechimealordeieri.

Străiniprinţicene-apăsarăaudatlordreptmângâiere

Averi,cinsti,careodatăse-mpărţeaudreptrăsplătiri,

Monopolfacazidedrepturi;înalorscurtăvedere

Propăşiriineînvinsepuneidese-mpotriviri.

Nue-aşalegeanaturii,nue-aşaaţăriilege;

Catotcenuelalocu-ivacădeatrufialor:

Alsudorilorstrăinerodeinu-lvormaiculege;

Vafimaretotromânul,ţăriiluifolositor.

Cugetăriadâncascunse,ideidrepteşiînalte,

Ceîninimile-aleseuralorleapăsa,

Vorvedealuminazilei;şiînformădemarifapte,

Subprivireaprovedinţei,lumiisevorarăta.

Mormintele.LaDragaşani23

Cândvizitamodatălocaşurilesfinte,

Măreţesuveniredinvremice-auîncetat,

Eumăopriipevaleabogatăînmorminte,

UndeatâţirăzboiniciaiGrecieislăvite

Strigarealibertăţiiîntâiauînălţat.

Ziuademulttrecuse:naturaobosită…

Seodihnea:nicizgomot,nicicelmaiuşorvânt;

Nimicviu:eramsingurînlumeaadormită,

Şisteleledeasuprapeluncapărăsită

Luceaucaniştecandeliaprinsepe-unmormânt.

Dinvreme-nvremenumai,dedincolodedealuri

Păreac-auzunsunet,unvuietdepărtat,

Caglasuluneiapece-neacă-aleeimaluri,

Saucaalemulţimiiîntărâtatevaluri,

Cânddinrobiescapăunneamîmpovărat.

Şiochii-mis-aţintirăpesemnulmântuinţei

Cesingurseînalţăînloculdesuspin,

Protectoraldurerii,nădejde-asuferinţei,

Labarum24vechialluptei,simbolalbiruinţei,

Princare-a-nvinsbarbariicreştinulConstantin.

Şimăgândeaml-aceiaceumbra-iînveleşte,

LaGreciamodernăceeiausprijinit;

Căcijertfapentrunaţiilacersepriimeşte,

Căcisângeledemartirieplantăcerodeşte

Curând,târziu,odată,darînsă25nelipsit.

Precumceidintâipreoţicecruceaopurtară.

Dinpeşteri,dinpustiuri,săraci,dispreţuiţi,

Încirc,amfiteatruri,putereaînfruntară,

Pepurpuraromânăcredinţaaşezară,

Şi-nvinserăpeidoliînCapitolslăviţi,

Aşasângele-acelorce-aiceasejertfiră

Născupe-ailibertăţiivestiţirăzbunători;

ParnasulşiOlimpulcufalăsepriviră

Cândflotelebarbare26zdrobitelezăriră,

Şiflacăradinelesuindu-selanori.

Suntvrednicidevechimeadinveacurifabuloase,

Suntmaricumfurobiasublimpedele-icer,

ŞiluptaşiizbândaaGrecieifrumoase,

IarBoţari,Miauli27,colosurifioroase,

Separcademizeii28eroiailuiOmer.

A!dac-ataviaţădelumeadmirată,

Cândnaţieigemândeveniseşiajutor,

Deaspreleursitenuarfifostcurmată,

De-aifivăzuttuziuaînceruriînsemnată,

Arold29aldeznădejdiisălbaticcălător,

Onouăepopee,poemăstrălucită,

CreştinăIliadăpământu-arfi-ncântat.

Catrâmbiţa-nvieriidesufletpresimţită,

Aveacurilorstinsecenuşă-arfimişcat.

Pământulţăriinoastreeaziadăpostire

L-agrecilorţărână;iaragonialor

Cujaleavăzut-oaOltuluioştire30,

Şisemnedefrăţie,dovadădeiubire

Le-adateaîndestulăînziuadeomor.

Căcinugândiţi,oumbredelumedepărtate,

Căloculmorţiivoastreeluptelorstrăin;

Oştirilecreştinedecruceinsuflate,

Adeseasevăzurăaiciîmpreunate

SubUniadromânul,subMateiaşCorvin.

Şicâturarobiei,apatrieiiubire

Înlimbideosebitesevornumivirtuţi,

Câtvornumăragreciiîntrevestitezile

ZiuacândLeonidacăzulaTermopile,

ŞicâtvapurtaOltuldiadema-idemunți,

Voivețitrăi;căcivouăGreciaedatoare,

Căcivoiaţidatsemnalullalibertateasa;

Şi-nvremidesuferinţă,învremideapăsare,

Nădejdeşicredinţă,virtuţimântuitoare,

Avoastrăpomenireadesvadeştepta.

OimpresieDedicatăoştiriiromâne22aprilie184631

PuţinieraulanumărostaşiiRomâniei,

Darcândalelorcetepeluciulcâmpiei

Semeţînaintarăcupasrăsunător,

Dinsuliţe,dincoifuri,dinarmelealbite,

Cândsoareleînunde,înrazeaurite,

Luminaîşirăsfrângepesteagultricolor,

Cândcaii,repezi,ageri,cucoamerăsfirate,

Cunărileaprinse,cugurilespumate,

Muşcânddeneastâmpărzăbalace-iţinea,

Izbindsubeipământulşirăsuflândomorul,

Lasunetedeluptăpecâmpîşiluauzborul,

Cavulturiceînaeropradăarvedea,

Şicândauziiglasularmateitunătoare,

Şicândvăzuisilitra32defulgerpurtătoare

Câmpia,atmosferadefumîntunecând,

Iarprintrefum,princeaţă,egretele33-albicioase

Mişcându-sedeparte,caumbrefioroase

Ceiesdinîntunericocrimă-ameninţând,

Electricăschânteiesimţii…şibucuria,

Dininimăpechipu-misuităcamânia,

Pefruntea-miseaprinse,înochi-mistrăluci;

Subpasurilemelesimţiiarzândpământul,

Şivecheastrălucire,cuzgomotul,cuvântul,

Iluziei-mibogatecufalăseivi.

A!undeeacumaputernicamărire

Dinvremeacândaţăriieroicăoştire

ÎnlupteuriaşeBuzeştiicomanda,

CândvulturulDacieicufruntea-ncoronată,

Şiduhulrăzbunăriicumanta-isângerată

Dasemnulbiruinţeişicaleane-arăta?

Călugăreniiîncăpăstreazăpomenirea

Vitejilorce-nvalea-iaflarănemurirea,

Alfaptelordecinstepreţveşnicmeritat;

Iarprafulceacolodevânturiviscoloase

Înaerseridicăepulbereşioase,

Cetabereduşmaneîntreacătaulăsat.

Spuncăînurmaluptei,înAsiabogată,

Dacămahometaniivedeaucâteodată

Unarmăsarce-npreajmă-icătaelsforăind,

Cuprinşide-adâncăspaimăziceaucu-nfiorare,

Căelavăzutumbraaceaîngrozitoare

AluiMihaiViteazulasupră-levenind.

Aşaerauodatăromânii,darunirea

Celehrăneacurajul,cele-nsuflamărirea,

Cuvecheasimplitatedininimialipsit34

Apatrieiiubire,obiectdeironie,

Înveciestepebuzaaceluicareştie

Cunumele-isătragă35norodulamăgit.

Aşaînproastecăpişti36caretreceaudesfinte,

Alidolilorpreotcumagicecuvinte

Mulţimiiadunateoracole-mpărţea:

Oracoleviclenedeinteresdictate,

Deînţeleslipsite,depatimiexplicate,

Şi-ncareneştiinţaneînceatatcredea.

Dartotseaflauîncăvirtuţi,şiviitorul

Îneleseîncrede,aşteaptăajutorul

Ceîladuclanaţiibărbaţimântuitori:

Însuşidomnulnaturiizisesealtădată

Căpentr-undrepteliartăGomoravinovată:

Dreptateaşivirtuteaîncerurisuntsurori.

Iarvoi,războinicitineri,dragebatalioane,

Fiicealeacelorvestitelegioane,

Careîntrenoroadeunnumene-aulăsat,

Voi,căroracestnumeedatelînpăstrare,

Cucinsteveţirăspundel-apatrieichemare,

Căcivechiulnostrusângenupoatefischimbat.

Anul1840

Săstăpânimdurereacarepeomsupune;

Săaşteptămînpacealsoarteiajutor;

Căcicineştieoare,şicineîmivaspune

Ce-osăaducăziuaşianulviitor?

Mâine,poimâine,poate,soarelefericirii

Sevaarătaveselpeorizontsenin;

Bineleadesvinepeurmelemâhnirii,

Şiozâmbiredulcedupă-unamarsuspin.

Aşazicetotomulce-nviitortrăieşte,

Aşaziceaodatăcopilăriamea;

Şiunanvine,trece,ş-altanîlmoşteneşte;

Şicenădejdidăunul,acelălaltleia.

Puţine-aşvrea,iubite,dinzilele-mipierdute,

Zilece-nveşnicieşi-iaurepedelezbor;

Puţinesuveniredineleamplăcute:

Afostnumai-ndurerevarietatealor!

Darpetine,antânăr,tevăzcumulţumire!

Petinetedoreştetotneamulomenesc!

Şieusuntmicăpartedintristaomenire,

Şieuatasosireculumeaoslăvesc!

Cândsenăscucopilulces-aşteptasăvie,

Casăridiceiarăşipeomulcelcăzut,

Unbătrânîlluăînbraţe,strigândcubucurie:

“Sloboade-mă,stăpâne,fiindcăl-amvăzut.”

Astfeldrepţiiarzice,dearvedea-mplinite

Câteîntr-altăunumenesuntfăgăduite.

O,anprezisatâta,măreţreformator!

Începi,prefă,răstoarnăşiîmbunătăţează,

Aratăsemnacelorcenuvoiescsăcrează;

Adufărăzăbavăoturmăş-unpăstor.

Alumiitemeliesemişcă,seclăteşte,

Vechile-iinstituţiiseşterg,s-auruginit;

Unduhfierbeînlume,şiomulcegândeşte

Aleargăcătretine,căcivremeaasosit!

Iciumbredenoroadeleveziocârmuite

Deumbraunorpravilicălcate,siluite

Dealtemaimiciumbre,neînsemnaţipitici.

Oricaresentimenteînalte,generoase,

Neparcaniştebasnedepovestit,frumoase,

Şitotentuziasmulizvordeideimici.

Politicaadâncăstăînfanfaronadă,

Şiştiinţavieţiiînegoismcumplit;

De-aomuluimărirenimicnudădovadă,

Şinumaidespotismulebineîntărit.

Annou!Aşteptminunea-ţicaocereascălege;

Dacăînsăpăstorulcetunil-aialege

Vafitotcapăstoriidecare-avemdestui,

Atunci…lasăînstarea-ibătrânatiranie,

Ladaruriletaleeunusimtbucurie,

De-mbunătăţirirelecâtvreisuntemsătui.

Cebinevaaduceoastfeldeschimbare?

Şicemairăuarfaceostea,uncometmare,

Caresăarzăglobulş-ailuilocuitori?

Cepasăbieteiturme,învecinenorocită,

Săştiedecemânăvafimăcelărită

Şidacăareunulsaumulţiapăsători?

Eunuîţicerînparte37nimicapentrumine:

Soarta-micuamulţimiiaşvreasăounesc:

Dacănumaiasupra-minupoţis-aducivreunbine,

Eurâzde-ameadurereşiodispreţuiesc.

Dupăsuferirimulteinimase-mpietreşte;

Lanţulce-nvecine-apasăuitămcâtedegreu;

Răulsefacefire,simţireaamorţeşte

Şitrăiescîndurereca-nelementulmeu.

Înparte—îninterespropriu.

Daraşvreasăvăzziuapământuluivestită,

Sărăsufluunaermaislobod,maicurat,

Săpierzideeatristă,deveacuriîntărită,

Călumeamoştenire-ntâmplărilor38s-adat!

Atuncidac-ameafruntegalbenă,obosită,

Dacăameaprivires-o-ntoarcespremormânt,

Dac-avieţii-mitristefăclieosândită

S-o-ntuneca,s-arstingede-alpatimilorvânt,

Pearipilemorţiiceleimântuitoare,

Voipărăsilocaşulunde-amnădăjduit;

Voilăsafericireaaceluiace-oare,

Şiameapomenireacelorce-amiubit.

UcigaşulfaravoieOtemniţă-adâncăîmielocuinţa:39

Prindese,prinnegrezăbreledefier

Orazăpierdutăîmispunefiinţa

Ceresculuisoare,seninuluicer.

Şifrigulmă-ngheaţă;eumedpământul;

Deziduri,delanţurieusuntocolit:

Aicisuferinţaaşteaptămormântul,

Căcilegilelumiiaşaauvoit.

Aduscaocrudă,sălbaticăfiară,

L-atemniţeipoartănădejdea-amlăsat,

Şisimtchinuireatâtmaiamară,

Cucâtameasoartăeun-ammeritat.

Onoaptefatală!onoaptecumplită!

Pepatu-midetrudădormeamobosit:

Eradespreziuă:soţia-miiubită

Şedealângămine…unvis,viscumplit!

Văzui:înbătrânepăduridepărtate

Păreacămăaflu;eramcălător;

Darcaleapierdusem;peramuriuscate

Cântacucuveauacuglascobitor.

Copaciiînpreajmă-mipăreacă-nviază:

Dintoatătulpinaungeamătieşea:

Flămândă,cumplită,vedeamcă-miurmează

Oceatăturbatădelupi,ceurla.

Şieufugeamiute,fugeamcugrăbire,

Darloculsubminedesânge-nchegat

Silinţe-mizadarnicipunea-mpotrivire;

De-orecesudoareeraminundat.

Suflaunvântiute,şiluna-ngrozită

Înspaţiuriveşnicitreceaalergând,

Custinsele-iraze,cufaţa-ipălită

Îtinsepustiuriabialuminând.

Apoideodatăînnoriseascunse,

Şilipsaeidetecumplitulsemnal:

Înspasmanespusăce-atuncimăpătrunse,

Văzuitrecândmoarteapepalidu-ical.

Scheletde-altălume,cuformecumplite,

Rânjind,cătreminepriveaneclintit:

Înmâna-iuscată,înunghiascuţite

Ţineaofemeie…dincapu-izdrobit,

Muşcacâteodată,muşcacuturbare,

Şicreieri,şioasedingura-icădea:

Uimitrămăsesem:laoricemişcare

Păreacăearupedininimamea.

Darceatadefiareovăz…măsoseşte…

Fierbintea-isuflareacumosimţii…

Măplec,cat,şimâna-migreapiatră-ntâlneşte,

Curajdesnădejdeaîmidă,şi…izbii…

Unţipăts-aude…eusarînpicioare,

Dinsomnu-midegroazăatuncideşteptat.

Soţia-milipsităde-avieţiisuflare

Zăcea…capu-itânărerasfărâmat!

De-atuncizilemulteşinopţiosândite

Pefruntea-mitrecură!euniciamsimţit

Alorosebire;vedeniicumplite

Şippătu-acelaînvecim-a-nsoțit.

Răsunăelseara,l-auzdimineața,

Precumînminutulprincrimă-nsemnat;

Şieutrăiescîncă!trăiesc,căciviața,

Amarăpedeapsă,îndarmis-adat.

Aiciaşteptvremeaşiziuadorită

Săvăzdacădreptulcerescîmpărat

Priveştelafapta-mi,ceestecumplită

Saunumailacuget,ceestecurat.

Prieteşugulşiamorul

Emiliei

Zicic-aivreaprieteneşte

Săiubeşti,săfiiiubită;

Zicic-amorulte-ngrozeşte,

Căepatimăcumplită;

Zicicăestetrecătoare

Flacăra-iceaarzătoare!

Şicenuetrecător?

Dupăvaraceabogată

Vineiarna-ntărâtată,

Batevântîngrozitor.

Trandafiruldingrădină,

Înfloritdedimineață,

Zaceveştedpetulpină,

Dupăziuadeviaţă.

Darcăciiarnaşidurerea

Suntcondiţiavieţii,

Trebuiesălasplăcerea,

Bunuriletinereţii?

Căcizâmbirea-ţigraţioasă

Vremeaosăţi-orăpească,

Trebuie,câteştifrumoasă,

Nimenisănuteiubească?

Aşacummiroşiofloare,

Caretrece,caremoare,

Caremâinen-ogăseşti?

Primăvara,-aeizâmbire,

Dece-nvie-atasimţire,

Iarnanuţi-o-nchipuieşti?

O,ascultă-mă,dorită,

Scumpă,dragăEmilie!

Ozibună,fericită,

Eopartedinvecie.

Vezi,plăcerileuşoare,

Împrejurultăuunite,

Dănţuiescfără-ncetare,

Deamorpovăţuite:

Te-mpresorcumulţumire,

Fiecareţise-nchină,

Şiamorulcumâhnire

Tepriveşteşisuspină.

Dă-le,dă-leascultare;

Pentrutineadunate,

Subcoloredemirare,

Vorştilumeasă-ţiarate.

Pânăn-ajungitimpulrece,

Bucură-tedenatură:

Apoicândvremeavatrece

Peste-ainimiicăldură,

Cânddinhoraîncântată,

Ceviaţatacuprinde,

Cuofaţăîntristată,

Graţiiles-ardesprinde

Cândodatăşi-orlua40zborul

Tinereţe,bucurie,

De-ipoftiatunciamorul,

L-omnumionebunie:

Îţivoifiprieten,frate,

Îţivoifioriceîţiplace,

Şidelumeşidetoate

Împreunăne-omdesface.

Candela

Tăcereaeadâncăşinoaptea-ntunecoasă;

Noriiascundvedereaînaltelortării,

Ş-astelelordeaurmulţimeluminoasă

Cesmălţuiauseninulcereştilorcâmpii.

Numaireligioasaacandeleilumină

Aprinsădecredinţă,şilimpedeşilină,

Luceşteînainteaicoaneiceslăvesc.

Emblemă-abunătăţii,mângâitoarerază,

Eaparcăpriimeşteşiparcă-nfăţişează,

Rugăciunilenoastrestăpânuluiobştesc!

Înminutele-aceleacândsufletulgândeşte,

Cândomulsecoboarăînconştiinţalui,

Cauneiinimicarecunoicompătimeşte

Frăţeşteieiluminedurereameasupui.

Câtechinuriascunse,câtelacrimivărsate

Auavut-odemartor,şii-amîncredinţat!

Câtedorinţismeriteşineînfiinţate

Amtăinuitdelumeşieiamarătat!

Dumnezeucedefaţăpecrucesearată,

Elcare-anedreptăţiiepildăde-ngrozit,

Imispunecă-nainte-isevavedeaodată

Celcenedreptăţeştecucelnedreptăţit.

Atuncicreştinu-acela,cufrunteaînţărână,

Darcuotrava-nbuze,şicufierulînmână,

Umilitcasă-nşaleşiblânducigător,

Tronuldumnezeiriicumvaputeasă-lvază,

Cândlaunsemnputernicsevorclăticugroază

Cerurile-aşezatepepolurilelor?

Daradâncăodihnăînlumeîncetează:

Religiosulclopotseleagănăînvânt

Chemândpecredincioşiicesomnu-mpovărează,

Dinalelorlocaşuriînlocaşulcelsfânt.

Întunecimeanopţiicareîncădomneşte,

Caunomcecuviaţasemailuptămurind,

Se-mprăştiecu-ncetul,treptatserisipeşte

Şi-numbradimineţiisepierde-ngălbenind.

Sedesfăşorînochi-miminunilezidirii;

Credinţasedeşteaptăînomulrătăcit;

Şi-nalţăaeirugăcuimnulmulţumirii,

Lacelcedupănoapteşizine-adăruit.

Iartu,candelăsfântă,acăreiavedere

Îmiaduceaminteatâteanăluciri,

Îmiveifitotdeaunarazădemângâiere,

Veiştideopotrivăşifapteşigândiri.

Voialergalatineîndurerişinecazuri,

Deoamenişidesoartăcândvoifiapăsat:

Astfelcorăbierul,cândmareae-ntalazuri,

Aleargălalimanulce-adeseal-ascăpat.

FrumuseţeaD-ei**

Adeseapecâmpie

Auzoarmonie,

Uncemelodios:

Unglascaresepare

Ascunsîndepărtare,

Unimnmisterios.

Deundeoarevine?

Dinsferelesenine?

Dinzefiriicezbor?

Diniarbaceşopteşte?

Dinplantacetrăieşte?

Dinfloare?dinizvor?

Dinniciunaînparte,

Dinmulte-mpreunate,

Dintoatee-ntocmit;

Eglasalsuferinţei,

Allumiiş-alfiinţei

Suspinnemărginit.

Aşaefrumuseţea:

Dulceaţa,tinereţea,

Blândeţea,eleganţa,o-ncing,oîncunun:

Chipu-iecrin,profiră,

Inimaeioliră,

Cuvinteleeişoapte,ce-ninimărăsun.

Şiflacăraprivirii

Şigraţiazâmbirii

Înochiieisejoacă,pebuze-ilocuiesc.

Dinpreajmă-ieagoneşte

Durereacemunceşte,

Icoană-afericirii,iluziio-nsoţesc.

Undar,cenumen-areÎnlimbămuritoare,

Mişcările-iinsuflă,înumbletu-iîlvezi;

Şitoate,înunire,

Câştigaceanumire,

Ceraremeritată,cetuomeritezi.

Suferinţa

Imiplaceanaturiisălbaticămânie,

Şinegură,şiviscol,şicerîntărâtat,

Şitotceedegroază,ceeînarmonie

Cufoculcareardeînpieptu-misfâşiat.

Laumbră,-nîntuneric,gândirea-misearată,

Catigrulînpustiuri,ojertfăaşteptând,

Şipradaîiegata…Defulgerluminată,

Cavaleachinuiriisevedesângerând.

Încerceacumsoartasă-micreascăsuferirea;

Adaogechiariadulşerpi,furiicemuncesc;

Durereameaemutăcadeznădăjduirea,

Eneagrăcaşiziuacândnuteîntâlnesc.

Căciastfeleacumaviaţa-miosândită,

Olungăagonieîncaretudomneşti;

Laglasu-ţi,laprivirea-ţisimtinima-miizbită,

Luptându-se-nconvulsiicumnu-ţiînchipuieşti.

Şiochiimeiînlacrimiînoatăîntăcere,

Şiprizmuiescadeseapeceicenumaisânt;

Zadarnicădorinţăcândsufletulnupiere!

Nuosă-mitulburioareşipaceadinmormânt?

N-osăse-ntoarcăumbra-mi,cumplită,fioroasă,

Pepasuriletaleoriundelocuieşti?

Elume,evecieatâtadefrumoasă,

Încâtsăuitpământulcetuîmpodobeşti?

Sămordarlapicioare-ţi;sămordardeplăcere

Înceasulceldinurmăs-auzcăm-aiiubit,

Săstrângdragatamână,săsimtatadurere

Vărsându-seasupra-micabalsamfericit.

Şisufletu-miatunceapebuzele-ţisăzboare,

Săiaunlung,undulce,unveşnicsărutat;

Dinbraţele-ţi,dinsânu-ţisătreacăelînsoare

Săducălavecieplăcereace-agustat.

Nu,atamoarte…

Nu,atamoartenu-mifoloseşte;

Nuastăjertfăeun-amdorit;

Dă-minumaipaceacare-milipseşte,

Paceaadâncăcemi-airăpit.

Ia-misuferinţeaspre,turbate,

Deadâncichinuriveşnicizvor,

Zileamare,nopţitulburate,

Plinedetine,de-almeuamor.

Înzadarochii-ţiarătiubirea

Ceeştidepartede-aosimţi;

Înzadarchipu-ţipoartămâhnirea,

Umbradurerii,cem-amăgi.

Subastămascăvăzbucurie,

Văzmulţumirea-ţisăpătimesc,

Şiorice-aizice,veica-nvecie

Ceasdeodihnăsănugăsesc.

Cunoscpreabineameagreşeală,

Darcunoştinţanum-a-ndreptat,

Căciameasoartă,tristă,fatală,

Zâmbiriitalepradăm-adat.

Astfelîncrânguriopăsărică

Aude-aproapeunciripit,

Zboarăîndată,şifărăfrică

Lângăcolibăeas-aoprit.

Priveşte,-ascultă,darfărăveste

Tainicacursăceis-a-ntins

Se-nchide…roabăeasegăseşte;

Unglass-audezicând“teamprins”.

Şivânătorulceimitează

Pefrunzuliţăunglasstrăin,

Devicleşugu-iseîngâmfează,

Debucurieelesteplin.

O!câtelupte,câtesuspine,

Tăcutanoapten-aascultat;

Câtepustiuridegroazăpline

Ameadureren-avizitat!

M-avăzutşoimulpe-naltastâncă,

Acăreivârfuris-ascundînnori,

Şialluiţipătînvalea-adâncă

S-a-ntinsdeparteplindefiori.

Darnicipustiul,nicidepărtarea,

Gândiricumpliten-aubiruit:

Molizii,brazii,ceportrăcoarea,

Eisuferinţa-min-aurăcorit.

Teiubescastăzicamai-nainte,

Caînminutulcelîncântat,

Cândeudepieptu-ţitânăr,fierbinte,

Tremurând,fruntea-miamrezemat.

Minutu-acela-nvecimămunceşte,

Caosentinţăe-nminteamea;

Deatingfruntea-mi,simtcăzvâcneşte,

Foculdinsânu-ţiardeînea.

Fierulcelroşu,care-l41apasă

Mânacruzimiipe-unosândit,

Maiadânciurmenicielnulasă,

Decâtminutulaceldorit.

Ameadureretrecutnuare;

Eanicivacrește,nicivascădea;

Șifericita,dulceuitare

Cecrezicăcearcăinimamea

Ec-aceatristă,vietăcere,

Caredomneștedupărăzboi

Pe-uncâmpdegroazășidedurere,

Demorţi,dechinurișidenevoi:

Undeuntatăpeunfiuplânge,

Undenădejdeatoată-a-ncetat,

Undese-nalţăunfumdesânge,

Cablestemjalnicșinecurmat.

Maimultd-atâtanupoţiaface:

Astaesoartacemi-aigătit,

Singurulbine,singura-mipace,

Dupăamorulce-amsuferit.

Unceasedecîndanultrecu

Unceasedecândanultrecu…Mi-aducaminte

Cucenădejdizâmbinde,cedulcea-nceput:

Ceviesalutaredininimăfierbinte

L-apriimit!ceseară!Deanu-atuncitrecut

Ziceam:“S-adusș-acestac-opartedinviaţă,

Darziualuidinurmăcudragopomenesc;

Frumosapusvesteştefrumoasădimineaţă,

Şianulceîncepetotastfelîldoresc.”

Aşa-ldoream!înlungă,înoarbă-ncredinţare

Eunuvedeamcăsoartazâmbeştecuamar,

Căvremiişidureriigăteşterăzbunare,

L-avechilelordrepturiuitateînzadar.

Schimbatnimicnupare:aleselefiinţe,

Prietenide-altădată,strângastăzimânamea:

Devoiaîntâmplăriimaimultedindorinţe

Cugrabăîmpliniteputuialevedea.

Apoi,undeerăul?deceşicum…cuvântul42

Omnupoatesă-lştieafarădecâteu;

Ascunseînadâncuri,tăcutecamormântul,

Iarmartorsuferinţii-mienumaiDumnezeu.

A!dacă-nastălumecevaputeafi-nstare

S-aline,săadoarmăunchinsfâşiitor,

ştiu,arfifrăţia-ţiaceamângâeitoare

Acelsentimenttânărceeuîţisuntdator.

Escumpprieteşugulce-nsuflăofemeie

Deprinsăa-lcunoaşte,născutăa-lsimţi;

Şidulceleeisuflet,electricăscânteie,

Mângâieoricesufletlacares-oivi.

Ades,cândsuntînluptăcugândurilemele,

Muncitde-alsuferinţeidemonneîmblânzit,

îmipariunsilf43cevineperazauneistele,

Dinsfereluminoase,dinaerbălsămit.44

Apoi,negurădeasălumina-ntunecează;

Fantomede-altălumeşoptesc,măînconjor;

Înfiecareşoaptăomuncă45înviază,

Înochii-miseconfundătrecutşiviitor.

Căciştiueuviitorul…elnupoatesăfie

Decâtcaanu-acesta,caanulceltrecut;

Bogatdechinuire,deşertdebucurie,

Pustiu,fărănădejde,sălbaticşităcut.

Stejaruldepemuntecetrăsnetu-lizbeşte,

Stăîncăînpicioare,semeţşineclintit;

Darinima-iearsă,şioricâtmaitrăieşte

Denicioprimăvarănupoatefi-nverzit.

Cânddarosaguştipacea

Cânddarosăguştipacea,oinimămâhnită?

Cânddarosă-ncetezeamarultăususpin?

Viaţataeluptă,grozavă,nemblânzită,

Iubireaveşnicchin.

Dincupadesfătăriiamărăciuneanaşte;

Dinochifrumoşidurereaîşiiaaleiizvor;

Osingurăprivireviaţaveştejaşte

Culanţurideamor!

Amorcareadoarmeşilegişidatorie,

Ceslavaumileşte,cen-arenimicsfânt:

Antonie-ijertfeştealumii-mpărăţie,

Şiaflăunmormânt.46

Nusuntpatimimainobili,maimari,mailăudate,

Maivrednicisăs-aprinzăîninimibărbăteşti?

Nădejdi,viaţă,cinste,simţirile-nfocate,

Femeiilejertfeşti!

Crezitucăpentrutinerăsaresausfinţeşte

Aceluriaşfalnic,alzileidomnitor?

Lapatrie,lalume,latotcepătimeşte

Nimicnueştidator?

Eulanţurilemelelezguduicumânie,

Carobulceseluptăc-unjugneomenos,

Caleulceizbeşteatemniţeitărie,

Şigemefurios.

Darranaeadâncăşipatimacumplită,

Şilacrimadesânge,obrajiimeiarzând,

Răsfrângefrumuseţea,icoanaosândită,

Ceoblestemplângând!

Ovăzziuaşinoaptea,searaşidimineaţa;

Caunrănitdemoartesimtînpieptunfiergreu;

Voisă-ltrag;fieruliese,darînsăcuviaţa,

Şicusufletulmeu!

ÎncăoziÎncăozicutine,ozidefericire,

Îndulcileextazuricesimt,cândteprivesc:

Încăunceas…unzâmbet…Adâncameaiubire

Izvoarelenădejdiimaimultnuohrănesc.

Şisoarelemaipaliddinziînziîmipare,

Şicoardelevieţiiînpieptu-miobosit

Serup!nicitinereţea,niciscumpa-ţisărutare

Nupotelesăschimbecesoartaavoit.

Întorcacumasupră-ţiprivirea-midureroasă,

Caceldinurmă-adiolatotceampierdut:

Dinceaţaveşniciei,steablândă,luminoasă,

Tevăzlucinddeparte,departeîntrecut:

Şitotcee-nnatrură,obiecteşifiinţe,

Panorama47deumbre,se-ntunec,sestrecor;

Iluziamălasă:…şiartăşisilinţe

Suntstăvilezadarnicil-alsufletuluizbor?

Aşvreanumai,blândînger,canumele-misăfie

Scump,draginimiitale,adessă-lrepetezi,

Precumundulcesunet,precumomelodie

Îninimă-ţirămasădinaniceregretezi.

Căcitoată-ameaviaţăîţifueaînchinată,

Căcialtdecâtiubirea-ţieanuavumaisfânt,

Căcitueştiîncăastăzidorinţa-mineschimbată,

Şivisu-miceldinurmăaiceapepământ.

Euştiucălapovara-mişituailuatparte,

Euştiucă-nsuferinţa-mişituaisuferit,

C-aceeaşine-afostcalea:aunuiaînmoarte

S-asăvârşit;cestrică?n-amvrutafiiubit?

N-afostaceastăţinta,sfârşitulpentrucare

Gândirea-mifărăpregetînmunciamfrământat?

Nudobândescrăsplatadorităcu-nfocare?

Nueacestarodulceeuamsemănat?

Apoidac-altăusufletl-ambănuitvreodată,

Dacănemulţumirea-miadeseate-amâhnit,

Evremeadeiertare:…vecianempăcată

Măcheamă…ceruliartăacelorce-auiubit.

Decesăplângviaţa?întrista-iprelungire

Arfivăzuteapoateamoru-ţiapuind:

Minciuna,calomniadautainicăizbire,

Lumina,adevărulîninimiînnegrind.

Darcândiaînsăşimoarteaanoastrăapărare,

Cândneagraeipecetepegroapăs-a-nsemnat,

Camartordecredinţă,chezaşdeneuitare,

Păstreazăsuvenirulaceluidepărtat.

Valearăsunătoare,arâuluimurmură,

Veştedatoamneifrunzăcefluturăînvânt,

Palidaluniirază,puternicanatură

Îţivorşoptiadeseacuvintedinmormânt.

Meditaţie

Varaşi-apucăzborulspreţărmuridepărtate,

Altoamneidulcesoaresepleacălaapus,

Şigalbenelefrunze,pedealurisemănate,

Simţirideosebiteînsufletmi-auadus.

O!cumvremeacumoarteacosescfără-ncetare!

Cumschimbătoarealumefugindorennoiesc!

Câtănemărginităpuneledepărtare

Intreceidinmorminteşiaceicedoresc.

Undeatâţiprieteniplăcuţidetinereţe?

Unde-acelefiinţecucareamcrescut?

Abiaajunşiînvârstafrumoaseidimineţe,

Caeafar-ase-ntoarce,cadânsaautrecut!

Cenetedăcâmpie!48Cumochiulseuimeşte!

Cedeşărtsearată,oriîncotropriveşti!

întinsadepărtareseparecăuneşte,

Cualelumiimărgini,hotarelecereşti.

Câtsângeastelocurisetoaseînghiţiră!

Câteoaserăzboiulaiciasemănat!

Câţiveteranirăzboinici,moarteapurtând,muriră

Pentruizbânzidecareeinus-aubucurat!

Îmiparecă-ivăzîncă,răsturnaţiînţărână,

Pe-ncreţitalorfruntesfârşitularătând,

Darmaiclătindu-şicapul,şic-omurindămână

Fierulcarelescapăcufuriestrângând.

Einugândesclamoarte,nugândesclaviaţă,

Einugândesclafaptece-nviaţăauurmat,

Cicândsufletulzboară,cândsângeleîngheaţă,

Toatădurereale-estecănuşi-aurăzbunat!

Puţinmaiînainteunmonuments-arată;

Să-lprivim…Darcesemnedecinstepeelsânt?

Negreşitceidintr-însulslăviţiaufostodată:

Azislavastădeasupra,şiomulînpământ!

Iată,fără-ndoială,omaremângâiere,

O,voi,careuntitluş-unnumepizmuiţi!

Cândtotcee-naltşicândmărireapiere,

Mărirea,înălţarea,lacelemaidoriţi?

Dinvremiletrcute,înveacuriviitoare,

Unnumesărăsune,înslavă-mpodobit.

Sătreacăpestevârsteşipesteanisăzboare,

Acelaceîlpoartăcuces-afolosit?

Cândmarea-ntărâtatăcorabia-ţizdrobeşte,

Cândlocdemântuirenueste,niciliman,

Cândcugrozavefuriiasuprataporneşte

SpumoaseleluivaluribătrânulOcean,

Spune-mi,îţipasă-atunceasăştiidemaipluteşte

Catargulfărăpânzecenu-ţiede-ajutor,

Săvezidacăpeundeseţine,seclăteşte,

Şidac-aifostodatăînbarcăsauvapor?

Viaţaeoluptă,odramăvariată

Şiactu-iceldinurmăînveciesângerat:

Moarte-lîncoronează,moarteaneîmpăcată,

Careînasacalepenimenin-auitat.

A,întorcândprivireaspreveacuriletrecute,

Şinencetatpământulvăzându-lpustiit,

Văzândtotasterele,totzileneplăcute,

Desoartaomeniriidinsufletm-ammâhnit!

Câtefeluridechinuriasupra-iseadună!

Insăvezicumnădejdeao-nşealănencetat?

Cuodulcezâmbirevine,ţinânddemânăIcoanafericirii.

Dais-oprinzi…Ascăpat.

Astfelunvisţi-aratăoiubităfiinţă;

Astfelcubucurievoieştis-o-mbrăţişezi,

Darastfelumbra-nşealăzadarnica-ţisilinţă;

Acumdinmâiniîţiscapă,acumiarăşiovezi.

Dacăîncarteasoarteiomu-arştisăcitească,

Să-şiaflefiecaregrozavulviitor,

Cine-armaivrea,Stăpâne,aiceasătrăiască,

Cândlumeaedechinurinedeşertatizvor?

Vremeade-acum,trecutul,a-lştiavemputere,

Numaice-osăse-ntâmplenoinuputemvedea;

Darcândceasulsoseşte,cândnălucireapiere,

Setragedeodatăşiveşnicaperdea.

BuchetulDorităodatăeraaluisoartă,

Pecândaltămânădeelîngrijea;

Darastăzisestinge,zâmbirea-iemoartă

Şipiedecoloraceochii-ncânta.

Sfârşitu-iceljalnicîlvăzcu-ntristare,

Căcieupeviaţa-ipuneamunpreţmare.

Osingurăfrunzăacummaipluteşte;

Eaplângeatâţiatovarăşideflori:

Srăină,uitată,decemaitrăieşte,

Dece,dragăfrunză,tunupoţisămori?

Cândpierziofiinţă,obiectdeiubire,

Olungăviaţăenenorocire.

Cândflorile-aceleaînmână-micăzură,

Favorce-ncredinţăeun-ammeritat,

Treitinerenimfe49perândmi-lcerură,

Şimultserugară…iareu…nul-amdat.

Îmiparecăîncălevăz,câtetrele,

Jaluze,privindu-lînmâinilemele.

Săvedeţiacumade-afostcuputinţă

Aceapreţioasădorinţăs-ascult:

Călorlisecade,ameaconştiinţă

Îndatămi-ospuse,eunugândiimult.

CaPariscupoamaceafabuloasă,

Hotărâibuchetullaceamaifrumoasă.

Daratuncinevoie,atuncigreutate.

Săfacosebireînzadaramvrut:

Aşadintreifluturicugreuochiulpoate

S-aleagăp-acelaceemaiplăcut;

Aşatreigaroafep-aceeaşitulpină,

Rumeneşi-naltedomnescîngrădină.

Văzândeuaceasta,îlluaicumine;

Cumultă-ngrijireacasăl-amdus,

Şilimpedeapaşitotceebine

I-amdat,şisilinţacudânsulmi-ampus,

Făcândoricepoateunomsăgândească,

Orcâteomumăarştisăgăsească.

Zadarnicidorinţe,nimicn-ajutară!

Dinceasulacelanădejdea-ampierdut:

Viaţalamineîipăreaamară,

Ştiindcine-ldete,cinel-acerut.

Şigalbenșiveștedtrecufărăveste,

Şiastăzicenușăînmânameaeste.

Așadarsfârșitu-ivenidindorinţă;

Buchetcaacelaeunumaigăsesc!

Cenușaluiscumpăoţiucucredinţă,

Ce-afostșiceesteadeseagândesc.

Eusufărdemoartea-i,de-aluipătimire,

Şi-afloriitrecutepăstrezpomenire.

Reveria

Dezgomotdeparte,înveselavale,

Acăreiverdeaţăadesamcălcat,

Înlinișteanopţii,priviriletale

Se-nalţ,seaţintăpecerluminat.

Deundeoar’vineatareverie?

Cevisuriplăcuteînpreajmă-ţisejoc?

Admiritunatura,aeiarmonie?

Citeștiviitorulînliteridefoc?

Saucauţideparteosteafavorită,

Cecrezicăasupră-ţipriveștezâmbind?

Darnu,einstinctulde-oviaţădorită,

Cen-oaflăomulaiceatrăind.

Căcisufletulnostru,carazadesoare,

Ce-şiare-nceputulmaisusdepământ,

Deşilumineazăasaînchisoare,îşiaflăînceruriizvorulcelsfânt.

De-acoloadâncaaceaaspirare

Sprebunuriascunsecenoidevinăm,

De-acolodeşertul,dorinţi,întristare

Cechiarînplăcereadesleaflăm.

Unclopotcesearase-audelaturme,

Cestă,reîncepe,abiarăsunând,

Caglascaremoarteae-aproapesă-lcurme,

Cândviaţa-nceteazătreptatîngheţând;

Ungreiercecântă,oiarbă,răsură,

Stufoasapădure,pierdutecărări,

Adâncamurmurăce-nvienatura,

Cageniuritainiciascunseprinflori;

Totmişcă,încântăanoastrăgândire;

Totareunfarmec,totestemister;

Nădejdilenoastre,suspin,suferire,

Dorinţifărănume,se-ndreptcătrecer.

Acoloînsteleca-nlumidelumină,

Suntsuflete,îngeri,cecântşiador;

Fiinţigraţioaseceblândseînclină,

Cătându-şiînlumetovarăşiilor.

Şicând,stăpânităde-avieţiimâhnire,

Teplimbitupecâmpultăcerii-nchinat,

Desimţiosuflare,de-auzioşoptire,

Eglasu-unuiîngerdetine-ncântat.

Deceînsăgândirea-mise-ntoarcecudurere

Sprezileleacelea?timpicev-aţidepărtat,

Cândpeurmelevoastretotintrăîntăcere,

Cândştergeţiplăceri,chinuri,ceomulacercat,

Cândinimasătulădeură,deiubire,

N-omişcăniciunbine,n-otrageniciundor,

Decesingurenumaiavoastresuvenire

Trăiesceleînsânu-micaunnestinsamor?

Sunteţivoiacelsunet,astâncilorviaţă,

Eco,caretrăieşteînlocnelocuit?

S-ausunteţiauroracareştiasăscoaţă

DinstatuialuiMemnon50suspinnemărginit?

CimitirulPeşteră-ntunecată,azilalpocăinţei,

Undeomeneştifumuricafumurilepier,

Undeeroiicredinţei

Aumuritpentrulumecasătrăiască-ncer!

Tucareaifostmartorl-atâtearugăminte

Ceseşopteauînumbraşiînrăcoareata,

Cândinimafierbinte

Viaţadevecieînlacrimiocăta,

Dacăbolţiletale,cenupotfipătrunse

Deomeneştisuspinuri,de-alpatimilorvânt51

Ducsufletulprinlocurişiprincărăriascunse,

Departedepământ,

Iatăcumplitaspaimă,ceînsânu-miaprinse

Urâcioasaprivireafoştilorpărinţi,52

Şialtaruldepiatră,pecarestauîntinse

Mădularedesfinţi.

Fioroasarăcealăce-nsuflă-atavedere,

Veşniculuiîntunericaiceadomnitor,

Şigrozavatăcere

Arătumbrelemorţiiceprintreoasezbor!

Îmiparecămăafluînlocuinţ-adâncă

Auneigroazniciiesme,cesângiuri53ohrănesc;

Şicaredeostâncă,

Pecălătorsfărâmăc-unzâmbetsătănesc,

Sauînpădurea-aceea,încaremai-nainte,

Druizii54ceisălbaticijertfeaupeosândiţi,

Când,setoşideomoruri,treceaudeputerisfinte

Stejarii-mbătrâniţi!

Aicicutoate-acesteareligiavorbeşte

Celorcevors-ascultecuvântulluiHristos:

Groazacu-ncetulpiere,şiomulîntâlneşte

Poveţedefolos.

Vicleanulîşidezbracăaiciipocrisia;

Acelcăitse-mpacăcuceru-ntărâtat;

Aicifaptaceabunăviseazăveşnicia

Ş-aşteaptănencetat.

Şiomulcarecrede,şiomulceaşteaptă

De-osfântămângâiereînvecieînsoţit;

Paceavaficudânsul;elvaluarăsplată,

Căcianădăjduit.

BarcaPăşeştelin,obarcă,peundaadormită!

Respectăalnaturiirepaostrecător;

Inimameadezgomotcutotulobosită

Calaunscumptovarăşse-ncredel-altăuzbor.

Poartă-mă-nsus,înlături,oriundevreişi-ţiplace,

Undete-mpingevântul,sauundetudoreşti;

Toate-misuntdeopotrivă,dacămăduciînpace,

Dacăcumulţumirevederea-mirătăceşti.

Voicunoaşteţi,ounde,cucâtăbucurie,

Decesfârşit55pornită,cucecugetcurat,

Barcameatotdeaunape-avoastră-mpărăţie

Ca-ntre-aleeicuprinsurijucânds-apreumblat.

Înghiţiţipetâlhariiacărorîndrăzneală,

Cutrupurisângerate,cumorţivăotrăvesc,

Ceîntocmesccomploturi,şifărădesfială,

Aproapedepierzare,uciderichibzuiesc.

Insămelancolia,amorulşiplăcerea,

Priimiţi-leveselcapeaivoştrifii;

Euvăcunoscmărirea,euvăslăvescputerea,

Cândalergpe-alevoastremultumedecâmpii.

Dinrătăcita-mibarcă,ce-olaslaîntâmplare,

Ochiimeicătreceruriuimitîiaţintez;

Seninullorinsuflăsfialăşimirare;

Eumărogîntăcere,vărslacrimişimă-ncrez.

“Cerulosăne-ajute”,ziceaameaiubită.

Elpânăacumtace!San-ofiascultat?

Şipoatefrumuseţeaaovedeamâhnită,

Aducându-idreptjertfăsuspinneîncetat?

Dacăîntr-asteceasurideviedesfătare

S-araflalângămine…minutdumnezeit!

Viaţanustă-nzile,şieucu-ncredinţare

Câtă-mirămâne-aşda-oş-aşzice:amtrăit.

Mergi,mergi,uşoarăbarcă,îndreptu-aceleistele,

Căreiai-amdatnume…unnumeceslăvesc,

Numece-nînfocareaînchipuiriimele

Pestrălucita-ifrunteîlvăzşiîlcitesc.

Acoloteopreşte,acolopriveghează,

Câtrazaeiasupră-ţiş-asupră-mivazâmbi;

Cândvapiericunoaptea,atuncitedepărtează,

Şiiarcunoapteavinoladânsaaprivi.

Pânăcândfericirea,atâtaaşteptată,

Îmivarăsplătiveacuritrecutecuamar;

Dacăş-astănădejde,caaltele-nşelată,

N-otrececanădejdeaşin-ofiînzadar!

RugăciuneaAltotuluipărinte,tu,acăruivoinţă

Laluminenfiinţateaidăruitfiinţă,

Stăpânecreator!

Puterefărămargini,izvordeveşnicie,

Alcăruiasfântnumepământulnuîlştie,

Niciomulmuritor!

Dacălacers-audeglasulfăpturiitale,

Făcaîntotdeaunapeavirtuţiicale

Sămergnestrămutat.

Cândsoartamăapasă,cumşicândîmizâmbeşte,

Cândveselăm-ajută,cândasprămăgoneşte,

Sapotfineschimbat.

Mândria-nfericiresănumăstăpânească,

Mâhnireaînrestriştesănumăumilească,

Dreptateasăoştiu.

Conştiinţasă-mifiecereascatapovaţă,

Prineatumă-ndreptează,şicândgreşescmă-nvaţă

Cumtrebuiesăfiu.

Făsădorescdeobştealomeniriibine,

Sămăcunoscpeînsumi,şialtuldecâttine

SanuamDumnezeu.

Laoameniadevărulsă-lspuifărăsfială,

Decelcerăuîmiface,decelacemă-nşeală

Sănuîmirăzbuneu.

Şifăcatotdeaunaalmeusufletsăvază

Luminaaşteptată,anemuririirază,

Dincolodemormânt,

Acoloundeviaţaceaveşnicăzâmbeşte

Sărmanuluiacelace-nviaţăpătimeşte,

Gonitpe-acestpământ.

Ştiucumcălumeanoastrăîntregloburilemulte,

Cesuntpentrumărirea-ţicuuncuvântfăcute

Dupăunveşnicplan,

Nimicaînainte-ţinupoatesăsecrează,

C-aşadepuţinesteş-atâtaînsemnează

Unvalînocean.

Cunosccutoate-acesteaşivăzcu-ncredinţare

Că-nfaptaceamaimicăşi-nlucrulcelmaimare

Deopotrivăeşti,

Călaatadreptatenuestepărtinire,

Căîngrijeştidetoate,căfărăosebire

Şi-asuprameapriveşti.

Cutunetuldincerurituocoleştipământul,

Înfloreşticunaturaşirăcoreşticuvântul,

Eştiviaţacene-aidat.

Ascultădar,Stăpâne,supusarugăciune

Cesufletulo-nalţă,ceinimadepune

Latronu-ţine-ncetat.

Până-nceasuldinurmăamorultăusă-mifie

Comoarădenădejde,dedulcebucurie,

Izvordefericiri;

Elsingursă-misteafaţăînaceleminute,

Cândplanuriviitoareşiamăgiritrecute

Seştergcanăluciri.

ViaţacâmpeneascăDluiV.G.C.56

Aşa,simplavieţuire

Euştiusăopreţuiesc

Şideaceafericire

Voibucurossă-ţivorbesc.

Darflorileşiverdeaţa,

Apusulşidimineaţa,

Şifluierulcâmpenesc,

Cupatimi,cuchinurigrele,

Custareainimiimele,

Nicicumnusepotrivesc.

Departede-acelelocuri,

Cepoatem-arfi-nsuflat,

Deţărăneştilejocuri

Ce-adeseam-auîncântat,

Cuprinsdenemulţumire,

Degrijăşidemâhnire,

Desoartameaocolit,

Înrelecemă-mpresoară,

Cegânduri,ideiomoară,

Duhulîşipierdeputerea:

Egreusădescriiplăcerea,

Cândsufletulemâhnit.

Însăameamulţumire

Pentruatagăzduire

Eutotnuopotuita,

Şicâtvastaprinputinţă

Voipuneameasilinţă

Adevăru-aimita;

Măcarînvorbelemele

Săpotsăgăsescvopsele,

Săştiusă-ntrebuinţez

Culorileosebite,

Tonurilefelurite,

Carestilu-nsufleţez;

S-arătatâtasimţire,

Câtăsimţeammulţumire,

Cânddulceaseriirăcoare

Înpreajmă-miseîntindea,

Şipatimisfâşietoare,

Caaburidinlac,dinmare

Deşertulmile-absorbea.

Cuprinsul,undeodată

Împreună-amvieţuit,

Şiplăcerea-adevărată

Zilelemi-aîndulcit,

Esteuncâmplat,ceare

Devechişifireştihotare

Unmalcătrerăsărit,

Iarcătreapusoapă,

Cesaduri,grădiniadapă,

Ceudăţărmulsetos,

Şi-nramurimulte-mpărţită

Curgemândră,liniştită,

Pepatu-icelnisipos.

Casape-omucheclădită

Singurăcâmpuldomnind,

Deumbrăneocolită,

Oveziînaeralbind.

Săziccăaeizidire

Elucrucuosebire,

Căede-oarhitectură

Capd-operăînnatură,

Delocnumi-arpăreagreu:

Însăaceastăminciună,

Deşiîndestuldebună,

Apasăcugetulmeu.

Aşadar,iauîndrăzneală

Şispuicăadevărat

N-arenimicdemirat.

Darare,fără-ndoială,

Totceeneapărat.

Sprepatrupărţialelumii

Patruferestreprivesc,

Şidacăpetonulglumei

Slobodîmiesăvorbesc,

Allornumăr,micşorime,

Cuacaseiînălţime

Atâtnuseînvoiesc,

Încâtochiulcelevede

Culesnirepoatecrede

Căseplăteaaltădată

Vreodajdieînsemnată

Subnumedeferestrit;

Măcarcănumisepare

Niciundevaamcitit,

Călavreoîntâmplare

Nobiliisăfiplătit.

Astfeldenăravuriproaste,

Dacăvreodată-aufost,

N-aupututfialenoastre,

Ci-alenoroduluiprost.

Numaielsingurplăteşte,

Fiindmaiobişnuit;

Iardece,nicisevorbeşte:

Păcatularficumplit.

Pricinaedelicată,

Şipreapuţincâştigăm,

Lamulţimeanensemnată,

Adevăruls-aruncăm.

Darînvorbăneplăcută

Casănuneîncurcăm,

Şicanu,dinîntâmplare,

S-aduclamulţisupărare,

Descriereaîncepută,

Maibinesăourmăm.

Aproapedecasă-ndată,

Spremiazănoaptes-arată

Obisericăsmerită,

Untempludumnezeiesc,

Undemuncitorulvine

Prinoaselesă-şiînchine;

Underugaumilită,

Catămâiaceasfinţită

Estelacerpriimită

Depărinteleobştesc.

Totcătreaceastăparte,

Unsatpuţinînsemnat

Îndouărândurise-mparte,

Pelinieaşezat.

Învalesevăddesişuri,

Saduri,livezi,alunişuri,

Peurmăochiulzăreşte

Undealceseprelungeşte

Verdeşiîmpestriţat.

Coastele-isuntînvelite

Devii,desemănături,

Deţarinefelurite,

Decrângurişidepăduri.

Munţiimaiîndepărtare

Sevădcatulburenor;

Varaleelapicioare

Şiiarnapefruntealor.

Iată,după-ameapărere,

Loculatâtadorit,

Undeziledeplăcere,

Zilescumpeamtrăit.

Frumoasăsingurătate,

Bunurile-adevărate

Însânultăule-amsimţit,

Pace,linişte,viaţă,

Toate-acolomă-nsoţea,

Şidinoricedimineaţă

Mulţumireasenăştea.

Dacăvreocugetare

C-oumbrădeîntristare

Frunteameaacoperea,

Uşoara-iîntipărire,

Cacerculacelsubţire,

Ce-aţâţădinîntâmplare

Pe-oundănemişcătoare

Unvântculinăsuflare,

Trecea,sepierdeadesine,

Ş-alfiriiglassimţitor,

Şiideilesenine

Luauiarăşicursullor.

Adeseoripecâmpie

Departemărătăceam,

Adeseacubucurie

Îndulcigândurimăpierdeam.

Simboluridetinereţe,

Fluturicuveselefeţe

Privireameaotrăgea:

Peiarbăîndepărtare

Fluturelepăreafloare;

Darcândumbletu-misimţea,

Insectele-amăgitoare

Se-nălţau,găseauscăpare

Aripile-şiscuturând;

Şieuc-odulcemirare

Vedeamflorilezburând.

Norideşi,negri,câteodată

Cerulîlîntuneca,

Şiploaia-neiadunată

Pecâmpia-nsetoşată

Întorentesevărsa;

Apoirazele-irobite

Soarele-ncetdesfăcând,

Şi-nmunţi,valuriaurite

Noriiumeziprefăcând,

C-oprivire-nflăcărată

Lumeaelocuprindea,

Şiomreajăpurpurată

Pestedealuriîntindea.

Cândaceasteaarzătoare,

Aproapede-aleisfinţit,

Păreaadasărutare

Pământuluice-a-ncălzit,

Şi,maiîntorcândorază

Cazâmbetprietenesc,

Staunminutsăovază

Ochiicareodoresc;

Ochiiaceipentrucare

Esteceldinurmăsoare

Ceeipoatemaiprivesc;

Supuslaaceauimire,

L-aceaadâncăsimţire,

Caresubcerurisenine

Searaaducecusine,

Sloboddegriji,dedorinţe,

Încugetu-mimulţumit,

Slăvindo-naltăputere,

Euascultamîntăcere

Almultormiidefiinţe

Concertulnemărginit.

Şicândluna-argintuită,

Albindiarbadepevale,

Ieşeaplină,ocolită

Destelelecurţiisale,

Pedealurilerâpoase,

Stam,măopreamsăprivesc

Cerurilesemănate

Degloburinenumărate,

Care,făcliiluminoase,

Înumbranopţiilucesc.

Prinalunişsuflavântul,

Frunzauşorclătina,

Nuciibătrânicapământul

De-alungulsedesina;

Undaceaarmonioasă

Aunuiascunsizvor,

Caoşoaptăamoroasă

S-auzeaînpreajmalor.

Curmândadâncatăcere

Acâmpuluiliniştit,

Unglascântacuplăcere

Uncântecobişnuit.

Ăstglas,aceastăcâmpie,

Noapteacaremă-nvelea

GândiridemelancolieÎninimă-miînvia,

Şifloriletinereţii,

Visuri,nădejdi,amăgiri,

Aceaghirlandă-avieţii

Ţesutădenăluciri,

Care,câteuna-una,

Treptats-audesfiinţat,

Cafrunzelecefurtuna

Deverzile-asmuls,le-auscat,

Mis-arătaînainte;

Cugândulmăîntorceam

Lalocuriledorite,

Învaleace-atâtiubeam.

Vedeamlivada,grădina,

Potecacedescălcam,

Părulînaltşitulpina

Undecopilmăjucam.

Astfelînţăridepărtate,

Undestrăintenumeşti,

De-auzipeneaşteptate

Limbacareodoreşti,

Limbaaceapărintească,

Încaretutegândeai,

Ce-nvârstacopilărească

Cumaică-taovorbeai,

Oricâtdeurâtăfie,

Aspră,grealaauzit,

Senaşteobucurie

Unceneobişnuit,

Osimţirevie-adâncă

Însufletu-ţirătăcit,

Şicrezicăteafliîncă

Înţarace-aipărăsit.

A!dacăoprovedinţă

Asuprameaarprivi,

Dacăsmerita-midorinţă

Soartaoarîmplini,

Departede-aitiraniei

Tovarăşinelegiuiţi,

Decurselevicleniei

Deoamenineomeniţi,

Detotcesecredemare

Înfaptecenecinstesc,

Dezâmbeteprotectoare,

Carelenesocotesc,

Uitândaceazeitate

Care-nzgomotosu-izbor

Staturilorînălţate

Lesuflăcăderealor,

Lacâmp,locaşdeplăcere,

Eumulţumitaştrăi,

Liniştitşiîntăcere,

Ziuameaaşîmplini.

Labineleceîmiplace,

Şineamuluimeudoresc,

Pevoicâţiputeţia-lface

Aşcercasăvăpornesc:

Aşpunemicameaparte,

Silinţa-vălăudând,

Ispravanupreadeparte,

Bună,dreaptăarătând,

V-aşarătarăsplătirea.

Ş-unîngerajutător,

Şicinstea,şimulţumirea

Ceinimileaprinde;

Iarceluiacesevinde,

Untrăsnetrăzbunător.

Miezulnopţii

Aicipe-asteruinecumândresuvenire

Privesccumorizontulseumpledefăclii,

Cumlunaîntăceres-aratăsăinspire

Gândirireligioasel-ailuiApolonfii.

Cândtotdoarme-nnatură,cândtoteliniştire,

Cândnumaiemişcareînlumeacelorvii,

Deşteaptăprivegheazăameatristăgândire,

Precumopiramidăse-nalţăînpustii.

Aimeiochisepreumblăpedealuri,pecâmpie,

Almeusufletse-nalţăpearipide-unfocsfânt,

Înzboru-iseridicălapoartadevecie,

Căciniciolegăturănuarepepământ.

Nădejdeameadinlumedemoarteseprecurmă;

Trecueaprecumtreceunfulgerprintrenor;

S-aştersprecumseştergeavulturuluiurmă

Cândspintecăvăzduhulînfalniculsăuzbor.

Decândpierduipărinţii-mitreiierniîntregitrecură,

Treiierni,căcidupăierneviaţa-misocotesc,

Căcizilele-micaiarnadeviscoloase-mifură,

Copacidinmiezulierniicevânturiîiclătesc.

Frumoasaprimăvarăacumasegrăbeşte

Lacaru-isăînhamepezefiriiuşori;

Păşeşte,şipeurmă-iverdeaţaseiveşte

Şicerulsedezbracădefioroşiinori.

Zefirulprintrefrunzemisteriossuspină,

Elimpede-orizontulşicerulluminos;

Arâurilorşoaptă…Darundalorelină,

Iarsufletu-mie-nvaluri,n-amsoareseninos.

Căciînchinatdurerii,amarameaviaţă

De-atunciepentruminenisipneroditor,

Cevaraîlusucă,ceiarnaîlîngheaţă,

Pecareflorinuaflăsărmanulcălător.

Lăsatstrăinînlume,lipsitdeoricebine,

Văzândcănu-mirămâneplăcerepepământ,

Văzândzilelemeledesuferinţepline,

Puimânape-ameafrunteşicautunmormânt.

Puţinăvremeîncăşiglasu-misevastinge,

Şiinimade-abateînpieptu-miva-nceta!

Atuncifără-ndoialăeusoartavoiînvinge,

Şiavieţiitainăînmoartevoiafla.

MângâiereaUneitinerefemei

Deceurăştiviaţa,tu,fiicaArmoniei?

Decedintr-altăusufletnădejdeaaigonit?

Caredureriascunse,vrăjmaşebucuriei,

Avârsteinălucireşivisuriţi-aurăpit?

Tun-aideşertatcupaceîncăesteplină;

Tunuştiide-ţipăstreazăotravăsaunectar;

Darplângi!Zefirulastfelfărăcuvântsuspină;

Toatălacrima-nochi-ţieunmărgăritar.

Eunuvoisăadaugatamelancolie,

Să-ţizugrăvescicoanadureriiomeneşti,

Sădesfăşorînochii-ţiameacopilărie,

Caosândădemoarteîncaresăciteşti;

Să-ţiarătîmprejuru-miunlargcercdemorminte

Încaredormfraţi,rude,părinţicem-auiubit;

Săveziceedurerea,săvezide-aveamcuvinte,

Cândchiardeprovedinţănevrândm-amîndoit.

Săveziapoiînlumecumplitarăutate

Otrăvindu-miani,zile,chiarumbredeplăceri;

Săvezi…Ah!atuncinumai,atunciaivedeapoate

Câteunsingursufletcuprinde-neldureri!

Lumeamăcredevesel,darastăveselie

Nuspune-ameagândire,num-aratăcumsânt!

Ehainădepodoabă,mascădebucurie,

Şimâhnireami-enumaialinimiiveşmânt.

Dacănudupăzile,cidupăsuferinţe

Nis-arsocotivârsta,ştii,mareDumnezeu,

Pentrucareani,veacuri,şilume,şifiinţe

Nusuntnimic—ştiisingurcâţianiaşaveaeu!

Ameacredinţăînsănuesteîncămoartă;

Mângâietortovarăşeanum-apărăsit:

Înumbrăîmideschideaveşnicieipoartă,

Şineguramâhniriiadesmi-arisipit.

Dartu,căreinădejdes-aratăaurită,

Tu,căreiviitorulpăstreazănăluciri,

Cândnuainiciocoardăainimiiizbită

Deviscolelelumiişidenenorociri,

Mângâie-te,copilă,şisimtemulţumirea

Careo-nsuflădaruricefireaţile-adat.

Eucândte-ascult,uittoate,uitchiarnenorocirea,

Măaflu-naltălumeuimitşiîncântat.

Subdegeteletale,însunete-argintose

Clavirulcândrăsună,cânddulcepreludezi,

Deştepţiînalmeusufletacordurifioroase,

Apatimilorstinsecenuşăînviezi.

Talentul,frumuseţeaadeseapătimeşte;

Desoartaceaobşteascăşitupoatesăţii;

Darvezidreaptanaturăcumtedespăgubeşte:

Glasu-ţiesteesenţacereştiimelodii.

Desăvârşitulbinenu-lpoate-aveapământul:

Cemărifărătalazuri,ceinimifărăchin?

Omulesteotainăcare-oştiemormântul,

Femeiaeunînger,viaţa-iunsuspin.

Eliza

Spune-mi,scumpăElizo,ceestefericirea?

Peceţărmurirăsare,celocîieplăcut?

Evechecapământul,împodobeştefirea,

Demult,saudeodatăcutines-anăscut?

Amcătat-o-npustiuri,amcatat-oînlume,

Amcătat-opedealuri,pemunţișipecâmpii;

Amcătat-o-ndeșertulehoalunuinume,

Pevalurilemării,întitluri,bogăţii.

Zadarnicăsilinţă!Fericireas-ascunde;

Fărăfolospeurmă-ivedeamcăostenesc;

Ochemamcu-nfocare,darnuvreaa-mirăspunde:

Teîntâlnii,iubită,și-nochii-ţiogăsesc!

Vedeţiacestelocuri,acestestâncirâpoase?

Vedeţipământu-acestadetotnelocuit?

Eibine,aicitoatemieîmiparfrumoase!

Maimultdecâtoriundeaicisuntfericit.

Elizaeviaţacetoate-nsufleţește;

Zâmbirea-iecerească,privireaeiAmor;

Aeidulcesuflareăstaerbălsămește,

Şigraţiile-ntr-însavădotânărăsor.

Dacăarfipământulînvecheasimplitate,

Cândceadintâifemeieînrais-apomenit,

Frumoasă,-mpodobităcudaruriletoate,

Şinobila-iicoanăînundeși-aprivit:

NegreșitcăElizadesineîncântată,

Văzându-șiînfântânăatâteafrumuseţi,

Tovarășelorsale:„Veniţi,le-arzice-ndată,

Încristalul57acestaminunesăvedeţi.

Voisunteţipreaplăcute,șidulcea-văprivire

Inimameaotrage,mi-edragsăvăascult;

Darvazcoloînapăunlucrupestefire,

Unchipcarevă-ntrece,şi-miplaceşimaimult!”

Pânănuovăzusem,pân-anuocunoaşte,

Eramdenopţi,dezile,detoatedezgustat.

Vremeace-acumazboarăpăreacăsetâraşte,

Anii,caopovarăgrozavădepurtat!

Vântu-mipăreasuflarezadarnicăşirece,

Cerulcaocâmpiedecaresuntsătul,

Ehonumaiunsunetcefărăfolostrece,

Auroraorazăprivităîndestul.

Ziceam:Ozicaalta,şitotacelaşisoare!

Înlumevedeamchinuri,pecerurivedeamnori.

LeprivesccuLuiza;totulschimbatîmipare,

Cerulestecustele,câmpiilecuflori.

Aurora,onimfădesoarepreaiubită,

Sedeşteaptăşi-naeralunecăzâmbind,

Deceledintâiceasuri,de-aisăifiiocolită,

Lasoare,ce-ourmează,cudragosteprivind.

Zefirul,ofiinţădebinefăcătoare,

Carecătrecerducesuspinuriomeneşti;

Eho,ozeitatelachinurisimţitoare,

Cerepeteazăglasulaceleiceslăveşti.

CândtăcereaElizeiîmispune-aeiiubire,

Cândmânaeimăstrânge,cândochii-iîmivorbesc;

Cândlângăeauitlumeaşinumaiamsimţire,

Decâtpentruminutulîncareoprivesc,

Zic:„Viaţaestescurtăşifericireatrece:

SpuncăplăcereastingefăclialuiAmor:

Dacăiubireanoastrăes-aibăsfârşitrece,

Dece-nminutu-acesta,deceacumnumor?”

InimameaetristaInima-mie-ntristată,

Şi-nlacrimiînecată,

Lafericiritrecutegîndeşteînzadar!

Plăcere,mulţumire,

Viaţă,fericire,

Le-amgustat.Alorlipsăacumosimtamar.

Aceledulcisuspinuri

Cumseschimbară-nchinuri,

Şibucurianoastrăînotrăvitvenin!

Câtrăudupă-atâtbine!

Aşafurtunavine,

Cândsoarelezâmbeşte,cândcerulesenin.

Adio!N-amcuvinte

Să-ţiarăttotcesimte,

Înastfeldeminuturi,mâhnitsufletulmeu,

Eodureremare,

Şisuferinţi,pecare

Alesimţipotnumai;aledescrimi-egreu.

A!câtdemultamară

Viaţaosă-mipară!

Minuturileveacuriosălesocotesc.

Aoricăreizirază,

Noilacrimiosăvază,

Cândpestrăineţărmuristrăinosatrăiesc!

Spune-miînsă,iubită,

Cândinima-ţilipsită

De-uncredinciosprietencuelnuvamaifi,

Veiputeauitatoate

Plăcerilegustate?

Simţireasevastinge,şinu-lveimaidori?

Astălegeobştească

Secadesă-ngrozească

Amorul,carevremeaatâtal-a-ntărit?

Înceloc,pececale,

Călcândpasur’letale,

Veiaveadreptazice:aicinum-aiubit?

Durereaceamaimare

Nupoatesăomoare:

Pe-ameacare-a-ntrecut-o?Dartotnupotsămor!

A!de-imaiţineaminte

Atâteajurăminte,

Imiveimaipăstra,poate,ourmădeamor!

Cândsearatuveimerge

Pecâmpuri,aculege

Floritinerecatine,s-acoperifrunteata,

Dacădinîntîmplare

Veinimeriofloare,

Cepoartăunscumpnume,ce-izicnu-ma-uita,

Atunci,atuncigândeşte

Deminecă-ţivorbeşte:

Asta-miestenădejdeaşide-astamaitrăiesc:

Eutotcredcăe-nfire

Aceacompătimire,

Ceinimileleagăculanţulsufletesc.

Temaivazuiodată

Temaivăzuiodată,fiinţădeiubire,

Oîngerceslăvesc!

Şiceasurilerepezi,şiscumpatazâmbire,

Cusuflet,cuviaţasuntgatasăplătesc.

Învalurile-aceleadelumeîncântată,

Încarene-amgăsit,

Înveselecadrile,însalaluminată,

Stamsingurşimâhnit.

Plăcerea,frumuseţea,podoabefelurite,

Toteraînzadar;

Elenupotsă-nviesimţirile-amorţite

De-alpatimiiamar.

Bucuriace-npreajmă-mitreceacurepejune,

Trist,recemăgăsea,

Șimăgândeamlavremeacareînvecin-apune

Înpomenireamea.

Atunciintrași!Deodată,depeameavedere

Seridicăunnor:

Tepresimții;îmispuseataapropiere

Unaerdeamor.

Zambilaprimăveriiașaeaneîmparte

Desfătătormiros,

Așadulcele-isufletsesimtededeparte,

Înaerrăcoros.

Șiinimilenoastre,șiochiise-ntâlnim;

Simțiicepătimești;

Unzâmbettristmi-ospuse;cutineîmizâmbim

Puterilecerești!

Văzuipieptultăutânărbătânddetulburare,

Subvălulcesălta;

Tepriviiîntăcere;cunoscușiameastare,

Văzușiputereata.

Darcumsestrecurarădelirul,fericirea!

Ceiuteautrecut!

Jaluzăde-almeubine,făcunenorocirea

Unsemn,șite-ampierdut!

Multerelede-atunceaamsuferit,iubită!

Multeampătimit!

Soartameacredincioasălaura-inemblânzită,

Dinzboru-is-aoprit.

Viitorulînochii-miîşipierdenălucirea,

Toatemăobosesc;

Tuîmierainădejdea,tuînsuflaigândirea,

Tufăceaisătrăiesc.

Rouabuzelortalesufletulrăcoreşte,

Dăviaţăşiplăceri:

Subumedele-ţigeneeunfoccetopeşte

Totfeluldedureri.

Dardepărtatdetine,cepotsă-mifolosească

Lumeaş-aleeibunuri,şioriceaşavea?

Pustiulunuisufletştiuelesă-mplinească?

Pots-aducătrecutul,potface-atevedea?

Potsăîntoarcăvremeaşiceasurilesfinte

Caresuntaltaudar,

Casămaivărsodatăolacrimăfierbinte

Pe-alinimii-ţialtar?

NinaDupăatâtacochetărie

Șinecredinţăşiviclenie,

Însfârşit,Nino,simtcătrăiesc.

Inima-miastăzieizbăvită

D-acearobienesuferită;

Maimultasupră-minum-amăgesc.

S-astinsînmineflacăratoată:

Subomânieneadevarată

Maimultamorulnueascuns.

Dacăînlipsă-ţieştipomenită,

Sauînainte-mideeştislăvită,

Detulburarenusuntpătruns.

Eudormînpacefărădetine;

Cânddeschidochii,cândziuavine,

Nueştidorinţa-miceamaidintâi.

Nu-mimaiînsufliniciogândire;

Farăplăcere,fărămâhnire

Telas,te-ntâmpin,măduccândvii.

Nicialemelelacrimitrecute,

Nicisuveniredulcişiplăcute

Nupotafacesătedoresc.

Câtmi-eştidescumpăpoţivedeabine:

Fărădepizmă,acumdetine

Chiarcurivalu-mipotsăvorbesc.

Fiicâtdemândră,fiinempăcată,

Atamândrieenensemnată

Caşiblândeţeaceaiavea.

Nu-mizicnimicavorbeletale,

Şiniciochii-ţinumaiaucale

Casăpatrunză-ninimamea.

Laaltăuzâmbet,l-atamânie

Ameamâhniresaubucurie

Nupotnicicreşte,niciaslăbi.

Crânguristufoase,peşterităcute,

Fărădetineîmisuntplăcute

Şiiarcutinepotanu-mifi.

Tu-miparifrumoasăcaş-altădată,

DarmaimultnueştiNinace-odată

Desăvârşităeuovedeam.

Dreaptagândire,cetârziuvine,

Azimăînvaţăşivăzîntine

Greşelicegraţiiatuncinumeam.

Cândzdrobiilanţulrobieimele,

Doamne!celuptă,cechinurigrele!

Înmânamorţiicredeamafi.

Darînnevoie,cândomulare

Curajstatornic,pentruscăpare

Cerăunupoateasuferi?

Aşadincursaprimejdioasă

Opăsăricăsimplă,fricoasă,

Prilejsăscapecândagăsit,

Pierzându-şipene,iamăsuribune

Şi-nvăţăturăde-nţelepciune

Săsefereascădece-apăţit.

Tucrezicăpoatetotteslăveşte

Acelacareîncăvorbeşte

Deniştechinuriceacercat;

Darînsăastfelscapânddinmare

Corăbierulfară-ncetare

Spune-ncevaluriels-aaflat.

Acelrăzboiniccebiruiește

Dupăizbândănepovestește

Princeprimejdiielatrecut;

Şirobulslobod,dupărobie,

Latoţiaratăcubucurie

Lanţulîncareaniazăcut.

Îţiarătstarea-mifarăsfială;

Vorbelemelen-auîndoială,

Căsuntzadarnicisanugândești;

Şiorice-aizice,fără-osebire,

Delocnu-mipasă,n-ammulţumire

Şiștiudeminecefelvorbești.

Nicifrumuseţea-ţiprealăudată,

Niciviclenia-ţin-orgăsi-ndată

Amorezastfelcummăfălesc.

Tepierd,darsoarta-mireanuîmipare,

Căcieuoaltaînșelătoare

Maiculesnirepotsăgăsesc.

(Imitaţie)

FericireaOvedeţicolo,coloînvale,

Undenaturaveselzâmbește,

Undepăstorulzilelesale

Înpazaturmeilemărgineşte?

Inimăsimplă,nevinovată,

Oricedorinţălesne-mplinită.

Lacâmpsimţireae-adevărată,

Lacâmpviaţaefericită:

Lacâmp,nădejdeazice,veniţi,

Înfericiredevreţisăfiţi.

Ovedeţicolo,înpalatmare,

Înconjuratădebogăţie

Vedeţicecinste,cedrepturiare,

Vedeţipefruntea-icebucurie?

Relele-ifapteseschimbînbune,

Oricedorinţăare-mplinirea,

Numaimărireatoatesupune,

Numa-npalaturiefericirea.

Măriri,nădejdeazice,goniţi,

Înfericiredevreţisăfiţi.

Ovedeţicolo,colo-nrăzboaie,

Desteagulslaveifalnicumbrită?

Ochiisuntgroaznici,plinidevăpaie,

Demorţi,desângiuristăocolită;

Apărădreptul,legea,credinţa,

Şirăsplătirea-ienemurire.

A!ceplăcutăebiruinţa!

Cefericireelaoştire!

Nădejdeazice:războinicifiţi,

Defericiredacădoriţi.

Ovedeţicolo,colopemare,

Cumîșiîncredesoartalavânturi,

Cumsepreumblăfără-ncetare,

Şicedeparteedepământuri?

Busoladrumullapoli-arată,

Aflăluminouă,creștesimţirea

Măsoară-adâncul,lăţimeatoată:

Numaipemareefericirea.

Nădejdeazice:pemăritrăiţi,

Înfericiredevreţisăfiţi.

Ovedeţicolo,-nţaragrecească,

Azilalslaveiș-allibertăţii,

Fantomamândră,urieșească,

Unde-ascrisSoloncarteadreptaţii?

Frumoasaclimă,cerurisenine,

Careînsufla-nvecibucuria!

Înastelocuricîtedebine!

CefericireeînGrecia!

Nadejdea,-acolo,zice,trăiţi,

Înfericiredevreţisăfiţi.

Ovedeţicolo,colodeparte,

Înnoru-acelacesezărește?

A!ziceomulcarelamoarte,

Albitdezile,mâhnitsosește:

Cavoiodatăaveamgreșeală,

Daralmeusângeastăzierece,

Astăzinadejdeanumaimă-nșeală:

Veţivedeasingurinorulcumtrece!

Pân-atunciînsă,mergeţi,goniţi,

Norulacelaunde-o58zăriţi.

Imitaţie

Aşteptarea

Acestaesteceasul…saucelpuţinsoseşte,

Dareaundesăfie?Decenuseiveşte?

Minuturifericitesuntoaredepierdut?

Foartepuţineomulînviaţaluiare!

Seauziunsunet…Săascult…misepare…

Nuenimic;ofrunzăînvaleacăzut.

Noapteaînastelocurin-aredeloctăcere;

Totulsemişcă,umblă,dartoatesuntpărere;

Vântul,umbramă-nşeală,cândcredaovedea.

Lunaacis-arată,aciiarseascunde:

Abiacâteodatăîntunecul59pătrunde,

Şinoriiînainte-isepuncaoperdea.

Poatecăşieaareotainică-ntâlnire,

Poatecăstăpânităde-asemeneasimţire

Păşeşte-nvăluităînumbraunuinor,

Chiarînacelesferecareaucerescnume,

Poate-amoruldomneştecaaerulînlume:

Cucedreptomulsingursăfiesimţitor?

Nuştiu,darlaatâtearelenesuferite,

Ceasupră-miadeseaseparafiunite,

Singuramorulesteizvorulfericit,

Cefărăîncetarem-adapăcuuitare,

Caundelevestitefântâniidemirare

Princaremorţiiuitacă-nlumeautrăit.60

Zilenepreţuitealecopilăriei,

Tovarăşiaivieţiişifiiaibucuriei!

Demi-arfiiertatastăzia-ncepesătrăiesc,

Câtemi-adatamorulminuturi,ceasuribune,

Launlocadunate,cuvoisăse-mpreune,

Şidintoateoscurtăviaţăsă-ntocmesc!

M-aşduceundezboarăatâtearândunele,

Cândviscolulîncepe,cândvinvremilerele;

Pepasur’leverdeţiicaelem-aşivi.

Dinlocînlocaştreceînclimelestrăine,

Undesuntaltestele,şicerurimaisenine,

Dariarăşim-aşîntoarcecândfireaarzâmbi.

Sătuldemarinimicuricenudaufericirea,

Cătândînviaţăpacea,şi-npacemulţumirea,

Carâulfărănume,aştreceneştiut.

Oricâtdemicetemplul,dartotîllocuieşte

Acelacepământulşicerulstăpâneşte:

Numaipentru-aluislavăşiomuls-anăscut!

Nădăjduiescîntr-însul;elpoatesă-miarate

Undrumfărăprimejdii,cărărinesemănate

Deasupririnedrepte,decursevicleneşti.

Dinfrunza-ntunecatăapăduriivecine,

Seîntindeoumbră…cinevaparcăvine…

Părere-nşelătoare,ş-acummăamăgeşti?

Darnu,vădofiinţă…spremine-naintează…

Săm-arăt…devederea-mieanusespăimântează:

Unstrăinpeaiceasfialăaravea.

Eapăşeşte,iaseama…oaudcăşopteşte.

Negreşitefemeie…Cezice?Mănumeşte!

Pieptul,inima-mibate:aceastaesteea.

CâinelesoldatuluiImitaţie61

Rănitlarăzboaie,soldatulcăzuse,

Şi-npuţinezilechinuitmuri,

Departede-omumăcareîlcrescuse,

Şicare-liubi!

Sărman,fărărude,peţărmuristrăine,

N-aveaniciprieteni,niciunajutor;

Nuerafiinţăcaresăsuspine

Pentr-untrecător!

Singurultovarășdenenorocire,

Singura-iavere,uncâineiubit,

Ședealângădânsulși-nmaremâhnire

Păreaadâncit.

Acumtotegatapentruîngropare,

Acumridictrupulpemâinidesoldați,

Cinstehotărâtăaceloracare

Morpentru-mpăraţi.

Înfrunteaparadeicâinelepornește,

Dinochiiluipicălacrimipepământ,

Cauniubitfrateelîlînsoțește

Pânălamormânt.

Aciseoprește,aciseașează,

Nimicnuîlfaceasedepărta:

Așteaptăsă-lstrige,credec-osă-lvază

Cânds-odeștepta!

Câteodatăcearcăpiatras-oridice,

Câteodatălatrădupă-uncălător,

Cuprinsdedurere:Vino,parc-arzice,

Să-midaiajutor.

Apoicândstrăinuldemilăvoiește

A-ltragedeoparteșihranăa-ida,

Elîșipleacăcapul,înpământprivește,

Şinimicnuva!

Dedouăorinoapteacuumbrelesale

Emisferulnostrul-aînvăluit,

Șisărmanulcâinedinloculdejale

Afostnelipsit!

Darîndimineațaaceaviitoare,

Pecândsedeşteaptăomulmuncitor,

Zăcealângăgroapă,mortdeîntristare,

CâineleAzor!

Adio.LaTargovişte

Culcatpe-asteruine,subcareadâncită

Egloriastrăbunăşiumbradeeroi,

Înlinişte,tăcere,vădlumeaadormită

Ceuită-ntimpulnopțiinecazurişinevoi.

Darcineseaudeşiceesteăstsunet?

Ceoamenisaucearmiişicerepedepas?

Pământulîlclăteşterăzboinicescultunet,

Zgomotdetaberi,şoapte,trece,vâjâie-unglas…

Darundesuntacestea?S-audus!Aufostpărere.

Căciarmele,vitejiişitoateautăcut.

Aşaoricemărirenemicnicităpiere!

Anoastră,aPalmirei62şi-aRomeiatrecut.

Şipeţărâna-aceea,decare-odinioară

Sespăimântautiranii,defricătremurând,

Alnopțiitâlharvineşipăsăricobezboară,

Pemonumentetrecepăstorulşuierând.

Măscol,mămutde-aicea;ducpasurilemele,

Cepipăiesccărarea,înfundulunuicrâng.

Şilasastemormintecusuveniregrele,

Pecarenuamlacrimidestulecasăplâng.

Aiceaamsperanţăsăaflumulțumire;

Euvoisăaudundaşicerulsă-lprivesc,

Săvădaauroriimultveselăzâmbire,

Razelediminețiicenoriiauresc;

Acistejaricufalăse-nalț,seîndreptează,

Urcândalelorramurispre-azurelecâmpii;

Aciplopiicufrunzaovale-ncoronează;

Acolosevăddealuri,ş-aicisălbaticivii.

Dincoasta-acestorstânce,dinvârfulăstuimunte,

Deundeîşiapucăvulturulalsăuzbor,

Anopțiistearevarsăluminăpe-ameafrunte

Raza-isereflectăpelimpedeizvor.

Acizefirulveselprinfrunze-ncetsuspină;

Aiceaorizontuledulce,luminos;

Aiciacesterâuri…Darundalorelină,

Iarsufletu-mie-nvaluri,n-amsoareseninos.

Dinsânulmaiciimele,născutîngriji,necazuri,

Restrişteami-afostleagăn,culacrimim-amhrănit,

Caalemăriirepezişigroaznicetalazuri,

Devântulreleisoartesprestânciamfostgonit.

Acumapretutindeniîntorcameavedere,

Darochii-mimulţumiredelocnuîntâlnesc,

Căcinimeneanusimtecumplitameadurere,

Şioameniipeminetrecândmăocolesc.

Aşa!aşa!iubite,s-adusscumpulmeubine;

Văzândcănu-mirămâneplăcerepepământ,

Văzândcăpentrumines-auduszileleline,

Puimânape-ameafrunteşicautunmormânt.

Dinzileletrecute,dinvecheafericire,

Dinvârstameadeaur,dinsfântulloramor,

Ideiaurămasnumai,precumonălucire

Rămânedimineaţadinvisuricarezbor;

Aşa,fără-ndoială,amarameaviaţă

De-acumepentruminenisipneroditor,

Cevaraîlusucăşiiarnaîlîngheaţă

Şiniciofloaren-aflăsărmanulcălător.

Darînsăsuvenirulfiinţeloriubite

Vafilaalmeusufleteternînfăţişat

Cafrunzeleadusedevijeliipornite

Lavechealortulpinăce-odatăle-apurtat.

Devisurilevoastre,speranţe-amăgitoare,

Acumpestemăsurămăvădîndestulat;

Fugiţi,zadarnicizile,cegrijiomorâtoare

Petânărameavârstăcurândaţiadunat.

Cândtoamnasearatăalierniirecesoare,

Copaciiplinidejalepierdfrunza,seusuc:

Aşanenorocireauscândavârstei-mifloare,

Ziclumiiunadio:iauliraşimăduc.

UnireaprincipatelorDedicatăviitorilordeputaţiaiRomâniei

I

Peanticemonumenteamvăzutadessculptate

Acvilacepoartăcrucea,zimbrulţării-nvecinate,

Subomână,ocoroană,întrunitefigurând;

Şiînvecheacapitală,omăreaţămănăstire,63

Dupăluptesângeroasemonumentdeînfrăţire,

De-alMoldoveidomnclădită,stătrecutulatestând.

II

Cespunastesuvenire?ele-aratăcă-altădată,

Inainte-acelorlupte,învechimeadepărtată,

FiiaiRomeiceieterne,aceştipopoliaufostfraţi;

C-alelorrestrişticumpliteauizvorîndespărţire,

Călarăulce-iapasănupots-aflelecuire,

Decâtnumaiînunireacătrecaresuntchemaţi.

III

Căcideurileinternemultaprofitatstrăinul;

Căciînsufleteşi-ninimielainfiltratveninul,

Cecorumpe,ceîneacătotinstinctulgeneros;

Căcislăbiţiprinmoliciune,umiliţiprinapăsare,

Înfurtuneşiînintrigibalotaţi64fără-ncetare,

Amuitatnoivecheacaleşitrecutulglorios.

IV

Astăzinunisecerlupte,sacrificiuridesânge,

Virtuţimaridealtădată;astăziţintavomajunge

Princredinţăînunire,prinunireîndorinţi.

Mariputeriacumiauparteladestinulcene-aşteaptă,

Orizontulse-nsenină,caleanoastrăestedreaptă,

Şiasupră-nese-ntindemânabuneiprovedinţi.

V

Români!Dulceeunirea!Ascultaţi…glasu-irăsună…

DelafiiiRomânieicerepatriacomună…

Steaua65mergeînainte-i,simbolsacrupepământ;

CumînVitleemodatăsteadincermântuitoare,

Conduceape-ncoronaţiicavaleri,dindepărtare,

Delemarginilelumii,cătreleagănulcelsfânt.

VI

Cândcitimînvecheacarteaistorieistrăbune

Virtuţimari,ilustrefaptealenaţieiromâne,

Careinimăstărece?caresufletnemişcat?

Cinen-aredorsăvadăţarasaînfericire,

Culegibune,culegidrepte,întărieşi-nunire,

Cultivândartelepăciipealsăupământbogat?

VII

ÎntăcutelemorminteBogdan,Mircease-ntâlniră,

Şi-ntr-olungă-mbrăţişareperomâniîiînfrăţiră;

Imprejuru-lestaudeseumbredemăreţieroi…

Eleastăzizborînaer,inimile-nflăcărează…

Deputaţi!asuprtavoastrăeiprivirea-şiaţintează;

Falasauruşineaţăriiseaşteaptădelavoi.

VIII

Fiivoştrivorascundealorfrunteînţărână,

Dacăvoiacumveţipierdemareacauzăromână,

Prinmeschineinteresece-nmiciinimilocuiesc;

Timpultrece,omulpiere,darapatrieiiubire

Eavereaceamairară,ceamaiscumpămoştenire,

Cedelapărinţidemeritnobilifiiopriimesc.

MărieisaledomnuluiAlexandruloanIAnul1859

PentruziuaintrăriisaleînBucureşti66

I

Timpdorit,zidesperanţe,

Fiualţării,salutare!

Româniaînvestită67

Înveşmintedeserbare,

Îţidoreşte,îţiurează

Demarifapteviaţăplină,

Şise-nclinăsteleitale

Cestrălucedelumină.

II

Cânddeglasulomenirii

Inspiratăşicondusă,

Pleiadaeuropeană,

Deputerniciregicompusă,

Redanaţieigemânde

Anticidrepturidetărie68

Soarta-ţise-nscriaînceruri

Culuminaceamaivie.

III

Fădarnumele-ţisătreacă

Întrenumeledivine,

Celorceaufostailumii

Nobilifăcători-de-bine.

Secolulsăteadmire,

Şicunoisăsefălească

Franţa,naţiaceamare,

Naţiacavalerească.

IV

Căcieasprădatorie

Ceonaţieimpune,

Căciegrea,multgrea,coroana

Cepecapultăusepune.

Ţaratesalută,prinţe,

Cuplăcereşiiubire,

Şi-ţiîncredeviitoru-i

Zâmbitordefericire.

Oprofesiunedecredinţa

Domniloralegători,mărogsăfiuascultat,

Şidupăcem-ăţicitimărogsăfiudeputat.

CăciamcuvintesăcredcălaDivanulad-hoc,

Binelumiiosăfacşirolnobilosăjoc,

Dupăcumputeţivedea

Dinmărturisireamea.

Încăpână-anumănaște,euamfostpatriotmare,

Șidupăcem-amnăscut

Pentrualenoastredrepturiamluptatfără-ncetare

Pânăîntr-acestminut.

Cunoscândcăîntr-oțarăfericireagenerală

Secompunetotdeaunadinaceaparticulară,

Cauniconompolitic,prinmicislujbe,micilefșoare,

Amîmbogățiteustatul,cumpărându-mimoșioare,

Iarguvernulcevăzusevredniciașitalentul,

Îmidaranguripetotanul,siluindRegulamentul,69

Pecândmulțipăcătoșialpi,lipsițidecapacitate,

Servindţăriidinprunciestaucubuzeleumflate.

Apoicândstrăinearmiițaranoastrăocupară,

Delacineînlesnireîntrutoateele-aflară?

Cinepentruzececareafăcutadescincisute,

Numaicasănuse-ntâmples-auzvorbeneplăcute?

Cânderaînlipsățara,subameaisprăvnicie,

Amținut-oeucugrâneprecumfiecineștie.

Apoidacăneplătiteaurămasprinmultesate,

Dacăeulasocotealăle-amtrecutceva-ncărcate,

Amfăcut-o-nconștiință,deiubireaomenirii,

Numaispreamădeprindecuregularnmulprii.

Lasdeopartealemeleostenelișicheltuială,

Căciîmiplacealecredenepuselaîndoială,

Căciaceastamaicuseamăfurezonulcelmaimare,

PentrucareaziEuropa,foarterecunoscătoare,

Dupăluptesângeroaseîncheindtratatdepace,

HotărîpeRomâniafericităaoface.70

Peacestedartemeiuri,fraţiromâni,euvăcervotul,

Şilacauzaceasacrăazimădevotezcutotul.

Apoidacădupă-acestemaiaveţicumvadorinţă

Săv-arătprintr-oprogramăcareeameacredinţă,

LaDivancevoisusţine,văpotdaîncredinţare

Căunireaocredsfântă,c-ovoicerecu-nfocare;

Căcimărindu-sepământul,lefilepoatevorcreşte;

Insăprinţstrăinnu-miplace,căcinuştieromâneşte;

Şicândslujbeîivomcereeldelocn-osăprivească

Desuntemboierisauţinemdevreocasăboierească,

Cide-avemtalent,virtute,meritesauprobitate,

Calităţidinastălume,foartegreleşiciudate;

Pentruceamaimicăvină,ceovanumihoţie,

Nevomvedeapringazete,poateşilapuşcărie.

Protejaţicaşiprotectori,toţivomfierbeîntr-ooală

Şi-astrăinuluidomnireţăriiîivafifatală;

Şireligiavompierdeşivomuitaromâneşte,

CaînGreciamodernăundeazivorbescnemţeşte71.

Pecândunuldintr-ainoştri,domndeviţăromânească,

Totmailesneosăierteslăbiciuneaomenească.

Nu-lvoiînsăereditar,căciaţăriivechelege

Pedomnchiarşidinopincănedăvoiea-lalege;

Şiaşacuchipu-acestadelocnuedemirare

Dacăchiarşinouărândulne-ovenidinîntâmplare.

Autonomia-miplace,ovoicumescrisă-ncarte,

cerpentruţara-ntreagă,darşipentrumine-nparte;

Adicăînoricecazurisăurmezeucumîmiplace,

Fărăaputeaguvernulobservaţiea-miface.

Câtpentruguvernşiforma-iceaconstituţională,

Vrândsămădeclarde-acuma,simtomareîndoială:

Căci,vorbinddrept,nuştiubineăstcuvântcevasezică

Şiînlocdebineţăriisănu-ifacmairăumi-efrică.

Dacă,cummi-aspusundascălcudestulăpricopseala,

Unguvernînconstituţiiesupuslasocoteală,

Dacăadunărisaucameripotvorbifără-aseteme,

Astean-orsăneaducădecâtpierderedevreme,

Decâtluptefărămarginişidezbateriîncurcate,

Careplacjunimiinoastrecei72cucapetestricate.

Trebilecuvecheaformănucercnicio-mpiedicare,

Şi-unofis73redijat74bineeolege-nprescurtare.

După-acestedarcuvinte,fraţiromânicemă-nţelegeţi,

PuteţifărădesfialălaDivansămăalegeţi,

Căcisănufiţila-ndoială,văvoifacetreabăbună,

Şi-miveţimulţumiodatădacă-miveţicădeapemână.

Iarpânăsăvievremeasăvedeţiastăminune,

Suntsupusuldumneavoastrăşimă-nchincuplecăciune.

12august1857

CânteculsoldatuluiI

PecâmpulRomâniei

Trompetacândrăsună,

Laglasuldatoriei

Oştireaseadună.

Şisteaguloumbreşte,

Şiarma-leluceşte,

Şiinimile-npiepturi

Batrepede,voios.

Deniciunfeldevreme

Soldatulnuseteme,

Deviza-iecredinţă

Şisufletcurajos.

II

Cândboltadintărie

Denoriseîncunună,

Pemunţişipecâmpie

Cândfulgerăşitună,

Soldatu-naintează,

Şimarşulsăuurmează,

Demisiasamândru,

Nucatăînapoi.

Ellegeaîmplineşte,

Şiţara-şiocroteşte,

Etotdeaunagata,

Înpaceşi-nrăzboi.

Înastălumemare

Oriundesoarta-lduce,

Viaţa-ischimbătoare

Plăcericueaaduce.

III

Apoicândtotultrece,

Cândbateceasulrece,

Defraţiisăidearme

Măreţe-nmormântat;

Elveselvieţuieşte

Şimoarebărbăteşte,

Căciastfelestetraiul

Şimoarteadesoldat.

1853,septembrie18

Cometeianosatepentru13iunie

Cometăculungicoade,însăcuscurtăminte,

Decevreisăarziglobulcenoiîllocuim?

El,drept,multnuplăteşte,dartotavemcuvinte

Viaţa-ipăcătoasăcâtvasăprelungim.

Deneveiarde-acuma,săştiicăorsănască

Înlocu-nefiinţemaireledecâtnoi,

Ce-ngraborsă-ntărâtemâniatastelească,

Prinfaptemaicumplite,princrimeşirăzboi.

Ce!aiuitattuoarepotopulde-altădată,

Lacare,cums-aude,destulaiconlucrat,

AtuncicândtataNoeînluntrea-ideşelată

Pluteapeuniversulsubundeînecat?

Eibine!omenireacemoştenipământul,

Fiinţe,lighioane,ce-nurmăs-auivit,

Întrecelepe-aceleaceşi-augăsitmormântul

Înmareaadâncimeşimonştriaunutrit?

Câmpiiledeastăzisuntelemaimănoase

Decâtceleantice?măgariimaideştepţi?

Broascamaimuzicantăînbălţilestufoase?

Tigriimaicublândeţe,şioameniimaidrepţi?

Nu,nu!bagădeseamăsănufaciogreaşală,

Decaremaiînurmăamarsătecăieşti;

Baîncăsădai,poate,oasprăsocoteală

Preabunuluipărintealraseiomeneşti.

CăcinoiavemdelucruînŢaraRomânească;

Legivechişiruginiteavemsăle-nnoim,

Regulamentulmultearesăpătimească,

Dene-orlăsaînpaceaşaprecumdorim.

Deeştituexecutorînaltelordecrete,

Maidă-neunmictermendezecemiideani.

Săne-ndreptămpurtarea,sănespălămdepete,

Sănucădemîniaduripeghearedesatani.

Atuncea,dacăglobuln-omeritaviaţă,

Poţisă-lprăjeştiînvoie-ţi,eunumă-mpotrivesc,

Darazi,topeştenumaiainimilorgheaţă

Şiardeastrologiicelumeaîngrozesc.

12februarie1857

RăspunsulcometeiIubitmuritor,

Astăziamprimit,

Prinpoştiacerească,

Biletultăupornit

DinŢaraRomânească.

Odatăcunoşteam

Subnumederoman

Unpreaputernicneam,

Allumiicrudtiran;

Neamce-lcredeampierit,

Căcinul-ammaizărit;

Şipână-ntr-ăstminut

(Măjurpealmeunume)

Euniciaşficrezut

Căexistaţipelume;

Dardevremecesoriţi

Voitrebuiesăfiţi.

Numainuînţelegcinev-apututspune

Căaveampentruglobintenţiiaşabune.

Enetăgăduit

Că-aluidesfiinţare

Detimpnepomenit

Mi-eraîncugetare,

Încerctotvicios

Văzândcăse-nvârteşte

Şiomulpăcătos

Înrelemultsporeşte,

Văzândcăjoslavoimulţioamenimarişibuni,

Lumiifolositori,autrecutdenebuni,

Aufostpersecutaţi

Învremece-autrăit

Şifoartelăudaţi

Dupăceaumurit.

Euprearăuamurmat,

Cândamlăsatodată

PeNoede-ascăpat

Culuntrea-ideşelată,

Căciştiiceafăcut

Câtlibers-avăzut?

Elasăditovie

Şi-acăzutpebeţie!

Iarcufetelelui

Ce-amaifăcutnuspui.

Iardeatunciîncoacedinelcâţis-auprăsit.

Aceiceaufosttaripeceislabiaurobit;

Soarele-auspăimântatprinlupteşiomor,

Pentruglobulpământ,cenueraallor.

Căcisocotesccăştii,nevoien-amsă-ţispui

Cănue-alvostruel,civoisunteţiailui.

Apoiv-aţiapucat

Cerulde-aţispionat,

Prinsticlecercetând

Ceavemnoidegând,

Cefelnepreumblăm,

Pânăşicemâncăm.

Baîncăaţiscornit

Feluridesecături,

Şipevoiv-aţinumit

Alesecreaturi!

Acestea,dreptsăspui,eunulesufeream,

Şirăzbunareameaîntainăpregăteam.

Darfiindcăîmiscriicăsunteţiocupaţi

Proastelorvoastrelegispoialăsăledaţi,

Fiindcăaicerutsoroculmărginit

Dezecemiideani,fiindc-amijlocit

Şi-ograţioasăsteadintr-alecurţiimele,

Pentrucâţivapoeţicecasc’guralastele,

Mă-nduplecînsfârşit,astâmpăralmeufoc,

Îmipuicaiilagrajdşicoadelelatoc.

Numailuaţimăsuri,gândiţişicăutaţi

Deindulgenţameaacumsăprofitaţi.

Căcidacăsprepământvreodatăm-oiporni,

Văpotîncredinţacăbinenuveţifi.

(Scrisînpalatulnostrudevară.)

14mai1857

Frumoasăenatura

Frumoasăenatura,frumoasădimineaţa,

Plăcutestealundeimurmurmelodios:

Şirouaşizefirul,şifloareaşiverdeaţa,

Darlumeanimicn-arecatinedefrumos.

Ameainimă,sufletpepasurile-ţizbor,

Şivântulîţişopteştemisteruldeamor.

Suntdulcialepruncieidoritesuvenire

Şivisurifericite,iluziiîngereşti,

Darnuenimicdulcecadulceatazâmbire,

Darniciunvisnu-miplace,denu-lpricinuieşti.

Cândsoartanemblânzităm-adapăcudurere,

Cândlumeaş-oricebunuriaşvreaaleuita.

Nimicnucervieţii,mărire,niciputere,

Nimicnumămângâiedecâtiubireata.

Ameainimă,sufletpepasurile-ţizbor,

Şivântulîţişopteştemisterurideamor.

EPISTOLEŞISATIRE

EpistolăcătreVoltaire

DinziuacândamcititscrisoareacătreHorace75

Doream,des-arfiputut,toatăsfialasălas,

Să-ţiscriupeuntonmăreţ,câtdemăreţs-arputea,

Şisă-ţipornescunbiletlucratînfabricamea.

Darauzeamcăvoi,poeţi,scriitorivestiţi,

Îndatăceaţimurit,văfaceţicamneciopliţi,

Camgroşi,necivilizaţi;şi,dreptsăspui,mătemeam

Sănu-miîntorciunrăspunsmaiasprudecâtdoream:

Răspunscaacelcezicică-nanultrecutţi-adat,

DinpartealuiBoileau,unsecretarnenvăţat.

Aiceacaşilavoiseaflămulţinătărăi,

Cares-ardabucuroscăsuntsecretariaităi.

Cutoate-acesteaacumdorinţameaoascult;

Respectulnumeluităunumăopreştemaimult,

Şipare-ţibinesaurău,sloboddinparteameaeşti.

Nucercetezdacă-nrai,dacăîniadlocuieşti,

Lacefeldemunci,pedepse,păcatele-ţite-ausupus

Şidacăînlungifrigăridraciiacolote-aupus.

Suntsigurcăsfinţiitoţiasupră-ţiaureclamat,

Şichiardenu-ifiprăjit,eştinegreşitafumat.

Trebileacolo-niadnumergc-aicipepământ,

Undepăgânisaucreştinicutoţiilaaulocsfânt,

Undevedemfericiţipeceimaimaripăcătoşi,

Şisoareleluminândperăicapecredincioşi;

Faptele-acolonepunlaloculdreptmeritat.

Darspune-mi,terog,Voltaire,tucefolosaiaflat,

Deşiallegiivrăjmş,săcritici,săosândeşti

Acelenaltecântări,acelegândiricereşti

Care-alnaturiistăpânelînsuşile-ainsuflat,

Spreslavanumeluisău,poetuluiîmpărat?

Denucaom,cacreştin,darînsăcaautor,

Vrednicerai,socotesc,săsimţiînălţimealor,

Şigeniultăufrumos,pânăacolosă-lsui.

Cerul,tăriavestindfaptelemâinilorlui,

Dinpavilionu-idenori,acelpreaînalttunând,

Cufulgerele-idefocvrăjmaşiiluirăsturnând,

Pământuldintemeliiclătit,dezrădăcinat,

Suflarea-aceleimâniicemările-a-ntărâtat,

Astemăreţetrăsuritucumledispreţuieşti?

Idei,icoane,figuri,toateînelegăseşti.

Racine,pecare-liubeai,dineles-aadăpat;

Rousseau,pecare-lurai,adeseale-aimitat:

Toateacestealeştii,darfuria-ţite-aorbit.

Tu,caodatăSatan,peomdinrail-aigonit,

Nădejdea,rodulceresc,îninimioaicălcat,

Şicaredespăgubiriînloculeine-ailăsat?

Uciderişidesfrânări,iatăce-ţisuntemdatori!

Viaţa-aifăcut-ogreasărmanilormuritori,

Iarpeşceleraţii-aiscosdinjugullorneplăcut.

Vorînzadara-ţigăsiuncugetcen-aiavut,

Azicecăte-ailuptatabuzulsărăzboieşti;

Nu,temelia-aisurpatîndogmelecreştineşti.

A!dacătalentultău,maibine-ntrebuinţat,

Cusoarta-iaseluptapeoml-arfiînarmat!

Dacăpedrepţiîntărind,perăiaifiîngrozit,

Îngeriinumeletăucudragl-arfipomenit.

Aniaitrăitîndestui,rolmăreţ-aijucat,

Ailumiistăpânitoriadeseate-auvizitat:

Acumacesteapenoinimicnunefolosesc,

Iarduhu-ținemărginitesingurcepizmuiesc.

Latoate-aifostnorocit:nucrezc-atâtizbuteai,

De-aifiavutsăformezilimbaîncarescriai;

Darveaculte-aajutat;învremeacândte-ainăscut,

Stiluleracurăţitşidrumulerafăcut.

Altfele-nțarălanoi:noitrebuiesăformăm,

Sădămunaer,unton,limbiiîncarelucrăm;

Penebătutecărărilocdetrecutsăgăsim.

Şinelucratecâmpiideghimpisălecurăţim.

Aşvreasăpoţisă-nviezi,ozinumaisătrăieşti,

Parnasulnostrusă-lvezi,apoisănemaivorbeşti.

Unul,iscoditortristdetermeniîncornoraţi,

Lipsiţideduhcreatornumeştepetoţiceilalţi.

Seplângecănu-nţelegaceicareîlascult,

Învremeceînsuşielnuse-nţelegemaimult.

Altul,strigândfurioscăsuntemneamlatinesc,

Arvreasănumaiavemniciuncuvântcreştinesc,

Şilumiisăarătămcănuamdegenerat;

Altulcescriepeşleaucapreotuldelasat

Zicecăedesluşit,secredesimplu;iareu

Mătragdeoparte,privesc,şiscriucumdăDumnezeu.

Cutoate-acestealuămtitluridemariautori,

Dămsfaturişiosândim,nefacemlegiuitori,

NecredempecâtputemailuiApolonnepoţi,

Râdemdeuniicâţiva,şipubliculdenoitoţi.

Amesteculîntâmplatînlimbileomeneşti,

Cânds-aziditacelturn,învremilepăgâneşti,

N-afostatâtdepestriţ,n-apututfimaiciudat

Decâtacelceaiciurmeazăneîncetat.

Uniţiamfaceceva,amfidevreunfolos:

Avemundialectbun,uşorşimlădios;

Înelfiececuvântnuecalavoilegat,

Cuunarticolsemeţ,cuunpronumeciudat;

Pronume,-articolelungicaresufletulţi-lscot,

Şiseamănăcândpâşescsuitaunuidespot.

Darcemaimultsăvorbesc?Câteamavutdezis,

Câtedetinegândesc,măvezicăslobodle-amscris:

Câtpentrunoi,lucrurimarinuesănădăjduieşti;

NumaiacelDumnezeu,submânacăruiaeşti,

Duhuluniriidesussprenoideîlvaporni,

Părerilecesebat,elnumaileva-nvoi.

Altfel,decâtsăgândesccănoine-amalătura,

Mailesne-aşputeasăcredcătuteveiboteza.

EpistolăDomnuluiAlexandruDonici,fabulistmoldovean

“Cummăsoriţisemăsoară“esteunproverbştiut:

Asteversuri,delungimeacelorcetumi-aifăcut,

Suntpornitesă-ţiaducăalemelemulţumiri,

Suntrăspunslaaletalevrednicidecinstegândiri.76

Nuştiubinedacăcerul,precumzici,m-aînzestrat

C-untalentcemiseparepuţin,slab,neînsemnat.

Dariubesctalentu-acestacaretuîlpreţuieşti;

Totceemaisfânt,mainobil,înduh,inimioameneşti

Prinelnise-nfăţişează,şialbineluiamor

Seaprindelafăcliaunuigeniucreator.

Peaceicemi-idaipildăeuadeseai-amcitit;

Laoslavămeritatăcumândriem-amsmerit;

Şă-iurmezestealtlucru;cinsteapoateodoresc,

DaraluiTorquato77soartănicidecumn-opizmuiesc,

Amtemeinicecuvinte:măcunosc,măsimtpreamic

Şinevrednicsăiauurmaunuimaremucenic.

Credcutinecătalentulneedincerdăruit,

Căefoccaresestingedacănuvafihrănit.

Şideamozimailină,unceasbundeîntâlnesc,

Cuplăcerea-laprinde,a-idahranămăsilesc.

Darpeomşi-aluinaturădestulnuaicercetat

Devoieştisăfiucarâulcarecurgene-ncetat.

Acelrâutrecepe-ovale,pecâmpie,pintreflori,

Iarprinrelelevieţiiemaigreusătestrecori:

Prozaiceumilinţenupotaleînfrunta.

Tuvezivremiledeastăzi.

Te-ntrebdacămuzata,

Poftitălatribunale,armergesădeacuvânt,

Săspuieînbunăprozădeceumblădupăvânt:

Deţi-arzicejudecata:“Fiindcă-amaflatcăscrii,

Fiindcăvorbeşticunoriişipuislovepehârtii,

Aduversuriletale,avempoftăsăcitim,

Şiden-aiatinspenimeninoiosânda-ţimărginim”.

Dacă,zic,plăceride-acesteadel-aităiaificercat,

Laatâteadobitoacesufletoareaifidat?

Aifiziscuîndrăznealăde-unvulpoijudecător

Căîlvezicâteodatăcupufalbpebotișor,

Căîncumpănadreptăţiicaşulell-acumpănit,

Pânăceprigonitorii78cunimics-aupomenit?

Lavoisuntmaidomolioameni,einus-atingdenimic:

Aiceadaudenevoie,oricemăîncercsăzic.

Devoisăcânteroismulbunilornoştristrămoşi,

Audosutădeglasuri:“Ce?noisuntemticăloşi?

Numaiceivechiîţiplacţie?Prilejuls-a-nfăţişat

Şinoidovezidevirtute,curajnuamarătat?”

Delaudvreunomdemerit,vreunamploaiatcinstit,

“A!îmizicdepedelături,penoiacumte-aipornit?

Lăudândfaptelebune,arăţi,şiînvederat,

Cănusuntemdeaceia!Penoitune-aisatirat!”

Căcidumnealorştiupreabine,caoamenicarecitesc,

Căînlaudavirtuţiiaceirăiseosândesc.

Dearfiomulţumiresăteveziîntipardat,

Şipeuliţicâteodatăcudegetularătat,

S-auzi:ăstaecutare!apoieute-aşferici

Pentruscrieriletale,ceiubescaleciti,

Alecărorasujeturi,stiluşorşilămurit

Auafabuleiplăcutemeritnetăgăduit.

Suţu79ziceîntr-ocartecăînGrecia,devrei,

Poţisăscriioriceîţiplace,fărăvorbeşiidei;

Mulţidinautoriinoştriauacesttalentdorit,

Culocul,cu-mprejurarea,cuvremilepotrivit.

Vădcăoducfoartebine,şieuosă-iimitez;

Osă-iîntrecdesepoate,nimicn-osămailucrez;

Numaidinvremeînvreme,aisăaflicătrăiesc

ŞimuzeledinMoldovacăştiusălepreţuiesc.

EpistolăDluiI.V80.,autorul„Primăveriiamorului”

Tu,care-aifostdinprunciealmuzelorfavorit,

Şicastrămoşască-averegeniull-aimoştenit,

Cântătoralprimăverii,ceaidarulaplăcea,

Afi-naltcudesluşire,simplufărăacădea,

Carelucrurimicidesineştiisălemăreştifrumos,

Şisănuziciniciodatăcuvântce-arfideprisos,

Dacămaigândeştişiastăzicumatunceasocoteai,

Cândhotărâtdenaturăsăfiupoetmăcredeai,

Făr-a-ţivorbidefolosulbunelortalepoveţi,

Laameanedesluşire,alergîncăsămă-nveţi.

Cândnenţeleasanatură,dinsânu-icelroditor,

Cutalentulpoezieinaştepeunmuritor,

(Fărăsămergemdeparte,atâtaşdorisă-mispui),

Hotărăştedeodatăşifelulscrieriilui?

Mulţiîmiziccumcăaceastanuedetăgăduit

Şicătotomuls-apleacălaceestemaipornit;

Căacelace-ntragediifacepatimiavorbi

Nupoateşi-nelegiechinurileadescri.

Dacăiarînceadinurmăştiifrumossăzugrăveşti

Plăcerea,melancolia,amor,chinurisufleteşti,

Alodeiceiînfocatetonînaltnupoţisă-lţii,

Nicisăalergipe-aleslaveiplinedesângecâmpii.

Felurile-sosebite,şivoiescosebitdar:

Cine-nmaimultesecearcă,osteneala-ie-nzadar.

Eudar,cedincruda-mivârstă,decândochiiamdeschis,

Cânda-nceputpentruminealvieţiiamarvis,

Amiubitdeopotrivătotcemi-apărutfrumos,

Totcesufletulînalţăşieminţiidefolos;

Poetcumpotamăcrede,cândallireiDumnezeu

Încănuvreasă-miaratecareestefelulmeu?

Totce-miplacemăaprinde,şi-nminutulcecitesc

Aputealucraîntocmaideocamdatăsocotesc.

Apoivinecugetarea.Pe-almeuduhîlîntreb:

ŞtiiDacătuînfelu-acestaeştinăscutsaunusăscrii?

Câteplanuriastăasprăideemi-astânjenit!

Şidincecărăriplăcutecuputerem-aoprit!

Euaseamănameastarecuaunuicălător

Careneştiindu-şicalea,fărăpovăţuitor,

Seopreştepe-ocâmpieşi,cutotulîntristat,

Drumulvede,darnuştiecareeadevărat.

Pleacă,seîntoarce-ndată,seporneşteiarpeloc,

Pierdevremeapreţioasăşialeargă-ntr-unnoroc.

Astfelsuntşieu;cadânsultotdeaunarătăcit.

Casănu-lpierd,lăsânddrumul,poatecândl-amnimerit.

Apoinuajunge-atâta,cişichiarcândmăpornesc

Alucracuhotărâre,peunplanceîmicroiesc,

Nupotpăzicuviinţa,nicic-unumbletmăsurat

Lasfârşits-ajungde-adreptul,fărăsămămaiabat.

Dacădescriuopădure,sumadecopaciîilas

Şilaunstejarmaimaretreccuunrepedepas.

Dacăsuntîntr-ogrădină,pelafloriderândnumerg,

Cilatrandafirîndatăşiapoilacrinalerg.

Depărtareaceamaimare,şiocolulcelmailung

Unceasnumăzăboveşte,factreipasurişiajung.

Mărunţişurile-miscapă,şiideilece-mivin,

Dacă-ncepcuozâmbire,sesfârşesccuunsuspin.

Aplicareaîmilipseşte,şin-amdarulînsemnat

Astricaşiaprefacecâtesuntdeîndreptat.

Fărăastăslăbiciunecevatotaşizbuti;

Ostenealaşirăbdareapotoriceadobândi.

Insăeu,casămăapăr,lasunlucruînceput

Şi-ntr-unsfertstriccâteodatăce-ntr-olunăamfăcut.

Depământtrântesccondeiul,meseriaourăsc,

Şisănu-lmaiiauînviaţă,eumăjurşihotărăsc.

DarprecumBoileauzise:unastâmpăr81nenţeles

Nencetatse-mpotriveştehotărâriice-amales;

Deurechiparcămătrage,dinsomnnoapteamădeştept,

Şicumultăplecăciunerimamândrăoaştept.

Patimainimiimele,chiarşistrăinenevoi,

Alepunepehârtiesuntsilitfărăsăvoi.

Apoicândînelegiedestulnupotsăvorbesc,

Şis-arătfărăsfialătoatecâtesocotesc,

Vreundobitocîndatăvineînainteamea

Şi-miridicăculesniresarcinăoricâtdegrea.

Lupii,urşiiîmifacslujbă,leiichiarmisesupun,

Adevăruride-unpreţmare,cândleporuncesc,eispun.

Socotesccăputemzice,fărăsăneîndoim,

Căepreabunpentrufabuliveaculîncaretrăim;

Măcarcăseaflăoamenicarenupricepdeloc

Cumapututsăvorbeascăunsălbaticdobitoc,

Şicarevinsăte-ntrebedacăeadevărat

Căînvremeavechecâiniiauvorbitaşacurat.

Insă,cumştiifoartebine,adevăruldesluşit,

Fărămască,întreoamenilesnenuepriimit:

Şisubfeluridepodoabedacănuîltăinuieşti,

Nenţeleaptaluiivirepoatescumpsăoplăteşti.

Tudar,care-aizisodatăcumcăneamurile-ncep

Prinpoeziefiinţaşi-alorstarede-şipricep,

Slăbiciuneamuzeimelevinoaoîndrepta;

Căcidescriuastăziînversuri,astaestevinata.

Tuamorulpoezieimiemil-aiinsuflat,

Şiexempleîndestuledeceefrumosaidat.

Aşa,cândviitorimea,alnostrujudecător,

Carefărădesfială,aspru,nepărtinitor,

L-alsăutribunalsupuneperăzboiniciivestiţi,

Pedespoţişipeminiştri,scriitoriistrăluciţi,

Vavoisăcercetezepeaceicareîntâi

Stăturăîncepătoriiromâneştiipoezii,

Înrândulcelordefruntenumeletăuvomgăsi,

Şia-ntemeieriicinstedelaeaveidobândi.

Suntmultmaivrednicideslavăaceicareaufăcut,

Înştiinţisaumeşteşuguri,fericitulînceput,

Decâtceicedupădânşii,şidedânşiiîndreptaţi,

Auajunsdesăvârşireadeexempleajutaţi.

EpistolăDluiV.II82

Ziceaicăînviaţăceamaiplăcutăstare

Eaomuluisloboddeorice-nsărcinare,

Caregrijilelumiidepartelearuncă,

Şi-npace,întăcere,înlinişteadâncă,

Lungitfrumospespate,cuunciubucîngură,

Avându-şiîntrutoateplăcereademăsură,

Lafumulcese-nalţăseuită,segândeşte,

Şislavadreptnimica,dreptfumosocoteşte.

Tudar,apostolvrednicalacesteidoctrine,

Careneizbăveştedegrijilestrăine,

Spune-miprincemijloacenatura-mipotpreface

Şizilelecaalţiisălepetrecînpace.

Cumsămăscapdemuze,devecheatiranie,

De-alelorcapricii,de-alorcochetărie,

Careîntotdeaunami-aufostsupărătoare,

Şipricinifeluritedelungăîntristare?

Încemuzelenoastrepotsănefolosească?

Nicichiardeundatornicnuștiusăneplătească!

Înzadarmaideunăzi,amvrut,prinpoezie,

Săscapde-obagatelă,de-omicădatorie;

Ş-amarătataceluicarecereaparale

Căviațaescurtășivrednicădejale;

Căaurul,argintul,metalepăcătoase,

Laomulce-osămoarănusunttrebuincioase,

Căaverean-oducemînlumeaviitoare;

I-amfăgăduitîncăoelegiemare,

Carepelargsă-ispuie,curatsă-idovedească

Cumtrebuieavereasăodisprețuiască,

Șiversuripringrămadăi-amdatcasă-șialeagă.

Dartoat-ameasilință

Afostpesteputință

Putereaarmonieisă-lfacs-oînțeleagă.

M-așmângâiad-aceasta,cândașvedeacă,poate,

Prinscrierivomprefacenăravuridesfrânate;

Atunci,lăsândodihna,pentrualmultorbine,

Așziceșiașfacecâtspânzurădemine.

Acumînsăceiese,de-oialergaprincasă,

Dem-oilovide-unscaun,desobășidemasă,

Casăaratînversuri,înrândurimăsurate,

Căcinsteașivirtuteasuntlucrurilăudate,

Cănumaifaptabunăesteizvordebine,

Iarceareaîșiaducepedeapsaeicusine?

Asteasuntpreafrumoaseșibunepehârtie,

Cineînsăle-ascultăsauvacasăleștie?

Decândlumeaelume,cecarteomenească

Putudefapterelepeoamenisăoprească,

Tiranilorsă-nsufleapatrieiiubire,

Peceifărădesufletsă-ifacăcusimţire,

Pehoţisă-iîndemnezecucinstesătrăiască,

Şicâţijudecnoroculsănu-lnăpăstuiască?

Cântelupiişiurşiiînpildecâtleplace

Omu-şicautătreabaşitotce-a-nvăţatface.

Poveţelesuntvorbe,darfaptaedeparte;

Şipreapuţiniurmeazămoraluldintr-ocarte.

Deaşavea-ncaidarulsăscriudeporunceală,

Şicândcearcăpământulvreomicăzguduială,

Săfaccâte-oduzinădeodesugrumate,

Sălaudrăusaubine,aşfimulţumit,poate,

Învremeceacuma,vorbindcummisepare,îmifacvrăjmaşi.

Suntoamenicenuiauîndreptare,

Iarmaivârtosaceiacevorsănemuncească,

Cântându-necuiadulcântareaceadrăcească.83

Tuştiicăampăţit-o,cândamcercataspune

Căversurischilogitenucredsăfiebune,

Şicădeocamdatănoinuştimlatineşte.

Uraneîmpăcată,ce-nfuria-iscrâşneşte,

Azis(ceurâtvedeaomuluiorbire!):

Călupii,urşii,leiivorbescdestăpânire,

Călupulecutare,cejudecă,despoaie,

Şiiadepeompieleacalupuldepeoaie,

Călebădaeomulcedăpovăţuire

Acelorcareumblăpecaleadepieire,

Căboulecutareajunsîntreaptămare,

Datordeoricebinelaoarbaîntâmplare,

Şi-nsfârşitcămăgarulcezbiarăşirăcneşte

Eunautorjalnicceprostnesfătuieşte.

Iatăceînţelesurişicecugeterele

Vrăjmaşiifărălegedauscrierilormele.

Apoipasdelucreazăînastevremidejale,

Cândvorsă-ncurcestatulînpriciniliterare.

Înzadarşicenzurademine-ncredinţată

Şialţicâţivaprietenicubunăjudecată

Măapărăînlume,lespuncăaugreşeală,

Căcieioţintotunaşiziccănuse-nşeală.

Mulţumescastădatăşistăpâniriinoastre,

Carenicivrus-ascultelavorbeaşaproaste.

Altfel,zău,îmieteamăcă-nlocdemulţumire

M-arfifăcutprietencuvreomănăstire,

Undespălându-mivina,prinpostşinemâncare,

Mergeamînraide-adreptulşifărăcercetare.

Dece,domnilorcritici,atâtaurâciune?

Dobitoacelemeleaucugetepreabune;

Şinumaitondecârciumi,poeziimonstruoase,

Cenzuraceadeşteaptăedreptsănulelase;

Elenestricăgustul,şitristalormânie

Parnasulîlprefaceînproastăbăcănie.

Darfabulelemeledetotnevinovate

Nuseatingdenimeni,n-aupersonalitate.

Devăgăsiţiînele,îmiparefoartebine;

Insădevăeteamă,canucumvaprinmine

Săse-ndreptezelumea,greşealavăeproastă;

Puteţisăluaţipildăchiardeladumneavoastră,

Carenuvăprefaceţi,şifărăîncetare

Acelorcev-ascultăaduceţisupărare.

Oricum,îmiecamfrică;deastăziînainte

Lapăsări,lighioane,voidaaltecuvinte.

Deşimaiaveamîncă,mărturisescpăcatul,

SăziccâtevavorbedeParis84răposatul,

Care,bărbatdecinste,omplindebunătate,

Făceaversurid-aceleacadintoporlucrate,

Cumfaceţidumneavoastră.

Dariarv-auzeamgura,

Şiiarmânjeaţihârtie,iarv-arătaţicăldura;

Furioşidemânie,iarstrigaţidupămine:

“Auzi,nelegiuitul,cămorţiinuscriubine!

Auzialecuiversurilesocoteşteglume,

Şicucechipvorbeştededuşiidepelume!

Aceastaestevinăgrozavă,criminală,

Şimerităosândă,pedeapsăcapitală.”

Aşacasănusufărstrigări,nemulţumire,

Casănutragasupră-mivreonenorocire,

Gândeşte-teşi-mispuneunmijlocde-ndreptare,

Tu,carepetrecivremeaînsfântănelucrare,

Careaiscripreabine,deaiaveadorinţa,

Darcareînodihnăîţimărgineştisilinţa,

Spune-micumpoţiderimă,demuză-amădesface,

Şieu,dreptrăsplătire,osatirăţ-oiface.

EpistolăDluiI.C.85

Prietene,maiţiituminteacelepovăţuiri

Care-midailaalemeletrecutenemulţumiri?

C-aveaicuvânt,ovăzbine;eupreaînşelateram,

Cândsocoteamdecumpliterelelece-atuncicercam.

Într-ozi(deatunciînsămultăvremeatrecut),

Povestindu-ţieuonouăneplăcerece-amavut,

Te-aiîntors,şic-ozâmbire:—“Văzadevărat,mi-aizis,

Şicunosccăaidreptate,dararată-oînscris,

Şiînversuri,iarnu-nproză,căcioricâţisunteţipoeţi,

Voieavăplânge-nprozădel-Apolonnuaveţi”.

Uitasemaceastăglumă.Acum,fărăsăgândesc,

Ceadintrenoidepărtare,loculundelocuiesc,

Neîngrijirea,nelucrareapoetmăsilescsăfiu

Şiînversurideunstânjenlucruridenimicsă-ţiscriu.

Suntîncredinţatc-airâde,cândvreodatăaiputea

Sămăveziumblândpecâmpuri,rătăcitcumuzamea,

Şivânândcâte-oidee,câte-orimă,uncuvânt,

Cândprinlunăşiprinstele,cândpecerşipepământ.

Iardegropinicicăevorbă,căciîncâte-amcăzuteu,

Căutândcâte-unfraz86nobil,ştienumaiDumnezeu!

Nugândicutoate-acesteacumcămăgătescsăcânt

Slavavremilortrecute,veacuricarenumaisânt,

Sausălaudpevitejiifiiaivechiilibertăţi,

Carecufierulînmână,pezidulsfinteicetăţi,

Pentruauneicruciumbrăînrăzboaieaupierit,

Şighirlandaveşnicieicu-alormoarte-audobândit.

Astfeldenaltesujeturipentrumuzameanusânt;

Pân-anuzburaînceruri,easecearcăpepământ,

Precumsoldatulceestepentrurăzboipregătit,

Pân-anupleca,şi-ncearcăalsabieiascuţit.

Vinodar,deairăbdare,şiascultăsă-ţidescriu

Uncuprinsunde-ntâmplareaastăzivoieştesăfiu,

Casăn-aicuvântazicec-ameamuzăn-afăcut,

Pentrubunataplăcere,orice-nmânăi-astătut.

Aicinusuntvăisaudealuri,nusuntcrângurisaupăduri,

Care-mpodobesccufalăsânulveseleinaturi,

Şideundeîşiînalţăcântăreţulzburător

Imnurile-armonioasel-alnaturiiziditor.

Nueloculînsuflăriiş-alînalteicugetări,

Ceumpleduhuldegânduri,inimadedesfătări,

Cicâmpiefărămargini,cearatănencetat

Ovederemonotonăochiuluicelîntristat.

Spreamiazăzisevedeniştepomişiniştevii,

Niştesalciisemănateicişicoleapecâmpii.

Iarlarăsăritdepartealorfrunteîşiivesc

Niştemunţicarecuslavaceapierdutăsefălesc.

Spreapuscurgeoapă,întredouăţărihotar:

Fraţiacărorneunireaavutsfârşitamar.

Peomargineezimbrul,iarpealtaunvultur,

CarenicinumaiviseazădealTibruluimurmur,

Caresubonouăformăşinumirece-aluat,

Camulţi,cântecul,purtareaşinăravulşi-aschimbat.

Altoriîncotro-ntorciochiişioriîncotropriveşti,

Nimicnusemaiarată,deşertulîlîntâlneşti.

Sepreumblăpestecâmpurimilioanedeţânţari,

Caredupărăutateseamănăaoamenimari;

Muşcăcâtîiiartăguraşicucâteauputeri,

Princântărimădesfătează,parc-arfiparacliseri.

Turmedeoisuntmulţime,însăîncăn-amgăsit

Unpăstorcaînidile,unciobandepizmuit.

Şinuştiucumînvechimeatâţimaribiruitori87

Părăseauavere,slavă,şitrăiauîntrepăstori.

Daradeseaoripoeţiilucrurilezugrăvesc

Nuprecumsuntînfiinţă,cicumşile-nchipuiesc.

Şiaceicefericitaneavere-aulăudat

Aleeidulceţişibunurinucredsălefigustat.

Nimfelelevăddesculţe;îmbrăcate-npieideoi,

Păstoriţele,peviscol,pefurtuneşipeploi,

Dealorticăloşie88ocolitecade-unlanţ,

Îţiridicătoatăpoftadeafacevreunromanţ.

Mie-miparerăudinsuflet,căcideaşfinimerit

Ciobăncuţecumvăzusemîntr-ocartece-amcitit,

Caunomcaredinfirenuamfostaristocrat,

Fărăpierderedevremem-aşfişiamorezat.

Acumînsăcepotface,cucemijlocsăsuspin,

Cândnimicanumădoareşicândnusimtniciunchin?

Bine-arfidacăvedereaaşputeas-oamăgesc,

Ş-unobiectceurâtestefrumossă-lînchipuiesc;

Darmăcardeşi-nchidochii,nupotimitadetot,

Pemodelulrătăcirii,peviteazulDonQuichotte89.

Aşamărginitînsine-mi,trăiescaicicaunsfânt,

Şi-mpăratalnefiinţeimiseparecumcăsânt;

Fericitcândseîntâmplă,gonitdevrunviscolgreu,

Uncălătorsăse-abatăpuţinînlocaşulmeu!

Nucăedeşertpământuldetotdelocuitori;

Pimprejursuntcâţivanobili,demoşiistăpânitori,

Caredincopilărieaicis-auobişnuit,

Ş-aleluiAvraambunuridinstrămoşiaumoştenit.

Darvorbescnumaidevreme,n-a-nvăţatasegândi,

Şidecâtzilelelunii,altanudorescaşti.

Poatevreisă-iafli-anume,însăaltnupotsă-ţispui,

Decâtcăfieştecareecopilalmumeilui.

Nudemult,unuldintr-înşiipărăsise-alsăulocaş,

Cucuvântcă-llocuieştealcerurilorvrăjmaş;

Darînzileletrecute,dupăcumamauzit,

Cutămâieşiocrucepetoţidraciii-agonit.

Desprealtele,bunioameni;eisuntgata-aarăta,

Cădupăsfântascripturăcredtotfăr-acerceta.

Pentruce?ăstcuvântaspru,laauzsupărător,

Şidetulburărigrozavelumiipricinuitor,

Cuvântvrednicdeosândă,caretotdeauna-afost

Cauntermendechimielanorodulacestprost,

Nusezicep-asteţărmuri,undeomulliniştit,

Se-ngraşăînneştiinţă,caînveaculaurit.

Dardestul,iubitămuză,staisătemaiodihneşti,

Căputerea-ţiesteslabă,şicamlesneosteneşti.

Şitu,înţeleptprieten,care-adeseorimi-aidat

Poveţefolositoareceeunupreale-amurmat;

Alecăruifaptebunesuntvrednice-asecinsti,

Şiodreaptărăsplătiremerităadobândi,

Desevorpunevreodatăîncumpenelecereşti,

Laporileveşniciei,purtărileomeneşti,

Adio!dealemelenu-ţimaivorbescrătăciri,

Singurpricinăadeseami-amfostdenenorociri,

Măcarcăşiameasoartă,carenupreami-azâmbit,

Nencetatcaofantomăpretutindenim-agonit.

Darcesuntrelelemele?Nimicurilesocotesc,

Cândcualesoarteitalenedreptăţile-asemuiesc.

Astfelcânddepeunmuntemăuitînjospepământ,

Dealurilecelelaltefoartemiciîmiparcăsânt,

Ochiulabiaseopreştepe-allorvârfneînsemnat,

Şimareîmiparenumaimuntelecelînălţat.

SatirăDuhuluimeu

Trageţitoţicâteocarte:domnule,eşticumine.

Şezi,mărog,împotrivă,şivezidejoacăbine!

Darţi-amspus,coconiţă,căeu,dinîntâmplare

Nicibine,nicinebinenupotsăfaccercare;

Amcuvintelemele:astejocuriplăcute,

Cuvoiadumitale,îmisuntnecunoscute.

Nebuncinete-ocrede;vreisăterugăm,poate

Astăzischiarşicopiiştiujocuriletoate,

Veaculînaintează:Caro;vezicăţi-erândul;

Darcefăcuşiacolo,undeîţiestegândul?

Cândeuamdatperigă,baţicualtamaimare?

Astfeldeneştiinţăelucrudemirare!

Aşa-miziceadeunăzi,cutotulsupărată,

Odamăcelajocuriefoarteînvăţată,

Apoişoptindpetainăcucâtevavecine:

Vedeţi,zise,cesoartă,şicepăcatpemine?

Douăgreşelicaasta,zău,sufletulmi-lscot,

A!cenenorocire!mach’ere,ceidiot!

Vinoacumdefaţăşistailajudecată,

Tucarelefaciastea,duh,fiinţăciudată,

Cevreisăjociorolăînlumeatrecătoare:

Decetreabă-mieştibună,puteregânditoare,

Cândnupotlanimicasămăajutcutine,

Cândnute-aideprinsîncănicivistulsă-ljocibine?

Numaieştituacelacare-ncopilărie

Ştiaipedinafarăvestit-Alexăndrie,

Şiviaţaciudatăaunuicraicuminte,

Carelăsapedracufărăîncălţăminte90

Tu,caremaiînurmă,râzândde-acesteatoate,

Derostputeaiaspunetragediiînsemnate,

Meropa91,Atalia92șialtelemaimulte,

Declamându-letoatecuivreasăteasculte?

Negreșitîmiveizice,ținminteceîmiplace,

Darcărțilecumineegreusăseîmpace.

Mailesnepotaspunehoţiileurmate

Lazecetribunalurisubnumededreptate,

Mailesnepotsănumărpedegetelemele

Câţisfinţiavempelunășicâteversurirele,

Decâtsăbagdeseamăcecartenuedată,

Acuiestemaimicășicineosăbată.

Cândsuntînadunare,n-amaltămulţumire

Decâtsăsedeschidăsujeturidevorbire:

Atuncisuntgata,slobod,ascult,șicuplăcere

Tușesc,zâmbesc,măleagănși-midauameapărere.

—Frumosrăspuns!Ascultă:pecâtmieîmipare,

Delume,denăravuriaislabăîncercare.

Trebuiesăștiijoculșidansulce-ţilipsește,

Şiniștemicipetreceri,cesezicromânește

Jocurinevinovate.Nevinovatefie,

Măcarcăvinidestuledinelepotsăfie;

Trebuiesăfacipasurișicomplimentebune,

Lavorbeserioasecândalţiisevorpune,

Săn-asculţi,săspuiglume,săscoţilajucării,

Şipân-arâdealţii,sărâzitumaiîntâi.

Vezidomnişoru-acelacaretoateleştie,

Căruiavorba,duhulîistăînpălărie,

Închipulde-aoscoatecugraţiiprefăcute?

HaineledepedânsulsuntlaPariscusute:

Singurne-ncredinţează.Lornetaatârnată

Esteşimaistrăină,de-oformăminunată;

Vreas-ocumpereprinţul,darcaunomcuminte

Dumnealuiotocmisecevamaiînainte.

Cândle-aspusasteatoate,oialaochi,priveşte

Chiarpedamaaceeacucare-atuncivorbeşte;

I-odăînnas,sepleacă,şiînsfârşitolasă,

Zicându-i:Celornetă!te-aratămaifrumoasă!

Fieşcinecunoaştececaptânărulare;

Darpentrucădăbinedinmâinişidinpicioare,

Şitrânteştelavorbefărăsăsegândească,

Amvăzutmultălumecuduhsă-lsocotească;

Iatădecetalenteavemnoitrebuinţă.

Dartucareuiţilesne,duhfărădeştiinţă,

Socoteşticăpoţioare,prinaltfeldemijloace,

Arătându-te-nlumevreofigură-aface?

Pretenţiaaceastamis-arpăreaciudată.

Cândpelanunte,baluri,neducemvreodată

(Căcidinnenorocireputernicanatură

Ne-aunitîmpreunăc-ostrânsălegătură),

Râdvăzându-tesingur,şiîntr-uncolţdeoparte,

Parc-aifimersacolocasăcompuiocarte,

Iarnucasătebucuriculumeadimpreună.

Dacăvreococoniţă,frumoasă,dulce,bună,

Crezândcăneprefacem,ne-ndeamnă,nepofteşte,

Neialajoc,greşeala-iîndatăşi-oplăteşte;

Rarsăseafledamădemijlocaşatare,

Casăn-ofacsăcadălaceadintâimişcare.

Ăstaîţietalentulşidaruriletoate.

Câtpentrudarulvorbei,cecrezicăîlai,poate,

Enumaiopărere:îţicerşiiertăciune,

Cănicipentruprieteniminciuninuvoiaspune.

Adevăratse-ntâmplăsăzicipelasoroace

Câteovorbă-două,carelauniiplace;

Încâterânduriînsădistracţiiletale

Tefacsăscoţicuvintecenuarficucale,

Săsuperidingreşealăpersoaneînsemnate,

Baîncăcâteodatăşidamedelicate,

Râzândde-aceledouă,statornicăpereche

Careîşipetrecesearaşoptindu-şilaureche,

Decelelaltepatruconteseideale,

Umflatedepretenţiişivrednicedejale,

Pecaredacăprinţulleialabaldemână,

Numaivorbesccunimenicâteosăptămână.

Astăzirâzide-opedantă,mâinede-opreţioasă;

Zicideunaajunsăînvârstăcuvioasă

Căatestatulvremiinuvasă-lpriimească;

Şide-altaceiubeştedecinstesăvorbească,

Celaudăvirtuteaşi-nveciţi-opomeneşte,

Zicicăevirtuoasăcâtştimnoievreieşte.

Greşelileacesteaîţifacunurâtnume.

Tuştiiceseîntâmplăcândseaude-nlume

Căcinevaşis-apucădefecturisăarate:

Mulţiscotsuballuinumeminciuninenumărate.

S-avorbitîntr-ocasădeunfanfaronmare,

Declamândsentimentecesigurnuleare,

Carelatotarpunesuflareaomenească,

Cândcinevacudânsularvreasăotocmească;

S-aziscevadeIancu,deStan,deLăurescu;

Cinele-ascosacestea?—Le-ascosAlexandrescu.

Făr-azicenimica,singuratazâmbire,

Dete-iafladefaţă,eo-nvinovăţire.

Înzadarteporţibineşilauzicâteodată,

Chiarlaudaîngură-ţidesatirăeluată.

Aşa,înlocsăcriticigreşelilestrăine,

Înlocsărâzidealţii,maibinerâzidetine;

Învaţădanţul,vistulşimultede-aldealea;

Iardevreisăfaciversuri,iapildădelaPralea.93

RăzbunareaşoarecilorsaumoartealuiSion

PeDealulMitropoliei,

ÎnArhivaRomâniei,

Undestatulgrămădeşte

Totcenu-imaitrebuieşte,

Undes-aflăaruncate

Secături94nenumărate,

Hârtii,condiciosândite,

Judecăținenorocite,

Arecuiburidinvechime

Numeroasășoricime,

Semințieroditoare

Şideliterirozătoare;

Şefulei,unghiscanmare,

Îndosarelocuiește,

NumedeRozonelare

Şipepolițedomneşte:

Elestrănepotdefrate

LuiRaton,careodată

Trăiadezgomotdeparte,

Într-ocamerăprivată.

Într-ozi—nu,eraseară—

Dup-aluiRozonporuncă,

Şoareciitoțis-adunară

Şiîntr-otăcere-adâncă

Astevorbeascultară:

“Decândsubacestebolteneaflămadăpostiţi,

Fraților!voiştiţipreabinecâtamfostdefericiţi;

ŞefuldeazialArhivei95,omdepaceiubitor,

Ne-afostchiarcaunpărinte,unzelosocrotitor.

Nimenidinvoinuseplângecădincuibafostgonit,

Saucăîntr-acestezidurivreopisicăa-ntâlnit.

Saucăn-apututsăroazădefricavrunuiduşman

Pergamenteleantice,condicilededivan;

Soartaneeraprosperă,șefultreceazâmbitor,

Generațiilenoastreaveaufalnicviitor.

Darazi,vai!totulseschimbă,azisuntemamenințați

Sănepierdemlocuințașisăfimdizgrațiați.

Căciunmoldoveanobraznic,Sion,careacântat

Paradisul96(deșiiadulelcudreptl-ameritat),

Ascrisnudemultăvreme,într-unstilneomenos,

CăaşefuluiArhiveipanănoioamfiros.

Apoisuferi-vomoarecaacelcutezător,

Vrednicapurtamaibinenumededefăimător,

Săvie,precumvenise,chiarîntr-alnostrupământ,

Sănestricefericirea?Nu,câteuînviațăsânt,

Nuvafi:acumetimpulsănerăzbunămșinoi,

S-arătămcă-nșoarecicurgenobilsângedeeroi

Şicăpăgânulacela,ceuraameritat,

Numedemoldoveanvredniccunedreptacâștigat:

Mergeţidarși-nastănoaptepicerilevăgătiți,

Şicânds-oivideziuăcutoţiipedrumsăfiţi.

Caprinmarșrepede,grabnic,laMoldovasă-lcălcăm,

CinesuntșoareciinoștrișiRozonsă-iarătăm.

Deveţigăsi-mpotrivire,sănuvădescurajaţi,

Şilaoriceîntâmplare,totdeaunas-alergaţi

Unde-ţizăricăsemișcăvârfuldelacoadamea,

Cepeaglorieicalepurureaoveţivedea.”

Zise,șiauzitoriiașamultauaplaudat,

CâtdulapuriletoateînArhivăs-aumișcat.

Adouazișoricimeacumaregrabăporni

FăculaFocșanigustare,șisearaînIașisosi.

II

Noapteadomneaînnatură,

Şizefiriirăcoroşi

Suflaucu-aceeaşimăsură

Ladrepţisaunecredincioşi;

DeazileiostenealăSiondormeaobosit:

Dormea!fărăîndoială,

Însomnulluifericit,

Visele,tainicifiinţe,

Dinlocînlocîlpurtau

Şitoate-aleluidorinţe

Împlinite-iarătau.

C-ograţioasămunteancăisepăreacăvorbea

Şiinimaei,şimânac-obunăzestrecerea.

Cânddeodatăeldeteunţipătîngrozitor:

Ţârcovniciiculungipletealergîntruajutor;

DepartamentulCredinţei,lacarefumădular,

Cutoţidarabanii97vine…însătârziu,şi-nzadar:

PepatulluideodihnăSionzăceasângerat,

CauncaşcavaldeParmapejumătatemâncat:

Urechileluişinasul,chiardacăle-ofiavut,

Atunceasălegăseascădelocnus-amaiputut.

Numail-adoua-nviereeucredcăsevorgăsi,

Cândşoareciile-oraduce,dacăormaitrebui.

Cutoateacestealupta,de-oficumamauzit,

Mortuluifaceonoare,căcimults-aîmpotrivit:1

Şis-augăsitîmprejuru-i,demânaluisugrumaţi,

Unmarenumărdeşoarecitotdinceimaiînsemnaţi.

Baîncăspun(daraceastaeunuv-oasigurez,

Căcifaptaedemirare,şinuîmivines-ocrez),

Spuncăşichiarcomandirul,faimosulacelRozon,

LăsăolabăînmânaeroiculuiSion.

Ces-aîntâmplatînurmăeuniciammaicercetat,

Căcidepierdereaaceastafoartemultm-amîntristat,

Sionamicîmifusese,talentşiinimă-avea,

Şicrezc-arfitrăitîncădacăatuncinumurea;

Literaturiiromâneelarfifostdefolos,

Dacădinnenorocireşoareciinul-arfiros.

FABULE

Toporulșipădurea

Minuniînvremeanoastrănuvăzasemaiface,

Darcăvorbeaodatălemneşidobitoace

Nurămâne-ndoială;pentrucăden-arfi,

Nicinus-arpovesti.

ŞicaiiluiAhil,careproorocea,

Negreşitcăaufost,devremece-ltrăgea.

Întâmplareaceştiuşivois-opovestesc

Mi-aspus-ounbătrânpecareîlcinstesc

Şicareîmizicea

Căşieloştia

Delastrămoşiilui,

Carestrămoşiailuiziceauşieic-oştiu

Delaunaltstrămoş,cenumaiesteviu

Şipe-aicăruistrămoşi,zău,nupotsăvi-ispui.

Într-opădureveche,încelocnunepasă,

Unțăransedusesesă-şiialemnedecasă.

Trebuiesăştiți,însă,şipotsădaudovadă,

Căpevremeaaceeatoporuln-aveacoadă.

Astfelseînceptoate:vremeadesăvârşaşte

Oriceinventăomulşioriceduhulnaşte.

Aşațăranulnostrunumaicufieru-nmână

Începusăsluțeascăpădureaceabătrână.

Tufani,palteni,ghindariiseîngrozirăfoarte:

“Tristăveste,prieteni,sănegătimdemoarte,

Începurăsăzică,toporuleaproape!

Înfunduluneisobețăranu-osăne-ngroape!”

—“Evreunulde-ainoştricueisăleajute?”

Ziseunstejarmare,ceaveaanitreisute

Şicareerasingurcevamailaoparte.

“Nu.”—“Aşafițiînpace:astădată-avemparte;

Toporulşițăranulaltn-osăizbutească,

Decâtsăostenească.”

Stejaru-avudreptate:

Dupămultăsilință,cercăriîndelungate,

Dândîndreaptaşi-nstânga,cupuținăsporire,

Ţăranulseîntoarsefărădeizbutire.

Darcândavutoporulocoadădelemntare,

Putețijudecasinguricetristăîntâmplare.

Istoriaaceasta,de-ofiadevărată,

Îmiparecăarată

Căînfieceţară

Celemaimulterelenuvindepeafară,

Nuleaducstrăinii,cinilefacetoate

Unpământeande-ainostri,orudăsauunfrate.

Elefantul

Învremeadedemult,dobitoaceletoate,

DeîmpăratulLeulsătule,dezgustate,

Işialeserălor

Unaltstăpânitor,

PedomnulElefant,cunasulînvârtit,

Puternicîndestul,darînsănecioplit,

Şidecaptare,gros,câtvreţisăsocotiţi.

Însăcasăputeţisăvi-lînchipuiţi,

Măgrăbescsăvăspui

Ojudecată-alui.

Noulstăpânitor,

Câts-aorânduit,

Puse-nslujbăpeboi,

Iarlupulmâncător

Sefăcufavorit

Şiministrulaoi.

Vălassăjudecaţi,

Câţimieifurămâncaţi,

Şicâteoisluţite

Înzadarfacstrigare

Oile-mpovărate,

Chipnuedescăpare,

Şiplângerinecurmate

Cevindepelaturme

Răulnupotsă-lcurme.

Lupuldarîşiurmează

Asanelegiuire,

Căcideceselucrează

Craiuln-aredeştire;

Bacâtelupulspune

Leiatoatedebune.

A!cândosănevie

Ozidebucurie,

Zifoarteaşteptată

Şiscumpăînnevoi,

Casăvedemodată

Pelupimâncaţideoi?

“O!astanusepoate”,

Zicunii-alţiînlume.

Domniimei,sepottoate,

Deşilespuidreptglume.

Apoi,ştiţidumneavoastră

Căoaiaesteproastă

Şicănădăjduieşte

Aceeacedoreşte.

Eucuîncredinţare

Amauzitodată,

Laoturmăcammare,

Ovorb-aşaciudată.

DarcumpotşticespuneOileîntreele?

Pentruastăminune

Amcuvintelemele.

Acum,săvenimiarlavorbaîncepută:

Văzândbieteleoicătoateosăpiară,

Dupălungichibzuiris-aleserăosută

Şimerserălacraiizbăviresăceară.

Craiulstaocolitde-onumeroasăcurte:

Cerbiicucoarnelungi,urşiicucoadescurte

Alcătuiauunştabvrednicafiprivit.

Unberbece-nvăţat,ceştiasăcitească,

Se-nfăţişăsmeritşi-ncepusăvorbească:

“Nerugămsăne-asculţi,craiulestrălucit!

Şisăîntorcisprenoimilamărieitale.

Starea-ncarene-aflămevrednicădejale,

Pentrucădomnullup,ministrucene-aidat,

Înlocanepăzi,detotne-a-mpuţinat.”

Domnullup,întrebat,

Răspunsecuglasmare:

“Stăpâneluminat!

Niciuncuvântnuare:

Cândle-amnăpăstuit?

Cândamscosbirurigrele?

Euiauobişnuit

Deoaiecâte-opiele.

Darprostimeaciudată

Aşaeînvăţată,

Şifar-aşticecere

Vanencetatsazbiere.”

Măreţulelefant,dupăcesegândeşte,

Dadetreioridincapşilupuluivorbeşte:

“Ascultă,zice,şiiaaminte

Laalenoastrecrăieşticuvinte.

Câtpentr-opiele,treacăşimeargă,

Fiindcăsingurspuic-aidreptate.

Darpentruc-astăzioaiaaleargă

Lamilanoastră,caremultpoate,

Oiert:dedajdiifiescutită;

Aleeiplângerivoisăle-ascult;

Şidecâtpieleaobişnuită

Sănupoţicereunpărmaimult.”

OglinzileAmcititaltădată,numaiştiuîncecarte,

Căîntr-oţarămare,deaicinudeparte,

Plăcutafrumuseţetreceadeurâciune:

Câţise-ntâmplas-oaibăsesocoteausluţiţi;

Iarfrumoşideminune

Sesocoteauaceiaceeraumaipociţi.

Oglinzicasăsevazănuseaflauînţară,

Şierapopritlucrusăs-aducăde-afară.

AşafieştecineSocoteadespresine

Ceeaceauzea,

Căcichiarundelegârleicecurgeaprincetate

Erauatâtdenegreş-atâtde-ntunecate,

Încâtnuputeaomulniciumbraa-şivedea.

Dardupămultezileşivreme-ndelungată,

Ocorabiemare,cuoglinziîncărcată,

Trecândpelângăţaradecarevăvorbesc,

Oapucăfurtuna,ofurtunăcumplită,

Saucasăzicmaibine,furtunănorocită,

Pricinădeprefaceri,deunfolosobştesc;

Şipentru-alobştiibine,opagubăoricare

Numiseparemare;

Maivârtoscândaceastanus-atingedemine.

Împinsădetalazuri,corabiaslăbită

Sesfărâmă,darmarfăpuţinăs-a-necat;

Şiînaeipornireundaneîmblânzită

Oglinzilemaitoatelescoaselauscat.

Locuitoriiţării,

Câţiseaflauatunceapetărâmurilemării,

Cutoţiialeargară,

Şi-ngrabăle-adunară.

Seprivirăînele,şicuprinşidemirare

Văzurăadevărul,mulţiînsăcu-ntristare.

Daraflânddregătoriiminuneaîntâmplată,

Poruncirăîndată

Asespargecupietreş-asedesfiinţa

Oglinzileaceleaoriundes-arafla.

Multesesfărâmară,darascunserămulte

Aceicareporuncanuvrurăs-oasculte.

Şidinvremeaaceeatoţioameniifrumoşi

Arătcâte-ooglindăacelorurâcioşi.

Câineleizgonit

Lupulcutoatăprostia

Cârmuiaîmpărăţia;

Şicaunstăpânitor,

Unoraledaavere,

Altora,peopărere,

Leluachiarstarealor.

Favor,urăschimbătoare,

Izgoniresauchemare

Aldomnieieraplan.

Câinelegonitdesoartă

S-auzisecumcăpoartă

Sentimentuldeduşman;

C-arfizis,nuştiulacine,

Cumcănuestepreabine

Amâncaatâţiamiei,

Şicădacăleadună

Lânalorpeoricelună,

Să-ilasemăcarcupiei.

Asemeneamaricuvinte,

Pecumfieşcinesimte,

Nusuntpreadesuferit.

Pelocvrurăsă-lgonească;

Darpoliticadomnească

Altepricinii-agăsit.

Aziscănimicnuştie,

Cănuestebunsăţie

Unrangîntrecurtezani;

Călaorice-lrânduieşte,

Nicioslujbănu-mplineşte,

Cănufacenicidoibani.

Atuncivulpe,şarpe,broască,

Fărămăcarsă-lcunoască,

Deprostialuivorbea.

Unulziceacăglasn-are,

Altulcănueste-nstare

Opiatrădejossăia.

Semirăcumderăbdase

Domnul,şinudepărtase

Peuncâineticălos,

Acăruiatoatătreaba

Esămănâncedegeaba,

Făr-afacevrunfolos.

Dardupăolungăvreme,

Sătulînzadarageme,

Jalbăcâineleadat,

Zicândcăde-acu-nainte,

Toateîivorpăreasfinte,

Numaisăfieiertat.

Adeseanenorocirea

Schimbăgândulşisimţirea:

Pelocfuşislobozit.

Cinsti,averinusemaispune:

Ceziceaelerabune,

Duhulluieravestit.

Într-ozineavândtreabă,

Domnulpeaisăiîntreabă:

“Voidecâinecegândiţi?”

Şerpi,şopârle,deodatăToţirăspunserăîndată:

“Înălţime,sătrăiţi!

TuturoresteplăcutăCinsteaceacudreptfăcutăĂstuivrednicdobitoc.

Alluicap,aluiştiinţă,

Glas,putere,iscusinţăPentrunoisuntunnoroc.

Detrupestepreaputernic,

Deslujbimulteestevrednic,

Şiînlupteevestit.”

—“Astealeştiampreabine,

Ştiamceisecuvine,

Daratuncieragonit.”

Şoareceleșipisica

Unşoarecedeneam,şianumeRaton,

Cefusesecrescutsubpatlapension,

Şicareînsfârşit,dupăunnobilplan,

Petrecearetiratîntr-unvechiparmazan,

Întâlniîntr-ozipechirPisicovici,

Cotoicareaveabunnume-ntrepisici.

CumcădomnulRatonîndatăs-agândit

Săoialapicior,nuedeîndoit.

Darsmeritulcotoi,cuochiiînpământ,

Cucapu-ntreurechi,cuunaerdesfânt,

Începuastriga:“Decefugi,domnulmeu?

Nucumvaîțifacrău?Nucumvategonesc?

Bineleşoricesccâtdemultîldoresc

Șicâtîmieştidescump,oştieDumnezeu!

Cunosccerăutăţiv-aufăcutfraţiimei,

Șicăaveţicuvântsăvăplângeţideei;

Darnusuntcumcrezi;căcichiarasupralor

Veneamsăvăslujesc,devreţiunajutor.

Eucarnenumănânc;baîncăsocotesc,

DevavreaDumnezeu,sămăcălugăresc.”

Laăstfrumoscuvânt,Ratonînduplecat,

VăzândcăDumnezeudemartoreluat,

Îşiceruiertăciunişi-lpoftiaveni

Cuneamulşoricescase-mprieteni.

Îidusepelatoţi,şiîlînfăţişă

Caunprietenbuncenoroculledă.

Săfivăzutlaeijocurişiveselii!

Căcişoareciicredmultlafizionomii,

Ș-aacestuistrăinatâtadecinstit

Nuleînfăţişanimicdebănuit.

Darîntr-ozi,cândtoţiîideterăunbal,

Dupăcerefuzăşilimbişicaşcaval,

Zicândcăeînpostşinupoatemânca,

Peprieteniisăicerua-mbrăţişa.

Cefelde-mbrăţişări!Cefeldesărutat!

Pecâţigurapunea,îndatăîijertfea;

încâtabiadoi-treicufugaauscăpat.

Cotoiulcelsmerit

Eomulipocrit.

Privighetoareașimăgarul

Nenorocitaprivighetoare

Cânta-npădureaeidurere,

Natura-ntreagădaascultare,

Totîmprejuru-ieratăcere.

Alţiiînlocu-miardescripoate

Aceletonurineimitate,

Glasulacela-nmlădietor,

Cec-o-ntorsurălină,uşoară,

Treptatseurcăşisecoboară,

Plindesimţire,plindeamor.

Euvăspuinumaicădespărţirea

Şisuvenireplinedejale,

Cănedreptatea,nelegiuirea,

Erausujetulcântăriisale.

Unmăgarmarece-oascultase,

Şicaunasprujudecător

Capulpleoştise,sauridicase

Câte-oureche-nsemndefavor.

Ieşi-naintesă-ideapovață,

Șic-oneroadăîncredințare:

“Amfost,îizise,acidefață,

Dar,zău,nu-miplaceatacântare.

Cutoate-acestea,amnădejdibune,

Denuîțiparelucrupreagreu,

Laniştereguliatesupune,

Luânddepildăcânteculmeu.”

Atunciîncepecubucurie

Uncântecjalnicşinecioplit,

Încâtdeaspraluiarmonie,

Toatăpădureas-aîngrozit.

Privighetoarea,fărăsfială,

Zise:“Povațaeînzadar;

Cacide-aşurma-o,nue-ndoiala

Caeuînlocu-țin-aşfimăgar”.

Câineleșicăţelul

“Câtîmisuntdeurâteuneledobitoace,

Cumlupii,urşii,leiişialtecâteva,

Carecreddespresinecăprețuiescceva!

Desetragdinneammare,

Astaeo-ntâmplare:

Şieupoatesuntnobil,dars-oarătnu-miplace.

Oameniispunadeseacă-nţăricivilizate

Esteegalitate.

Toateiauoschimbareşilumeaseciopleşte,

Numaipenoimândrianunemaipărăseşte.

Câtpentrumineunul,fieştecineştie

C-oamdebucurie

Cândtoatălighioana,măcarşiceamaiproastă,

Câinesadeaîmizice,iarnudomnia-voastra”

Aşavorbeadeunăzicuunbouoarecare

Samson,dulăudecurte,celătrafoartetare.

CăţelulSamurache,ceşedealaoparte

Casimpluprivitor,

Auzindvorbalor,

Şicănuaumândrie,nicicapriciideşarte,

S-apropieîndată

Să-şiarateiubireacearepentruei:

“Gândireavoastră,zise,îmipareminunată,

Şisentimentulvostruîlcinstesc,fraţiimei.”

“Noi,fraţiităi?răspunseSamsonplindemânie,

Noi,fraţiităi,potaie!

Osă-ţidămobătaieCares-opomeneşti.

Cunoştitucinesuntem,şiţisecadeţie,

Licheaneruşinată,astfelsănevorbeşti?”

“Darziceaţi…”—“Şice-ţipasă?Te-ntrebeuceziceam?

Adevăratvorbeam,

Cănuiubescmândriaşicăurăscpelei,

Căvoiegalitate,darnupentrucăţei.”

Aceastaîntrenoiadeseaovedem,

Şinumaicuceimariegalitatevrem.

Pisicasălbaticașitigrul

Uncotoisauopisică,

Dindouănuştiucare,

Nicimare,nicipreamică,

Darfoartemâncătoare,

Şidinsoiulacelace-npădurilocuieşte

Şipecopacitrăieşte,

Văzuuntigrumare

Trecândpeocărare.

Desusdepeghindarulundeeraurcată,

Pisicasocoti

Căpoate-a-lîngrozi;

Şifar-apierdevremeseadresăîndată

Latigrulcetrecea,

Fărăaovedea:

“Iastai,mărog,puţin,jupânedepejos,

Caretesocoteşti

Cănuştiucineeşti;

Mândriacearăţicunoiedeprisos:

Ştiidinceneammătragşicăstrămoşiimei

Suntfiidedumnezei?

Nemuritoriitoţi,dincercândaufugit,

Subnumedepisiciînlumeautrăit.

Preoţiiegipteniîntempluriîislăvesc.

Şiniştetigrimicicunoisepotrivesc!”

—“Dacăstrămoşiităicutinesemănau,

Negreşiterauproşticâţilorseînchinau,

Răspunsetigrulmeu;iardacaauavut

Vreunmeritcunoscut,

Cevadumnezeiesc,

Atuncieutecăiesc,

Şipentrustareatademilăsuntpătruns,

Căcide-orficâtespui,zău,prearăuaiajuns.”

Deşimulţiauzis-o,eutotomaizic:

Slavastrămoşeascăpestrămoşicinsteşte;

Înzadarnepotulcueasefăleşte,

Cânde,cumse-ntâmplă,unomdenimic.

Dervişul98şifata

Sepovesteştecumcăodată

Undervişpustnic,omcuvios,

S-amorezase,văzândofată

Cutrupsubţire,cuchipfrumos.

Dintr-una-ntr-altavorbaaduse

Şiînstilnetedpatima-șispuse,

Zicând:“Ascultă,euteiubesc,

Şipentrutinemultpătimesc”.

Stilulacesta,adevărat,

Numiseparepreaminunat;

Darpentru-unpustnictrăitdeparte

Dealelumiivalurideșarte,

Putemsăzicemcănueprost.

Fatarăspunse:“Poate-așfifost

Destuldebunăcasătecrez,

Darastehainebisericești

Nicin-auafacecuce-mivorbești;

Ş-apoidebarbămă-nfiorez”.

Pustniculnostrupelocseduse,

Ișirasebarba,sepieptănă,

Nemţeștebineseîmbrăcă,

Ş-opălărieîncapîșipuse.

Venilafată:“Cumţisepare?

O-ntrebă.Spune-mi,maite-ndoiești?

Veziceputereamorulare?

Mi-amlăsatlegea;altmaivoiești?”

—“Nuvoinimica,atuncieazise;

Credinciosmiecumosă-mifii,

Cândjurăminteînceruriscrise

Şiatalegenupoţis-oţii?”

Fataaveadreptatedenuvreasă-lasculte.

Cine-afăcutocrimăpoatefacemaimulte.

Dreptatealeului

Leul,demultăvreme,ridicaseoştire,

SăsebatăcurigacesenumeaPardos99

Căcieraîntredânşiiovecheprigonire,100

Şigâlceviremare,pentruunmicfolos.

Vrea,adică,săştie

Cuimaimultsecuvine

Săţiepentrusine

Unpeticdecâmpie

Şiuncolţdepădure,detotne-nsemnător,

Cedespărţeaţinutulşistraturilelor.

Acumsângemultcurse,şimultelunitrecură,

Făr-aseputeaşti

Cinevabirui.

Elefantulnăsos,

Şibivolulpieptos,

Culupulcoadă-lungă

Multeizbânzifăcură.

Fiecaretulpinăeraplinădesânge.

Icisevedeauntaurjumătatemâncat;

Lângăeluntovarăşcezbiarăşiîlplânge;

Colo,unporcsălbaticfărădouăpicioare;

Şimailavale,vulpeasetăvăleşte,moare,

Oftânddupăcurcaniiceîncăi-auscăpat!

Iarmaivrednicdejaleeraviteazulurs,

Dedouăcoarnegroaseîninimăpătruns.

Leul,văzândcăluptanusemaiisprăveşte,

Trimiselamaimuţă,vestităvrăjitoare,

Cespuncăştiamulte,şicăprooroceaîntâmplăriletoate,dupăcesetrecea:

Trimise,zic,ladânsasă-ifacăîntrebare.

Cumpoatesăajungăsfârşitulcedoreşte.

Easepusepegânduri,tuşi,apoirăspunse,

Rozândcumulţumiredarurileaduse:

“Casăpoată-mpăratullesnesăbiruiască,

Trebuiesăjertfească

Peacelceînoasteedecâttoţimaitare,

Maivestitînrăzboaie,maivrednicşimaimare.”

Auzindastealeulstrânseasaoştire:

“Lighioanelor!zise,viusăvădaudeştire

Căastăzidinnoiunultrebuiesămurim:

Aşavaproorocul.Rămâne-acumsăştim

Cineestemaitare.

Câtpentrumineunul,cumvreţi…darmisepare

Cănupreasuntputernic,căcipătimescdetuse.”

Vulpeaeraaproape:

“Ce-areaface!răspunse,înălţimeataeşti

Oricâtdeslabpofteşti.”

—“Darşiputereanoastră

Eîndestuldeproastă“,

Strigarătigrii,urşii,şicuuncuvânttoate

Lighioanele-aceleaceeraumaicolţate.

“Nurămâne-ndoială“,lerăspunse-mpăratul.

Iepurele,sărmanul—crezcă-ltrăgeapăcatul,

Saupăcatemaimulte

Demoşiiluifăcute—

Venisă-şideapărerea.

Dartoţi,câtîlzăriră,

Asupră-inăvăliră.

Iavedeţ-l!strigară.

Cubună-ncredinţare

Elestecelmaitare!

S-ascundeaurecheatul,şinu-iplăceasămoară

Casănefacănouăbiruinţauşoară!

Peel,copii!Luaţi-l:elaresă-mplinească

Cene-azisprooroculdinporuncacerească!”

Câiniiatuncisăriră

Şi-ngrab’ţ-ljupuiră.

Seaflăvreoţară,undel-aşa-ntâmplare

Săsejertfeascăleul?

Niciuna,misepare.

Nuştiucumseurmează,nupricepcumsepoate,

Darvăzcăceiputernicioriundeaudreptate.

LupulmoralistV-amspus,cummisepare,denuîţifiuitat,

Călupulse-ntâmplases-ajungăîmpărat.

Darfiindcăv-amspus-o,voiîncăsăvăspui

Ceeaces-aurmatsubstăpânirealui.

Auzindîmpăratulcă-nstaturilesale

Facnăpăstuiţimultepăroşiidregători,

Căpravilastă-ngheare,cănuedealsauvale

Undesănuvezijertfemaimulţiprigonitori,101

PoruncisăsestrângăobşteascaadunareLângăuncopacmare;

Căcivreapeunii-alţiisăîicamdojenească,

Şi-npuţinecuvinte,

Săle-aducăaminte

Datoriilelor.

Toţiseînfăţişară;şi-nălţimealupeascăîncepusăvorbească

C-unglasdojenitor:

“Domnilordetotfelul!Bunesuntasteatoate?

Datoriileslujbeiastfelleîmpliniţi?

Nuaveţinicisfială,nicifricădepăcate,

Săfaceţinedreptateşisănăpăstuiţi?

Toateslujbelevoastreţaravileplăteşte:încă,pelasoroace,

Câteundarvăface.

Darreauanărăvire,

Ceoaveţidinfire,

Nusetămăduieşte.

Vedeţicucemorţigrele

Seisprăvescdinlume

Şicumlasărăunume

Aceicarefacrele.

Gândiţi-văcăpoateveţidacuvântodată

La-naltajudecată.

Gândiţi-vălasuflet,şiluaţidelamine

Pildăafacebine.”

Astcuvântminunat,

Pecaredomnullupauzcăl-a-nvăţat,

Trecândpelângăsat,

Laziuaunuisfânt,cândpreotulcitea

Şipropovăduia,

Pemulţidindregătorisăplângăi-a-ndemnat.

“E!ceaţihotărât,jupâniamploiaţi?

Oare-osăvă-ndreptaţi?”

Iiîntrebăatunciînălţimea-mblănită,

Cepurtaomantadeoaiejupuită.

“Spuneţi,osăschimbaţipurtarea-văceaproastă?”

—“Sătrăiţilamulţiani,dobitocia-voastră,

Răspunseunvulpoi,înslujbelăudat;

Nepoatefiiertat,

Săvă-ntrebămsmerit,devreţiane-arăta,

Deunde-aţicumpăratpostavuldemanta?”

Cândmantauadomneascăestedepieideoaie,

Atuncijudecătoriifiţisiguricădespoaie.

Nebuniașiamorul

Înniştefabuleunpoetscrie

CăNebuniaşipruncu-Amor

Sejucausinguripeocâmpie,

Înprimăvaravieţiilor.

Ştiţicăcopiiicuînlesnire

Găsescsujeturideneunire;

Eidarodatăsegâlceviră

Pentruofloareceîntâlniră.

StrigaAmorulînguramare;

Cealaltă,însă,minutcumplit!

IIizbi-ndatăatâtdetare,

Câtdeluminăeal-alipsit.

Adânccopilulsimţidurere,

Rămânândastfelfărăvedere.

Tristaluimumăjalbăporneşte

L-alsăupărinte,stăpânceresc:

Varăzbunare,setânguieşte;

Cueatoţizeiicompătimesc.

MarsşiApolon,maic-osebire,

Aratămumeialormâhnire.

S-adunăsfatulcelfărămoarte

Şihotărârăînobştealor

CaNebuniaînvecisăpoarte,

Săcârmuiascăpeorbu-Amor.

Aceastădreaptă,greaosândire.

Dinziuaaceealuă-mplinire;

Dinziuaaceeasuntîmpreună,

ŞiNebunia-lţinedemână.

LebădașipuiicorbuluiLebădaodată-aflase

(Insăcumseîntâmplase,

Nupotsăvădaucuvânt)

Cumcăîntr-uncolţdelume,

Intr-unloccumarenume,

Şipeunfrumospământ,

Niștepăsăriosândite,

Corbidecâţivaaninumite,

Înprimejdietrăiesc.

Lebedeleaudinfire

Ociudatăpresimţire,

Careestedarceresc.

Așa,săleizbăvească,

Cuorâvnăpărintească,

Eaplecăpânăînzori.

Ajungândîntr-olivede,

Înculcușdevulpevede

Puidecorbnezburători,

Careîntr-ovizuină

Petreceacaîngrădină,

De-alorsoartămulţumiţi.

Pasăreaceaalbă-ndată

Cătredânșiisearată,

Zice:“Puiloriubiţi!

Soartavoastrăedemilă:

Spuneţicumpevoiînsilă

Aicivulpeav-aadus?”

Corbuleţiiînmirare

Răspundiute,râzândtare:

“Noidevoiene-amsupus.

Vulpecee,nuştimspune,

Decâtcănăravuribune

Aceadamăarăta:

Căaveacoadăpespate,

C-aleipărîngalbenbate

Şicăochilucioşipurta.

Eacândne-aluatde-acasă,

Ne-aspuscălaasamasă

Arefeluridemâncări,

Căeprinţdedobitoace,

Căpenoivaaneface

Săajungemlamaristări.

Ne-amaispuscăneerudă,

Cădinvârstaceamaicrudă

Neamulnostrul-aiubit.

Ea,caşialnostrutată,

Cănetragemnearată

Dinvulturulcelslăvit.

Şiadeseanevorbeşte

Cădinsufletsesileşte

Anedaslavadintâi.”

Lebădastrigăcujale:

Sunteţipeamorţiicale,

O,voiaicorbuluifii!

Daralvostrusecpărinte

Cumnuşi-aadusaminte

Ceeaceis-a-ntâmplat,

Cândîşipărăsilocaşul

Şidingurălăsăcaşul,

Iardevulpeînşelat?”

Puiinebăgând-o-nseamă:

“Calebună,-izic,madamă,

Noinuştimcenevorbeşti.

Şiprinastfeldecuvinte,

Sănescoţiacumdinminte

Camdegeabatesileşti.”

“Eumăduc,lebădazise,

Insăvouăvăsuntscrise

Multerelesărăbdaţi;

Căciprostia-văceamare,

Caş-apenii-ntunecare,

Nusepoates-ospălaţi.”

PrivighetoareaîncolivieOcântăreaţăprivighetoare,

Demicăprinsă,stălaînchisoare,

Şicoliviai-eralocaş.

Vremelamijlocmultătrecuse,

Dareasăuitetotnuputuse

Deunde-aluat-o102omulvrăjmaş.

Nencetattristăgândeacujale

L-atinereţiiveselăvale,

L-acelecrânguri,l-acelizvor,

Undel-anopțiilinătăcere

Eaaviețiicântaplăcere,

Razelezilei,dulcele-amor.

Lacâtepăsărisuntzburătoare,

Slobodaviațăelucrumare;

Naturaestepatrialor.

Așașimicapasăreanoastră,

Caredeminteeracamproastă,

Cătamijloacesăscape-nzbor.

Astădorinţăelăudată,

Cânde-ntărităpejudecată

Șicândfolosuleprevăzut;

Dareauitasecămai-nainte

O-nștiințaseunpuicuminte

Căvrândsăzboaremulţiaucăzut.

Ean-aveaaripi.

Fărămijloace,

Opăsăricăcepoateface,

Decâtsupusăsoarteiafi,

Sausăașteptepânăsă-icrească

Smulselearipi,șisăgăsească

Noimiloacedeafugi?

Astfelpedânsaosfătuiește

Orândunicăceoiubește

Șicaregânduleiîlștia.

Exemplemultedesîitotspune

Şiîiaratăcudovezibune

C-acumsăscapenuvaputea.

Dartinereţeaneînţeleaptă

Poveţin-ascultă,vreminuaşteaptă;

Toate-nainte-ijucăriisânt.

Printrezăbreleeasestrecoară,

Puţinse-nalţă,de-opalmăzboară,

Şicade-ndatăjospepământ.

Ursulșilupul

Împărăţiadobitocească,

Caşianoastrăceaomenească,

Statornicieveşnicăn-are:

Toatespusesuntlaschimbare!

Dinmână-nmânăsceptrulseplimbă.

Celdeierimareastăziemic;

Leupeursbate,urspeleuschimbă,

Dintr-o-ntâmplarepreadenimic.

Decurândursulpeleuschimbase,

Şipedomnescultronînălţat,

Cârmaînlabetare-oluase,

Şicuverzitufesta-ncoronat.

Datoreuînsăsuntavăspune

Căursu-acela,măcarcăurs,

Darsentimenteaveapreabune:

De-alobştiibineerapătruns.

Fiareletoate-ndatăce-aflară

Căle-adatcerulunstăpânnou

Săseînchineluialergară,

Unac-ovacă,altac-unbou.

Lupulînurmăspretronseduce,

Şidupăvechiulbunobicei

Mărieisaleploconîiduce

Şiînainte-ipunedoimiei.

Într-ofrumoasăprecuvântare

Îidovedeştec-arfiavând

Niştehrisoavearătătoare

Ce-aufăcuturşii,zăunuştiucând.

C-astehrisoave,pepieideoaie

Scrisecuapă,spunlămurit

Cumaumersurşiilaobătaie

Şicâtemureeiaujertfit.

Cuplecăciuneapoii-arată

Cumcădinsuflets-abucurat

Deîntâmplareaceaminunată

De-ncoronarecândaaflat,

Cumcădoreştesupussă-ifie,

Cătotdeaunaell-aiubit,

Căpentrudânsulvieţiomie

Sălejertfeascăemulţumit.

Astfeldevorbesezicînlume,

Insădreptformăsesocotesc;

Căcifieşcineleiadeglume,

Careseuităcâtsevorbesc.

Darursulcrede,seamăgeşte,

Înslujbepuneneamullupesc:

Cumcăprieteniare,gândeşte,

Carepersoanaluioslăvesc.

Dupăovremeleulsescoală,

Tocmaicândursulmortîlcredea,

Dupăomareşilungăboală,

Vinesă-şicearătronulce-avea.

Locuitoriiseîngroziră;

Vesteasedusepân’lapalat;

Lupiiîndatălaleifugiră;

Pe-allorprietentoţil-aulăsat.

Tauriinumai,ceniciodată

A-ifiprieteninus-aujurat,

Pestecincisuteveniră-ndată,

Pecraişiţarăeiauscăpat.

Preaculesnireomulse-nşeală!

Darfoartemarefacegreşeală

Cinelavorbedăcrezământ.

Faptelenumainedovedeşte

Fieştecinecâtpreţuieşte,

De-avemprietenişicaresânt.

Boulșiviţelul

Unboucatoţiboii,puţinlasimţire,

Înzilelenoastredesoartă-ajutat,

Şidecâttoţifraţiimaicuosebire,

Dobândi-ncireadăunpostînsemnat.

Unbouînpostmare?—Drept,camciudatvine,

Darastase-ntâmplăînoricareloc:

Decâtmultăminte,ştiucăemaibine

Săaitotdeaunaundramdenoroc.

Aşade-avieţiiveselăschimbare,

Cumşidemândrieboulstăpânit,

Secredeacăestedecâttoţimaimare,

Căcudânsulnimeninuepotrivit.

Viţelulatunceaplindebucurie,

Auzindcăunchiuls-afăcutboier,

Căareclăisumăşiliveziomie:

“Măduc,zise-ndată,niţelfânsă-icer.”

Făr-apierdevreme,viţelulporneşte,

Ajungelaunchiu,cearcăaintra;

Darpelocoslugăvineşi-lopreşte:

“Acumdoarme,zice,nu-lpotsupăra.”

“Acumdoarme?cefel!pentru-ntâiadată

Dupăprânzsădoarmă!Obiceiullui

Erasănuşazăziuaniciodată;

Astsomnnuprea-miplace,şiosăi-ospui.”

Basă-ţicauţitreaba,cămănâncitrânteală;

S-aschimbatboierul,nuecumîlştii;

Trebuie-nainte-isămergicusfială,

Priimitîncasădacăvreisăfii.”

Laomojicieatâtademare

Viţelulrăspundecăvaaştepta;

Darunchiusescoală,pleacălaplimbare,

Pelângăeltrece,făr-aseuita.

Cumâhniretoatebăiatullevede,

Insăsocoteştecăunchiu-aorbit:

Căcifără-ndoialănuputeacrede

Cabunasarudăsă-lfiocolit.

Adouaziiarăşipreadedimineaţă,

Să-igăseascăvreme,ladânsulveni:

Oslugă,ce-afarăîlvedeacă-ngheaţă,

Casă-ifacăbine,deelpomeni.

“Boierule,zise,aşteaptăafară

Rudadumitale,aldoamneivacifiu.”

—“Cine?amearudă?mergide-ldăpescară.

N-amastfelderude,şinicivoisă-lştiu.”

Vulpealiberala

Vulpeafără-ncetare

Strigaînguramare

Cădecândelefantulpestepăduridomneşte

Trebilemerglavaleşilumeapătimeşte.

Căestenedreptate

Săvasăcheltuiască

Venituriletoate

Pentrumasacrăiască.

De-acesteaelefantul,câtaluatdeştire,

Temându-se,cudreptul,devreorăzvrătire,

Peiepurelavulpecuunbilettrimise,

Oinvitălacurte,o-mbrăţişăşi-izise:

“Amaflat,jupâneasă,căaimaretalent.

Voisătepuiînpâine;

Şiîncepânddemâine

Îţidămcumulţumire,

Caunsemndecinstire,

Algăinilornoastreîntinsdepartament:

Caută-ţibinetreaba.”

—“Peseamameatelasă“,

Răspunseoratorulşi,sărutându-ilaba,

Seîntoarseacasă.

Înziuaviitoare,

Vulpeacatotdeaunavenilaadunare;

Darînsăoblojită,pesubbarbălegată,

Şicuunlipanmarelacapînfăşurată.

“Ceai,deeştiastfel?”oîntrebarătoate.

—“Imierăudeaseară,îmierăucâtsepoate,

Şicutrebileţăriisămălăsaţiînpace.

Craiulştieceface;

Elne-ncetatgândeştelaalobştiifolos.

Adio!suntbolnavă:m-amînecatc-unos.”

Cunoscmulţiliberali,lavorbeeise-ntrec,

Darpânăînsfârşitcuoaseseînec.

MierlașibufniţaÎntr-opăduredeasă,decetăţidepărtată,

Mierlase-ntâlnisearacubufniţaumflată.

“Prietenă,îizise,ţi-aşfaceo-ntrebare,

Dacăamea-ndrăznealăn-aducesupărare.

Spune-mi,mărog,luminadecenu-ţieplăcută,

Decestaitoatăziuaascunsă,nevăzută?

Nucunoşti,cumsevede,razeledimineţii,

Dulceaţaprimăverii,plăcerilevieţii.

Poateeştiruşinoasă,şicrezicănucânţibine:

Dareuşialtepăsărimaivrednicedecâtmine

Îţivomda-nvăţătură,şivompunesilinţă

Să-ţimaisubţiemglasulcâtvafiprinputinţă.

Vinomâinelaminesămergemlaplimbare,

Casăfacicunoştinţăcuoprivighetoare.”

Bufniţaîirăspunse:“Îţimulţumesc,iubită,

Eucusoarelevostrunusuntobişnuită;

Imisupărăvederea.

Lumeaosămăvază,

Insăcândm-oideprindecualuminiirază.”

Mulţiziccăneamulnostrunuesteîncă-nstare,

Caaltele,săfacăcercăride-naintare,

Că-nvăţătur-adâncă,idei,filozofie

Suntpreavătămătoarel-aluicopilărie.

Declamaţia-aceasta,pompoasă,îngâmfată,

Devreţi,poatesăfiedespoţiloriertată:

Numailorleebunăaunuineamorbire,

Căcinu-llasăsă-şivazăasanenorocire;

Darînguraacelorce-ozicpedinafară,

Saueonerozie,sauesteoocară.

Noile-amputearăspundepuţinelecuvinte

Bufniţeiadresatedemierlaceacuminte:

“Aivorbitdeminune!

Dariaspune-mi,vecină,

Dacămăcarcercaretunufacivreodată

Săscoţicelpuţincapuldinnoaptea-ntunecată,

Apoicumte-ideprindecusoare,culumină?”

Cucul

Cucul,pasăreproastă,darplinădemândrie,

Socotindc-alsăunume

Estevestitînlume,

Hotărîsămaifacăvreocălătorie,

Cas-adunerespecturi,şiînsuşisăprivească

Cucechipîlslăveştenaţiapăsărească.

Plecă;darabiamersepână-nvecinătate,

Şigăsifelurimidepăsăriadunate,

Caredinîntâmplare

Se-ntreceaulacântare.

Stătusăleasculte:toateperândcântară,

Careprost,carebine,talentulşi-arătară.

Iarbieteicoţofeneîicerurăiertare

Cănu-idauascultare;

Iiziseră:“Taci,soro,teroagăobşteanoastră:

Desprecântec,neiartă,eşticauncucdeproastă“.

Astfelpăţişicioara:înrâseafuluată,

Şicuuncucnemernicdetoatecomparată.

Deasemeneacinstecuculsupăratfoarte,

Sedusemaideparte;

Daropriundemergea,

Nimicaltn-auzea.

Însfârşitobosit,

Şideznădăjduit,

Lacuibulsăuveni,

Făr’asemaiopri.

PuiicâtîlzărirăPelocîlocoliră;

Apoiîlîntrebară:

“Cemaivestepe-afară?”

—“Urâtă,lerăspunse,şivrednicădejale:

Amumblatmultelocuri,darnum-ammulţumit.

Toateîmiparschimbateşitoatemerglavale,

Păsărilesuntbeteşilumea-anebunit.”

Totomuldespresinelesneseamăgeşte.

Nimeneanuîşiesteasprujudecător,

Darjudecataobştiieoînvăţătură.

Mulţicesecredpesineuncerarînnatură

Mailesneziccălumeanuştiecevorbeşte,

Decâtsăvasă-şisimtănimicnicialor.

Uliulșigăinile

Ionprinseunuliuşi,ducându-lacasă,

Îllegăcuosfoară,

Lângăcoteţafară.

Deovecinătateaşaprimejdioasă

Găini,cocoşişigâşteîntâiseîngroziră,

Darcu-ncetul,cu-ncetulsemaiobişnuiră,

Începurăsăviecâtcoleasă-lprivească,încăşisă-ivorbească.

Uliulcublândeţeleprimipetoate;

Lespusecăsecrededinsufletnorocit

Pentruvizita-aceastacucarel-aucinstit.

Darîiparerăufoartecăcielînsuşinupoate

Ladumnealorsăvie,

Vizitasăle-ntoarcădupă-asadatorie.

Maiadăugăînsăcădacădumnealorîivordaajutor

Casăpoatăscăpa,

Ellefăgăduieşte

—ŞiDumnezeucunoaştecumvorbaşi-opăzeşte—

Călaoriceprimejdiivaştiale-ajuta:

Încădinînălţime,ellevadadeştire,

Cândasupră-levulpeavafacenăvălire.

Astăfăgăduială

Numailăsă-ndoială;

Şigăinileproaste,cedoreausăgăsească

Pecinevadestoinicsăvasălepăzească,

S-apucarădelucru:azi,mâine,se-ncercară,

Şicuciocuri,cuunghii,abiaîldezlegară.

Uliu-şiluăzborul.Darseîntoarse-ndată

Şirăpiogăină,peurmădouă,trei,

Peurmăcâtevrei.

“Cepazăesteasta?strigăunacujale,

Vorbamărieitale

Erasănepăzeşti,

Iarnusănejertfeşti.”

—“O!euştiufoartebinecuvântulcev-amdat,

Şicefelm-amjurat.

Darcândmăjuramastfel,eramlegat,supus,

Acumînsăsuntslobodşivăvorbescdesus”.

Eu,de-aşfifostgăină,nul-aşfislobozit:

Dumnealoraufăcut-oşivăzcăs-aucăit.

Uliiisuntcinstiţi,

Cândsuntnenorociţi.

CâineleșimăgarulCuurecheapleoştită,cucoada-ntrepicioare,

Câinele,tristşijalnic,mergeapeocărare.

Dupăîndestulumblet,iatăcă-lîntâlneşte

Unmăgar,şi-lopreşte:

“Undeteduci?îizise,

Cerăuţis-a-ntâmplat?

Şii,parcăte-aplouat,

Aşastaidemâhnit.”

—“Dar,suntnemulţumit.

LaîmpăratulLeuînslujbăm-amaflat:

Insăpurtarealui,

Deeslobods-ospui,

M-asilitînsfârşitsăfug,să-lpărăsesc,

Acumcataltstăpân;bunundesă-lgăsesc?”

—“Numaide-atâtteplângi?măgarulîntrebă;

Stăpânull-aigăsit,îlvezi,defaţăstă.

Vinonumaidecâtlaminesătebagi:

Euîţifăgăduiesc

Nurăusătehrănesc;

Nimicn-osălucrezi,nicigrijăn-osătragi.”

“Ascultă-măsă-ţispui:erăuafisupus

Laoricaretiran;darslugălamăgar

Emaiumilitor,şiîncămaiamar.”

Vulpoiulpredicator

Unvulpoicuprinsdeboală

Laputerefoarteprost,

Insăînvăţatînşcoală,

Logicaştiindderost,

Făcuplancasăvorbească

Şisăpredice-npustii;

Sesileasădovedească,

C-unstildulce,vorbemii,

Căcuosimplicitate

Şicutraiulcelcinstit,

Cunăravurilăudate,

Eoricinefericit;

C-astălumedesfrânată

Todeaunane-amăgeşte,

Fărăanedavreodată

Câtenefăgăduieşte.

Darlabuna-ipredicare

Nimeninudaascultare.

Câțivașoareci,cerbidemunte

Veneaurarsăoasculte;

Insăeiîndepărtare,

Neavândnicidecumstare

Fărăcinstesaufavor,

Nuputeada-ncredințare,

Slavăastuiorator.

Așaelschimbăvorbirea.

Defăimănăpăstuirea,

Peurși,tigri,lei,pardoși,

Arătândalorturbare

Şiasângeluivărsare,

Şicăsuntnesățioși.

Atuncicerbi,ciuteletoate

Ascultauîntrumirare,

Şiînlacrimicufundate

Plecaudelaadunare.

Vulpea-șifăcumarenume;

Unleufoartecucredință,

Domnpe-aceapartedelume,

Săovază-avudorință:

Decișieacubucurie

Lapalatgrăbisăvie,

Undeajungândvorbește;

Tonuleiînmărmurește

Pe-aipădurilortirani:

CuputereeadescrieSlabanevinovăţie,

Pradăacestorduşmani,

Cufundatăîndurere,

Cerândla-naltaputere

Asupră-leajutor.

Curtezaniiînmirare

Ascultaucusupărare,

Căciaşavreaprinţullor,

Careplindebucurie

Lapalatpoftisăvie

Vulpeaînacelminut.

“Ce-aivorbit,îizise,-miplace,

Căciprintinemiseface

Adevărulcunoscut:

Insăpentruosteneală,

Spunefărădesfială,

Cevrei?slujbă,rangsaubani?”

Oratorulzise-ndată:

“Prinţule,înlocdepaltă,

Aşpofticâţivacurcani.”

PrivighetoareașipăunulFilomeladrăgăstoasă

Văzândvremeaceafrumoasă,

Ziledulcidefericiri,

Povesteacuîntristare

Laehorăscântătoare103

Ehoestedegenulfeminin.

Tristele-inenorociri.

Atunciînsădeodată

Unpăunisearată

(Domneraîntr-acelloc).

Veniplindesupărare;

Mâniosşic-untonmare

Astfelîivorbipeloc:

“Nuvezicănu-ţişadebine,

Cănicinuţisecuvine,

Cuacelciocurâcios,

Cuaochilorgrosime,

Cuapenei-ntunecime

Săcânţiînăstcrângfrumos?

Frumuseţeacudreptate

Câtvavreaacântapoate,

Peeacântecen-ostric:

Dartucumn-aistâmpărare?

Eusuntfrumosdemirare,

Şitotnuvorbescnimic.”

Fiolomelaîirăspunde:

“Iartă-mă,nupotascunde.

Frumoasădelocnusânt;

Şidecântcâteodată

Înpădureaadâncată,

Soartameaestedecânt.

Tuînsă,cecumândrie

Astfelîmiporunceştimie

Şiatâtazgomotfaci,

Tunucânţi,căcin-aiputere,

Şisingura-ţimângâiere

Estecăcigândeşticăplaci.

Trupultăufrumoss-arată,

Şicucoada-ţilăudată

Poatemultsăstrăluceşti:

Daramorulvederin-are;

Laauzs-aducimirare,

Astavezisădobândeşti.”

Papagalulșicelelaltepasări

Lăsândasacolivie,

Înpădurevrusăvie

Papagalu-aseplimba;

Şiîndatăceajunse

Săjudeceelsepuse

Păsărilececânta.

Cădelocnusuiebine,

Căglasuleiprealungţine,

Filomeleitotzicea.

Şiaşapeorişicare

Pasăremicăsaumare

Elsătacălefăcea.

Darodatăsupărate,

Păsărileadunate,împotrivaluistrigând,

Merserăcasăvorbească

Cudânsul,şisă-lsilească

Săcânteceva,zicând:

“Cântădartu,împărate;

Făaceastăbunătate,

Unexemplusănedai:

Căcidinataşuierare,

Socotimcu-ncredinţare

Căpreaminunatglasai.”

Elatuncistăla-ndoială,

Şipreacumultăsfială

Lerăspundec-uncuvânt:

“Domnilor!eurâzpreabine

De-alţii;iarcâtpentrumine,

Deloccântăreţnusânt.”

Cântarulce-șilaudanobilitatea

Catârulunuipărinte

Cuproasteleluicuvinte

Nobleţeaîşilăuda,

Zicândfărăîncetare

Cădeovirtutemare

Exemplemumă-sada,

Căeaafostlarăzboaie,

Călacutarebătaie

Singurăabiruit,

Şicăl-aeiprivire,

Oricareomcusimţire

Detotrămâneauimit;

Deaceeasecuvine

Oameniisăise-nchine

Domnulcatârsocotea;

Şiuitândasareastare,

Părinteascanaintare

Laluminătotscotea.

Darcumsesfârşinobleţea?

Cândîivenibătrâneţea,

Larâşniţăelfupus,

Unde,prost,înscăpătare,

Detatălsău,măgarmare,

Elaminteşi-aadus.

Bursuculșivulpea

Bursuculuiîiveniserândulşielsădomnească

Pesteunpogondetufe,înpădureapărintească,

Pemargineauneiape.

Regatulîieramic

Şiaceiceîlvăzură

Toţiîntr-ounirezic,

Seînvoiescaspunecănueraaltnimic

Decâtominiatură.

Darrigavoiajase,

Şi-nstrăinătate-aflase

Căunbursucdomnitor,

Cevasă-şifacăunnume

Mareşifaimosînlume,

Eneapăratdator

Săiauntondemărire,

Sădeaporuncipeoştire,

Chiarden-araveasoldaţi,

Căciastfelobişnuiesc

Toţiaceicaredomnesc,

Ducisauregisauîmpăraţi.

Aşaelşislobozi

PatruordinedeziIntr-acestchipredijate104

“Cătrearmiilenoastredelinieşidemare,

Cavalerii,infanteriişi-artilerieiuşoare,

Poruncim…şicelelalte.”

Oporuncădinacestea,nuştiucums-aîntâmplat,

DevântafostaruncatăÎnţaraînvecinată,

Undedomnealeopardul;acestdomns-aîngrijat

VăzândcăbursuculareArmieaşademare;

Spreafiîncămaisigur,elîntr-acoloporni

Peministrudinafară105pevulpe,şi-iporunci

Săsalutezepeprinţul,darîntaină-aspiona

Şiatragecuurechea,darmaialesaafla

Cummergtreburilepe-acolo,câtedeprimejdios,

Şicâtăarmieţinevecinulsăucelpăros.

Sfârşindu-seambasada,vulpeaînapoiveni,

Seînfăţişălacurte,seînchinăşivorbi:

“Poruncaamîmplinit;

Cuochii-meile-amvăzuttoate,

Șipoţidormiliniştit,

Fărăsăaigrijideşarte,

Căcitoateacelearmiidelinieşidemare,

Cavalerii,infanterii106şiartileriiuşoare

Nusuntalt,poţifipreasigur,pestriţuleîmpărat,

Decâtunsoldatpeapăşioluntrepeuscat.”

Vanitateaemicviciu,darcubună-ncredinţare,

Eaadeseaneexpunelaridicolfoartemare.

ŞarlatanulșibolnavulLaunneguţătormare

Căruivederea-islăbise

Fărănicioinvitare

Undoctorvestitvenise.

Cândzicvestit,se-nţelegecănimeninu-lcunoştea,InsăaveaatestateNumaiînaurlegate,

Diplomece-nacademiiluase,cumelzicea,

Prinţăricareniciodată

Nuaufiguratpehartă,

Darcarecubunăseamăelnicile-arfipărăsit,

De-arfimaiavutacolovreunbolnavdelecuit.

Bunulpătimaş107îlcrede,

Doctorulvremenupierde,

Ci-lungec-oalifie,apoilaochil-alegat,

ApoidupăceîispunedinpartealuiIpocrat

Căaresăşazăastfelosăptămânădeplin

Întindemâna…pemasăeraunfrumosrubin,

Ineldeformăantică,vechisuvenirpărintesc;

Doctorulîlia,seduce,şicasăvăpovestesc

Maipescurt,elvineiarăadouaş-atreiazi,

Şinencetat,totdeauna,laoricevizitănouă

Luăcâteunul-două

Dinlucrurilemaiscumpecâteîncasăgăsi.

Cândse-mplinisăptămna,pebolnavîldezlegă:

“Uite-te,cumţisepare,şicumvezi?”îlîntrebă.

“Cumvăz?răspunsebolnavul,împrejurulsăuprivind

Şidinaverilesalenimicanemaivăzând.

Cumvăz?nuştiu,frate,atâtnumaipotsăzic

Cădincevedeamodatăacumnumaivăznimic.”

Cunoscpatrioţipolitici,care-aşaexploatez

Simplitateapopulară,şieisinguriprofitez.

AtelajuleterogenUnomavândunarmăsar

Îlînhamălajug

C-ovitădemăgar

Şicuunboudeplug.

Boulfiindsacat108

Launpiciorrănit,

Măgarulne-nvăţat

Șiprearăunărăvit,

Stăpânullor,dincar

Striga,plesnea-nzadar:

Calulseazvârlea,

Darboulîloprea,

Măgarulîllovea

Șicarulnumergea.

“Prearăui-aipotrivit”,

Ziceuntrecător.

“Eştifoarteamăgit,

Domnuleprivitor,

Răspunseomul;eu

Lumeaamvizitat,

Și,dacăvreisăştii,

Intr-însaamaflat

Multedregătorii

Totastfelîntocmitecaatelajulmeu.”

Iepurele,ogarulșicopoiul

Calităţilenoastrecelemailăudate

Nesuntadesînlumedreptcrimereproşate;

Aceastaseîntâmplădecâteoriprinele

Oprimexecutareaintenţiilorrele.

Iepureleodată

Futraslajudecată

Deunogar.

Întufeatunceaprezida

Copoiul,şisentinţefărăapelelda.

Ogarulcătreelaşaseadresă

Şi-nlimbaluistrigă:

“O,tuceprezidezisenatulcelcâinesc,

Terogsămăasculţi:euviusăjeluiesc

Deacestticălos

Cesufletulmi-ascos.

Căcivrânda-lîntâlni,pedealsaupecâmpii,

Elfugeparc-arfigonitdevijelii;

Ş-apoin-aleargădrept,

Cuelsăpoţidapiept,

Cimergetotcotiş

Şisarecurmeziş:

C-uncuvânt,n-arepas,niciumbletcreştinesc.

Darcesămaivorbesc,

Cândchiarmăriata,de-oficumamaflat,

Aifostadeseoridedânsulînşelat?”

—“Destul,lătrăatuncicopoiulcafeniu;

Peelniciîlascult,purtările-ileştiu,

Oricepentruelcrez,şiiată-losândit

Săfiejupuit.

Carneavarămâneapentrujudecător,

Iarlabelevorfipentrujeluitor…”

Ursulșivulpea

“Cebineausămeargătrebileînpădure

Peîmpăratultigrucândîlvomrăsturna

Şinoivomguverna,

Ziceauneivulpiursul,c-oricineosăjure

Cănus-apomenitUntimpmaifericit.”

“Şi-nceosăsteaoareBineleacestmare?”

Îlîntrebă.

“Întoate,

Maialesîndreptate:

Abuzul,tâlhăriaavemsălestârpim,

Şilegeacriminalăs-oîmbunătăţim;

Căcipevinovaţitigrulîntâiîijudeca

Ş-apoiîlsugruma.”

“Darvoice-osălefaceţi?”

“Noiosă-isugrumăm

Ş-apoisă-ijudecăm.”

Cutaresaucutare,

Caresecredînstare

Lumeaaguverna,

Dacădinîntâmplare

Arfaceîncercare,

Totastfelarurma.

CorbiișibarzaPeocâmpieMare,bogată,

Urmăodată

Obătălie

Aspră,cumplită,neasemănată,încâtcadavrenenumărate

Zăceaugrămadăneîngropate.

Corbiiîndatăluarăştire;

Lacomidepradă,einăvăliră,

Şicugrăbire

Acisosiră.

Şidupăcemâncară,şidupăcebăură

Multsânge,începură

C-unglasîngrozitor

Săcântecinalor.

Barzaceasimţitoare,

Carepeomiubeşte

Şi-npreajmă-isenutreşte,

Văzându-i,dedeparte

Lestrigă:“Cumsepoate

Aşaneruşinare:

Eloculpentrucină?eoradeplăcere,

Peunpământdedoliu,înziuadedurere?

Mumeleîşiplângfiii;

Izvorulbogăţiei,

Câmpuleruinat,

Iarvoivăîndopaţi,

Şicântaţi!”

—“De-aceastaneiertaţi,

Răspunsedeodată,

Ceataîntunecată.

Omuluicâtîiplace

Poatefiruinat,

Darnoisuntemînpace

Șimultne-amîngrășat.”

Aceicedeaţăriigreasoartăprofitară,

Cedestrăiniînposturi,înrangurise-nălţară,

Ceprintrădări,baseţe109suntastăzimari,bogaţi,

Poateșidecoraţi,

Dupăameapărere,suntcorbinerușinaţi.

Darașdorisă-mispuneţi,domnilorcititori

(Căcieuvorbescde-oţarăDetotimaginară),

Lanoiseaflăoareastfeldemuritori?

Dacăaveţideoameniideeașaproastă,

Lasrăspundereatoatăasupradumneavoastră.

Calulvândutșidiamantulcumpărat

Plindebucuriemare,

Oarecineîmispunea

C-avândutdinîntâmplare

Șicuunpreţdemirare

Uncalprostceelavea:“Căcibietulcumpărător,

Ziceael,s-aînșelat

Șipuţincunoscător

Oricei-amcerutmi-adat.”

Laacesteacesă-izic?

Atuncin-amrăspunsnimic:

Darpestepuţinezileîlvăz,însăfurios,

Şi-mistrigă:“Nuştii,frate,unmişel,unticălos,

Cesemănaomdetreabă,fărămilăm-a-nşelat.

Mi-avândutosticlăproastădreptundiamantcurat;

Cumţisepareaceasta?”

—“Zău,aşacummi-apărut

Întâmplareadedeunăzicucalulceaivândut.”

Strigămşiprotestămtare

Cândnedreptateacercăm,

Darmulţiurmămla-ntâmplare

Faptaceodefăimăm.

Mielulmurind

Fiualunuiberbececaredemultmurise,

Unmielseîmbolnăvise,

Muşcânddinîntâmplare

O-nveninatăfloare,

Sauiarbă,nuseştie;

Destulcăaluimoarte

Numaieradeparte.

Acumelîşifăcusedatoriiletoate

Câteşilefacmieiiînceasulcelcumplit.

Mumă-sacudurereîncepusesăzbiere;

îlsăruta,sărmana,plângândnecontenit,

Şi-izicea:“Cemi-ebunăviaţafărătine?

Cuimălaşi,fătulmeu?

Spunetată-tău,dragă,căviucurândşieu,

Căcipeaceastălumenumaiaşteptvrunbine!”

Darcesă-irăspunz,mamă,întrebămiculmiel,

De-mivaface-ntrebare

Despreaturmeistare?

TuştiibinecăelIubeamultsăvorbească

Dedulăiidinturmăşideceatalupească.”

“Spune-icăturmatoatăzacedereagălbează;

Căareşaptedoctoriceprearăuotratează.

Maispune-icăciobanulapuspeunnepot,

Cetată-tău-lcunoaşte,îngrijitorlaturme.

Casăstârpească-abuzulşirelelesăcurme;

Atâtaspune-inumaişi-nţelegeeltot.”

Dupăaceidinpreajmăcareîiocolesc,

Poţijudecaprealesnepeceicecârmuiesc.

Lișiţa,raţașigâsca

Spuncă-nvaratrecutăolişiţăşi-oraţă,

Ailebedeidebaltăconsilieriprivaţi,

Subpreşedinţiagâşteis-austrânsdedimineaţă

PelaclaCişmigiu;acoloinvitaţi

Eraudinînaltordin,ahotărîînsfat

Opricinădestat,

Adicăprindezbateriadâncsăchibzuiască

Pentruunpeştemare,cucesossă-lgătească.

Căcilebădagâtoasă

Voiasădeaomasă:

Marelefugâlceavaşilungăconvorbirea;

Prezidentullezise:“Fraţilorsenatori!

Sălăsămchibzuirea,

Pricina,cumsevede,efoartedelicată,

Şidupă-ameapăreretrebuieamânată;

Veniţimâinedezori.”

Propunereaaceastacutoţioaplaudară

Şipentru-ntâiaoară

Pegâscălăudară

Pentruaeiidee,apoiserisipiră

Şiadouaziiarăl-acelaşilocveniră.

Până-adouaziînsăştiţices-aîntâmplat?

Fiindvarăşisoareşiocăldurămare,

Peşteles-astricatŞiraciil-aumâncat.

Cuvintele-aciscrisesănuvăparăglume;

Consiliuride-acesteavedemdestule-nlume

ŞilanoimaialesSe-ntâmplăfoartedes.

Castorulsialtelighioane

Maimultelighioane,locuindîntr-ovale,

Eraudesvătămatede-uniuterâuvecin,

Care,ieşindcuzgomotdinmalurilesale,

Stricaviziunii,cuiburi,şitraiullorcellin.

Eledarse-adunară

Şimultseconsultară,

Cefelarputeaface,

Şiprincaremijloace

Stavilăaropune

L-aceaînecăciune.

“Fraţi,ziseuncastor,

Zidardesoiullui,

Euastasocotesc,

Demi-eţidaajutor,

Săm-apucsăclădesc

Zidtaredepământşiapeisă-lopui.”

—“Bravo!bine-aigândit,

Strigarătoţipeloc;

Eştipatriotvestit

Şimaredobitoc.”

Castorulîncântat,

Făr-amaizăbovi,

S-apucădelucrat,

Darnufuajutat,

Şiprearăuizbuti,

Căcirâulfurios,

Demulteploiumflat,

Izbiş-azvârlijos

Pământulînălţat.

Atunciceilalţifugind

Pemeşterblestemau

Şitoţiîldefăimau

Zicând:“Ceticălos,

Elapricinuit

Răulcăacercat,

Înneroada-idorinţă,

Lucrupesteputinţă;

Eul-ampovăţuit

Darnum-aascultat,

Şideaceeanoi

Tragemastenevoi”.

Adeseaorivirtuteaaşasepreţuieşte:

Oricenobilăfaptă,oricedreaptă-ncercare,

Pentru-almulţimeibineş-aţăriiapărare,

Mişeiiodefaimă,dacănuizbuteşte.

Zugravulșiportretul

Launzugravfoartevestitmergânddinîntâmplare,

Portretulmeuîicomandai;întâiînsă-ntrebare

Artistuluiîiadresai,depoatesămi-lfacă

Aşacumoricuil-ovedeaportretulmeusăplacă;

Căciamunmareinteres,voica-nstrăinătate,

Ş-anume-nFranţamaiales,laochisăpoteubate,

Fiindacumdemăritatofatăfoarterară,

Ş-aieiepitropicăutândbărbatînastăţară.

“Prealesne,îmirăspunseel,nueîntâiaşidată

Cândpeurâţifăcândfrumoşiluaiobunăplată:

Eştinegru,tevoifacealb;eştislab,teîngraşbine,

Numaivezideportretdeparteateţine.”

Vorbindaşa,măzugrăvi,şidacăalmeunume

Joslaportretn-arfigura,niciuncreştinpelume

N-arputeacredecăsunteu,atâtsuntdeschimbate

Trăsăturile-mi,ochi,gură,nas,şiînfrumuseţate.

Ainoştrirâdcâţimăcunosc,darpreapuţinîmipasă,

Devoiputeasădobândescpenobilamireasă,

Şidacăvreunvenetic,ieşitdinţăristrăine,

Sauvreunromânmaiîndrăzneţn-oizbutimaibine.

Redactoricarelăudaţi

Peuniidintrecandidaţi110

Ceproştilorledaţivirtuţi,

Şielocvenţăcelormuţi,

Ceperăifaceţivirtuoşi

Şipatrioţipeticăloşi,

Crezcănurăuvăpotriviţicuomulcem-azugrăvit,

SaucuvestitulCarcalechi111,redactorcareatrăit,

Alcăruijurnalfabulos

Eradestuldemincinos,

Darcarecelpuţinspunea

Acelorcarenu-lcredea

Căadevăru-adevărat

Esteprealesnedeaflat;

Căn-audecâtsăiapedos

Câteascriseldeprisos,

Ş-atuncipotfiîncredințați

Căn-ausăfieînşelaţi.

Catârulcuclopoţei

Deunăziunvăcardesat

Catâruluii-aatârnat

Salbădeclopoţei,

Numindu-lelîngrijitor

Şiînaintemergător

Cireziideviţei.

Insăcurânds-a-ncredinţat

Căşi-afăcutmarepăcat

Cubietuldobitoc,

Care,câts-asimţit

Aşaîmpodobit,

Strigă:”O,cenoroc!

Însfârşit,iată-măchemat

Lagradulceammeritat.

Meritulmeurecunoscut

Delumeatoatăevăzut.

Acumdesusamsătratez

Soiuldobitocesc;

Penimeninumaisalutez

Căcipreamăumilesc.”

Aşazicând,aşafăcu,

Şiplindeîngâmfare

Elclopoţeiiîncepu

Să-isunefoartetare;

Aşadetareîisuna,

Câtminteaiserăsturnă;

Şielcarejunefiind

Treceadecamsmintit,

Acummaimultîmbătrânind

Detota-nnebunit.

Cumsocotiţişidumneavoastră,

Dareugândesccă-nţaranoastră

Seaflăaşadregător,

Numitchiarexcelenţă,

Cecucatârulsunător

Poatedaconcurenţă,

Caresecredeomdestat,

Chiarşipoliticînsemnat,

Şicarenetăgăduit

Declopoţeiestesmintit.

EPIGRAME

I

Unosânditlamoartepentruovinămare

Rugapeunprietensăfacăîncercare,

Caunulcelacurteaveamultăputere,

Delaprinţsauminiştriiertarealuiacere.

“A!răspunseacela,nutepotajuta,

Pentrucădeaşface-o,eute-aşcompromita.”

II

Celuicescriacăpoeziaesteboalănelecuită

Dar,boalapoezieiestenelecuită:

Aizisşitu-nviaţa-ţiunsinguradevăr;

Dovadălaaceastaemuza-ţiceapocită,

Şiversuriletale,caresetragdepăr.

De-atâtavremelumeaîşibatejocdetine,

Şi-nlocsăpuisilinţăascricevamaibine,

Dinziînzimaitaretevăzcăşchiopătezi.

Cedoctoraşamarepoatesăsegăsească,

Deatanebuniesătetămăduiască,

Saucelpuţinsăfacăînprozăsăvisezi?112

III

Dlui****

M-amsilittotdeaunasă-midobândescbunnume,

Şiprinpurtăricinstitesămăcinstescînlume,

Fărăsăammândriasăzicc-amizbutit.

Dardecândluaiştirecătu,ş-alţiicatine,

Mădefăimaţiînobşteşivorbiţirăudemine,

Începsămăcrezsingurdeceeace-amdorit.

IV

Unpreotcuvios

Odatăspovedea

Uncraireligios,

Şiastfelîivorbea:

“Ajută,domnulmeu,

Pecâţisăracigăseşti,

CăcichiarpeDumnezeu

Într-înşiiîlcinsteşti.

Ştiiceeace-agrăit

Allumiiziditor,

Căcerulegătit

Demoştenirelor.”

-“O!dacăeaşa,răspunsemulţumit

Acelspoveduit,

Niciogrijăsăn-ai,cuvioşia-ta;

CăcibunulDumnezeudemăvaajuta,

Euîţifăgăduiesc

Petoţisupuşiimeideraisă-ipregătesc.”

V

Îniad,maideunăzi,câţivarăposaţi,

Careînviaţătreceaude-nvăţaţi,

Dăduserăjalbă,arătândcăcer

SăsepedepseascăjupânulVoltaire,

Pentrucâterelededânşiivorbea,

Atuncicândtrăia.

“Domnilor,strigăVoltairemânios,

Jalbaceaţidatestedeprisos;

Cepedeapsă-mivreţi?cerăuîmidoriţi?

Euvăsocoteamdestulmulţumiţi,

CândînBucureşti,dupăcumv-amspus,

Doivrăjmaşiaimeiştiţicumm-autradus113.

POEZIIPOPULARECântecvechi

LacurtelaStefan-Vodă

S-austrânsboieriilavorbă;

Stauînchişi,sesfătuiesc:

Ostaşiilauşipăzesc.

Crez,vreunbinenugătesc,

Ceştiicemainăscocesc!

—“Beţi,boieri,şiospătaţi,

Şiînurmăvăculcaţi,

Şivăsculaţiînprânzmare

Săplecaţilavânătoare

Dupăpăsărigălbioare,

Cesuntlesnelavânare

Şiuşoarelapurtare,

Cândîţiaveavreunzormare.

Noilevânămasudând,

Iarvoipesalteaşezând,

Căcinejupuiţipenoi

Şivă-mbogăţiţipevoi!

Da-vaDumnezeucelmare

Săfacemnoivânătoare,

Cuflintuliţa-nspinare

Dupăcorbicubarbamare!”

CântecedepesteOlt

I

Foaieverdealuniţă,

Aolicăfa,leliţă!

Fire-a-ţipieptu-ogrădiniţă

Şiţâţelelubeniţă

Şiguraofântâniţă,

Măselelepietricele,

Şibuzeleghizdurele,

Şilimbaociuturea,

S-adăpipeneicadinea,

Searaşidimineaţa,

Pestezi,totdeauna.

II

ÎntreOltşi-ntreOlteţRăsărit-aunuculeţ,

Nucu-imare,frunzarară;

Strânşi-stoţicuciidinţară

Şicântădeseomoară.

Iarmaisus,perămurele,

Cântădouăturturele,

Cesuntmândruţelemele.

DarînvârfulnuculuiCântăpuiulcucului

Răşchirîndu-şipenele,

Camândrasprincenele,

Şitotmişcadincodiţă

Camândruţadinrochiţă.

III

Cântăcucul,seroteşte;

Neicasecălătoreşte.

Foaieverdesălcioară,

Călatoreşti,fraţioare,

Număpunelauitare,

Nicilaplânsamardejale,

Câtîifişi-ifipecale.

Foaieverdeusturoi!

Aplecatneicadejoi…

Parcămi-ede-unan,dedoi.

IV

Denuţ-arfileleo,dor,

N-aivenidupăobor,

Tremurândcucapulgol.

Denuţ-arfi,leleo,milă,

N-aivenidupăgradină,

Tremurând,cufurca-nmână.

De-aşmuridedor,dedrag,

Târgcufetenumaifac,

C-amfacuteutârgcutine

Ş-ampierdutfireadinmine.

V

Foaieverdearţăraş,

Teiubiidecopilaş

Ş-acumteducişimălaşi!

Aoleo!cefocmăcalcă!

Neicamălasăşipleacă

Şimi-şitreceprindumbravă

Şipeminenumă-ntreabă,

Parc-aşfideniciotreabă.

VI

Lele,cepăgânăeşti,

Pelabisericătreci

Şinufaciosfântăcruce,

Cândpeminemortmăduce.

VII

Dacă-ţieste,neică,dor,

Dă-mibasmauataodor

Şi-nbasmaunleuşor,

Să-mibotezunfinişor,

Şisă-ipunnumeletău,

Numedulcecaşi-almeu,

Cândm-oprindedordetine

Mi-oistrigafinulcubine,

Zişinoaptel-oistriga

Şipeochil-oisăruta.

VIII

Nuştii,vecină,ceva?

M-a-mbolnăvitnevasta.

Baeuştiu,vecine,bine,

Leacultăue-nsânlamine.

Nuştii,cumătre,ceva?

S-a-mbolnăvitnevasta.

Iaporumbşifalamoară,

Cănevastaţisescoală.

De-ardaDumnezeuosloată

Segăseştilamoarăgloată,

Săşeziolună-ncheiată,

Şiporumbulsăsemoaie

Sănutreacăprinpiscoaie.

IX

Cuculeţ,unde-aiiernat?

PesteJiu,laVadullat,

Intr-uncătunafumat.

CâteCladovademare,

HazcaSibereluln-are!

Siberelu-imititel

Ş-a-mpuiatdragostea-nel.

Dragosteace-aveamodată,

Gândeammoarteane-odesparte

Ş-ogrădinăcubucate,

Sănumaiavempăcate,

Ş-oleasădemărăcini,

Casănumaifimvecini.

X

Foaieverdemărmuşcat,

Decândneicami-aplecat,

Furca-npodamaruncat.

Decândneicamis-adus,

Treifirepefusn-ampus.

XI

Bată-tecruceadecuc!

Cântă-mibinecăte-mpuşc.

Şite-mpuşcşitemănânc,

Nicifriptbine,nicisărat,

Numaiprincenuşădat.

XII

Bălă,cărtogelele

Fi-le-arbătutstelele,

Gardulcunuielele!

Bălă,cărtogelultău

Fi-l-arbătutDumnezeu,

Căl-aifostpuslalocrău,

Pe-omarginedepârău.

Râulmaremi-avenit,

Cărtogelmi-anămolit.

Bălă,cărtoagelenoastre,

Cumstaupustiepecoaste,

Sălevădnule-aşcunoaşte.

Încărtoguldelavale,

Răsărit-aiarbămare,

Încărtoguldinmijloc

Mi-arăsăritbusuioc

Şi-mivinecasă-idaufoc.

Ampusfirdetrandafir

Şin-aieşitniciunfir,

Parc-afostmânadesare,

Căcepunnumairăsare!

XIII

Frunzăverdeotrăţel,

Pedeal,pelaCorlăţel

Fugedorulmărunţel

Cudragosteadupăel.

Undeteduci,dorule?

Lavoi,puişorule,

Să-mpărţimdragostele,

Câtlamine,şilatine,

Sătrăimamândoibine.

XIV

Frunzăverdemărăcine,

N-alăsatDumnezeubine.

Frumosulfugedemine

Şiurâtulcalea-miţine!

XV

Frunzăverdemărăcine,

S-adusneica,numaivine,

Tuturorleparebine,

Numaimie-miparerău

C-afostpuiuşorulmeu.

XVI

Frunzăverdedesipică,

Bine-afostcunevestică

Şiprinsatcuibovnică.

Nevastateprimeneşte,

Ibovnicate-ncălzeşte

Ş-inimioaravoioscreşte.

XVII

Frunzăverdedesecară,

Ibovnicode-astă-vară,

Vinăsăneiubimiară.

Deiubitsăneiubim,

Numaiamândoisăfim

Şidedragisănefimdragi,

Darnădejdesănutragi,

Cănădejdeadelamine

Ecasârmadesubţire.

Cândo-ntinzipemărăcine

Şimi-obatevîntcurouă

Sedespicăsârma-ndouă.

XVIII

Foaieverdecalomfir,

Amibovniceicopil

Şimi-lcheamăConstantin.

Duşmaniimi-lpunlabir

Şinu-lpuncape-uncopil,

Cimi-lpuncape-unmazil.

Eldefricabirului,

Degroazazapciului,

TrecuvadulJiului.

XIX

Foaieverdedeareu,

Ibovnicăce-aveameu

Nusegăsea-nsatlaLeu,

NicilaLeu,nicilaGhindeni,

Numa-nsatlaCoşoveni.

Leică,dedragosteanoastră

Arăsăritpompecoastă

Cutotfeluldeodraslă.

Osă-lsap,să-lbagîncasă,

Ramurilenumălasă.

Osă-lsap,să-lbagîntindă,

Ramuriledaudegrindă.

XX

Mândro,cânderamiubiţi,

Toţipomiiera-nfloriţi

Şidafinii-mbobociţi.

Deiubitcâtne-amlăsat,

Toţipomiis-auscuturat

Şidafiniis-auuscat.

XXI

Colo-nluncălaprivită,

Găsiipupăza-nflorită

Şimândruţameamâhnită.

Nuştiupupăzas-orup

Oripemândrasami-opup.

Foaieverdemărgărit,

Păcatc-amîmbătrânit

Ş-încăbinen-amtrăit!114

XXII

Foaieverdeusturoi,

Deţi-edor,neico,denoi,

Fă-tenegustordeboi

Şivino-ngazdălanoi,

C-aretaicaşaseboi

Şidinşasevindedoi,

Doiîivinde,doiopreşte,

Doimi-idămiedezestre,

Peroşulşipeplăviţ,

CumpăraţidinMehedinţi.

Pânăboiiveţitocmi,

Amândoine-omlogodi.

XXIII

Foaieverdemărăcine,

Câtteţii,mândro,demine,

Poartă-tepuţinşibine,

Cănuştiimoarteacândvine

Şiteiadelângămine,

Iarmienu-miparebine

Şiplecşieudupătine.

XXIV

Luna-afară-miluminează,

Puica-ncasămi-şioftează.

Oftează,puică,oftează,

Toatălumeasătecrează.

Ofteazăşipentrumine,

Căeum-amtopitdetine

Şivăzcănu-mivinebine,

Cănusuntpe-unloccutine.

Aideţi,puică,săfugim,

Amândoisăpribegim,

Că-acumevremeadefugă,

Până-miesteiarbacrudă,

Undecalci,

Urmănufaci,

Undeşezi,

Nutemaivezi.

XXV

Bată-tecruceadevale,

Cumoisărămâidejale,

Făr’deglasdefatămare,

Fărăvoinicelcălare.

Câţiîntinese-ntâlniră

Doicudoinuseuniră.

Câţiîntinesejucară

Doicudoinuseluară.

Valelungă,vale-adâncă,

Aicilupiimămănâncă.

Stăi,lupe,numămânca,

Pân’să-mivădibovnica.

XXVI

Deteduci,neică,cubine,

Săieişidorulcutine,

Şidorulşidragostea,

Laminen-aicelăsa.

Du-te,neică,şisăvii

Colea-ntreSântă-Mării,

Cândsecoaceboaba-nvii

Şi-ibinedeveselii.

De-izăbovipeste-olună,

Măgăseştipecâmpnebună,

Darde-izăboviunan,

Măgăseştineagrăbuştean.

XXVII

Du-te,neico,săteduci

Până-icădearoblaturci,

SăteducilaMareaAlbă,

Sătragiziualacatargă,

Şis-otragitotpeuscat,

Săşezinoaptea-nlanţbăgat,

Săştiicăte-amblestemat,

Şisă-ţifaciinimărea

Cumaifăcut-ope-amea.

XXVIII

Frunzăverdemărăcine,

Oliolio,neicăMarine,

Nuţi-epăcatşiruşine,

Noapteafugidelângămine

Şiteducil-altestrăine.

Dusu-te-aişilasurata,

Şite-apriimit,şirata!

Suratami-ecaosor,

Nupotsădaus-oomor.

Demi-arficaostrăină,

I-arplângemă-sademilă.

XXIX

Trage,bălă,bobiibine,

De-mispune,neicacândvine?

De-ardabobiipână-nnouă,

NeicataieOltu-ndouă.

De-arieșibobiilacinci,

Numaivăzpeneicaici,

Șiplecșieusă-lgăsesc

Măcarsămăprăpădesc;

Trage,bălă,boabele,

De-mighiceștezilele,

DelaPaștipân’laIspas

Câtenecazuriamtras.

XXX

Cântăcuculsămăduc

Şimierliţasămă-ntorc,

Săpundușmanilorfoc.

Spune-mi,cuce,de-undevii?

Delanoi,depesteJii?

Dardebălăcesă-mispui?

—Bălataesănătoasă,

Şedelaumbrășicoasă,

Şilucreazătotplângând,

Ziua,noapteaașteptând.

XXXI

Spune-mi,bălă,și-mighicește,

Voinicdece-mbătrânește

Ș-așacurândsetopește?

Deumbletuldrumului,

Debătaiavântului,

Dearsurasoarelui,

Degrijaargintului,

De-nverzireacodrului,

Decântareacucilor,

Saudedragulmândrelor?

Cămândrelepotmaimult,

Eletebagă-npământ!

XXXII

Decâtneica-ncaledus,

Maibinelacrucepus,

Sămăducduminica,

Sătamâipeneicuța,

Sămăuitpecrucesus,

Săvăzchipulneicăiscris,

Sămămaimângâideplâns.

Decândte-aidus,băiețele,

N-ammaipuslagâtmărgele,

Nicilacoadăpanglicele,

Vaidepăcatelemele!

ToatăziuacântşiplângŞitotneicami-este-ngând.

XXXIII

Den-arfiochișisprâncene,

N-armaifipăcategrele.

Ochiişisprâncenele

Factoatepricinele;

Pentruochinegridincap

TrecuiJiulfărăvad,

Pentrusprâncenedinfrunte

TrecuiJiulfărăpunte,

Ş-ajunseilapuicamea,

De-mirăcoriinima.

XXXIV

Nublestemacucul,lele,

Căsăjumuledepene

Șisetrânteștedelemne.

Şicuculnu-ivinovat

Cămailamulțiacântat,

Maipetoții-amângâiat.

XXXV

Cucule,drăguțule,

Surule,mândruțule,

Varavii,varateduci;

Spune-mi,iarnacemănânci?

Mănâncputregaidefag

Şiviusăvăcântcudrag.

Cuculeţ,pasăresură,

Mânca-ţi-aşlimbadingură,

Casăpotşieucânta

Săfiudraglapuicamea.

XXXVI

Ierte-iDumnezeupăcatul

Celuice-alăsatoftatul,

Căomuldacăoftează

Parcăsemaiuşurează.

Deoftatceoftaitare,

Şisoarelezaren-are,

Parcăeul-amblestemat

Şidetots-a-ntunecat.

Du-te,dor,pânăenor

Lapuicapedelişor

Şi-ispunecăstausămor.

XXXVII

Puico,pentruDumnezeu

Şipentrubineletău,

Numătotţineaderău

Delasânişorultău,

Căm-aimaiţinutodată

Ş-amzăcutovarătoată,

Demi-auplânsatuncidejale

Chiarşiiarbadepevale

Şinoriiopriţidincale.

XXXVIII

Auzi,lele,cuculcântă;

Ieşiafarăde-lascultă,

Ş-ascultăcumpopatoacă,

Ieşiafarădeteroagă,

TeroagăluiDumnezeu

Sămoarăbărbatultău,

Sămă-nsorşisăteieu.

XXXIX

Lată-i,lată-iDunărea!

Las-olapârdalnica,

Capeeas-adusneica.

Numaiplânge,Mărioară,

Căiubitu-ţivineiară.

Els-aduscuşaicăveche,

Cândbăteavântuldestreche,

Ş-acumvine-naltanouă,

DetaieDunărea-ndouă

Şitragelaoptlopeţi.

Ieşi,Mărioară,demi-lvezi.

XL

Foaieverdedemalure,

Lacârciumadinpădure

Băuiastăzi,băuimâine,

Băuipatruzecidezile.

Băuipreţulatreicai,

Devinnumăsaturai.

Băuipreţulmurgului

Şicioltarulnegrului,

Aflaisaţulvinului,

Vinului,hainului.

RugineauoţeleleÎncare-mistauzilele.

Câtcodrulfrunzami-şiţine,

Toţivoiniciitrăiescbine;

Dacăcodrulfrunza-şilasă,

Toţivoiniciipleacă-acasă

Lacopiişilanevastă.

Câtmi-ecodruldefrumos,

Iarnaputrezeştejos

Şivoiniciistauculcaţi

Castejariirăsturnaţi.

Codri,codri,lociubit,

Nute-oimaivedea-nverzit,

Săzicc-amîntinerit?

XLIII

Topitu-s-augheţile!

Oisă-micautarmele,

Armeleşicăişorii

Ş-oisă-miadunşifeciorii.

Croieşte-mi,maică,croieşte,

Şideluptemăgăteşte;

Croieşte-mide-uncomănac

Verdecafoaiadefag,

Să-lportîncodrucudrag.

Croieşte-mi,maică,cămaşă,

Cămăcheamăharambaşă

Sămăpuiebulucbaşă.

Pestecincizecidevoinici,

XLI

Luniţă,luniţă,

Fa-mioluminiţă,

Căamînserat

Laumbrădegard,

Cudoicăluşei

Negri,mititei,

Şinu-sdefurat

Ci-sdecumpărat

Delanoidinsat,

DelapopaVlad.

Mărturie-amdatIesleacailor,

Uşagrajdului,

Drumulcodrului.

XLII

Codri,codri,fratecodri,

Număda,codri,legat,

Cănimicnuţi-amstricat,

Numaiocracă-amtăiat

Şidearme-amatârnat,

Călebăteauploile,

Toţiîncălţaţicuopinci,

Opincedesăftian,

Nojițedegăitan;

Găitanuldemătase,

Împletitîncâteșase,

Cupoturiiroșiori…

Unde-ivezi,teiaufiori.

XLIV

Cineevoinic,voinic,

Nușazăcavulpea-ncrâng,

Cisăiasălacolnic,

Făr’de-arme,făr’denimic.

Fiepotiraaleasă,

Olovescundemi-ipasă.

Aibăflintășipistoale,

Olovescundemi-odoare.

XLV

Cândmăprimblampeculare,

Aveamînpungăparale.

Scoborânddepeculare,

Mă-ntâlniicufrațiîncale,

Goliipungadeparale

Șistrigaidinguramare:

Nuvedeţivoi,fraţilor,

Nuvedeţi,voinicilor,

Căseiaubaniilacrâng

Șisecheltuiesclacâmp?

XLVI

Rău,maică,m-aiblestemat

Săstauînpuşcarezemat

Şiprincodruînfundat,

Sămănânctotdefurat,

Săfiugroazasatelor

Şispaimapotirelor.

M-afăcutmaicapemine,

Nu-şiaudeniciunbine!

M-afăcuttaicafecior,

Casă-idauvreunajutor.

Ajutorulcei-amdat,

Şaptesatec-amprădat,

ŞaptesatedepeOlt

ŞiMehedinţulmaitot!

XLVII

Decândmaicam-afăcut,

Soarelenum-avăzut!

Daleu!sorocăprioară,

Căprioară,surioară,

Roadepoalacodrului,

Săvădrazasoarelui

Pemucheacuţitului,

Pecoifulpistolului,

Şipecoamamurgului.

CânteculJianului

Frunzăverdemărcreţesc,

Stauînlocşimăgândesc:

Cucesămăarănesc?

Cuaranamoşului,

Decoarneleplugului;

Pluguleste-ogoangărea,

Umblăde-adărătelea,

Cuniştecoarne-ndărăt,

Măloveştetotînpiept;

Niştelemneînvrăjbite,

Nişteviteprăpădite;

Niştelemne-ncrucişate,

Niştebucatestricate.

Aus-oface,-aunus-oface,

Audevarăn-avempace.

Măgândiicas-obrodesc,

Maibinesămăhrănesc,

Săpunplugul,săbrăzdesc,

Unde-oficrângulmaides;

Sătragbrazdadracului

Prinuşabogatului,

Să-idaumăciucidupăcap,

Să-laduclapluglegat,

Să-iiauceacâştigat.

Arde-văfocul,ciocoi!

Pune-voimânapevoi,

Cumăciucasăvămoi,

Căvoinebeliţipenoi.

Batevântul,viscoleşte,

Eudegazdăn-amnădejde.

Căcimi-egazda-nvalearea,

Mi-opândeştepotira,

PotiradinSlatina,

Bat-oMaicaPrecista

ŞisfântaDuminica!

Ţine,gazdă,număda,

Căţi-oiface-omalotea

Cuflorilecîtpalma,

Săsemireşidoamna,

ŞidoamnaluiCaragea.

Ţine-măcumaiţinut

SămăvăzOltultrecut.

Măibădiţă,măipodar,

Greudemine,greuş-amar!

TragepodulsătrecOltul,

Căne-amprăpăditcutotul;

Tragepodulmailavale

Că-ţiaruncunglonţînşale,

Tragepodulmaide-adrept

Că-ţiaruncunglonţînpiept,

Mi-edegrab,nupots-aştept,

Şimi-emurgulcamnebun,

TreceprinOltcapedrum,

Şimi-emurgulcamnerod,

TreceOltulcapepod.

Dă-te,murgule,pelat

Şimătreceneudat.

Frunzăverdedelipan,

N-aţiauzitde-unJian,

Deunhoţdecăpitan?

Beavindelacârciumari,

Iamieidepelaciobani

Şinuledăniciunban.

Măibădiţăcârciumar,

Scoateoocadevin,

Ş-încăunadepelin,

Scoateuna,scoatedouă,

Scoatepatruzecişinouă.

Scoatevindenecinstiţi,

Că-sfecioriiosteniţi.

Scoate,mări,vinsăbeau

Căbuneparale-ţidau.

Darde-oistasătotplătesc…

Lacefocmaihaiducesc?

Ţi-oida,mări,niştepalme,

Ţi-arpăreacăsîntparale,

Şiţi-oidaniştemăciuci,

Ţi-arpăreacă-sleibătuţi.

Ardă-tefoculdeprun!

Ce-aifăcutrachiulbun,

De-aadormitIancu-ndrum?

Iancule,ciocoiturcit,

Ceteporţinuma-nargint,

Dincreştetpână-npământ,

Căciminteanuţi-avenit?

—Iancule,Jianule,

Lasă-ţinebuniile;

Lasă-tedenebunii

C-amsă-ţidauşiboierii.

—Nu-mitrebuieboierii,

Numălasdenebunii,

Căcecâştigitu-ntr-ovară,

Eucâștignuma-ntr-oseară,

Șigeaba,mări,umblaţi

Peminesămă-nșelați.

De-oipunemânapevoi,

Depiele-osăvadespoi

Șidinpieleadupăcap

Să-mifacuntocdebăltag,

Iarpieleadelapicioare

Să-mifactocurilapistoale.

Oltu-imic,Oltețu-imare,

Trece-uncăpitancălare

Cucincisutedecătane,

Totcătanespătăreşti,

Undedănunimereşte

ȘipeJianulgoneşte.

DarJianulevoinic,

Șadelatulpină-ncrâng,

Labrâucudouăpistoale,

Strălucesccasfântulsoare,

Șicuflintalacătare,

Fugepoterasămoară.

PROZĂ

Memorialdecălătorie

Dupăopreumblaredeolunăşijumătate115,măîntorsesemînBucureşti,locobişnuitalrezidenţeimele.N-apucasemîncăsămăscuturbinedepraf,cândîmiaruncaiochiipeoscrisoaresositădelaIaşi,înlipsă-mi.Amiculcemi-oadresa116,informatdemai-naintedevoiajulnostru,îşiarătapărereaderăucăn-apututsăneînsoţeascăşisfârşeazicândcăsemângâiecuideeacăliteraturanoastrăsevaîmbogăţicuvreoproducţievrednicăde…

Neînţelegând tocmai bine spiritul celor din urmă fraze, convocai îndatăconsiliul meu obişnuit, care se compunea demine şi de loan Ghica, tovarăşulcălător şi statornic părtaş al întâmplărilor bune sau rele. Aici citii menţionatascrisoare şi cerui opinia Adunării; toţi, afară de mine, îmi răspunseră astfel:“înţelesul scrisorii este că tu trebuie să descrii tot ce ai văzut pe la locurile peundeaiumblat.”Oasemeneaopiniedinparteaconsilierilorînjudecatacăroraammultăîncrederefăcusă-micazăhârtiadinmână. Ideeadeafaceocartesauobroşură mă umplu de fiori, necunoscute oamenilor fericiţi care n-au căzutniciodatăînispitădeasenumiautori,casăiaunrangpepoliţelelibrarilor;căcifiecareautorcesetipăreţte,odatăsaudedouăori,şifaceasevorbidedânsul,parcă ar lua o îndatorire către public, şi fiecine se crede în drept a-i ceresocotealădeîntrebuinţareatimpului,cândel,cearputeasăfacălamulţiaceeaşiîntrebare,n-arecurajulniciadeschidegura, fiindsigurcăarauzidreptrăspunscăscrisulnuestetreabalor.Darcasămăîntorcdeundeplecasem,ideeadeafaceo cartemăumplude fiori: sperând însă că judecătorii se vor fi înşelat, caniştemuritoricesunt,măaruncaiîntr-unfiacar117şiieşiipeuliţă.

Aceasta era la 30 august1842118 , zi şi seară în care toată suflarea eradatoaresăsebucure:toatecunoştinţeleceîntâlneamîmistrigaudedeparte:“—A! teai întorsde lamănăstiri.—Acumsămai vezi!Osă viu să-miarăţi ceailucratpeacolo.”Însfârşit,zăriipeI.Văcărescu,care,amestecatînmulţimeacepriveacugurilecăscateopăcătoasă luminaţie,păreaaalergadupăvreunvers

pierdutsaudupăvreocopiliţăde16anişori.

Elasemeneamăoprişi-micerusăvazăversurilecenulefăcusem.Atunciîn credinţa că amiciimei aveau dreptate şi că sunt negreşit osândit să descriuvoiajulnostru,măîntorseiacasă,sigurcăluminaţiaîşipoateurmacursulfărădemine.

Apoiseîntâmplasesăfiuşicamsupăratînsearaaceea,şi-mierateamăsănumă vază astfel jandarmii poliţiei, care păzeau pe uliţe, şi să socotească cugreşealăcăsuntomîndărătnic,carenusebucurădefericireapublică;jandarmiiau pentru mine nişte fiori deosebite, care îmi aduc aminte că am primit odatăvizita unui comisar şi unui căpitan de dorobanţi şchiop, care venea cu multăplecăciune să-mi ceară hârtiile, ca să vază ce am scris, fiind mari amatori deliteratură;şideatuncivedereaunuiomalpoliţieiîmifaceimpresiauneiomizicearcădeapemine,adicădezgustşicutremur.

Acasămăgândiiseriosladatoriaceîmidovediserăcăam;darcăsăînşelsperanţa unora care aşteptau versuri, ca să evit bănuielile altora, care nu preacredadevărurilepoeziei (cu toate căprozaesteasemeneademinciunoasă, cuosebire numai căminciunile celei dintâimângâie inima şi înalţă sufletul, iar aleceleidinurmăsuntamareşipăgubitoare),măhotărâiînfinesăscriuvoiajulmeuînlimbajuldluiJourdain119şiîncepuiastfel.

Din copilăria mea auzeam vorbindu-se de mănăstirile de peste Olt, depoziţialor,demunţiînalţi,depeşteriminunate,şisimţeamunfelderuşinecănulecunoşteam,eucarecunosccudeosebire toateuliţeleşimahalalelecapitalei.Aşa găsind pe IoanGhica cu aceeaşi dorinţă, hotărârăm să facem împreunăoexpediţieune, el cu un cuget de ştiinţă120 , iar eu ca simplu privitor al naturiisălbaticeşiadmiratoraleroilorcareauziditacelesfintelocaşuri.

Pânăanupleca,amgăsitdecuviinţăsăneînarmămcucevarecomandaţii,neapărattrebuincioasecasăcălătoreascăcinevaînţarălanoi,şine-amadresatpentru aceasta la dl V121 , de a căruia bunăvoinţă ne credeam siguri; se poateînţelegeînsămirareanoastră,cândelnerăspunsecătrebuiemaiîntâisăcearăvoiedemaisus,căcisuntemcambănuiţişipoatesănufieplăcutăîntreprindereanoastră. Dându-ne cu aceasta să înţelegem că aveam de gând să complotămvreorăscoalăcupaşniciilocuitoriaioltarilor.Ne-ammiratîndestuldeoreputaţieuzurpată,careamdobândit-ofărăsăocăutăm,şiaceastane-afăcutsăgândimcădacălibertateapreseiarfifostcevamaiîntinsă,noiamfiputut,fărăaatingeguvernul, nici religia, nici morala, să demascăm pe acei care inventeazăasemeneacalomnii,ceinteresgăsescînele,câtdevătămătoresoiulacestadeoameni, ce deosebire există între breasla spionilor şi calomniatorilor neruşinaţi,dintrecareceidintâisemărginescarepetaceeaceaud,şicumunguverncareîşi cunoaşte interesul şi consultă opinia publică trebuie să tratezepe cei dintâi;darpentrucălucrurilemergeaualtfel,acestereflecţiile-ampăstratpentrunoi.

Aşa,iubitecititor,fărăsămaiaşteptămdezlegarea,ceputeasănuvie,iată-neîntr-ofrumoasătrăsură(caleaşcăcarenueraanoastră),alergândpedrumul

celmarealpoştii,traşisaumaibinetârâiţideoptcaiceaveaumultăgreutatesăsetârascăsinguri.Arfideprisossăvorbescdestareapoştiilor:căcipreapuţinisunt care să nu ştie de câte ori se deznod ştreangurile, “de câte ori se ruphamurile”şicâţicairămânpedrumdelaopoştăpânălaalta;întruaceasta122nuni s-a întâmplat nimic mai neobişnuit decât altora; dar tăcând despre lucrurileobişnuite, nu mă pot opri de a spune în treacăt câteva amănunte care ne-auinteresat.

Căpitanul de la a 2-a poştă, numităBaciul, pe drumulSlatinei, era unomfoarteglumeţ;elaveavreozececâinideogrăsimenepilduită,carene-auprimitcu lătrături vrednicede câinii ceimai vestiţi în istorie.Contrastul grăsimii lor cuslăbiciuneacailor,dincareaduseserămcunoinumaicinci,ne făcusă întrebămpricina,căcibănuiamcăpoatecăpitanul,abuzânddeputereasa,împartelacâininutrimentul ce se cuvine cailor; dar el, înţelegând cugetarea noastră, intră înodaie fără să răspunză, şi ieşi îndată încărcat cu o condică: “Cât pentru câini,zise, ştiţi dv. că nu mănâncă fân; aşa mă puteţi crede că i-am îngrăşat eu şicălătorii ce trecpeaici; iarăpentrucaiam făcutmaideunăziun raport lacasă,arătând starea lor şi cerând adăugire la hrană: iată răspunsul ce am primit”.Atuncinecitiunordinalcasei,încareîldojeneastraşnicpentrucererealuişiîiporuncea să numai dea crezământ laminciunile surugiilor, care se silesc să-idovedească pentru interesul lor că sunt caii slabi. “Neputând îmbunătăţi stareacailor, urmă căpitanul, mă silesc să îmbunătăţesc pe a mea şi a câinilor.” Şiadevărat, după rotujimea obrazului său, putea judeca cineva că a doscoperitpentruaceastacelmaibunmetod.Aşa,mulţumiţideconversaţia lui, îipoftirămsănătateşiplecarăm.

Eracincioredupă-amiază;abiaavuserămtimpsăajungemlapoştiade laTalpa, unde hotărârăm să petrecem noaptea; coborân- du-ne din trăsură,văzurămdouăarcuridetriumfcaredecorauceledouă intrărialepoştii.Aceastăvedere într-un loc ce poartă un nume faimos, scris cu sângele a două naţiiputernice123 , întoarse gândul meu spre timpii trecuţi; îmi închipuiam că sunt înlagărulviteazuluiîmpăratcareaspălatruşineaarmelorromaneşti124,şiaşteptamsăvăzacvilatabereifluturândînainteatriumfătorului125.Dariluziuneanuţinumult,căcilocuitoriipoştii,caren-auziserăniciodatăvorbinddedacisauderomani,îmispuserăcăacelearcuris-aufăcutdecurândpentruoonor.persoanăministrudeInterne, care în adevăr n-a triumfat în contra nimului126 , dar a bătut pe mulţisurugii,trecândpeacolo,lucrucefăceatotunadupăpărerealor.înşelaţiîniluziilenoastre,căutarămunlocundesăneputemdespăgubicusomnul;unumbrarsubcareseodihnisestrălucitapersoanăneservispreaceasta.Neflatamcusperanţacăsubunasemeneaacoperişnevomodihnimaibinedecâtammerita;daraciîncă o amăgire: avurăm curând prilejul să ne încredinţăm că cei mari dormadeseapeghimpi; lighioanedepuricine-aumuncit toatănoaptea:socoteamcăDecebal şi oştirea lui, ce credea la metemsicoz127 au înviat negreşit sub formaacelorinsecte,casănepedepsească,căcinuputeamcredecăcercamaceastadinparteaarmateiluiTraian,caren-arfiavutniciuninteressă-şifacăoglumădin

repaosulnostru,pedepsindfărămilostivirepenevinovaţiişidebiliisăistrănepoţi.

A doua zi, foarte de dimineaţă, ne grăbirăm a închina arcurile de triumfgeniurilorcetriumfaserădepieleanoastrăşiaplecacurepeziciune,fărămăcaraîntoarceochiispreloculdeosândă.PelaamiazăsosirămlaSlatina,oraşvechi,darcelmaianevoiedevizitatceamvăzutvreodată.Risipitpecoasteledealurilorce îl înconjoară,oraşul înfăţişeazăovedere împestriţată,şipoatemulţumiprivitdedeparte; însăcelemaimultecase,dupăpoziţiunea lor,suntun feldebateriicaretrebuiesăleieicuasalt,înpericoldea-ţifrângegâtul,dacădinîntâmplareveiaveaacolovreunamicpecaresădoreştia-lvedea.

Pelaanul1530trăiaînacestoraşunboier,anumeVintilă,ceocupapostulde jude sau de judecător, după cum se zicea în idioma128 părinţilor noştri.Simţămintele lui religioase şi patriotice erau în genere cunoscute, căci nu erasărbătoare să lipsească el de la biserică, şi nu era ocaziune în care să nudeclameîmpotrivatiranilorluiMoiseI129.Dupămoarteaacestuidinurmă,şidupăscurtadomniealuiVladalIV-lea130,caresesfârşiînundeleDâmboviţei,alegătoriiprinţilor,casăîncetezeneunireacedomneaîntreei,deterătronulaceluiboierdinSlatina,şiVintilăfuunuldindomniiceimaitiranişivărsătoridesânge131.

Înscurtultimpcezăbovirămacolopânăsăneaducăcaii,văzurămpenoulprefect,caretreceaînjudeţ,ocolitdeoceatăîntreagădedorobanţi.Tistul132sauşefullorvenea,înurmatrăsurii,ţinânddeasupracapuluişiînfăţişândfărăruşineorăşenilor vederea unei mobile misterioase, ce da tuturor să înţeleagă că dlcârmuitorestesupuslaslăbiciunicareîlapucadeseoriînmijlocultârgului.

Acum era aproape de România Mică133 . Această parte a ţării e cea maibogată în suvenire istorice: mănăstirile ei, pădurile, munţii, râurile ce o adapă,toate poartă un caracter de sălbăticiune şi de mărire; cântecele haiducilor,tradiţiile populare, costumul pitoresc al pandurilor, toate arată un popor născutpentruarmeşidemndealepurta.ValoroşiiBuzeşti,nobilicavaleriaipatrieişiailibertăţii, preotul Farcaş, general al românilor, bătrânul Manta, banul Craiovei,spaima tătarilor şi amicul luiMihai Viteazul, şi însuşi acelMihai, fala oştirilor şieroulcreştinătăţii,suntfiiaiacestuipământ.

Impacienţidardeavizitateatrulatâtorîntâmplărimari,avedealoculnaşteriiatâtorbărbaţidemnidecomemorare,nepornirămcurânddelaSlatinaşisosirămla7orepemargineaOltului,careînacellocestedeolăţimecala200picioare134.Acipânăsătragăpodul,ceseaflădeordinar135decealaltăparte136,neocuparămprivindunmăreţapus.Soareleînconjuratdenorivineţiaveaofaţăsângeratăşiforma înundeo coloanădeaur ce sepărea că iesedintr-un vulcande flăcări.Apoi, când fu aproape a se ascunde, norii rămâşi deasupră-i subţiindu-se şiîntinzându-secaopânzădepăianjeni,îiformarăodiademăstrălucitădediferiteculori.Valurile,cuoşoaptă înecată,sesfărâmaudemal,şi tăcereamisterioasăce domnea împrejur predispunea sufletul la cugetările melancolice care necuprinseră, când după puţin umblet sosirăm la locul numit Drăgăşani, loccunoscut de iubitorii petrecerilor pentru dealurile lui şi calitatea vinurilor, iar de

amiciiomeniriinefericite,pentrumoarteaatâtoratleţiailibertăţiigrecilor.

Noaptea ne ascundea vederea obiectelor, dar cerul era limpede şi stelelescânteietoarepăreaua-şiaţinticătăturasprecâmpulderezbel.Dincândîncând,câteunuldinacelefocuricarecălătorescînspaţiusedesfăceadintărie,137lăsânddupădânsulourmăluminoasă,şisecoboraavizitabatalionulsacruprefăcutînţărână.

Adouazicercetarămcude-amănuntul loculacela:niciourmănuarătacăaiciafostînceputullupteipentrulibertate;plugulatrecutpesteoaselegrecilor,şisângelelornutreştesemănăturile;singurăcruceînnegritădetimpemonumentulceîlaratălocuitoriicareaufostmartoriîntâmplărilordeatunci.Simbolalpăcii,eauneştesubumbrasapeturcişipecreştini,careseodihnescîmpreunăînlinişteamorţii,marele împăciuitoralpatimilorşisfârşital lupteloromeneşti.Amauzitpemulţicondamnândentuziasmulunuiistoric,carepunebatalionuldelaDrăgăşaniîn aceeaşi linie cu batalionul tebenilor138 sparţiaţilor139 de la Termopile şi gardaîmpărăteascăde laWaterloo.140Cu toateacesteasuntdepărerea lui: trebuiesăfacăcinevaocomparaţierelativă;trebuiesăjudececăomicăoştirerăuarmată,străinădetotfeluldetactică,şiavândaseluptaîncontrauneimulţimidezeceorimaimare,etotatâtdedemnădelaudăcaşioasteaaceleifaimoasebatalioanecare,înfine,n-aufăcutaltadecâtamuripânălaunul,caşiceidelaDrăgăşani.Grecia le este datoare onoarea întreprinderii; cele din urmă strigări ale lor aumişcatmunţiiEpirului şi inima luiBoţari şi au făcut sănascăsoldaţi din fiecarestâncă. Dar oamenii înţeleg anevoie şi râd bucuros de întreprinderi al cărorasfârşit li se pare himeric: numai spiritul libertăţii urmează un punct luminos prinmulţimeaanevoinţelor:numaielsingurinspirăcurajulasemănafărăaculege;şiacei care mor pentru libertatea unei naţiuni sunt demni a trăi în memorianaţiunilor.

Puţin mai-nainte de valea unde odihnesc jertfele oamenilor, pe margineaunuipod,neoprirăm lavedereaunei jertfeanaturii saumaibinea întâmplării:acesta era un copil ca de zece ani, născut fără mâini; mila ce el inspira eraamestecatădegroază:înloculumăruluidreptaveaundegetdeformadegetuluicelmarealmâinii,şiseslujeadedânsulcuoiuţealădeosebită.Iiaruncarămunsfanţ, care îl luă cu gura; apoi plecându-şi puţin capul, îl aruncă după deget;întinzând piciorul, apucă pâinea ce îi deterăm şi fără ceamai mică greutate oaduse lagură. Înpoziţiaceaveaatunci şidupă furiacucaremuşcadinpâine,semăna mai mult o fiară sălbatică sau o pasăre carnivoră, decât fiinţăcuvântătoare. În staturi undemijloacele iert a avea instituturi pentru asemeneaoameni nedreptăţiţi de natură, acest nenorocit şi-ar ţine viaţa învăţând vreunmeşteşugpotrivitfacultăţilorceîimairămân;daracoloundeseafla,erapericolamuridefoameşidefrig,dacăsăteniidimprejurnuarfiîngrijitdehranalui.

În aceeaşi zi sosirăm laOcnele-mari141 unde fuseserămprimiţi şi trataţi caniştemariprinţi,mulţumitădluiOtteteleşeanu142 ,care ţineaceleocneşicucare

uitasem să spui că veniserăm până acolo. Două zile am întrebuinţat a vizitalocurileşimunţiidimprejur:pevârful lorsevăddouămicischituri:unul făcutdespătarul Mihai Cantacuzino143 şi numit Titireci, spre mulţumire că în timpul fugiisaleînTransilvania,pela1677,s-aascunscâtevazileînacelepădurişiascăpatde sateliţii144 ce Duca-vodă pornise după dânsul, şi pentru că luaseră sfârşitnenorocirilefamilieisale;iarcelălaltschit,multmainou,s-aclăditdeuncălugăralcăruianumenul-amgăsit.

loanGhica,încântatatâtdemanieracâtşidefrumuseţeacămărăşiţei145,i-afăcutpeascunsportretul.Edeprisossălaudtalentulpictorului;văspuinumaică,dupăcemi-aarătatportretul,zicându-micăeste femeiacămăraşului,pecareovedeamîntotceasul,m-amîncredinţatcăamiculmeuesteunmarepolitic146,unbunmatematic147,unbunmineralog,însfârşitcăesteoricealtafarădepictor.

Dupăaceasta,casănulăsămnimicnevăzut,necoborârămînocnă,careedeoadâncimecade30stânjeni148;seauzisecăguvernulaveadegândsăne-odeadrept lăcaş,cuprilejulunuicomplothimeric,şi îmiaducamintecăaceastăideeeraatâtde întemeiată, încâtmulţi carenumăvăzuserăpeafarăsemiraucândmăîntâlneau,şiînmirarealoraveauunaercarepăreaazice:“Cepăcatcănu sunteţi acolo!” Aşa nu vrurăm să pierdem ocazia de a face cunoştinţa uneimine atât de tristă pentru cei care o locuiesc şi atât de profitabilă pentru dlOtteteleşeanu,careoexploată.149

Dupăaceastaneadunarămînformădetribunalcasăcercetămreclamaţiaunuiciobănaşcareseplângeacăl-alăsatfemeiasa;făcândtoateprotestaţiiledebunasapurtareîntimpuluneiscurtecăsătorii,conchideazicândcătrebuiesăseîndatoreze femeia a veni să locuiască cu dânsul. “Dar ce vină îţi găseşte?” îlîntrebarăm.“Niciovinăaltadecâtcănumaivaşicăs-aîmplinitsorocul”—“Darce soroc?”— “Pentru că, să vedeţi d-voastră, noi ne luaserăm cu învoială sătrăimîmpreunădoiani,şi,dene-oplăcea,sămaitrăim;acum,pentrucăeinu-imaiplace,zicecăs-aîmplinitsorocu,dareuştiubinecămaiesteolună,şiamfăcutcudânsacheltuielidecaretrebuiesămădespăgubesc.”—“Preotuluicarev-a cununat spusu-i-aţi învoiala?”— “Ba nu, pentru că, să vedeţi dv., nu ne-acununat nici un preot, numai după ce am făcut vorba între noi Ilinca s-amutatacasălamine”.

Oasemeneademoralizaţiesau furialism150 înmijloculmunţilor şi la oamenicaren-aunicioideedeFourier,ne-afăcutsănegândimmultlastareacivilizaţieinoastre; dar aceasta nu fu singura distracţie ce avurăm acolo. Intre miciifuncţionaricevenirăsăseînchineînainteadluiO.,eraunulîmbrăcatboiereşte,şidupă aerul său de mândrie părea a se socoti mai presus decât toţi ceilalţi;întrebânddespredânsul,aflarămcăsenumeştebanulNicolaie,şicămândrialuinuesteneîntemeiată,căcieste,sauafostaproapesăfiebanmare;împrejurareaurmează astfel: el avea amiciţie cu un beilicciu151 turc; protectorul acestui turc,ajutatdedeselerevoluţiialesaraiului,devenitvizir,şiprotejatulmarehasnatar152;atunciNicolaealnostru,mergândcuuntşicumierelaConstanti-nopol,rugăpe

amiculsăusă facăcevapentrudânsul,şiacesta îl recomandăbucurosmareluivizir. Nicolae dar se învrednici a săruta poala acelui înalt funcţionar, care, înconsideraţia favoritului său, îl întrebă ce post este mai mare în ţară. “Domn”,răspunseNicolae.“Ştiu,zisevizirul,dardomnnupotsătefac,căciceldeacumestesprijijnitdemaimulteputeri;spune-miînsădupădomncineestemaimarelavoi?”— “Mitropolitul”— “Mitropolit să fii, bre!”— “Sămă ierţi, înălţimea-ta, daracestaesteun rangbisericescşi trebuiesă fie cinevacălugărşi să treacăprintoate treptele;apoisă fieconsacratdepatriarh.”—“Nustricănimic; trimiteu lapatriarhsălefacătoateacesteaîntr-ozi.”—“Daraceastaarfi

împotriva religiei noastre.” — “Spune dar rangul mirenesc cel mai mare.” —“Acestrangesteban.”—“Eibine:bansăfii!”Atunciporuncideaduserăuncaftande postav roşu cu care îmbrăcă pe Nicolae; apoi îi dete o scrisoare derecomandaţiecătreprinţulCaragea153.SosindînBucureşti,N.adusescrisoarealaprinţul,care,dupăcitireaeiprindragoman,îipropusesă-lfacăserdar154şivătafdeplai155,darelrăspunsecănupoatepriminimicmaijosdebanie.Înzadari-audatsăînţeleagăcăaceastaesteîmpotrivalegilorţării,căepesteputinţă.Nicolaenuse îndupleca. Aşa, domnul supărându-se, ordonă să-l aşeze într-o căruţă depoştă,şiîlpornilaomănăstire;iarvizirulîirăspunsecărecomandatulsăuesteunhain156şinemulţumitorcătreînaltaPoartă,pentrucares-aşipedepsit.157

Sunt190deanidecând,într-osearădetoamnăploioasăşifriguroasă,treicălăreţi urmaţi fiecare de câte o slugă intrau în strâmtoarea acestor stânci:pătrunşideploaiepânălaoase,şisfâşiindcupinteniicoasteleobosiţilorarmăsari,ei aruncau în urmă-le căutături speriate, se păreaua fugi deomareprimejdie.Sosindlaloculundeesteazimina,oluarăînstângapemuchieşiseînfundarăîndesimeaceamaiîntunecatăapădurii.“Săneoprimaici,ziseunuldintr-înşiicaresepăreamaiînvârstă,caiinusuntînstaresănemaiducă,almeuacăzutdetot;apoi pe ăst întuneric, necunoscând bine drumurile, poate să cădem în vreoprăpastie.”—“Preabine,răspunsecelmaijune,euînsănusuntliniştitpânănuvom pune piciorul pe hotarul Transilvaniei; îmi e teamă în totminutul să n-auzumbletul sateliţilor lui Duca, dar în sfârşit nu putem face altfel.” Atuncidescălecaseră toţi şi legând caii de copaci se trântiră pe iarbă, cu capetelerezematedebuturugişiînfăşuraţiînghebele158celeslujeaudemantale.“Efrigaici”,zisecelmaijune.“Şicăpătâiulmeunuenicidecummoale”,adăugăceldealdoilea. “Căpătâiul tău, Matei, este mai moale decât acela ce îl avu la Znagovnenorocitulnostrutată—răspunsecelmaimare—şiţie,Gheorghe,trebuiesă-ţifiemultmaicalddecât în temniţa luiGr.Ghica,sau înaceeacarenepregăteacâinele de Duca159 . În adevăr, fraţilor, când mă gândesc la relele ce a suferitfamilia noastră pe nedreptate, îmi vine să crez că este o ursită care goneşteneîncetatpeunelefamilii.”—“Astapoatesăfie,ziseMatei,darcândveicercetamaideaproape,găseşticăunelelepăţimpedreptate;tatălnostru,careafostombunşidrept,a făcut ţăriiunrăucumnuputeacelmaimarevrăjmaş: i-adatundomncarealăsat-oînsapădelemn160;careaintrigatchiarîmpotrivatată-său161şil-adefăimatcasă-lscoatădindomnie,şicareaplătitfăcătoruluisăudebinecu

moarte.FratelenostruDrăghicimijlociasemeneapentruunalttâlhar,şiplataîifutot aceeaşi; în sfârşit, nelegiuitul Duca este dator domnia iar unuia din familianoastră,şideaceeanoiacumfugimînţăristrăineşineascundemînpustietăţicaniştefăcători-de-rele.”

În astfel de convorbire petrecură acei trei oameni o noapte tulburată,deschizând urechea la orice zgomot şi ascultând cu bătaie de inimă şoaptavântuluiprintre frunze. Încănuse luminasedeziuăşieieraucălăripepotecilecelemaiascunsealemunţilor.Norocireaîiajutăastădatăşiajunserălahotar,deundeintrarăînTransilvania.Dupăcâtvatimp,soartafamilieilorşiaţăriiluăofaţăzâmbitoare, sub domnia lui Şerban II, şi spătarul Mihai Cantacozino, ce seîntoarse cu fraţii săi, zidi schitul Titireci, în locul unde au petrecut noaptea învremeanevoiei.

Dupăoşederededouăzile într-un locundeneaflam foartebine,şiundeamfipututzăbovimaimult,plecarămîntr-undupă-prânz,şipetrecândnoapteaînoraşulRâmnicul-Vâlcea,adouazinepornirăm lamănăstiri,dupăcene luarămadiodeladlOtteteleşeanu,cucareveniserămpânăacolo,delacaleaşcad-sale,deladulceţiled-sale,înfine,delatoatebunurilecarefacviaţamaterială,pentrucarefăcuserămundrumdeocol,cetrebuiesăfiobositpecititormaimultdecâtpenoi.

Cozia

la trei ore depărtare de Râmnic, pe un braţ de pământ ce din poaleleCarpaţilorseîntindeadeasupraOltului,estezidităCozia.Caoperădearhitectură,mănăstirea aceasta nu diferă întru nimic de cele mai multe. Numai numelefondatorului deşteaptă nişte suveniremăreţe, nutrite încă de zgomotul valurilorcareudăînaltelezidurişiseînchinîntreacătţărâniieroilor.Deceealaltăpartearâului,unşirdemunţiacoperiţidearboriformeazămănăstiriiostatornicăbarieră,care o apără despre răsărit şi opreşte razele soarelui de a tulbura fără timp162

repaosul părinţilor. Oltul, în măreţele lui capricii, aci desfăşoară cu fală undelesale,acistrecurându-secaunşarpeprintredouăstânci,ceseparaseîmpreunacasă-iînchizădrumul,îşirăzbunăprinurletesălbaticedestrâmtorireacesuferă,şispărgându-secufuriedepietroaselelortemelii,parealeameninţacă,ajutatdetimp,vasurpaodatăculmeaşitrufialor.

Înceadintâiintrare,lauşabisericii,esteuntrondepiatră,şivulturulcudouăcapete ţinedeasupră-i coroana regală. Înacel tronspuncăseodihneaMircea,careseaflăpictatînăuntrulbisericii,juneîncă,dupăcumeracândafondat-o163.Staturaluiedemijloc,chipulblândşivoios,ochiimarişialbaştri,părulcasta-niu-blond şi bucălat. O parte din îmbrăcămintea lui e vechiul costum al cavalerilorcruciaţi:veşmântscurtşispată164,călţuni165şiculţi166, lagenunchiarecusuţi în fir

vulturicudouăcapete,pedeasuprapoartămantieroşiecumarginară167deaur,şipe cap o coroană. Valorosul domn este înmormântat în biserică, în cea dintâiintrare;douămaripietreacoperămormântul. Inscripţiuneauneiaa începutaseşterge,încâtabiapoţidescifracâtevacuvinteşinumeleMircea,iarpecealaltăsecitescdesluşitacestecuvinte:“AiciodihneştemaicaTeofanacălugăriţă,cufie-sadoamnaFloricaşifiulseuNicolae-vodă,leat1425168.”Descoperireneaşteptatăşiplăcută!FamilialuiMihaiViteazulînacelaşimormântcubătrânulMircea.

Deşi o istorie zice că doamnaFlorica amurit în sclavie la hanul tătăresc,căruiasetrimiseseîndardeSigismundBatoriînurmabătălieidelaBoroslo169darsevedecăsauMihaiînsuşiareuşits-oscapecupromisiunitrimisehanuluiprindeputaţii săi, sau că Radu Şerban I, moştenitorul tronului170 , şi boierii ţării auliberat-o cu dare de bani, crezând că este o dezonoare generală să se afle înmâiniletătarilorfamiliaunuiastfeldeom.Câtpentrumaicalui,Teodora,pecareîn anul 1599, în timpul cutezătoarei expediţii în Transilvania, o trimisese spresiguranţălaCozia,estedecrezutcă,amărâtădemoarteadureroasăşitimpurieafiului său, dupăcareeamai trăi doi ani, a îmbrăţişat viaţa călugărească, şi s-aînmormântatacololângăunprincipedeaceeaşifamilie171şivaloroscaşifiulsău.

Aci se păstrează asemenea comemorarea acelui principe religios, amic alsfântuluiNifonşicelmaifanaticfondatordebiserici172.Amvăzutcupărerederăucă,pentruomănăstirecuvenitde4sau5.000.000lei,Cozianueraîndestuldebine ţinută; picături de ploaie şi-au lăsat urmele pe pereţii camerelor celormaibune,şiluminazileisperasăintrecurândînbisericăprinlocurilecelemaioprite.PărinteleIpolit,economul,caredupăcunoştinţelesalenis-apărutdemndepostulceocupă,nespusecăaceastanuesteculpaegumenilordindiferite timpuri, şispredovadăneîncredinţacăuniidintr-înşiiaumuritsăracicaAristidcelDrept173.Aceastaînsănuopreabaniimănăstiriideasecheltui,căcipărinţiiegumeni,sprea se ţine în posturile lor, erau nevoiţi adeseaori să dea sume mari la unelepersoane.Întrebarămdececuvioşiipărinţinu-şidaudemisiadinegumeniecândli se cerea să întrebuinţeze rău venitul bisericii; dar o asemenea abnegaţie desinesepărucaunlucrupesteputinţăpărinteluiIpolit,şicasăneîncredinţezecăastfelmerg lucrurile lumii ne zise cu ceamai profundă umilinţă: “Veţi vedea d-voastrăşi celelaltemănăstiri, dar credeţi că,dacă lanoipică, laBistriţaplouă.”Nemulţumiţi de această raţiune, eram să răspundem prin mai multe moralităţi,cândnearuncarămochiilaunaruncătordeapăplindeceimaifrumoşipăstrăvi,care jucând şi sărind se părea că protestau în contra imprudentelor noastrecuvinte.Aceastăvederenepătrunsepânăînsuflet,oprinemulţumireapebuzelemurmurătorilorşiîmpăcăspiritulnostrucustarealucrurilordeacum.

Dupăunprânzdeaceleacenuseşterguşordinmemorie,nearuncămîntr-o luntre, însoţiţi de un june călugăr, şi trecurăm pe malul din dreapta, ca săvizităm unmetoh174 al Cozii, numit Ovedenia, ce se află pe coasta muntelui îndesimea pădurii. După cemergi câtva pemarginea râului, te sui pe un fel degalerietăiatăînpiatră,carenegreşitfacepartedindrumulromanilor;apoioscarăcu câteva trepte, iarăşi de piatră, facilitează suirea pe o măreaţă teraţă175 ,

spânzuratăcaprintr-unfarmecdeasupraabisului.AcisuntstâncileceprivitedinfoişorulmănăstiriiseparaseîmpreunacasăopreascăOltul.Laspateleterasei,peculmeamuntelui,sevădrămăşiţeleuneizidiricesenumeşteTurnulluiTraian,locdeobservaredemndeaceioameniîncaretoateeraumari,virtuţicașicrime.

Ca să vorbim ceva cu călugărul ce ne însoţea, îl întrebarăm ce mânăputernicăa făcutaceldrum?“Traian”,nerăspunseel;pânăaici foartebine,darnoiadăugarăm:“Şi încetimp?”—“ÎntimpulcândsebăteacuMircea.”—“DarMirceaatrăitcuomiedeaniînurmă.”—“Aceastanufacenimic,DumnezeuapututsăînviezepeTraian.”

Acipărintelene lăsă fărăcuvânt, căci,deși sevedeaușurel în istorie,darera bine întemeiat în credinţă, și în contra minunilor noi nu ne puteam pune.Adevărat, ar fi frumos lucru să învieze câţiva domnitori care au fost apărătoriinaţiunii,dariaînchipuiţ-văpeŢepeşșialţiasemenealuiieșinddinpământcasănemăcelărească;suntîncredinţatcăne-arsocotioamenifărădegustșicăn-arlăsasăsepiarzăastfeldatinilestrămoșești176.Netrebuimaimultdeoorăpânăsă ajungem la Ovedenia, mic schit locuit de vreo zece călugări și fondat demitropolitulVarlaam177,pelaanul1675,întimpuldomnieiluiDuca-vodă.Părinţii,înbunalorvoinţădeanearătatotceaumaiinteresant,neduserăladouăchiliuţifăcute înpiatră,care în termenibisericeștisenumescpeșteri:unadinele, încăneterminată,selucreazăcucheltuialaunuiboierdinRâmnic.Amfăcutobservaţiepărinţilorcăcu600deleiceziceaucăs-aucheltuitladânsaputeaacelboiersăfacă 5 sau 6 camere, când în chilia de piatră abia te poţi învârti. Dar opiniapărinţilor era cu totul contrarie; ei considerau scobitura în piatră ca cea maicompletăprobădecuvioșieșicelmaimareserviciucepoatecinevasă facă luiDumnezeu.Cuuncuvânt,unomcarefaceopeşteră,oricumarfi trăit în lumeaaceasta,estesigurcăarfimântuitînceaviitoare.Acestecuvintesemănauziseca săne îndemneşi penoi la asemenea faptă; dar dinnefericirene lipseauşimijloace, şi voinţadeapune în lucrare îndemnul.Casănu fim însăcrezuţi deeretici,dădurămcevapărinţilorcasănecomemoreze. “Aveţişicevamorţi?”neîntrebară. “Avem,darpentrucăaumuritdemult i-aucomemoratalţipreoţi.”—“Astanu facenimic:noiaicin-avemnicio treabăşiputemsăne rugămpentrudânşii.”

Acum era târziu ca să mai pierdem timpul în vorbe, luarăm darbinecuvântarea părinţilor, promiţându-le a cugeta mai serios la fondarea uneipeşteri,şineîntoarserămlamănăstire.

Ziuaîncepuseaseascundedupămunţiidelaapus,mailuminândîncăpuţinculmile cele din faţă. Apropierea serii da obiectelor culori fantastice şi deşteptanenumăratelevocialesingurătăţii.HotărâţideaplecaadouazidelaCozia,nemai suirăm o dată în foişorul ce dă asupra Oltului: de acolo preum- blarămcăutătura noastră pe deşertele-i ţărmuri, şi îndeplinind lipsa talentului cuentuziasmul pentru gloria naţională, plătirăm un tribut de laude meritatevalorosuluiMircea,prinpoeziaintitulată:UmbraluiMirceasauOsearălaCozia.

MănăstireaDintr-unLemn

MulţumiţidebunapetreceredelaCozia,nepornirămdeacoloîndispoziţiilecelemaibune,şi întorcându-neprinRâmnic luarămdrumulMănăstiriiDintr-un lemn,careesteîndepărtarecaladouăpoştiidelaceadintâimănăstire.Depărtându-nede oraş şi lăsând Oltul în stânga noastră, perspectiva luă altă faţă : acum n-aveamamaivedeanicimunţiînalţi,niciapemăreţe.Râurimulte,darmici,carecurgîndeosebitedirecţii,careaciseîmpreun,acisedespartşiseîntâlnesciară,casăintredeodatăînrâulcelmare,dealuriînproporţiaapelor,darîmpodobitedecrânguri frumoase, în sfârşit, toate mici, dar toate cochete şi elegante. Iată ceîntâlneşti de la Cozia până laMănăstirea Dintr-un lemn, aşezată asemenea înmargineaunuideal.

Casă luăm lucrurilepe rând, trebuiemai întâi săvorbimde tradiţia cesepăstreazăasuprazidiriiacesteimănăstiri.

Cuvreotreizecianiînaintedeasezidibiserica,unciobanîşiaveastânaînlocul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfăţişă în vis MaicaMântuitorului,poruncindu-isătaiestejarulcelmareceeralângăstână.Ciobanulînsănusocotidecuviinţăaseostenisăexecuteporunca:darvisulserepetăînmaimulterânduri,ameninţându-lcupedepsecareîlfăcurăsăsearateascultător;abialovidecâtevaoricusecurea,şicopacul,ceerasec,căzu.Înmijloculluisegăsio icoanăpecareciobanuloaduselabisericasatului;darnoaptea,aceeaşiviziune i se arătă, porun- cindu-i să facă biserică în locul unde a fost copacul;ducându-selaacelloc,găsiiarăşiicoanacedispărusedinbiserică.Atunci,ajutatdetovarăşiisăi,ciobanulfăcuobisericuţădelemn,cesevedeîncăpedealdinsusulmănăstirii;perădăcinastejaruluiesteziditoltarul,şimulteminunis-aufăcutatuncidecătreicoanaaceea.

Mai în josdebisericade lemnesteunaltstejarvechi,nepotalcelui tăiat,fiindcă se trage din rădăcinile lui: acesta asemenea face minuni întocmai carăposatulunchiulsău;întrealtele,esteunadecarestariţaşicelelaltemaicine-auîncredinţat: ele spundar că, în timpul ocupaţiei turceşti, pe la1822,unul dintreei,având trebuinţă de lemne, a voit să-şi facă provizie din copacul cel sfânt. Înzadar i s-a zis că aceasta este o nelegiuire grozavă, turcul care nu-şi aduceaamintesăiseficititînCoranasemenealucrări,s-apucădetăiat;darlaceadintâilovitură toporul îi sări dinmâini şi el căzumort.Căpeteniamusulmanilor, ca sărăzbunenenorocireamortului, îndatorăpemaicide-lplătirăcutreisute lei,căci,

deşierabineîncredinţatcănul-autăiatele,darziceacăastfeloceredreptatea,fiindcăcopaculestealmănăstirii.

Celpuţindeaceastăminunenuneputurămîndoi,căcitoatemaicileţineaumintecăauplătitbani.

La sosirea noastră acolo, găsirăm patru dame craiovence, care făcuserăsfântulpelerinagiupentrudeosebitepricini.Amavutplăcereaa leînsoţi lavizitaceaudatminunatuluistejar,dincare,cumultădevoţie,auruptcâtevafrunze,s-auînchinat,le-ausărutatşile-abăgatînsân.

Matei Basarab, prinţ religios, ca cei mai mulţi din timpii vechi, auzind deaflarea icoanei de care vorbirăm, fondăpe la1640, înpoaleledealului, în josulbisericiide lemn,o frumoasăbiserică, încaresevedecă icoanaaprimitsă fiemutată.Devoţiacredincioşilor,şimaialesafemeilorcredincioase,aîmpodobitcucercei de smaranduri, coleturi178 şi diademe scumpe această veche icoană,îmbrăcatăpestetotînargintdelogofătulC.Câmpineanul.

Înăuntrulbisericii,îndreapta,sevedeunmormântacăruiainscripţieabiaseciteşte;pepiatră, lacap,estesăpatăocunună, îneavulturul, şideamândouăpărţilecâteunheruvim:acestmormântesteal familiei tale,viteazuleŞerban179 ,prinţdemnateodihniînsfântullăcaşziditdeMateiBasarab;timpulşioameniiţi-au lipsit pentru libertatea noastră! dar românii îţi vor fi totdeauna recunoscătoripentrubunele talecugetări; tuştiai că luminileşi învăţătura, vrăjmaşiai tiraniei,sîntprietenişireazemalprinţilorcelorbuni.Ocolitde învăţaţistrăini,onorândşiîncurajândpeaiţăriisale,introducândarteleşiîntemeindşcoale180pentrueducaţiapublică,tuaivrutsăformezicetăţeni,şiaifostdinmiculnumărdeprinţiîncepătoriaicivilizaţieişifalanoroadelor.Odihneşteînpace,măreaţăumbră,ocolităcadeatâteadiademedesuvenirelefaptelortale;şi,cândboltabisericiirăsunădegloriadumnezeirii,cândcredincioşii îşi fac rugăciunea în limbapărinţilornoştri,181 cândînţelegemaceeacevremşiaceeacezicem,gândeşteatunceacumulţumirecănumeletăunevafitotdeaunascump,pecâtăvremevomfiromânişivomaveaolimbă.

Mănăstirea are un aer de veselie şi se ţine în starea cea mai bună, încurăţeniaceamaiplăcută.Aceastafaceonoarestareţeideacumşidovedeştecăfemeileaupentru îngrijireacasnicăundardeosebit, lacarebărbaţiisaunuvor,saunupotaajunge.Acololocuiescvreonouăzecidemaici,şieunuîndemnpenimenisăleviziteze,devoieştea-şimântuisufletul.Multedinelesîntjune,multeîncăcopile,carenuştiunicicum,nicipentruceseaflăacolo.

Ar fi de trebuinţă să ridice cineva glasul împotriva nedreptului obicei de aînchina laslujba luiDumnezeunişte fiinţeacărora judecată încăslabăniciştiepreţuimărimeaîndatoririlor,nicipoateavealibertateaalegerii;cucîtmaialesdevom zice că multe sînt silite de părinţii lor sa îmbrăţişeze această viaţă! Oarepentru greşelile ce pot face şi păcatele în care pot cădea, cine trebuie sărăspunză, ele sau părinţii? Când în ochii acoperiţi de vălul fecioriei arde foculdorinţelor, când sub rasa călugărească bate o inimă fierbinte, oare sînt ele de

osânditdacă,înlocderugăciunisfinte,decugetăricereşti,duclaaltarsuspinuriînecateşipatimiosândite?Afiprimiteacolofemeilecaredezgustatedelumeşide nenorociri îşi aleg azilul acesta ca liman de scăpare, sau acelea ce au oaplecarehotărâtăpentruviaţadinmănăstiri,nimicmaibun ;pentruaceeas-auînzestrat de fondatorii lor cu dări şi venituri; dar ca un tată, spre a-şi împuţinacheltuielile,spreascăpadegrijileînzestrăriisăsacrificepeunadinfiicelesalecasă norocească pe alta, aceasta mi se pare a păcătui deopotrivă înainteaoamenilor şi înaintea lui Dumnezeu.Multe nenorociri, ca să nu zic crime, s-auîntâmplatdinpricinaacestuinecreştinescobicei.

Un boier bătrân cu care vorbeam despre aceste lucruri îmi dete unmanuscris în care citii următoarea nuvelă, ce mi se păru a merita să fiecunoscută,şipecareo inseraiaici,modificândpuţinstilulmanuscrisului ceeraanevoiedeînţeles.

Fragment182Dintr-onuvelăintitulată“Călugăriţa”

Aceasta era în timpul domniei fericitului sau, ca să zic mai bine, anenorocituluiprinţConstantinBrâncoveanul,pecare l-amcunoscut înviaţăşi l-amplânsdupămoarte.

Să ne aducem puţin aminte de puterea familiei lui, de nenumăratele luibogăţii,dedulceţileunei lungivieţiplinededesfătări,şivommărturisicăsoartanuputeafacenimicmaimultpentruunCris183modern.Apoisăneîntoarcemcugândul în capitala sultanilor la leatul 1714: săvedemunbătrâncuo fizionomiemăreaţă, cu barba lungă, cu părul alb, ce îi cădea în plete peumeri, înaintândcătreloculosândei,ocolitdefiiişidenepoţiisăi;săvedemcapeteleacelorcopiicăzând câte unul-unul înaintea bătrânului, şi sângele lor stropind hainelenenorocitului tată martor, deznădăjduit al sfârşitului lor; să-l vedem în minutulmorţii, aruncând o dureroasă privire asupra celui din urmă copil care-i mairămăsese, îmbrăţişându-l ceadin urmă îmbrăţişare şi întinzând capul la satârulgealatului184;sălevedemacestea,şivomzicecu185unfilozof:“Nufericipenimeniînainteasfârşitului!”186Darcurajulcucareştiuamurişistatorniciaceavuînreligiasafurădemnedeunvechicreştinşispălarăocrimă.187

FamiliaCorbeniloreraunadincelemaiînsemnatesubdomniaacestuiprinţ,şi soţia marelui logofăt Corbeanu, pe lângă o bunătate naturală, avea aceaaplecare la faceri de bine, care o dobândise în societatea prinţeselorBrâncovence; pentru biserici mai ales, nici un sacrificiu nu i se păreamare, şitoatăpărereaderăuîieracănupoatesăînchinelamănăstiriatâteamoşiicâtearfidorit.Loculdeîntâlnireacălugăriţelordintoatepărţileeracasasa,sigurefiind

căvorgăsiacoloajutorulşiînlesniriledecarearaveatrebuinţă.

Douăfeteşiunbăiatcompuneauaceastăfamilie; fataceamare,Elena, învârstă de 17 ani, era nu numai frumoasă, nu numai că moştenise calităţilesufleteşti ale mumei, dar se afla încă împodobită cu învăţătura câtă se puteadobândipeacelevremi.Mulţijunis-arfisocotitnorociţisăoiadesoţie;daratuncizestrea nu era cea dintâi condiţie a căsătoriei, şi ei ar fi vrut mai întâi să seîncredinţezedepotfiplăcuţi,lucrucamanevoieîntr-oepocăcândadunărileeraurare, şi când fetele, departe de închinăciunile cele viclene şi interesate alebărbaţilor,n-aveaualtăsocietatedecâtamumelorsauatovarăşelordecopilărie.

Apoicum,printoateacestegreutăţi, juneleLeurdeanugăsiprilejafacepeElena să gândească la dânsul, acesta este secretul amorului, şi îl cunosc toţiaceia care au iubit vreodată; el nu era mai frumos decât ceilalţi juni, dar sedeosebea din mulţimea lor prin nişte sentimente romantice şi un caractercavaleresc,darurideopotrivăpreţuitede femei, celdintâipentrucă răspunde laviaţalordeiluzii,şiceldealdoileapentrucăfemeile,neputânddobândisinguregloria,iubescchiarumbraei,înaceiacareoausaucareseparvredniciaoavea;şi juneleamorezsepurtasecaunbravînbătăliadin21august1690,bătălie încareromâniicâştigarăobiruinţăstrălucităasupranemţilor.188

Apoiafarădeacestecuvinte,poatecăLeurdeanuaveafacultateaaiubimaimultdecâtalţii,poatecăpătrundereafemeiascădescoperiseîneloinimătânărăşineprefăcută.Adevărat, înadunărielniciodatănupomeneanumeleElenei,baîncăsepăreaacercaunfeldesupărareşimâniecândauzeapealţiinumărândfrumu-seţileei;darpentruacelces-arfiinteresatsă-iaflesecretul,chiarpurtareaaceastaarfifostodovada.Oricumarfiînsă,Elenaauzisevorbinddedânsul;îlvăzusedecâtevaoricălareînparadadomnească,bachiarîncasapărinţilorsăi,undeînsoţeacâteodatăpetatălsăulaziledevizită,şiatâtaafostdestulcasă-ljudecedemndeiubireasa.

Înţelegerea lor se urmademaimultă vreme, şi acumhotărâseră cael sătrimităpetatălsăuaocereformalîncăsătorie:toatesepuseserălacalepentruaceasta,cândo întâmplareneprevăzută lestricăplanul,celpuţinpentrucâtăvavreme.

Doioameni însemnaţi în istoria lumii 189atrăgeauatunci interesulşiatenţia;unul, general mare şi războinic viteaz, până la nesocotinţă, destoinic deîntreprinderilecelemaiîndrăzneţe,naturădefier,fărăslăbiciunişifărădepreget,deştepta acel interes ce-l inspiră gloria în nenorocire.Celălalt, viteaz şi înţelepttotdeodată, care smulgea în silă după ochii supuşilor săi valul superstiţiei şi alneştiinţei,careprindespotismulcelmaiabsolutcivilizaonaţiesălbatică, insuflauninteresobştescşiexaltaspiriteleaceloracarevedeauîntr-însulunliberatoralcreştinătăţii.Româniiarfipututprofitadeocaziaceseînfăţişa;darcaracterulcelnehotărâtalprinţuluiBrâncoveanuşi împotrivireaunorboieribătrânizădărnicirătoatesperanţele.

RăzboiulsedeclanşaseîntreRusiaşiPoartaotomană,dinpricinaunuirege

odată puternic, 190 care, dispozând191 mai-nainte demaimulte coroane ajunseseacum să aştepte pe a sa de lamărinimia unei puteri străine: oştirile ruseşti secoboraudinsprenord,şiuraşineunireadomneaîntreprinţiiromâni.192

Înastăstarealucrurilor,bătrânulCorbeanuplecălaMoldova,însărcinatcuomisietainică,şitotînaceavrememumaEleneicăzuîntr-oboalăgreadincaretoţi ai săi pierduserăsperanţade-aoputeascăpa;eaaveapuţină încredere îndoctoriile omeneşti, şi prin urmare doctorii săi cei mai favoriţi erau călugăriţelecareîiînconjuraupatulziuaşinoaptea.Eleîiaduceautoateajutoarelesufleteştice le era prin putinţă, o încredinţau că faptele ei cele bune îi vor dobândisănătatea şi îi dau despre aceasta mai multe exemple de boale primejdioasetămăduiteprincredinţă;cuvintenegreşitmângâietoareşidrepte,căci,cândva,îşiîntindemânaşineopreştepemargineamormântului.Darele îimaispuserăcămulţişi-aucâştigattămăduireaînchinândcălugărieicâteunuldincopiiilorsaupesingurulcopilceauavut,şisfârşirăpovăţuind-oafaceasemenea.

Nimicnuputeafimaipotrivitcudispoziţiilereligioasealebolnavei;spirituleicel slăbit de suferinţele trupului văzu în această idee cea din urmă ancoră descăpare:soartacăzupeElena,care,dupăstareainimiiei,nicidoreaoasemeneaonoare,nicierademnădedânsa;darjurământulsefăcuseşisacrificiultrebuiasăseîmplinească.

Boalaîncepuseamergesprebine,şilogofătulCorbeanuseîntorsesedelaMoldova.Acestaera timpul dorit deamorezi.Dar vai! durerea trebuia să fie cuatâtmaimare,cucâteramaineaşteptată.NufucugreudoamneiCorbenceisăînduplecepebărbatulsăulaceeacehotărâseînlipsă-i.

Deşi el nu era atât de stăpânit de fanatismul religiei, dar vedea înîmpuţinarea copiilor un mijloc de a asigura moştenitorului său o avere maiînsemnatăşiascăpadeoînzestrarecedinziînziseapropia.Acumtrebuirăsăspuie fiicei lor ceea ce i se găteşte. Sărmana copilă nu ştia încă nimic dehotărârea părinţilor; ea se afla gândind totdeauna la iubitul ei şi, închipuindu-şiziua când va îmbrăca hainele demireasă şi când unirea lor se va consfinţi debinecuvântarea părinţilor: “Fata mea, îi zise tatăl său într-o dimineaţă, ştii cămaică-taafostbolnavă,darceeacenuştiiestecă,pentrudobândireasănătăţii,afăgăduit să te închine călugăriei, şi…” Abia cuvântul de călugărie izbi urechilefetei,şigălbenealaceîiacoperiobrazulridicătată-săucurajuldeaurma.Deznă-dăjduireasezugrăviînochiisăi,suspinurileoînecarăşilacrimile,făcându-şiloc,începurăacurge înşiroaie fierbinţi. “Trebuiesă fiimândrădeasemeneacinste,urmămumă-sa, încarezelulpentrureligie înecasimţulnaturii:cesuntplăcerilelumii pe lângă plăcerea de a servi lui Dumnezeu? Eu când eram junăm-aş filepădat bucuros de lume, dacă părinţii ce mă aveau numai pe mine mi-ar fiîngăduit.Ştii tucenorocpoţisăaişideosănimereştiunbărbatcum trebuie?Apoigrijile căsniciei, boaledecopii, şi alte; numai înmănăstiri poate cinevasăscapedeele;îmiaducamintedegrozăviiledemai-nainte,denenorocirileatâtorfamilii care s-au risipit prin ţări depărtate, pentru că unii bărbaţi ţineau cu un

domn,iaralţiicualtul,care,dacăbiruia,trebuiatoţivrăjmaşiiluisăscapecufuga,şi mă îngrozesc când gândesc că acele vremi pot să se întoarcă pentru copiiimei.”

UnşirdeasemeneacuvinteieşirădinguradneiCorbencei,casăfacăpefiicasasă înţeleagă folosul şi trebuinţa unei vieţi liniştite; dar aceasta era ca cumar ficântat la urechile unui surd; fata vedea cu un ochi detot deosebit perspectivavieţii;înloculgrijilorcasnice,ofericirefărăsfârşit,înloculboalelor,sănătatea;înlocul neînţelegerilor, o unire netulburată.Cât pentru expatrieri, nuputeau să semai întâmple, căci bărbatul său trebuia să ţie totdeauna cu partea cea maidreaptă,cudomnulcelmaiputernic.Eacăzulapicioarelepărinţilor,şiîirugăcucele mai pătrunzătoare cuvinte să-şi schimbe hotărârea: ea vru a mărturisi căiubeşte,darfricaîiopripebuzetainaceeragataa-iscăpa:“Eibine—îizisetată-său—du-tenumaisăvezicumepeacolo,săpetrecicâtăvavreme,şidenuteveiputeaobişnui,nevommaigândi”.

Nenorocita n-avu curajul a se împotrivi mai mult, şi mumă-sa îi vesti cătrebuiesăsegătească,căadouazisăpleceîmpreună.

Nicioaltă ideedemântuirenuse înfăţişaElenei;numaisupunereaputeasă-i folosească; vorbele cele din urmă ale tată-său îi mai sprijinea oarecumnădejdea.Darmaiînaintedetoatevrusăvazăpeiubitulsăuşisăseconsultecudânsul.

Niciodatănus-asocotitelatâtdenorocitca însearaaceeacândElena îlînştiinţă că îl aşteaptă singură îngrădina sa.Pânăatunci toate întâlnirile lor seurmaseră de faţă cu doica cea bătrână, care o crescuse, şi toate favoarele cedobândiseelpânăacumsemărginiră îna-isărutamâna, lucrupreapuţindupăpărereamea,darcareel îlpreţuiamaimultdecâtoricear fipututcâştigade laaltefemei.

Aceasta însă nu îl opri de a-şi facemulţimi de închipuiri plăcute pe careurmarea193 Elenei le adeverea oarecum. În bucuria lui, el fu aproape săîmbrăţişezepeslugacare îicurăţeahainele,sărutăcăţelulpecare îlbăteaaltădată şi îl strânse în braţe, încât era aproape să-l sugrume: acum se credea lasfârşituldorinţelor,şicuceamaiadâncămulţumireziceaînsine:“Iatăcumsuntfemeile!niciorugăciune,niciodovadădedragostenulescoatedinhotărârealor,orice greutate le sperie, orice sacrificiu li se pare peste putinţă; dar când nicigândeşti,ideilelorseschimbăşitotliseparelesne;poatecăelesocotesccăunbinenădăjduit estemai preţios, saupoate vor să arate că ele nu se înduplecădecâtdesineşi şi cănoi suntemnişte sclavi care trebuie săaşteptămbuna lorvoinţă:oricum,eusuntunomfoartenorocit.Nucădoarpânăacummăîndoiamdeiubireaei,darmaimultetotdeaunamaimult,şimăasigurăîncontratemeriiceamcâteodatăcăpoatesămi-oiaaltul:săvedemcâteoresunt;afurisiteore…maiam încăcâteva…Dar să începamăgăti—pânăsămă îmbrac,pânăsăajung,soseşteşiora:părinţiisăinuşedpreamultseara…”PuţindupăaceastaunomsestrecurăîngrădinapărinţilorElenei,pelaunlocascuns;sevârîsuboboltă

defrunze,şiaciaşteptă;multăvreme,căciînnerăbdarealuivenisecudouăoreînainteaceleihotărâte; însfârşitvăzuînîntunericunveşmântalb,şiElenaintrăsubboltă. “Suntdouăoredecând teaştept”,şoptiel.Dar fărăsă-i răspunză lacuvinteleacestea:“Amvenit,îiziseeaplângând,sătemaivăzodată,mâinemăduclamănăstire”.—“Cevorbesuntastea,vreisăglumeşti,darnu,miseparecăplângi…”Seapropiededânsa,îiluămâinile,îivăzulacrimile.“PentruDumnezeu!spune-micurând,spune-mi fărăzăbavă,deceplângi?ces-a întâmplat?cineapututsă temâhnească?…”Fata îipovestihotărâreapărinţilor, împotrivireaceaopus,şineizbutireasa.Eloascultăîntăcere,ofurtunăseformăîninimasa:“Nu,tunumăiubeşti,strigăelfărăsăsegândeascăcăpoateîlaudecineva,tunum-aiiubitniciodată,singurăaicerut-oaceastadelapărinţiităi,saucelpuţinnute-aiîmpotrivitîndestul:aivrutsăscapidemine;trebuiasălespuicănueştiliberă,cămăiubeştişicăn-audreptulsă-miridiceviaţa”.—“Arfifostmairău;tunucunoştipemumă-mea,şicâtăputereaucălugăriţeleasupră-i:eleaupus-o lacale.”—“Călugăriţele?osăleomorpetoate;dardacămăiubeşti,nutrebuiesăteduci,săfugim în ceasul acesta.”— “Niciodată, în câtă vreme îmimai rămâne nădejde:tată-meumi-a făgăduit să mă aducă înapoi.”— “A, acum văz cât te costă sătrăieşti fără mine; acum cunosc dragostea ta; bine, du-te, o să auzi de mine,poatecăosămăplângi,daratunceaosăfiepreatârziu…”Fataacumplângeacu amar. “Eu nădăjduiam să găsesc la tine mângâiere — zicea — şi tu îmiîndoieşti durerea…”El îşi cunoscugreşeala, căzu în genunchi şi ceru iertare…“Eleno,Eleno!undeesteElena?”strigămumă-sa,caresedeşteptaseşiocăuta.“Măduc,zisefatatremurând,şivrândsăalergelaglasulceostriga.Atuncielsesculă,oapucăînbraţecufurie,cudisperare;buzelelorseîntâlniră,într-unlungsărutat părură a-şi vorbi sufletele; frunzele se înfiorară de plăcere, şi cuvântulpentru totdeauna, cuvânt al iluziei şi al amorului, fu cel din urmă care ieşi dingurilelor.

Peste câtăva vremedupăaceasta,maimulţi juni seaflauadunaţi la casaunuiadintr-înşii şi vorbeaudenoutăţilezileişide împrejurărilevremiideatunci,caresepăreauapregătioaltăsoartăpentruromâni;doioameniînsemnaţierausugetul194convorbirii,şiatrăgeauînteresulşiatenţiagenerală;unul,general195mareşi războinicviteaz, inspiraacel interescesimtecinevapentruglorianenorocită;celălalt, totodatăviteazşi înţelept, caresmulgea însilădupăochii supuşilor săivălulsuperstiţieişialneştiinţei,careprindespotismulcelmaiabsolutcivilizaseonaţie sălbatică şi formase un imperiu puternic, ispira un entuziasm general şiridicaspiriteleaceloracarevedeauîntr-însulunizbăvitoralcreştinătăţii.

Toţi vedeauun folos însemnatpentru ţară înalianţaprinţuluiBrâncoveanucu Petru cel Mare, dar caracterul cel nehotărât al prinţului şi împotrivirea unorboieri bătrâni inspirau oarecare temere. “Păcat că nu e şi Leurdeanu între noi,ziseunul,suntsigurcăelargăsicucalesăneunimcuCarolXII,favoritulsău.”

“Ambăgatdeseamă,răspunsealtul,cădelaovremes-afăcutîntr-însuloschimbare deosebită; de unde era glumeţ şi vesel, acum este serios şiposomorât;abiaîiscoţivorbadingurăşisesupărădeorice;apoiîşipetreceviaţa

la vânătoare, lucru ce nu-l obişnuia; Dumnezeu să mă ierte, dar crez că esteamorezat;tuCupărescule,careîieştiamicmaiintim,aiputeasănespuiceva.”

“Bazăunuştiunimic,elareonaturăafurisită,îşipăstreazăsecretulnumaipentrudânsul.”— “Şipreabine face, strigarămaimulţi râzând—cândşi le-arspune, ai bate toba, cum faci şi pentru ale tale; când erai amorezat de fataCorbeanului, nu te consultai cu toată lumea ce trebuie să faci?” — “Bine căsunteţivoimaibuni;mărturisesccăElena îmiplăcea,daracums-a isprăvit tot,săracafatăvors-ocălugăreascăcusila,şiamauzitcăstariţa,careesteofemeiefoarte aspră, omaltratează, neputând s-o înduplece; o ţine închisă într-o chilieîntunecoasăşiosperie totdeaunacu iadulşicudracii, încâtesteaproapesă-şipiarzămintea;adevărat,mumă-saspuneînlumecăsingurăacerutsămeargălamănăstire,căsemulţumeştepreamult…Darcineocrede?”Uşasedeschise,şiLeurdeanuintră;elspusecăs-aîntorsdelavânătoare.

Adouaslujbăanopţiisaupriveghereluasesfârşitşiceledinurmăfăcliisestinserăînbisericaschitului…Mulţimeacălugăriţelorseîmprăştiaîntoatepărţilepe la chilii; lungimea veşmintelor şi lungile rase ce se târau pe iarba înaltă acurţilormânăstirii, carepăreaasemişcasubpasurileunor fantome,daacesteiscene o faţă fioroasă şimormântală; lumini se văzură aprinse pe rând în toateodăile,darpestepuţinsestinserătoate,şităcereaşiîntunericulrămasesingure;un vânt rece sufla despre apus, şi glasul cobitor al unei cucuvaie răsuna dinvreme în vreme în turnul clopotniţei şi se prelungea din vale în vale; atunci oluntresedezlipidecealaltăpartealacului,seapropiefărăzgomotdemănăstire,şiunomdindoiceerau într-însase îndreptăspreochilieaşezatăaproapedeloculmormintelor.

Înminutulacelastariţafăceaoreviziedenoapte,casăseîncredinţezedacăs-auculcattoatemaicile:apropiindu-sedeacellocisepărucăaudevorbind,apoivăzuieşindunbărbatînsoţitdeojunăcălugăriţă;vrusăstrige,dareiovăzură;omânăputernicăîiastupăguraşiotârîînsilăpânălaluntre.

Aci,casănupoatăchemaajutor,obăgarăînăuntruşihotărârăsăolasepecelălaltmal.

Dar abia braţul ce o ţinea o lăsă ca să apuce lopata, şi ea, văzându-seslobodă,vrusăsaiepemal,săchemeajutor.Luntreapenesimţitesedepărtasepuţin,eleşteuleraadânc—eacăzuînăuntruşinusemaivăzu.

A doua zi era o tulburare deosebită în mânăstire: stariţa şi o călugăriţălipseau,şinimeninuputeaspuneces-aufăcut.Toatecercetărilerămaserăfărăispravă; în oraş vornicul Leurdeanu era foarte îngrijit pentru fiul său, care decâtevazilenuseştiaces-amaifăcut.

Pestecâţivaanidupăaceastăîntâmplare,otrăsurăcucaidepoştăseopripuţinîndreptulmânăstirii;înăuntrueraunbărbatcuofemeieşiocopilăcade6ani.Dupăceseodihnirăpuţin:“Săplecămmaicurând,zisefemeia,acestlocîmiaduceaminteoîntâmplarenenorocită,lacareaşvreasănumaigândesc”;apoi

adăugă,netezândpărulcelcastaniualjuneicopile:“celpuţinîntâmplareameaeoînvăţăturăcareoscapădeasemeneasoartă“.

Bistriţa

Dupăo şederedeo zi şi o noapte, plecândde laMănăstireaDintr-unLemnşivizitândîntreacătunaltschitdemaici,cesecheamăSurpatele196sosirămpe laamiazălamănăstireaBistriţa.

BarbuCraiovescu, banul Craiovei, şi fratele său, vornicul Pârvu, începurăzidireaacesteibisericiîntimpuldomnieiluiMihneacelRău,laanul1512.Darsiliţidecruzimilelui,eifugirăînTurcia,şiabiaoputurăisprăvi,dupăîntoarcerealor,cândcuoştireaadunatădepesteOltgonirăpetiran.197

Banul Barbu, vrăjmaş neîmpăcat al tuturor prinţilor ce se alegeau fără voia lui,goniasemeneaşipeVladalVIII-lea,careseorânduisedomndeînaltaPoartă198,darînsfârşitfuşielucisdeuncapiciu-bassa199turcceveniseînţarăsubcuvântcasă-laşezepe tron.Laanul1524, luânddomniaRadualVII-lea,careseaflapoprit la Constantinopol200 , făcu ban al Craiovei pe vornicul Pârvu, frateleBarbului,şidupădânsulMoiseI-iîidetedesoţiepesorasa,vrândsăaibămaideaproapeputernica familie aPârvuleştilor, care era groazamaimultor prinţi; darrudenia aceasta nu fu destulă ca să sprijineascăpeMoise împotriva furtunii cecruzimea lui ridicase asupră-i, şi banul Pârvu dimpreună cu Moise căzură înbătăliacareacestaavucuVlad IX,orânduituldinparteaPorţii201 .Amândoi fraţiiPârvuleşti,cumşiMoise-vodă,suntîngropaţiînbisericaBistriţei.

Pârvuleştiisuntşizugrăviţiîncostumboieresc,anteriu202şigiubea203,meşi204

cupapuci,şilacaplegăturaturcească.

Sevedecăegumeniidupăvremi205aiacesteimănăstiri,mândridevechimealocuinţeilor,n-augăsitaltmijlocsăîncredinţezedespreaceastapecălători,decâtlăsândbisericaşi împrejurimileei săcază în ruine.Laceadintâi vederemi-amadus aminte de cuvintele economului de la Cozia: “La noi pică, dar la Bistriţaplouă“. Tot e trist şi dărăpănat înăuntru, tot e vechi şi neîngrijit pe dinafară.Îngrijitoruldeacum,avândunrespectdeosebitpentruantichităţi,n-agăsitcucalesă se atingă cu vreo înnoire nelegiuită de sfintele chilii, dar pe de altă parte,urmândînţelepciuniiomeneşti,aziditpentrusineafarădinmânăstireoperechecaseîndestuldelumeşti,darminunatepentruodihnă.Ceilalţicălugări,supuşi laploaie şi la frig, locuiesc în chilii neînvelite, şi suferă tot ce trebuie să suferecinevacasăseînvredniceascăaajungemucenic.Nusuntdeloclaîndoialăcăînlumeacealaltăvorfifericiţi,căciîntr-aceastasuntîndestulderău.

Dupăodaiacene-odeterăde locuinţă,ne făcurămo închipuire jalnicăde

prânzul ce ni se gătea, şi astă dată nu furăm înşelaţi. Ca să ne mângâiem,hotărârăm a vizita pe pustnicul ce locuieşte în munte în susul mânăstirii; unpărinte bătrân ne sluji de călăuză. Ne trebui mai mult de un ceas până săajungem,potecaerastrâmtă,înainteşiîndreaptaprăpăstii,învalerâulcepoartănumelemănăstirii, împotriva206 stânci râpoase şi goale, şi în stânga peştera, încare intrarămpebrâncica într-ovizuină,cu toatecăînăuntruedestulde largă.Fiecaredintrenoi ţineacâteo făclieaprinsăşi înaintea tuturormergeabătrânulpustnic, cene ieşise spre întâmpinare.Dupăce înaintarămcâtva, el seopri şi,întinzândmâinile,nearătăcuunfeldemândrieîntunecoasaşiumedasalocuinţăşi mulţimea liliecilor, înaripaţilor săi tovarăşi, care speriaţi de lumină vâjâiau întoatepărţilepelaochiinoştri.

Acestomfărăafimut,s-asupusdesine laotăcereveşnică.Estecâtăvavreme de când nişte tâlhari au intrat la dânsul. Şi socotind că poate se aflăascunse acolo averilemănăstirii, cu feluri de casne l-au silit să vorbească; dartoateaufostînzadar.Însfârşit,pierzândnădejdeadeaafla,înnecazullor,l-auaruncatînprăpastie.

Dar,sauminune,dupăcumspunpărinţii,sauîntâmplaredupăcumarziceun necredincios, el rămaseatârnat de un copac; a doua zi îl găsiră în aceeaşipoziţie,şicumultăgreutateîltraserăînsus.

Înăuntrulpeşteriisuntdouămicialtareînfaţaprăpastiei,alcărorapusniculesingurulslujitor.Nuştiudece,pânăsănuvăzpeacelomalmuntelui,îmifaceamoaltăideedeunpustnic.Nuîmiaducamintebinecaceideeîmifăceam:destulnumaicăunpustnicmisepăreaofiinţăcarenuseamănăîntrunimiccuceilalţimuritori,uncenematerial,caresepierdedinainteaochilor,sauunfeldesălbaticce iese din despicătura unei stânci şi se pierde într- alta, călare pe un ursîmblânzitdedânsul.

Îmiînchipuiamcătrebuiesă-lprindemcuvânătoarea;darcândîlvăzuicăîşipleacăcapulşisalutează,cândîlpipăiişi înţeleseicăestedecarneşideoase,eraaproapesăstrig: “Nu,acestanuestepustnicul!” întocmaicaaceadamădeprovinciecaremergândlaParissăvazăpednulBalzac,pecaredupăromanţurilelui şi-l închipuiaun junegalbenca lămâia şi elegant ca crinul, subţire să-l tragiprin inelşislabsăcazădeosuflare,uncedelicatcarenicimănâncă,nicibea,apoivăzândînloculacestuiidealunomgrasşigros,rumenşirotund,caregustădimineaţanuştiucâtebiftecuri,azis înuimireasa: “Nu,acestanupoatesă fieBalzac”.

Bistriţa(Încheiere)

Coborându-nede lapeşteră, însoţiţi de vuietulBistriţei, ce curgea în vale,luarămopotecăceducelaArnota,micăbiserică,spremiazănoapte,aşezatălaoînălţime de două ori mai sus decât peştera; deşi Arnota se vede din curteamănăstirii,darîndatăceîncepiasui,desimeapăduriişiînălţimeavechilorstejariîţiastupăvederea.Nimicnuîţispunecăte-aiapropiat,decâtlătratulcâinilorcetepresimtşivestescpărinţilorcălevineovizită.

Nemirarămdeiuţealacucaresuiacălugărulnostru,căruiamulţimeaanilortrebuiasă-i fislăbitputerile,darcarenusearătanicidecumobosit, învremecenoi avurăm trebuinţă săneodihnim înmulte rânduri; iată ceedeprinderea.Pemuchiadealului, afarădezidurileArnotei, esteun foişorde lemn,pereţii căruiasunt acoperiţi cu numele fiecărui vizitator credincios care a avut răbdare să sesuieacolo.Intrealtenumecitirămpealuneidamecunoscuteşiunfeldeaforismscris de aceeaşi mână împotriva bătrânelor cochete care se joacă cu linişteafamiliilorşi-şifacoproprietatedinbărbaţiialtora;lucrucenefăcusăcredemcăd-eiseaflaatunciînminutedegelozieşicăaveasăseplângădevreonecredinţăcasnică.

Dinacelfoişorvedereaseîntindeîndepărtarepestemunţişicâmpii,pânăaproape de Râmnic. În dreapta mai jos, este peştera pustnicului, şi în valeBistriţa.Maretrebuiasăfifostanevoinţacucaresefăceauacestezidurilaastfelde înălţimi; dar sevedecăgreutateabiruităeraunuldinmeritele religioasealevremilordeatunci.Apoiacestemânăstiripeînălţimeamunţiloreraucaniştecetăţicare slujeau de azil libertăţii la împrejurări grele. Trei călugări alcătuiesc toatăpopulaţia Arnotei. Această biserică are un venit de 100.000 lei, şi cu toateacestea, nu ştiu de a cui pricină, călugării sunt siliţi să cerşetorească prin satepentruţinereavieţiilorşiacandeleicareardeneîncetatlamormântuldomnuluiM.Basarab, mormânt frumos, care despăgubeşte cu mulţumire pe călător deostenealace-şidăcasă-lviziteze.

Acestmormântestedemarmurăalbă,ridicatpepământcadepatrupalmeşi lungcade4picioare.Pedânsulestesăpatînreliefarmuraprinţuluişiaţării,tunurişisteaguri.

Am zăbovit mai multe ceasuri înlăuntrul bisericii, şezând pe piatramormântuluişivorbinddevirtuţileunuiprinţcuinimanobilăcare,ştiindabirui,apreferat totdeauna bunurile păcii, care, destoinic a dobândi numele deconcherant207 , aalespeacelade legiuitor208şi civilizator al naţiei sale.Generoscătre vrăjmaşii săi şi drept către toţi, poate să zică cineva că el n-a făcut altăgreşealădecâtaceeadea trăi preamult.Bătrâneţile lui l-au făcut săcazăsubinfluenţa unor miniştri necinstiţi şi nevrednici, care i-au întunecat gloria şi i-auamărâtceledinurmăzilealevieţii.209

Bătrânulprinţestezugrăvitînbisericăînfaţamormântului;elpoartăanteriulcuflori,malotea210îmblănităcurâsşicoroană;statura luiesteînaltă,părulalbşichipulbărbătesc.

După ce văzurăm cu de-amănuntul tot ce Arnota avea de văzut, ne

întoarsemlamănăstire,undesosirăînlipsanoastrăşialţivizitatori.Ocopiliţăcadetreiani,veselăşifrumoasă,sejucapeiarbă.întrebânddenumelecălătorilor,aflarămcăesteunboiercraioveancufamiliasa.

Înaintea bogatului coşciug în care odihnesc moaştele sf. GrigoreDecapolitul211,văzuiofemeieîngenuncheată,carepăreaaserugacufierbinţeală;lângă dânsa era altă tânără, ce se părea că n-are să supere pe sf. cu nici orugăciune;când femeiaceadintâi îşi întoarsecapul,văzuinişte trăsuricare îmiaduceauaminteopersoanăceamcunoscutaltădată.

Darvecheameacunoştinţăaveaunchipînsufleţitdeculoriledimineţii,ochiiplinidefocşidevioiciuneşiuncezâmbitorîntoatemişcările;acestadimpotrivăaveasuferinţaşigălbenealapechip,ochiistinşişifărăexpresieşiuncedurerosîn toată fiinţa. Ea se uită la noi, apoi şopti un ce tovarăşei sale, apoi, după ceieşirămdin biserică, îmi dete cunoştinţa. “Sunt sigură—zise—cănumămaicunoşti;darnupotsămămir,căştiubinecâtm-amschimbat.”

Se poate înţelege uimirea mea, când mă încredinţai că este aceeaşipersoanăpecarecutreianimai-nainteovăzusemtânărăşifrumoasă;îmiaduseiamintedecuvinteleprorocului:“Osuflaretrecuşifloareacăzu,şipământulceopurta nu o va mai cunoaşte”. Trei ani au fost destul ca să pună o deosebiregrozavăîntrefatadeatuncişifemeiadeacum.

Dar multe sunt durerile omului, şi adânci şi amare suferinţele inimii,schimbareaadusădevremeesteo legeanaturii, ce-şiurmeazăcursul fărăsăaibă în sine nimic sfâşiitor, căci îşi găseşte un fel de mângâiere în soartaobştească,daraceeapricinuitădesuferinţelemoraleetristăcamoarteaşiapasăsufletulcuunsentimentdureros.

Când te primbli seara pe o livadă veştedă şi vezi copacii descărcaţi depodoaba lor şi frunzelegalbene risipitede vânturi înadâncimeavăilor, vedereaaceasta deşteaptă în suflet idei melancolice, fără amărăciune, o reverienedesluşită, şi te gândeşti, poate, la iarna vieţii. Dar când primăvara o vijelieneaşteptată ruineazăparterul212 , şi zambilele veştezite acoperă pământul, de aivreunfiupecarel-aipierdutîncăînleagăn,vreunfrate,sauunprieten,sauoricefiinţăiubităcarete-alăsatfărăvreme,găseştioasemănaretristăîntreviaţalorcuaacelorplante,şizicicăaşapiere,aşasetrecetotceebunşifrumosînlumeaaceasta!

În puţină vreme cât mai zăbovirăm la Bistriţa, călugării ne spuseră multedespreticăloşia213lorşiobiceiurilearistocraticealepărinteluiegumen;norocirecănoiveniserămîntrăsurăcu4cai,cuunsurugiucarestrigadeîţiluaauzulşicu2dorobanţi ce îi eramdatori prieteneştii îngrijiri a cârmuitorului acelui judeţ.Altfelamfi fost înprimejdiesămânemafarădinmânăstire,dupăcumseurmeazăcualţipăcătoşicarevinpejosşifărăsuită.

Dupăunadevărtrivial,înaintealuiDumnezeusuntemtoţideopotrivă,şiînlocaşulluinuestemicsaumare;daruniidinurmătoriiapostolilor,uitândadevărulacesta

şicercetândcuscumpătatedistincţiilesocietăţii,teprimescbinedacăveifiboier,şi încă boiermare;mai puţin bine dacă vei fi neguţătoriu, iar de vei fi ţăran tepoftescafară.

Apoi se plâng că stăpânirea îi nedreptăţeşte, luând o parte din veniturilemănăstireşti pentru trebuinţele statului; stăpânirea le-a lăsat îndestul ca sătrăiascădupăcuviinţă,şiîncăsăfacăşicevabunătăţi;sănearatedarbunătăţilecare lefac,saucare le-aufăcut,chiarpânăsănu lise iaacestevenituri;sănearatefetelesăracecarele-auajutat,copiiisăracicarei-aupusînşcoale,spitalelecare le-au întemeiat; să ni le arate acestea, şi atunci vom zice că trebuie nunumai să li se lase veniturile, dar încă să li semai adaoge.Cei dintâi călugăricăroralis-auîncredinţatdirecţiamănăstirilors-auarătatvrednicidesarcinalorşiauîmplinitîncugetcuratdorinţafundatorilor;daralţiimaitârziu,molipsindu-sedepatimile şi vanităţile care muncesc societatea, au vrut să adune comori şi săînoateînaur.DumnezeiesculfiualMarieierasăracşismerit,iaroameniicareaufăcutjurământdesărăcieşidesmerenies-auîntrecutlabogăţiişiaupreumblattrufialorînmijloculobştii.Ştiucăsuntlaaceastaexcepţiivrednicedecinste,daraşdorisăfieîncămaimulte,pentruinteresuluneicredinţecareslăbeştedinziînzi,carenus-aîntinsatâtdecâtprinmoralasaceadesăvârşită,prinabnegaţieşiiubiredeomenire, şial căreia întemeietorziceaucenicilor săi: “Celdintâidintrevoisăfieceldinurmă”.

Polovraci

Cu toate cămănăstirea Polovracilor nu este din cele însemnate ale MiciiValahii 214 dar poziţia ei şi frumoasa peşteră de stalactiţi ce se află acolo o facvrednicădebăgaredeseamă.Eaesteaşezatăpeoîntinsăcâmpie,între2stâncicareîncepdouăşiruridemunţişialecăroracoastecenuşiişivulcanicesevăddedeparte; între ele în vale curge râul Olteţul, care printr-un fel de urlet sălbaticdevedeşterudeniaceareOltul.Bisericaestepemaluldindreapta,arecurţidezidşivreo5—6chilii,careslujescdelocuinţăunui

grosarendaş.Niciuncălugărnuseaflăacolo,afarădepreotulorânduitpentruslujbabisericii.

Această mică mănăstire s-a fondat pe la anul 1640 de jupân DanciuPărăianuşiStan,marelepostelnic.

AceştiboierieraudinnumărulacelorceseridicaserăasupraluiLeonI,subcomandaaghii215MateiBasarab216.

NorociţiînbătăliadelasatulUngureni,eisebiruirălaPersicenişiîşigăsirăscăpareaînmănăstireaTismanei,deundefugirăînTransilvania.Apoi,pelaanul1633,seîntoarserăcuşefullor,careerachematdedorinţaobştească,şicinstiţi

dedânsulcuposturimari,luarăomarepartelabiruinţaluiRaduXIşiasupraluiVasileArnăutul217,domnulMoldaviei.

Puţinăvremene trebui casăne îndestulămdevedereabisericii; lucrucelmaiînsemnatcegăsirămîntr-însafuunmormânt,pepiatracăruiaestesăpatăoghirlandă,îneaomânăcareţineosabie,şidedesubtcuvintele:AndreiScorei.

Dupăcercetărilecefăcurămînvechilehârtiialemănăstirii,aflarămcăacestScoreitrăiapelaanul1690,căerafiualunuiciobanşiîncopilăriasapăzeaoilepărinteşti, înpoalelemunteluiVâlcan,undeseaflă şi astăzi stâna familiei sale,ocupată de ciobani din acelaşi neam. Despre aceasta putem fi înşine chezaşi,căci ampetrecut o noapte în stâna familiei lui Scorei şi ambăut acolo celmaidulcelapte.Laanul1687,cândŞerbanalII-leasegătea,prinalianţasaculoanşiPetru,ţaralRusiei,ascuturajugulturcilor218,şiadunapetainăoştireaînmunţiidepesteOlt, tânărulScorei intră ca voluntar în slujba luiŞerbanşi ajunseprindestoiniciasalaranguldecăpitan.

Cea dintâi grijă după sosirea noastră acolo ne fu să vizităm peştera desalactiţi,ceesteîntr-unadinstânciledecareamvorbit.Ieşinddincurteabisericiipe o portiţă spremiazănoapte, apucarăm pemalul Olteţului pe sub stânca dindreapta:acum trebui,dupăexpresie ţărănească,săne luăm inima îndinţi, căcipoteca era râpoasă şi aşternută cu pietriş, care, la cea mai mică mişcare, seporneaînprăpastie.Aciunpasgreşitsfârşeşteoviaţă.Neţineamdarcumultăgreutate de colţurile pietrelor şi chemam în ajutor pe sfinţii călătorilor. În sfârşitsosirăm la intrarea peşterii; acolo aprinserăm făcliile şi intrarăm. La cele dintâipasurinoineoprirăm;nisepărucăneaflămîntr-unadinacelecetăţiîncântatecele-a inventat imaginaţia zâmbitoare a poeţilor arabi; ne văzurăm ocoliţi de omulţime de figuri de pietre, care, la lumina făcliilor, luau o formă de figuriomeneşti.

Icisevedeaungrupdecopii,cepăreaaseîndeletnicilalucrărilevârsteilor;maiîncoloaltefiinţecareseîmpărtăşeau219deomşidehiare,fauni,sausilvani220

careseascunddupăocoloanăpiramidală. înaintezi, şiaceleaşi figuriparcăautrecut înainte ca să te aştepte; unele îţi râd, altele, cu un aermisterios, îţi facsemnde tăcere. într-un colţ la întuneric se văd 2 chipuri sălbatice ca 2 tâlhari,care, cu armele gata, aşteaptă pe trecător. împotrivă, contrastând cu aceastăscenă,odespărţireformeazăunalcov;ofemeiesearatăînfundşipriveşteprindanteleleuneiperdelecesecoboarădinboltastâncii,înîndoiturigraţioase;launlocboltasepleacă,încâtabiatestrecoridecealaltăparte;apoiiarseridică,apoise întinde şi se lărgeşte, formând o a 2-a peşteră şi desfăşurând o nouăprivelişte.

Aci nu simţi nici umezeala aceea pătrunzătoare, nici aerul greu, care teapasă în peştera pustnicului; o răcoare dulce te însoţeşte, pieptul răsuflămulţumit,ouimireplăcutărătăceştevederea.Varietateaboltelorgotice,albeaţaşiluciul parchetului, nenumăratele statui care te înconjoară, grozave sau blânde,posomorâtesauzâmbitoare,dupăcumlepriveşti,deaproapesaudedeparte,la

luminăsauîntuneric;toateîţicuprindcuputeresimţirile,şiomulcelmaifărăiluziisecredetransportatîntr-oaltălume.

Casălăsămunsuvenirdevizitanoastră,nescriserămnumelepeocoloanăcare lucea de mii de steluţe, ca acelea ce licăresc dimineaţa pe un mal dezăpadă.Darpicăturamuntelui,adăugândpiatrăpestepiatră,vaştergecuîncetulacelenume;sau,devormai rămâneacâteva literepânăcândunaltcălătorvatrecepeacolo,elevorfipentrudânsulcaacelesimbolurinedesluşite,înscrisepemonumenteleunuinorodnecunoscutcenumaitrăieşte.

Tismana(încheiere)

Iată cea mai veche şi mai măreaţă din toate mănăstirile de peste Olt.începutădeRadual II-leaBasarab, la 1366, ea se săvârşi de fiul său,Dan, şimultmai târziuseprefăcudeNeagoeBasarab, însemnderecunoştinţăcăşi-agăsitacoloscăpareacândseaflagonitdeRaducelMare,pentrugăzduireacedădusesfântuluiNifon221.Darprietenulunuisfânt,religiosulşiblândulNeagoe,n-avea trebuinţădeacestănenorocirecasă înnoiascăbiserica.Oricumva fi,elafostunuldinprinţiiceimaibuni;darvirtuţileluiaupieritcudânsulşin-auadusniciunbinestatornic lanaţia încareaustrălucit.Atâtestedeadevărat căcalităţilepersonalenupotaduceniciunfolostemeinic,cândtoatelucrărileseîntemeiazăpe voinţă, iar nu pe legi. “CândMarcu Aureliemuri, zice Chateaubriand222 —romanii se readânciră în relelenăravuri cuoastfel de înfocare, încât i-ar fi luatcinevadeoamenicareşi-audobânditdecurândlibertaea,ei însănuscăpaserădecâtdevirtuţilecelordinurmăstăpânitori.”

CasăzideascăTismana,RadualII-leaavutrebuinţăsăretezeopartedinmunte.Aşezată la o înălţime ca de 100 picioare, apărată în faţă de omăreaţăstâncăcesepleacădeasupră-i,ocolitădezidirivechi,careseîntindpemargineaprăpastiei,şiîncoronatădeturnuri,aceastăzidire,privitădinvale,seamănă223unuldin acele palaturi din veacul demijloc224 , unadin acele cetăţi feudale, din carebaroniişicavaleriiînfruntauputereaabsolută,absoluţieiînşişiînproprietăţilelor.

În stânca de care pomenirăm şi care se înălţă îngrozitoare la spatelezidurilor,esteomâncăturăadâncă,un feldepeşteră,dincare ieseun izvorcetrecepesubpământ,princurteamănăstirii,searuncădinînălţimecauntorent,şi, împreunându-se cu râul Tismanei, ce curge în vale, formează împreună ogârliţă ce şerpuieşte între 2 şiruri de munţi şi se pierde în depărtare. Tot înaceeaşistâncă,deasuprapeşterii,laoînălţimecade30picioare,esteovizuinăadâncă,chilienemuritoareasfântuluiNicodim,careseaflăegumenalTismanei.Călugăriişilocuitoriideprimprejurvorbescmultedespreminunileacestuisfânt;şi

negreşit trebuie să fi făcut, de vremeceputea să locuiascăaşade sus, peunperetedepiatră,fărăsăaibăaripi.

Unsingurcălugăr,untânărfrate,s-adeprinssăsesuieacolo.L-amvăzutînşineagăţându-sedepietrecuunghiilecaopisicăsălbatică,intrândînchilieşiscoţândcenuşă din vatra sfântului.Ceilalţi călugări,mai înţelepţi şimai puţin iubitori degloria cerească, se mărginesc a cinsti pe sfântul în biserică, unde îşi arecoşciugul; căci trupul s-a făcut nevăzut într-o noapte, după ce o vedenieameninţătoareaîndatoratpeegumensătaiedegetulsfântului,casărămâiedreptsuvenirbisericii.

Acisepăstreazăasemeneacruceadefierasfântului,hainacucareatrecutprinfoc,şiunpatrahirdeostofăbogată,ceseziceaafidăruitdemateiaşCorvin,regele Ungariei. În această mănăstire se adunau la 1820 vitejii panduri aiMehedinţuluisubsteagulluiTudorVladimirescu,ommărginitşicrud,daracăruiîntreprindere înaintă cu un pas libertatea politică, după cum se urmează225

pretutindenea, unde oamenii sunt siliţi a intra vremelniceşte în independenţănaturală; supunându-se pe urmă la legi, ei păstrează totdeauna pomenireaslobozenieilor.

În vreme când ne îndeletniceam a vizita biserica şi priveam toateamănuntele, cu acel interes ce-l deşteaptă unmonument istoric de caremultăvremeaiauzitvorbind,văzurămvenindcătrenoiunbătrân,detaliescurt,cuochiicufundaţiîncap,darviişivorbitori;elnespusecăestefiualîmpăratuluiAmericii;nearatăcâtevadecoraţiidehârtieşineîntreabăcefaceîmpăratulNicolae226;dearăspunslascrisorilece is-auadresatdedânsulşidearedegândsădeclarerăzboi.Iirăspunserămcătoatemergbineşiîmpăratulseînchinăcuplecăciune,şi-lrugarămsănespuiedecândestefiudeîmpărat.“DinvremealuiCapudistria227

—nerăspunse—;lamoartealuimăaflamînbiserică,şitoatăGrecias-asculatsămăpuiepetron,darn-amprimit”.Acestnebunesteunuldinceimaifericiţiceamvăzutvreodată;elţineocorespondenţăidealăcutoţisuveraniiEuropei,careausăporneascăcurândunrăzboiobştescpentrudrepturilelui.

Îndemnaţi debunii părinţi, noi plecarămsăvizitămunmetohalmănăstirii,ziditpemuntespremiazănoapte,laoînălţimedeosebită;elestefăcutdesfântu228

lNicodim,şiatâtdemic,încâtabiacincisauşaseoamenipotîncăpeaîntr-însul.Părinţiideacolonespuserăcăînsusulacesteizidiri,laodepărtarecadetreiore,pecreştetulcelmaiînaltalmuntelui,esteoaltăbisericăfăcutădeacelaşisfânt1careslujea înaceeaşizi lacâteşitrelebiserici; întreprinderecamanevoie,şipotzicepesteputinţăpentruunomcarenuarfisfânt.Cutoatărâvnaceaveamanutrecenimiccuvederea,darastădatăvremeasaumaibinecurajulnelipsişineîntoarserămiarăşilamănăstire,undeneodihnirămpuţinînfoişorulcedăasupraprăpastieiînfaţadrumului.

Searaîncepuseadaobiecteloroculoarefantastică,darînfaţanoastră,sprerăsărit,o luminăroşieticăvesteaapropierea lunii;pestepuţinovăzurămlicurindcaosteadepărtată,caofăclie,careseaprinseîndeasaîntunecimeacopacilor

ceacoperămuntele,apoiunglobrubinossevăzulegănându-seprintrefrunzeledesfăcutedevântşi,înălţându-sepuţin,aruncăorazăpiezişăperămăşiţeleuneizidiri ce se vede pe coastă, apoi deodată arătându-se deasupra stejarilor celormai înalţi, ca pe un piedestal de verdeaţă, lumină peştera sfântului, turnurilemănăstirii, potecile tainice şi stâncile din faţă, în vreme ce o parte a pădurii,rămasă în umbră, făcea să se auză un vuiet fioros, asemenea cu zbieratuldepărtatalhiarelorsălbatice.

Amvăzutdemulteorirăsărindşiapunândluna,darniciodatăaceapriveliştenumi-afăcutatâtaimpresie.Tăcereaacesteicetăţiunderăsunaodatăzgomotularmelor,întindereapustiului,singuraticalunăceseînălţamelancolicăpecâmpiilecerului mi se părea a înota în atmosferă ca un fanal aruncat pe nemărginireaoceanului; toate umpleau inima de melancolie şi deşteaptau ideea unei vieţipetrecuteînsingurătate,însânulnaturii.

Pe lamiezulnopţiiplecarămde laTismana, fărăane luaziuabunăde lapărinţi, care gustau în ceasul acela dulceţile somnului, şi îndreptarăm caleanoastrăspreTurnulluiSever.229

Onuntă

Suntcâţivaanidecândpentrupăcatelemelemăaflamînrolatsubsteagurilearmiei noastre230 . Dumnezeu să ierte pe aceia care, socotindu-mă destinat aapăra patria de primejdii, mă însărcina cu străjuirea Dunării şi vizitareanumeroaselorpicheturidepază.Născutsubosteablândă,eusuntdecaracterulcelmailiniştitşiniciodatăsabiamean-afostînispităasemânjidesânge.Dacăvrăjmaşii ţării ar fi ştiut cu ce om au a face, s-ar fi purtat negreşit cu oareceobrăznicie,lacarepaşnicelemeleaplecărim-arfiopritdealerăspunde.Cutoateacestea,suntdepartedearegretavremeaceampierdutcuaceaocupaţie:traiulostăşesc face pe om răbdător şi exact.Când ai petrecut câtva sub pământ înbordeieafumatesau încolibebătutedevaluri, spulberatedevânturi, varietateavremilorşischimbărilesoarteinutesperielesne.Apoicâterelaţiiprieteneşti,câtedulci suvenire sunt rezultatul acestei vieţi!Dar iată cuvinte de prisos când estevorbadenişteobiceiuriţărăneşticeamavutprilejacunoaşteîncursulstrăluciteimele

cariere ostăşeşti; obiceiuri cu atât mai curioase cu cît originea lor e mainecunoscută.

Acesteaerau,dupăcât îmiaducaminte, în județulRâmniculSărat, într-unsat numit Râmniceni. Subcârmuitorul locului, om vesel şi deştept, mă invită sămerg la o nuntă ce se făcea în vecinătate: propoziţia nu-mi păru de refuzat, şipeste puțin norociții nuntaşi văzură sosind o trăsură ocolită de dorobanți carefăceasăseridicededepartecăciulile,încinsteapersoanelordeeiescortate.

În ceasul când sosirăm, adunarea se dispoza a merge la biserică spresăvârşireacununiilor.Uncarcupatruboişiacoperitcuprocoave231stagatapentrumireasă, care se şi sui într-însul, însoţită de câteva bătrâne, mume, nune sausoacre,şiîmbrăcatăcutreimalotele, luxcemărturiseaînfavorulstăriipărinţilor,darcarenu-mipricinuimaipuţinămirare,căcineaflamînlunaluiiulieşicălduraeragrozavă.Oricumva fi,mireasa se sui în car, dupăcumvă spusei, şi plecăprecedată,urmatăşiocolitădecavaleriisatuluicălări,împodobiţicuflori,înarmaţicupistoale.

Aicipoateaşteptaţisădesfăşorînainteadumneavoastrăpateticulromanţalacestei căsătorii, sau să vă descriu frumuseţea miresei, eleganţa taliei, colorapărului,strălucireaochilorşialteledupăobiceiulnuveliştilor.Darpentruceldintâipunct vă arăt cu mâhnire că nici o luptă de patimi, nici o scenă tragică nu aînsemnatistoriaacesteiperechi:sezicenumaicăpotriviţiîntrutoateeiseuneaucumulţumire; că deşimai-nainte cântăreţul bisericii şi văcarul satului arătaserăoarecarepretenţiiasuprainimiiceacumselegapentrutotdeauna,dargreutateabraţuluidelicateicopilelelăsasesemneneştersedeantipatiasa.

Câtpentrufrumuseţilemiresei,vămărturisesccăhotărâreameaerasăviledescriu cu de amănuntul; dar fatalitatea, care pune adesea stavile la execuţiacelormainevinovateplanuri,măopreştedeavămulţumi,căcimireasa,afarădecelelalte podoabe, purta pe cap un lung şal de pânză ce i se pogora până lapicioare.

Statornic în dorinţa de a vedea figura acelei femei, o urmai la biserică cumulţimea nuntaşilor şi mă aşezai lângă dânsa, căci am avut totdeauna oslăbiciunedeosebităpentrumirese—seînţelege,pentrualealtora—dinziuadecând se numesc femei şi până când încetează de a merita acest nume. Darformalităţile religioase se săvârşiră, şi pâinea cu vinul sfânt fură gustate demireasăsubstatorniculeivoal.Cândzicgustate,vasăzicămâncateşibăutecudesăvârşire,paharulceeracadeolitrănemaicuprinzândînurmaacesteioperaţiiniciopicăturădevin.

Mâhnitdeneplăcutulrezultatalcercărilormele,măîntorseicununtalacasasocrului,undeseîncepurăînbătăturagunoioasădanţurileşihora.Orchestranuera numeroasă: doi lăutari trenţăroşi alergau împrejurul cercului, cântând laurechea fiecărui dănţuitor: operaţie ce era, după cum pricepui, o mare cinstepentruacelaînfavorulcăruiasefăcea;pentrucătoţiceilalţicavalerisepăreauaprivicuunfeldegeloziepealesulascultător,parcăeiarfi fost laomiedepaşidepartededânsul.

Dupăcemireasa întoarsedecâtevaoridanţul,douăbătrâneseapropiară

dedânsaşi,luând-ofiecaredecâteomână,oduserăspreuşacasei.Acieaseoprişi,punândmâinileamândouăpepraguldesus,stătunemişcată.Pestepuţin,unglasbărbătescseauziînăuntrulcaseizicând:„Intră“.Darmireasarăspunsecumultăfilozofie:„Nuintrupânăcândnuîmiveispunece-midai”.„Îţidau—adăugăglasul din casă— o pereche de boi, o vacă cu lapte şi zece oi”. Se vede cădarurile făgăduite nu se părură îndestule înţeleptei mirese, căci nu se grăbinicicum a schimba poziţia ce luase. Dar acela care încercase mijloaceleamăgitoarealefăgăduielilor,văzândcăprinacesteanuizbuteşte,searătăîndatăţinândînmânăunfrâuşiuncăpăstru,simbolurimagicealesupunerii,şicuceamaidesăvârşităeleganţă lepusedegâtulmiresei,apoio trase înăuntru, fărăamaiadăuganimicladarurilesale.

Acumnunta era săvârşită şimasa întinsă pentru cei chemaţi. Ce s-amaiurmat după aceea nu ştiu: îmi place numai a crede, pentru cinstea neamuluiomenesc,că femeiaera frumoasă,şiatâtmai frumoasăcucâtamvăzut-omaiînvelită.Nădăjduiesccăginerele,denuvafi fostundobitocmare,trebuiesă-ifiridicat înmaimulterândurivoalulşisăfiprelungitplăcerea luniidemiere,pânăcândarendaşultrebuiesăfivenit,înarmatcudorobanţuldomnuluisubcârmuitor,a-iaduceaminteniştevechidatoriicenegreşitnueradator.

CUPRINS

POEZII

SUVENIREŞIIMPRESII.MEDITAŢIE.ELEGII

Trecutul.LamănăstireaDealului

UmbraluiMircea.LaCozi

Răsăritullunii.LaTismana

Mormintele.LaDrăgăşani

Oimpresie

Anul1840

Ucigaşulfărăvoie

Prieteşugulşiamorul

Candela

Frumuseţea

Suferinţa

Nu,atamoarte

Unceasedecîndanultrecu

Cânddarosăguştipacea

încăozi

Meditaţie

Buchetul

Reveria

Cimitirul

Barca

Rugăciunea

Viaţacâmpenească

Miezulnopţii

Mângâierea

Eliza

Inimameaetristă

Temaivăzuiodată

Nina

Fericirea

Aşteptarea

Câinelesoldatului

Adio.LaTârgovişte

Unireaprincipatelor

MărieisaledomnuluiAlexandruIoanI

Oprofesiunedecredinţă

Cânteculsoldatului

Cometeianosatepentru13iunie

Răspunsulcometei

Frumoasăenatura

EPISTOLEŞISATIRE

EpistolăcătreVoltaire

Epistolă.DomnuluiAlexandruDonici,fabulistmoldovean

EpistolăDluiI.V,autorul„Primăveriiamorului”

EpistolăDluiVII

EpistolăDluiI.C

SatirăDuhuluimeu

RăzbunareaşoarecilorsaumoartealuiSion

FABULE

Toporulşipădurea

Elefantul

Oglinzile

Câineleizgonit

Şoareceleşipisica

Privighetoareaşimăgarul

Câineleşicăţelul

Pisicasălbaticăşitigrul

Dervişulşifata

Dreptatealeului

Lupulmoralist

Nebuniaşiamorul

Lebădaşipuiicorbului

Privighetoareaîncolivie

Ursulşilupul

Boulşiviţelul

Vulpealiberală

Mierlaşibufniţa

Cucul

Uliulşigăinile

Câineleşimăgarul

Vulpoiulpredicator

Privighetoareaşipăunul

Papagalulşicelelaltepăsări

Cântarulce-şilaudănobilitatea

Bursuculşivulpea

Şarlatanulşibolnavul

Atelajuleterogen

Iepurele,ogarulşicopoiul

Ursulşivulpea

Corbiişibarza

Calulvândutşidiamantulcumpărat

Mielulmurind

Lişiţa,raţaşigâsca

Castorulşialtelighioane

Zugravulşiportretul

Catârulcuclopoţei

 

EPIGRAME

***Unosânditlamoartepentruovinămare

Celuicescriacăpoeziaesteoboalănelecuită

Dlui***

***Unpreotcuvios

***Îniadmaidăunăzi,câţivarăposaţi

POEZIIPOPULARE

Cântecvechi

CântecedepesteOlt

CânteculJianului

PROZĂ

Memorialdecălătorie

Cozia

MănăstireaDintr-unLemn

Fragment.Dintr-onuvelăintitulată“Călugăriţa”

Bistriţa

Bistriţa(Încheiere)

Polovraci

Tismana(Încheiere)

Onuntă

1. Gh.Bibescu

2. Pecândscriamacesteversuri,reînnoireamonumentelornuîncepuseîncă(n.a).

3. CapulluiMihaiViteazul(n.a.).

4. S-apierdut

5. Turnulcurţiidomneşti(n.a.).

6. SfântulNifon,caresezicecăablestematpeRaduIV(n.a.)

7. Tradiţie (n. a.). Nota autorului subliniază că cele consemnate în aceste versuri au fost păstrate întradiţiileoralealepoporului.

8. îşiclătesc—îşiclatină.

9. ÎnbisericadelaCozia,Mirceaestezugr[vitîncostumdecruciat(n.a).

10. PemaluldreptalOltuluisevededrumulfăcutdeTraian(n.a.).

11. În1417MirceaafostnevoitsăplăteascătributluiMahomed,sultanulTurciei.

12. Doamna Florica, soţia lui Mihai, este îngropată în acelaşi mormânt cu Mircea, după cum aratăinscripţiadepepiatră(n.a.).ÎnrealitateTeodora,mamaluiMihai,esteîngropatălaCozia.Floricanuesoţiavoievodului,cifiicalui.

13. auexistat.

14. Estevorbadecununilededafini(laur),simbolurialevictoriei.

15. Cititpădur’le.

16. LaAlexandrescu:clătite.

17. ÎngenulcelordinpoemeleatribuiteluiOssian,poetscoţianlegendar.

18. ChilialuiNicodim,întemeietorulTismanei.

19. Accentuatmurmure.

20. CarolI,rigaUngariei,laanul1330(n.a.).

21. IonBasarab(n.a.).

22. felinar.

23. La Drăgăşani, în ziua de 7/19 iunie 1821, armata otomană nimiceşte “batalionul sacru” al Eteriei(mişcarerevoluţionarăpentrueliberareagrecilordesubstăpânireaturcească).

24. SteagimperialpecareîmpăratulConstantinaşezasesemnulcrucii.

25. ConstrucţiacudarînsănueraconsideratăunpleonasmînsecolulalXIX-lea.

26. AluzielaluptelenavaledeleTenedos(insulăsituatăînfaţaTroiei),încareflotaturcăafostincendiatăderăsculaţiigreci(1822).

27. MarkosBotzaris(1788—1823)şiAndreasVokosMiaulis(1768—1835),comandanţiailupteipentruindependenţaGreciei.

28. Demisei—semizei(eroidinmitologiagreacă,născuţidintr-unzeuşiofiinţămuritoare).

29. Prin Arold, erou al poemului lui Byron, Childe-Harold, Alexandrescu îl denumeşte chiar pe poetulenglezlacaresereferăîntregulpasaj.)

30. Estevorbadepandurii lui IonOarcă.Aceştiaauîmpiedicatpeturcisăurmăreascăresturilearmateigreceşti.

31. ÎnaceastăziaavutlocpecâmpulColentineiomanevrămilitară.

32. Silitră—azotatdepotasiu,folositlafabricareaprafuluidepuşcă.

33. Egretă—mănunchide firealbesaupenedeegretă (pasărealbădebaltă), folositecapodoabe lachipiilemilitare.

34. Alipsit—adispărut.

35. Săatragă.

36. Temple.

37. Înparte–îninterespropriu

38. În ediţia din1863, cândnumai avea să se teamăde cenzură, poetul înlocuieşteacest cuvânt cudespoţilor.

39. Subietulacesteipoeziiesteoîntâmplareadevărată.Osânditulsocotesccătrăieşteîncă,şinuemaimult de patru ani de când s-a judecat pricina la tribunaluri, unde el, mărturisind fapta, căuta a sedezvinovăţi prin povestirea nenorocosului vis. Dar judecătorii, temându- se ca nu cumva îndurareacătreacestasăinsufleşialtoradorinţadeavisa,auaplicatpravilacarenucuprindenimicdesprevise.Căcipravilacriminală,dupăcumştim,eîncănedesăvârşită(n.a.).

40. Luacititîntr-osingurăsilabă.

41. Pecare

42. Aicicusensulde:explicaţia.

43. Spirit,fiinţămitologicăcearfitrăitînaer.

44. .Bălsămit—parfumat.

45. Muncă—chin.

46. MarcusAntonius îşi jertfeşte situaţia politică dragostei pentruCleopatra, reginaEgiptului; învins deOctavianînluptapentrudominareaRomei,sesinucide(30î.e.n.).

47. Accentuatpanorama.

48. CâmpiaBrăilei(n.a.)Învremeacândascrisaceastăpoezie,poetulseaflăînarmată,laBrăila.Alexandrescu foloseşte adesea, în scrisori, termenul nimfa pentru “fată tânără“, de obicei cu nuanţăironică.

49. Memnon,eroulegendar,ajutăTroiaîmpotrivagrecilor,înfrunteauneiarmatedeetiopienişiesteucisde Ahile. Alte legende, mai recente, îi fixează domnia în Egipt; de aceea se considera, în epocaromană,căunadinstatuileluiAmenophisalIII-lea,regeleEgiptului,îlreprezintă.Aceastăstatuievibrasonorînzoriizilei,subinfluenţapicăturilorderouăşiarazelorsoarelui.

50. Memnon,eroulegendar,ajutăTroiaîmpotrivagrecilor,înfrunteauneiarmatedeetiopienişiesteucisde Ahile. Alte legende, mai recente, îi fixează domnia în Egipt; de aceea se considera, în epocaromană,căunadinstatuileluiAmenophisalIII-lea,regeleEgiptului,îlreprezintă.Aceastăstatuievibrasonorînzoriizilei,subinfluenţapicăturilorderouăşiarazelorsoarelui.

51. Cf.Anul1848,v.72.

52. părinţi— călugări; este vorba de subteranele mânăstirii, unde erau aşezate scheletele călugărilormorţi.

53. sângiuri,,pluralulluisânge.

54. druizii—castapreoţilordinGaliaantică;slujbelereligioaseaveaulocdeobiceiîncrânguridestejarşicomportauuneorijertfeomeneşti.

55. Scop.

56. VorniculuiGr.Cantacuzino.

57. Accentuatcristalul(gr.).

58. Sereferălafericire.

59. Întunericul

60. Este vorba de Lethe, în mitologia greco-romană, râu al infernului, din care sufletele morţilor beauuitareaexistenţeilorpământene.

61. DupăpoetulfrancezCasimirDelavigne(1793—1843).

62. Palmira,oraşdinSiria,alecăruiruinesituateînmijloculunuipustiuauimpresionatpecălătoriidinsecolulalXVIII-leaşiaufostcântatedepoeţiiromantici.

63. Biserica Stelii de la Târgovişte (n. a.). Este vorba de tratatul de pace încheiat în 1639 întreMateiBasarabşiVasileLupu,consfinţitprinclădireabisericiiSteleadecătredomnulMoldoveişiamănăstiriiSovejadecătredomnulMunteniei.

64. aruncaţiîncoloşiîncoace.

65. SteauaDunării,ziaralluiM.Kogălniceanuşialpartiduluiunionist.

66. AlexandruloanCuzaintrăînBucureştiînziuade8februarie1859.CuacestprilejsedăoserbarelaTeatrul Naţional, unde actorul Matei Millo recită poezia lui Alexandrescu, scrisă cu ocazia acestuieveniment.

67. înveștmântată.

68. AluzielaTratatuldelaParisdin1856.

69. RegulamentulOrganic

70. Tratatul de la Paris din 1856 prevedea convocarea divanurilor ad-hoc în vederea unei noi formeconstituţionaleînPrincipate.

71. În1832,doianidupărecunoaştereaindependenţeiGreciei,esteaduspetronprincipelegermanOttodeBavaria.

72. celei.

73. decretdomnesc.

74. redactat.

75. Horace(cititOras),numelefrancezalpoetuluilatinHoraţiu.

76. DoniciîireproşaseluiAlexandrescu,într-oepistolăcareînsoţeafabulaRâul=ihele=teul,inactivitateasaliterară.

77. TorquatoTasso,poetitalian(1544—1595),autorulIerusalimuluidezrobit,adusoviaţăîntunecatădesuferinţe.

78. împricinaţii.

79. I.Văcărescu.

80. Al.Suţu,scriitorgrec(1802—1863).

81. Astâmpărparesăaibăaicisensulde“neastâmpăr”.

82. VoinescuII,militar,ompoliticşiscriitor(1816—1855).

83. AluzielaEliadeşilaunelepoeziialesale:Cutremurul,Cădereadracilor.

84. BarbuParisMumuleanu,autorulCaracterurilor(1794–1837).

85. IonCâmpineanu.

86. frază.

87. Alexandrescu se afla la Focşani. Situarea Milcovului şi a munţilor faţă de punctele cardinale estegreşită.sărăcie,nenorocire,mizerie.

88. Sărăcie,nenorocire,mizerie.

89. CititChi=ot,potrivitpronunţăriifranceze.PasajulsereferăînspecialladragosteaerouluiluiCervantespentruDulcineeadinToboso.

90. Arghir,eroulpoemeicepoartănumelelui,afuratdeladracuoperechedepapucicareslujeaudreptaripiaceluiceseîncălţacudânşii(n.a.).

91. TragediealuiVoltaire,tradusăînversurideAlexandrescu(1847).

92. TragediealuiRacine.

93. Pralea,traducătorulPsaltiriiînversuri(n.a.).

94. fleacuri.

95. AlexandrescufuseseşefalArhivelorStatuluiîntre1849şi1854.

96. SiontradusesefragmentedinParadisulpierdutalluiMilton.

97. dorobanţi.

98. derviş—călugărmusulman.

99. leopard.

100. ceartă,proces.

101. împricinaţi.

102. Luatmonosilab(scrislat).103. carerăspunde(cântând).

104. redactate.

105. dinafară—deExterne.

106. Dativesingularedelacavalerie,infanterie

107. bolnav,pacient.

108. vătămat,infirm.

109. Josnicie.

110. EvorbadecandidaţiipentruDivanulad-hoc(1857).

111. În trei silabe; Zaharia Carcalechi (m. 1856) fusese directorul “gazetei semiofiţiale” Vestitorulromânesc.

112. AluzielavisulluiEliade?

113. Estevorba,probabil,deEliade,caretradusesetragediaMahomet(1831)ţideVPogor,traducătorulHenriadei(1838).

114. Ultimeletreiversuriparsăprovinădinaltcântec.

115. CălătoriafăcutăîmpreunăcuIonGhicaînvaraanului1842.OparteaacesteicălătoriiestedescrisăînMemorial.

116. Probabil,V.Alecsandri.

117. Trăsurădepiaţă,birjă.

118. În30augustcadeSf.Alexandru,patronulluiAlexandruGhica,domnuldeatuncişiduşmanulpartideinaţionale.

119. Limbajul dlui Jourdain - proză. Dl Jourdain, personajul principal al piesei lui Moliere, Burghezulgentilom,aflânddelaprofesorulsăudefilozofiecăoricepropoziţievorbităeste“proză“,exclamă:“Demaibinedepatruzecideamfacprozăfărăsăştiu”(actulII,scenaIV).

120. Memorialul trebuia să cuprindă şi o relatare ştiinţifică, datorată lui Ion Ghica, pe vremea aceeaprofesordemineralogielaIaşi.

121. A.Vilara,ompolitic,ministrualFinanțelorsubAl.Ghica,alJustițieisubBibescu.

122. Intruaceasta-înprivinţaaceasta.

123. Este vorba de lupta dintre romani şi daci de la Tapae, în anul 101 (nu 100, cum noteazămai josAlexandrescu).SituarealaTalpaabătălieiegreşită.

124. Romane. O armată romană condusă de Corneliu Fuscus fusese nimicită de daci pe vremeaîmpăratuluiDomiţian(86—87);oadouaarmată,condusădeîmpăratulînsuşi,fuseseînfrântăînanul89.

125. Traianlaanul100dupăHristos.Cronicariidiferăasupraloculuiaceleilupte(n.a).

126. Nimănui

127. Metempsihoză.

128. Idioma—limba.

129. Moise I,domnitor fidel turcilor (1529—1530), intervine, laporuncasultanului, în luptele internedin

Transilvania. “Tiraniile” de care vorbeşte Alexandrescu sunt uciderile de boieri din partida potrivnicădomnitorului. Este la rândul lui ucis în lupta de la Viişoara de o armată turcească, adusă de boieriîmpreunăcuunnoudomnitor,Vlad“înecatul”.

130. Vlad (1530— 1532) moare înecat în Dâmboviţa. Numerotarea domnilor este foarte nesigură, deaceeanumailuămîndiscuţieeventualeleerorialeluiAlexandrescu.

131. VladVintilă, fiual luiRaducelMare,a fost alesdomndupămoartea luiVlad (1532); arede luptatîmpotrivacomploturilorboiereşti,esteînsăpânălaurmăucisdeboieri,întimpuluneivânători(1535).

132. Comandantul,căpetenia.

133. Oltenia.

134. Unpiciorechivalacuaproximativotreimedemetru.

135. Deobicei(franţuzism)(n.a.).

136. Pânăatuncinusefăcusepodulstătător(n.a.).

137. Boltacerească.

138. DinoraşulTeba, înGreciacentrală; în luptade laCheronea, încareFilipalMacedonieia înfrântocoaliţiedecetăţigreceşti(333î.e.n.),batalionulsacrualtebanilorafostcompletnimicit.

139. Spartanii.

140. Aici a fost înfrântNapoleon în 1815; la capătul acestei lupte comandantul gărzii ar fi răspuns uneisomaţii:“Gardamoare,darnusepredă!”

141. Ocnele-marilaRâmnicuVâlcii(n.a.)

142. I. Otteteleşeanu (1795— 1876), om politic, ministru de Finanţe sub Cuza-vodă. Era unchiul, prinalianţă,alluiI.Ghica.

143. SpătarulM. Cantacuzino (mort în 1716) a clădit, în afară de Titireci, mănăstirea Sinaii, Colţea din

Bucureşti,Fundeniietc.

144. Soldaţiimercenari,angajaţiîngardasauînserviciulcuiva.

145. Soţieicămăraşului;laocneledesarecămăraşulîndeplineafuncţiadecasierşideintendent.

146. Politician147. Matematician

148. Pânăatunciminanuerasistematicăşi tecoborai într-însacu frânghia (n.a.).Stânjenuleraegalcuaproape2m.

149. Explodează

150. Fourierism—socialismutopicpreconizatdeCharlesFourier(1772—1837),socialistutopicfrancez.

151. Funcţionarturcînsărcinatcustrângereabeilicului—dijmădeoiînţărileromâne.

152. Vistier,ministrudeFinanţe,înImperiulOtoman.

153. loanGheorgheCaragea,domnalMunteniei(1812—1818).

154. Serdar—rangboierescinferior.

155. Vatafdeplai—şefaluneidiviziuniadministrative.

156. Trădător

157. Această întâmplare este povestită şi de Ion Ghica în Prefaţa la Scrisorile catre V. Alecsandri, darsitueazăîntâmplarealaCloşani(Mehedinţi).

158. Ghebă—hainălungăbărbătească.

159. În întregul pasaj este vorba de luptele pentru supremaţie care s-au dat în Muntenia, în a douajumătateasecoluluialXVII-lea, întrepartideleboiereştialeCantacuzinilorşiBălenilor. Informaţiile luiAlexandrescuprovindintr-osursăfavorabilăcelordintâi.

160. Gr.Ghica.

161. GheorgheGhica

162. Launmomentnepotrivit.

163. La1386(n.a.).Tatăl luiMircea,RaduBasarab,a întemeiatCozia,darniciel,nici fiulsăuDann-auputut-otermina.Mirceareface,pecâtsepare,dintemelii,mănăstirea,prin1388.

164. Sabiecudouăascuţişuri,paloş.

165. Ghete,cizme166. Ciorapi167. Bordură,tivitură

168. Alexandrescutranscrienecorect,dinmemorie.

169. Înfrânt de Mihai Viteazul la Guruslău (aug. 1601), Bathory se retrage în Moldova; trecând prinFăgăraş,răpeştepemembriifamilieiluiMihaişi-itrimitehanuluitătăresc.

170. RaduŞerban a fost ales domn de către boieri, dupămoartea luiMihai, dar este învins de SimionMovilăşisilitsăfugă;îşireocupătronulînanulurmător(1602)şidomneştepânăîn1611.

171. Teodora,mamaluiMihaiViteazul,călugărităsubnumeleTeofana,nuesterudăcuMirceacelBătrân.Alexandrescusereferă,probabil, ladescendenţaproblematicăa luiMihaiViteazuldinPătraşcu-vodă(1554—1557),care,larândulsău,arputeaficonsideratdinfamilialuiMircea.

172. NeagoeBasarab

173. Aristide (540 467 î.e.n.), om politic şi comandant militar atenian. Supranumit “cel Drept” pentrumodestiaşicorectitudineasa.

174. Mânăstiremicăînchinatăalteiamaimari.

175. Terasă

176. Lipsa de legătură între această frază şi cea precedentă se datorează suprimării unui pasaj dinversiuneaanterioară:“Aşvoisăvăzcearziceel,cândarauzicăromâniiauunRegulamentşicănuestedemodăsăsepuieînţeapă.”

177. Varlaam,mitropolitalMunteniei(1673—1689),cunoscutmaialescaîntemeietoraluneitipografiiînBucureşti.

178. Parteaîmbrăcăminteicareînconjoarăgâtul;întextparesăînsemne„colier”.

179. Şerban Cantacuzino, domn al Munteniei (1878—1688), nu e înmormântat în această mănăstire.AlexandrescuîlconfundăprobabilcuŞtefanCantacuzino(1714—1716),carearefăcutmănăstirea.

180. Șerban întemeiază în 1679 la Sf. Sava o academie, în care se preda, în limba greacă, fizica,matematica,filozofia,teologia,gramatica,istoria,greacaşilatina.

181. SubŞerbanCantacuzinose tipăresc în româneştemaimultecărţibisericeşti,culminândcucelebraBibliedin1688.

182. Nuvelaesteîntreagăaici;titlulprovinedinpublicărilefragmentaredinperiodice.

183. Cris —Croesus (cu pronunţare neogreacă), rege al Lydiei (sec. al VI-lea î.e.n.), celebru pentrubogăţiilesaleşipentrusfârşitulneaşteptatalputerii sale: înfrântdeCyrus, regelePersiei,este făcutprizonier,iarcapitalaţăriijefuită.

184. Gealat—călău.

185. Lafel.

186. SuntcuvintelepecareSolonle-arfiadresatregeluiCroesus.

187. SezicecăC.BrâncoveanuafostunuldinpricinuitoriimorţiiunchiuluisăuŞerbanII(n.a.).

188. Înnoiembrie1689armateleimperialepătrundînMunteniapentrua-lsilipeBrâncoveanusăplăteascăîntreţinereaunortrupeşiocontribuţiebăneascăînsemnată;acestaacceptă,darcereajutorturcilorşitătarilor. Lupta a avut loc în Ardeal, între Zârneşti şi Tohan, în 11/21 august 1690, şi s-a soldat cuvictoriatrupelormunteneşiturceşti.

189. CarolalXII-leaalSuedieişiPetruIalRusiei.

190. După bătălia de la Poltava (1709), Carol al XII-lea se refugiase la Tighina şi îndemnă e sultan săporneascărăzboiîmpotrivaRusiei.Războiulizbucneşteîn1711.

191. Dispunândfranțuzism).

192. AutorulsereferălaneînţelegeriledintreConstantinBrâncoveanuşiDimitrieCantemir.

193. Procedeul,acțiunea

194. Sugetul(franţuzism)—subiectul.

195. Frazelecareurmeazăsuntrepetareaaproapetextualăaunuipasajanterior.

196. Surpatele sedespart deMănăstireaDintr-unLemnnumai printr-ogârliţă; acest schit, aşezat pe-undealşiocolitdeuncrâng,s-aclăditpe laanul1591,decătreŞtefanal II-leaSurdu, fratele luiMihaiViteazul,prinţblând,darnecapabilşidinmarelenumărdedomnitorineînsemnaţicareslujescnumaidreptdatecronologicelarepedelecursalîntâmplăriloromeneşti(n.a.).ŞtefanSurdul(1591—1592)nuerafrateleluiMihaiViteazul,cifiul(nelegitim)alluiIon-vodăcelCumplit.

197. BistriţaesteoctitorieafamilieiCraioveştilor:Barbu,marebanalCraioveisubVladCălugărulşiRaducel Mare, Pârvu, mare vornic, Danciu, mare spătar, Radu, postelnic (genealogia Craioveştilor estedealtfelnesigură).începutulclădiriieiestefixatînanul1506(nu1512,cumspunetextul),pevremealuiRaducelMare(1495—1508),nicidecumaluiMihneacelRău(1508—1510).MihneasebucurălaînceputdesprijinulCraioveştilor;conflictulizbucneşteprin1509,şiCraioveştii,împreunăcualţiboieri,fugpesteDunăre.PribegiiseîntorccusprijinturcescşiînvingpeMircea,fiulşiasociatulvoievodului,laCotmeana(1510).MihneacufamiliasaseretragelaSibiu,undeesteasasinatînacelaşian.

198. Cuajutorul turcilor şi alCraioveştilor, tronul esteocupatdeVladalV-leacelTânăr (Vlăduţ).Dar şiacestaintrăînconflictcuCraioveştii(1511),caretrecDunăreaşiseîntorccuoasteturcească.Luptaare loc lângăBucureşti, şi Vlad este făcut prizonier şi decapitat (1512). Tronul e ocupat de nepotulCraioveştilor,NeagoeBasarab(1512-1521).

199. Cariciu-bassa (mai corect capugi~ba=a) — mare şambelan al Porţii otomane; însoţit de capigii(capugii),era trimis în ţările românepentruacomunicaşiaduce la îndepliniremazilireadomnuluişinumireaunuidomnnou.

200. Alexandrescuestedinnougreşitinformat;întimpulluptelorpentrutroncareauurmatdupămoartealui Neagoe Basarab, domnia este ocupată vremelnic de unul dintre Craioveşti, Bădica (noiembrie1523).Turciitrimitundetaşamentdevreo300deoameni,subpretextulcăîiaducconfirmarea;Bădicale iese în întâmpinare, este prins şi decapitat, împreună cu boierii din suită.După lupte între un altpretendent susţinut deCraioveşti,Vladislav, şiRadu (de laAfumaţi), acesta din urmă, câştigându-şisprijinul Craioveştilor şi al Porţii (se dusese la Constantinopole) izbuteşte să-şi consolideze domnia(sfârşitul anului 1525). În luptele pe care le-a avut de susţinut, Radu este ajutat de banul PârvuCraiovescu,fiulluiPârvu,amintitmaisus.

201. AlteinformaţiinecorectelaAlexandrescu:dupăasasinarealuiRadu(1529),turciiîlnumescdomnpeMoise,fiulluiVladislav(amintitînnotaprecedentă);înacelaşianmoarePârvu-Craiovescu,iarbanalCraioveiajungenepotulsăuBarbu.Acestuiadinurmă(şinuluiPârvu)îidăMoiseîncăsătoriepesorasa(1530);boieriipotrivniciCraioveştilorserăscoalăşi,cusprijinturcesc,aduccapretendentpeVlad,fiul lui Vlad cel Tânăr, voievodul ucis în 1512. Dupămaimulte lupte, Moise este înfrânt şi omorât,împreunăcuBarbuCraiovescu,înbătăliadelaViişoara(august1530).

202. Hainălungă(purtatălaînceputnumaideboieri.

203. Haină largă de postav, purtată deasupra anteriului.Se îmbrăca peste cămaşă şi se încingea cu unbrâu.

204. Cizmuliţedepielefină,pestecaresepuneaupapucii.

205. De-alungultimpului.

206. înfaţă.

207. Cuceritor.

208. ÎntimpulluiMateiBasarabs-autipăritPravileledelaGovora(1640)şiTârgovişte(1652).

209. Ultimul an al domniei lui Matei Basarab a fost tulburat de răscoalele dorobanţilor şi seimenilor(mercenaristrăini).Moareînaprilie1654.

210. Hainălungăîmblănită.

211. Predicator religios din sec. al IX-lea (mort în 1840);moaştele lui se păstrează la Bistriţa. “Bogatulcoşciug”deargintafostdăruitdeConstantinŞerbanBasarabîn1656.

212. Parteaîmpodobităcuflorişigazonauneigrădini.

213. Mizeria,sărăcia

214. MicaValahie—Oltenia.

215. Agă—rangdeboierideprimaclasă;comandantuldorobanţilor.

216. Înoctombrie1630,boieriicareluaserăînarendăimpozitelesubLeon-vodă,neputândacoperilipsurile,sehotărârăsăseexileze înArdealşiacolosăstrângăoarmată împotrivadomnitorului;printreeiseaflaMateiagadinBrâncoveni.OprimăciocnireareloclaUngureni,undetrupelecredincioaseluiLeonfurăînfrânte;oadoua,lângăBucureşti(12/23august1631),s-asoldatcunimicirearăsculaţilor.Mateişicâţivarăsculaţiauizbutitsăscapeşi,dupăunpopaslaTismana,autrecutdinnouînArdeal.Mateinuacceptăofertade“amnistie”aluiLeonşiiacontactcuunelecăpeteniiturceşti,care-ipromitsprijinpentru ocuparea tronului. În iulie 1632 Leon-vodă estemazilit şi domnia se acordă luiRadu, fiul luiAlexandru Iliaş, domnul Moldovei. Profitând de vacanţa tronului, Matei pătrunde în ţară prin Banat,

obţinesprijinulOltenieişiintrăînBucureştiînseptembrie1632.RadufugeînMoldova,seîntoarcecuoarmată,daresteînfrântlângăPlumbuita(25octombrie/4noiembrie1632).

217. VasileLupu,albanez(arnăut)deorigine.

218. Este vorba de tratativele care au început după înfrângerea turcilor în asediul Vienei (1683),pentruîncheiereauneialianţeastatelorcreştine.RegeleloanSobieskialPolonieiaavutunrol importantînacestetratative.ŞerbanCantacuzinotrimiteodelegaţielaVienaşialtalaMoscova,pentruanegociatrecereaţăriiîntabăracreştină,darmoarteasa(1688)împiedicăîncheiereaunuitratat.

219. Participau,aveautrăsăturicomune(şideom,şidefiare).

220. 1,2Faunişisilvani—divinităţicâmpeneşti,protectoarealepădurilorşiturmelor(înmitologiaromană).

221. Tismana este una din celemai vechimănăstiri de la noi. Călugărul sârbNicodim, venit în ţară pevremea luiVladislav(Vlaicu-vodă),construieşteaicimai întâiobisericăde lemn(detisă);mai târziu,RaduBasarab,frateleluiVlaicu,începeconstrucţiadezidpecareodesăvârşeştefiulluişisuccesorulsău,DanI.NeagoeBasarabrenoveazămănăstirea,acoperind-ocuplumb.

222. Franşois-RenedeChateaubriand(1768—1848),scriitorfrancez,unuldinprecursoriiromantismului.

223. Cusensul:pare,seaseamănăcu…

224. Veaculdemijloc—Evulmediu.

225. Seîntâmplă.

226. NicolaiI,ţarulRusiei(1825—1855).

227. Capod’Istria (1776—1831),ompoliticgrec, luptăpentru independenţaGreciei, căutândsăobţinăsprijinulRusiei.PreşedintealRepubliciiGreceştiîn1827,easasinatîn1831.

228. Este vorba, probabil, de Cioclovina-de-Sus, schit întemeiat în 1714 de un egumen al Tismanei,Nicodim,confundatdelocalnicicuomonimulsăudinsec.alXIV-lea.

229. DrobetaTurnu-Severin;numeleoraşuluierainterpretatgreşit:înrealitateSeverinînseamnă“nordic”şinuarenicio legăturăcunumeleîmpăratuluiromanSeptimiusSeverus.Memorialulseopreşteaici. I.

Ghicaneinformeazăasupracontinuăriicălătoriei:“Ne-amcoborâtlaTurnu-Severinş-apoine-amîntorsurmândobârşiamunţilordinstâncăînstâncă,călătorindcândpejos,cândcălare,dinguraBahneiînDunăre, până la valea Oltului, la Turnu-Roşu” (I. Ghica, Amintiri despre Grigore Alexandrescu, înScrisoricătreV.Alecsandri).

230. Alexandrescufuseseînrolatînarmat[prin1836—1837.

231. Pături.