Post on 09-Jul-2016
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
ECONOMIA RAMURII
Indicaţii privind soluţionarea problemelor
Partea I
Chişinău
2013
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
Facultatea Inginerie şi Management în Electronică şi
Telecomunicaţii
Catedra Sisteme şi Reţele de Comunicaţii Optoelectronice
ECONOMIA RAMURII
Partea I
Indicaţii privind soluţionarea problemelor
Chişinău
Editura „Tehnica-UTM”
2013
CZU 330 (076.5)
E 15
În prezenta lucrare sunt expuse aspectele teoretice şi practice
privind studierea disciplinei Economia ramurii prin soluţionarea
problemelor din capitolele respective. Problemele propuse vor contribui la aprofundarea cunoştinţelor în domeniul economiei ramurii.
Lucrarea este destinată studenţilor Universităţii Tehnice a
Moldovei care îşi fac studiile la specialităţile: 521.8 Inginerie şi Management în Telecomunicaţii şi 525.2 Sisteme Optoelectronice cu
formele de studii la zi şi cu frecvenţă redusă.
Autori: lect. sup. Natalia BEŢIVU lect. univ. Maria GRIŢCO
conf. univ., dr. Lilia SAVA
lect. as. Andrian GÎRŞCAN
Recenzent: conf. univ., dr. Nicolai JOSAN
Redactor responsabil: conf. univ., dr. Pavel NISTIRIUC
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII
Economia ramurii: Indicaţii privind soluţionarea problemelor/ Natalia Beţivu, Maria Griţco, Lilia Sava [et. al.]; red. resp.: Pavel Nistiriuc;
Univ. Tehn. a Moldovei, Fac. Inginerie şi Management în Electronică şi
Telecomunicaţii, Catedra Sisteme şi Reţele de Comunicaţii Optoelectronice. - Chişinău: Editura „Tehnica-UTM”, 2013. – ISBN 978-9975-45-254-0.
P. I. 2013. – 40 p. – Bibliogr.: p. 39 ( 7 tit.). – 50 ex. –
ISNB 978-9975-45-255-7.
330(076.5) E 15
ISNB 978-9975-45-255-7. © UTM, 2013
3
1. DISPOZIŢII GENERALE
Cunoştinţele în domeniul economiei sunt foarte utile
viitorilor ingineri.
Studierea disciplinelor economice, inclusiv disciplina
Economia ramurii, prin consecutivitatea lor în planurile de
învăţămînt, va condiţiona o pregatire mai aprofundată a studenţilor
în domeniul economiei, ce le va permite să justifice argumentările
tehnico-economice, luarea deciziilor inginereşti economic efective
şi eficiente.
În cadrul disciplinei Economia ramurii este studiată teoria
şi practica activităţii economice a întreprinderilor, particularităţile
lor, alegerea variantelor optime de utilizare a resurselor economice
de care dispun pentru realizarea scopurilor propuse privind
satisfacerea nevoilor umane şi obţinerea avantajului economic.
Prezenta lucrarea este elaborată pentru studenţii cu forma de
studii la zi şi cu frecvenţă redusă la specialităţile inginereşti întru
consolidarea cunoştinţelor teoretice obţinute la disciplina respectivă,
prin analiza şi soluţionarea exemplelor în diverse situaţii
economice.
Scopul lucrării este de a consolida cunoştinţele teoretice şi a
deprinde studenţii să aplice metodele de calcul a indicatorilor
activităţii economice a întreprinderii şi să utilizeze eficient resursele
economice.
4
2. EXEMPLU DE REZOLVARE A
PROBLEMELOR
PROBLEMA 1
Să se determine capacitatea şi volumul de producţie care
poate fi obţinut la întreprindere, reieşind din următoarele date: la
întreprindere funcţionează 3 linii cu productivitatea de 600 articole
pe oră; coeficientul de folosire a capacitaţii este 0,95; pierderile de
timp sunt cauzate de organizarea tehnică planificată doar la nivelul
de 8% din fondul nominal al schimbului; regimul de lucru al
întreprinderii în 2 schimburi. Se prevede instalarea unei linii noi la
11 iunie cu productivitatea de 800 articole pe oră care ar substitui o
linie precedentă a întreprinderii, iar la 22 august instalarea unei linii
suplimentare cu productivitatea de 900 articole pe oră. Numarul
zilelor de odihnă – 114 zile.
1.1. Pentru soluţionarea problemei 1 se utilizează
următoarele formule:
Capacitatea de producţie se determină în mărime medie
anuală:
(1.1)
unde:
- capacitatea medie anuală;
- capacitatea la începutul anului;
5
- capacitatea introdusă i;
- capacitatea lichidată;
n - tipurile de capacităţi introduse;
m - tipurile de capacităţi lichidate;
n - numărul de luni depline de lucru pe parcursul anului a
capacităţii noi introduse;
m - numărul de luni depline de lucru pe parcursul anului cît
nu vor funcţiona capacităţile lichidate.
Capacitatea de producţie la început de an pentru
întreprinderea cu sortiment îngust poate fi determinată prin formula:
unde:
Prod - productivitatea utilajului-cheie într-o unitate de timp (oră);
efF - fondul efectiv de timp de lucru al utilajului pe parcursul
anului.
Fondul efectiv de timp necesar pentru determinarea
capacităţii la începutul anului se determină în ore conform
algoritmului:
– fondul calendaristic: =365 d/an;
– fondul nominal: = - ;
unde:
- pierderile economiei naţionale care constituie zilele de odihnă
6
şi sărbătorile ce nu coincid cu zilele de odihnă;
– fondul de regim: = -
– pierderile de regim: =
unde:
- numărul de schimburi nelucrate;
– fondul efectiv: = - ;
unde:
- pierderile în timpul unui schimb.
Volumul anual de producţie se determină conform formulei:
unde:
K - coeficientul de folosire a capacităţii medii anuale ce trebuie să
tindă către unu.
1.2. Date iniţiale:
;
;
7
Să se determine:
1.3. Rezolvarea problemei
Ţinînd cont de condiţiile problemei, scriem formula pentru :
Scriem formulele pentru capacitatea la început de an,
capacităţile introduse şi capacitatea lichidată:
=1800 art/h 3695 h/an = 6651000 art/an;
= 800 art/h 3695 h/an = 2956000 art/an;
= 900 art/h 3695 h/an = 3325500 art/an;
= 600 art/h 3695 h/an = 2217000 art/an.
Determinăm fondul efectiv ( ):
=365 d/an;
= - = 365 d/an - 114 d/an = 251 zile/an;
= - = 251 d/an 24 h/d – 251 d/an 8 h/d = 4016 h/an;
= = 251 d/an 8 h/zi;
= - = 4016 h/an – 0.08 4016 h/an 3695 h/an.
Introducem fondul efectiv în formulele de mai sus.
Calculăm capacitatea de producţie medie anuală:
Determinăm volumul anual:
8
Rezultatele obţinute demonstrează că întreprinderea ar putea
produce maximum 8190583 art/an, dar în realitate va produce
7781054 art/an.
PROBLEMA 2
Întreprinderea a finalizat anul raportat cu următoarele
rezultate: stocul de producţie finită la depozit este 2,4 mln. lei;
datoriile debitoare – 1,5 mln. lei. Pentru perioada de planificare se
prevede producerea a 2000 articole de tipul A a cîte 2 lei articolul,
3000 articole de tipul B a cîte 3 lei articolul şi preţul unui articol de
tipul C este 1000 lei. Întreprinderea funcţionează într-un singur
schimb. Zile de odihnă – 100. Coeficientul de folosire a capacităţii
este 0,9. Întreprinderea produce în timpul unei ore 46 articole de
tipul C. Pierderile de timp cauzate de organizarea tehnică constituie
0,08 ore. Sărbători – 20 zile. În anul planificat se prevede reducerea
stocului de producţie gata la finele anului cu 0,5 mln. lei faţă de
anul precedent, iar a mijloacelor băneşti în calcule cu 18% faţă de
anul raportat. Să se determine mărimea vînzărilor pentru perioada
planificată.
2.1. Pentru soluţionarea problemei 2 se utilizează următoarele
formule:
Indicatorii valorici ai programului de producţie sînt:
1. Producţia-marfă care reprezintă producţia sau serviciile finisate
predestinate a fi puse la dispoziţia consumatorului. Se
determină conform formulei:
unde:
9
– producţia-marfă;
– preţul unui articol sau a unei unităţi de serviciu de tipul i;
– programul de producţie a articolelor de tipul i sau a serviciilor
de tipul i în unităţi naturale;
– volumul serviciilor în unităţi valorice ce pot fi puse la
dispoziţia consumatorului de către întreprindere;
n – lărgimea sortimentului sau a nomenclaturii.
2. Producţia-marfă comparabilă (produsul global) reprezintă
toată producţia obţinută la întreprindere sau toate serviciile, fără
a ţine cont de etapa de finisare:
unde:
– producţia-marfă comparabilă;
– producţia-marfă;
– producţia nefinisată medie anuală;
– stocurile medii anuale.
3. Producţia realizată este producţia plătită de către consumator şi
se determină conform formulei:
unde:
– producţia realizată;
– producţia-marfă;
– producţia gata (la depozit) medie anuală;
– producţia expediată medie anuală.
10
2.2. Date iniţiale:
;
;
;
;
;
.
Să se determine:
2.3. Rezolvarea problemei
Ţinînd cont de condiţiile problemei, scriem formula pentru :
Determinăm producţia-marfă conform formulei:
11
Determinăm necunoscuta:
=
Determinăm fondul efectiv planificat:
=365 d/an;
= - = 365 d/an - 120 d/an = 245 d/an;
= - = 245 d/an 24 h/d – 245 d/an 16 h/d;
= = 245 d/an 16 h/d;
Determinăm cîte articole de tipul C se produc în timpul unui an:
Determinăm producţia-marfă planificată:
Determinăm producţia gata planificată:
Determinăm producţia expediată planificată:
Determinăm producţia realizată planificată:
12
Astfel, observăm că în anul planificat întreprinderea va
realiza producţie în valoare de 11,174 mln lei/an.
PROBLEMA 3
La începutul anului 2009, întreprinderea dispunea de fonduri
fixe în valoare de 22 mln lei. Cota anuală a amortizării - 8%. În
anul 2010 la 12 noiembrie s-a instalat utilaj în valoare de 6 mln lei
şi s-a lichidat utilaj în valoare de 2 mln lei. La începutul anului 2011
creşte preţul la fondurile fixe achiziţionate anterior cu 30%. La 8
martie se instalează utilaj în valoare de 5 mln lei. Să se determine
fondurile fixe la începutul anului 2013.
3.1. Pentru soluţionarea problemei 3 se utilizează următoarele
formule
Fondurile fixe de producţie reprezintă mijloacele de muncă
care participă de mai multe ori la procesul de producere, pierzîndu-
şi treptat valoarea, dar transpunînd-o în valoarea producţiei
fabricate, neschimbîndu-şi valoarea natural-materială iniţială.
Indicatorii valorici ai fondurilor fixe sînt:
1) Valoarea totală iniţială a fondurilor fixe:
1.3,)( .instmtrridi CCPbFF
unde:
FFi(b) – valoarea totală iniţială a fondurilor fixe;
Prid – preţul de cumpărare cu ridicata;
Ctr – cheltuieli de transportare;
Cm.inst – cheltuieli de montare, instalare.
2) Valoarea de restabilire indică sporul sau reducerea costului iniţial
– cheltuielile de reproducere a FF în condiţii actuale:
13
2.3,100
)(1)(
bFFbFFFF i
irest
unde: FFrest – fondurile fixe de restabilire;
FFi(b) – valoarea totală iniţială a fondurilor fixe;
ΔFFi(b) – procentul de sporire (sau reducere) a FF în condiţiile
actuale.
3) Valoarea iniţială rămasă:
3.3,
%100
)()( slui
iram
tCbFFbFFFF
unde:
FFram – fondurile fixe rămase;
FFi(b) – valoarea totală iniţială a fondurilor fixe;
Cu – cota de uzură;
tsl – termenul de utilizare.
unde:
– fondurile fixe medii anuale;
– fondurile fixe la începutul anului;
– fondurile fixe introduse i;
– fondurile fixe lichidate;
n – tipurile de fonduri fixe introduse;
m – tipurile de fonduri fixe lichidate;
n – numărul de luni depline de lucru pe parcursul anului a
fondurilor fixe noi introduse;
14
m – numărul de luni depline de lucru pe parcursul anului cît nu vor
funcţiona fondurile fixe lichidate.
3.2. Date iniţiale:
;
;
Să se determine:
3.3. Rezolvarea problemei
Determinăm fondurile fixe rămase pentru anul 2009:
Remarcă: Fondurile fixe care funcţionează pînă la un an au cota
uzurii egală cu zero.
Determinăm fondurile fixe rămase pentru anul 2010:
15
Determinăm fondurile fixe restabilite pentru anul 2011:
unde:
- preţul actualizat al fondurilor fixe.
Determinăm fondurile fixe rămase pentru anul 2011:
Determinăm fondurile fixe rămase pentru anul 2012:
16
La începutul anului 2013 întreprinderea dispune de fonduri
fixe în valoare de 21,23 mln lei/an.
PROBLEMA 4
În perioda raportată, întreprinderea a obţinut: cifra de afaceri
26 mln. lei, stocuri de materie primă – 2,8 mln. lei, stocuri de
producţie finită – 4,4 mln. lei, datorii debitoare – 3,5 mln. lei.
Pentru perioada planificată se prevede: volumul vînzărilor – 30 mln.
lei, accelerarea vitezei de rotaţie a datoriilor debitoare cu 10 zile şi a
stocului de producţie finită cu 26 zile. Să se determine mijloacele
circulante planificate şi cu cîte zile se va accelera viteza de rotaţie a
mijloacelor circulante în perioada planificată.
4.1. Pentru soluţionarea problemei 4 se utilizează următoarele
formule:
Pentru efectuarea procesului de producţie sînt necesare
mijloace băneşti în formă de 2 fonduri:
a) fonduri circulante de producţie;
b) fonduri de circulaţie.
Aceste mijloace băneşti reprezintă mijloacele circulante ale
întreprinderii (MC). Partea componentă importantă a mijloacelor
circulante o constituie fondurile circulante de producţie (FCP),
esenţa economică a cărora este: sînt obiecte de muncă ce participă o
singură dată la procesul de producţie, îşi schimbă totalmente forma
iniţială natural-materială şi îşi transpun costul total asupra valorii
producţiei fabricate. Fondurile circulante de producţie apar în formă
17
de rezerve de producţie (RP), producţie nefinisată (PN), rezerve pe
viitor (RV). Fondurile de circulaţie apar în formă de producţie gata
la depozit (PG), producţie expediată (Pexp) şi mijloace băneşti în
calcule (MBC). Mijloacele circulante reprezintă o parte din
resursele financiare ale întreprinderii şi pe parcurs deservesc 3 stadii
ale circulaţiei:
a) Stadiul circulaţiei cuprinde perioada de timp necesară
pentru formarea rezervelor de producţie şi apare în formă de bani
necesari pentru procurarea acestor rezerve.
b) Stadiul de producţie începe cu repartizarea obiectelor de
muncă în secţiile de producere şi se încheie cu expedierea
producţiei gata la depozit.
c) Stadiul de circulaţie începe cu recepţionarea producţiei
gata de la depozit şi se încheie cu acumularea finanţelor pe contul
întreprinderii.
Indicatorii de folosire eficientă a mijloacelor circulante sînt
următorii:
a) Coeficientul direct: reprezintă valoarea producţiei realizate
obţinută la fiecare leu din mijloacele circulante cheltuite; numărul
de circuite pe parcursul anului:
1.4.
MC
PRKd
b) Coeficientul indirect: indică implementarea mijloacelor
circulante în producţie sau mijloacele circulante cheltuite la fiecare
leu din producţia realizată:
2.4.
PR
MCK indir
18
c) Durata unui circuit se determină conform formulei:
3.4,PR
MCF
K
FD an
d
an
MC
unde:
4.2. Date iniţiale:
Să se determine:
19
4.3. Rezolvarea problemei
Determinăm mijloacele circulante pentru perioada raportată:
Scriem formula pentru mijloacele circulante planificate:
Determinăm durata circuitului pentru producţia gata în
perioada raportată:
Dacă se cunoaşte se poate calcula (datele iniţiale):
Se determină conform formulei:
Determinăm durata circuitului datoriilor debitoare pentru
perioada raportată:
20
Dacă se cunoaşte se poate calcula (datele iniţiale):
Se determină conform formulei:
Pentru a calcula mijloacele circulante planificate, trebuie
calculată valoarea materiei prime pentru anul planificat. Dacă
producţia realizată pentru perioada planificată are o valoare mai
mare decît pentru perioada raportată, rezultă că valoarea materiei
prime pentru perioada planificată va fi mai mare comparativ cu cea
raportată.
Dacă în condiţiile problemei se remarcă că durata circuitului
pentru producţia gata şi datoriile debitoare se modifică pentru
perioada planificată faţă de cea raportată, dar nu se menţionează
nimic despre durata circuitului materiei prime, rezultă:
Determinăm durata circuitului pentru materia primă
în perioada raportată:
21
Se determină conform formulei:
Se determină mijloacele circulante planificate conform formulei:
Se determină conform formulei:
22
Astfel, observăm că în anul planificat întreprinderea la
fiecare circuit va economisi mijloace circulante în mărime de 1,36
mln lei:
În anul planificat se va accelera viteza de rotaţie a mijloacelor
circulante cu 36 zile.
PROBLEMA 5
În perioada raportată, întreprinderea a realizat producţie în
sumă de 31 mln lei, folosind mijloace circulante – 7,2 mln. lei. În
perioada de planificare se prevede un spor al volumului vînzărilor
cu 44%. Se mai prevede ca 18% din sporul de mijloace circulante să
fie economisite datorită accelerării rotaţiilor, 47% să fie finanţate
din credite bancare, iar 35% din fondul rămas la dispoziţia
întreprinderii. Să se determine: sporul de mijloace circulante pentru
perioada planificată; cu cîte zile se cere de accelerat o rotaţie, pentru
ca să fie economisite 18% din sporul de mijloace circulante;
mărimea creditului; mărimea profitului orientat spre finanţarea
mijloacelor circulante în perioada planificată.
5.1. Pentru soluţionarea problemei 5 se utilizează următoarele
formule
Indicatorii de folosire eficientă a mijloacelor circulante sunt
următorii:
a) Coeficientul direct: reprezintă valoarea producţiei realizate
obţinută la fiecare leu din mijloacele circulante cheltuite; numărul
de circuite pe parcursul anului:
1.5.
MC
PRKd
23
b) Coeficientul indirect: indică implementarea mijloacelor
circulante în producţie sau mijloacele circulante cheltuite la fiecare
leu din producţia realizată:
2.5.
PR
MCK indir
c) Durata unui circuit se determină conform formulei:
3.5;PR
MCF
K
FD an
d
an
MC
5.2. Date iniţiale:
.
Să se determine:
24
5.3. Rezolvarea problemei
Analizînd datele iniţiale, se observă că durata circuitului
mijloacelor circulante pentru perioada planificată se modifică în
cazul în care întreprinderea economiseşte 18% din sporul
mijloacelor circulante.
Dacă se presupune că întreprinderea găseşte 100% din
sporul de mijloace circulante, atunci rezultă că durata circuitului în
anul planificat nu se modifică comparativ cu cel raportat:
Se determină producţia realizată planificată:
Se determină mijloacele circulante planificate:
Se determină sporul mijloacelor circulante conform formulei:
Dacă se cunoaşte sporul mijloacelor circulante, se determină
mijloacele circulante pe care întreprinderea trebuie să le economi-
25
sească ( ), creditul bancar şi profitul întreprinderii pentru
perioada planificată:
Întreprinderea în anul planificat trebuia să găsească adăugător
la fiecare circuit 3,7 mln. lei, însă ea trebuie să se descurce fără:
Se determină, ţinînd cont de datele iniţiale, care atestă
valoarea mijloacelor circulante reale în baza cărora va funcţiona
întreprinderea în anul planificat:
Se determină durata circuitului mijloacelor circulante pentru
perioada planificată :
Se determină durata circuitului producţiei gata pentru perioada
raportată:
Se determină cu câte zile se va micşora durata unui circuit în
anul planificat faţă de cel raportat:
26
Pentru a economisi la fiecare circuit întreprinderea
va micşora durata circuitului în anul planificat cu 21 zile. Rezolvarea
problemelor de acest tip permit gestiunea mai eficientă a mijloacelor financiare ale întreprinderii.
PROBLEMA 6
Să se determine productivitatea muncii efective dacă: în anul
raportat s-a fabricat producţie-marfă (PM) în valoare de 20 mln.lei cu
un efectiv de personal de 500 oameni. Să se determine necesarul de
personal pentru perioada planificată, reieşind din productivitatea
muncii efective, dacă în anul planificat s-a produs PM în valoare de 22
mln.lei. Determinaţi influenţa măsurilor tehnice îndreptate spre
sporirea productivităţii muncii în perioada planificată: a) se planifică
instalarea tehnicii noi care va permite reducerea manoperei cu 5 la 100,
iar numărul personalului care va deservi această tehnică va constitui
20%; b) se prevede îmbinarea de profesii în urma perfecţionării
organizării muncii care va permite sporirea normei de producţie cu 10
la 100, iar numărul personalului angajat va constitui 25% din numărul
total. Determinaţi sporul productivităţii după valoarea absolută şi relativă.
6.1. Pentru soluţionarea problemei 6 se utilizează următoarele
formule:
Personalul industrial productiv, în funcţie de rolul său în
producere, se împarte în cîteva categorii:
a) muncitorii (principali şi auxiliari);
b) conducători;
c) specialişti;
d) funcţionari;
e) personal de deservire;
f) pază;
g) ucenici.
27
Indicatorul care determină gradul de folosire eficientă a forţei
de muncă este productivitatea muncii care reprezintă activitatea
eficientă a oamenilor, ce se caracterizează prin cheltuielile de timp
pentru producerea unei unităţi de produs sau prin volumul de
producţie obţinut într-o unitate de timp. În linii generale, metoda de
determinare a productivităţii prin indicele direct ar putea fi
exprimată astfel:
1.6mN
Vq
unde:
q - productivitatea muncii;
V - volumul de producţie;
Nm - numărul de muncitori.
Sporirea productivităţii poate fi determinată în valori
absolute şi relative. La valoarea absolută sporul productivităţii se va
determina prin relaţia:
2.6.efpla qqq
La valoarea relativă sporul productivităţii se va determina prin
relaţia:
3.6%.100ef
efpl
rq
qqq
6.2. Date iniţiale:
28
;
.
Să se determine:
6.3. Rezolvarea problemei
Se determină productivitatea muncii pentru perioada efectivă:
Dacă atunci se poate calcula :
Odată cu sporirea producţiei-marfă în anul planificat, la
întreprindere va creşte numărul angajaţilor cu 50 persoane. Însă ca
urmare a faptului că în anul planificat se preconizează instalarea
tehnicii noi, care va îndeplini o parte din sarcina angajaţilor, rezultă
că numarul noilor angajati va fi mai mic.
Determinăm numărul angajaţilor, sarcina cărora o va îndeplini
tehnica nouă:
29
Determinăm numărul muncitorilor pentru perioada planificată,
ţinînd cont de schimbările care au avut loc:
În anul planificat numărul angajaţilor va creşte cu 30
persoane faţă de cel efectiv.
Ca urmare a instalării tehnicii noi creşte productivitatea
muncii.
Determinăm productivitatea muncii planificată, ţinînd cont
de măsurile care s-au luat:
Determinăm sporul productivităţii muncii după valoarea absolută:
Determinăm sporul productivităţii muncii după valoarea relativă:
Productivitatea muncii este indicatorul principal care exprimă
eficienţa utilizării forţei de muncă.
PROBLEMA 7
Să se determine fondul de salarizare pentru întreprinderea cu
un program de producţie de 8875 art, manopera medie pentu un
articol fiind de 6,6 ore normate din care de calificarea a II – 2,4 ore,
de calificarea a III – 4,2 ore. Zile de odihnă şi sărbători – 95 zile,
pierderile în timpul schimbului – 0,15 ore, neprezentările la serviciu
constituie 4% din fondul nominal al schimbului, regimul de lucru al
30
întreprinderii – 2 schimburi. Fondul efectiv de timp al utilajului -
3554 ore. Coeficientul de încărcare a locului de muncă – 1,2, norma
de deservire – 4 locuri de muncă, norma de conducere – 1:5.
Salariul mediu lunar pentru un conducător – 600 lei, suplimentele -
12%, salariul suplimentar – 4%, tariful pentru un muncitor principal
de categoria I 4,5 lei|oră, coeficientul tarifar pentru categoria I este
1, coeficientul tarifar pentru categoria II este 1,29, coeficientul
tarifar pentru categoria III este 1,59.
7.1. Pentru soluţionarea problemei 7 se utilizează următoarele
formule:
Numărul muncitorilor principali se determină conform formulei:
unde:
- programul de producţie;
- manopera (timpul cheltuit pentru producerea unui articol);
- numărul de ore lucrate pe an de către un muncitor;
- coeficientul de îndeplinire a normei.
Salariul de bază anual pentru muncitorii principali se determină
conform formulei:
Numărul muncitorilor auxiliari se determină conform formulei:
unde:
- locurile de muncă;
- regimul de lucru;
31
- coeficientul de încărcare a locului de muncă;
- coeficientul care indică raportul:
- norma de deservire (locurile de muncă ale muncitorilor
principali deservite de un muncitor auxiliar).
Salariul de bază anual pentru muncitorii auxiliari se determină
conform formulei:
Salariul tarifar pentru un muncitor de categoria I se determină
conform formulei:
:
– salariul minim lunar;
– numărul de ore lucrate pe lună de un muncitor ( );
– coeficientul tarifar pentru categoria I.
Salariul de bază anual pentru conducători se determină conform
formulei:
unde:
- salariul mediu pe lună;
- numărul conducătorilor;
- numărul lunilor pe an.
32
7.2. Date iniţiale:
;
= 1:5 (un conducător la 5 muncitori principali şi auxiliari);
;
33
;
Să se determine:
7.3. Rezolvarea problemei
În problemă este vorba despre trei categorii de personal:
conducători, muncitori principali şi auxiliari.
Determinăm fondul efectiv de timp de lucru al muncitorilor
conform formulelor:
=365 d/an;
= - = 365 d/an - 95 d/an = 270 d/an;
= - = 270 d/an 24 h/zi – 270 d/an 8 h/d = 4320 h/an;
= = 251 d/an 8 h/d;
= - = 4320 h/an – 0,04 4320 h/an = 4147,2 h/an;
= - = 4147,2 h/an – 4147,2 h/an
4069 h/an.
Dacă toţi muncitorii lucrează într-un an aproximativ 4069 ore
concomitent, rezultă ca fiecare muncitor pe an lucrează 4069 ore,
adică, .
Numărul muncitorilor principali de calificarea II se determină
conform formulei:
34
Numărul muncitorilor principali de calificarea III se determină
conform formulei:
Numărul muncitorilor principali se determină conform formulei:
Dacă salariul tarifar pentru un muncitor principal de categoria I
se determină conform formulei:
atunci salariul tarifar pentru un muncitor principal de categoria II se
determină conform formulei:
Salariul tarifar pentru un muncitor principal de categoria III se
determină conform formulei:
Salariul de bază anual pentru muncitorii principali de calificarea
II se determină conform formulei:
35
Salariul de bază anual pentru muncitorii principali de calificarea
III se determină conform formulei:
Salariul de bază anual pentru muncitorii principali se determină
conform formulei:
Numărul muncitorilor auxiliari de calificarea II se determină
conform formulei:
.
Fiecare muncitor principal are un loc de muncă, de aceea
Numărul muncitorilor auxiliari de calificarea III se determină
conform formulei:
36
.
Numărul muncitorilor auxiliari se determină conform formulei:
Salariul tarifar pentru un muncitor auxiliar de categoria II este
egal cu salariul tarifar pentru un muncitor principal de categoria II.
Salariul tarifar pentru un muncitor auxiliar de categoria III este
egal cu salariul tarifar pentru un muncitor principal de categoria III.
Salariul de bază anual pentru muncitorii auxiliari de calificarea
II se determină conform formulei:
Salariul de bază anual pentru muncitorii auxiliari de calificarea
III se determină conform formulei:
Salariul de bază anual pentru muncitorii auxiliari se determină
conform formulei:
37
Numărul conducătorilor se determină conform formulei:
Salariul de bază anual pentru conducători se determină conform
formulei:
Salariul de bază anual pentru muncitorii principali, muncitorii auxiliari şi conducători se va calcula conform formulei:
Suplimentul se determină conform formulei:
Salariul suplimentar se determină conform formulei:
Fondul de remunerare se determină conform formulei:
38
Cheltuielile indirecte se includ în preţul produsului nou creat, de aceea este foarte important a fi calculat fondul de remunerare.
În urma soluţionării problemelor la disciplina economia ramurii studenţii vor realiza următoarele obiective:
consolidarea cunoştinţelor teoretice;
valorificarea abilităţilor studenţilor de a lucra de sine stătător;
obţinerea deprinderilor de a aplica cunoştinţele teoretice în
practică;
deprinderea studenţilor cu aplicarea diverselor metode şi
metodici de rezolvare a problemelor;
oferirea posibilităţii studenţilor de a lucra cu literatura de
specialitate.
BIBLIOGRAFIE
1. Bărbulescu C., Gavrilă T. Economia şi gestiunea
întreprinderii. - Bucureşti: Ed. Economică, 1999.
2. Ciornâi N., Blaj I. Economia firmelor contemporane.
- Chişinău: Ed. Prut internaţional, 2003.
3. Jaba O., Niţă V. Economia şi gestiunea întreprinderii.
- Iaşi. Ed: Universităţii „ Al. I. Cuza”, 1997.
4. Roşca P. Economia întreprinderii. - Chişinău. Ed: ULIM,
2004.
5. Экономика фирмы. - Москва: ЮНИТИ, 2003.
6. Волков О.И., Скляренко В.К. Экономика предприятия.
Курс лекций. - Москва: ИНФРА-М, 2003.
7. Экономика предприятия. Под редакцией профессора
А.С. Пелиха. - Ростов-на-Дону: Феникс, 2002.
39
CUPRINS
1. DISPOZIŢII GENERALE...................................................3
2. EXEMPLU DE REZOLVARE
PROBLEMELOR.................................................4
Problema 1.......................................................................................4
Problema 2......................................................................................8
Problema 3....................................................................................12
Problema 4....................................................................................16
Problema 5....................................................................................22
Problema 6....................................................................................26
Problema 7....................................................................................29
Bibliografie...................................................................................38
40
ECONOMIA RAMURII
Indicaţii privind soluţionarea problemelor
Partea I
Autori: Natalia BEŢIVU
Maria GRIŢCO
Lilia SAVA
Andrian GÎRŞCAN
Redactor: Eugenia BALAN
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Bun de tipar 15.05.13. Formatul hârtiei 60x84 1/16
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 50 ex.
Coli de tipar 2,5 Comanda nr. 58
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
UTM, 2012, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168
Editura ,,Tehnica–UTM”
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9