R O M Â N I ADOSAR NR. 41073/3/2010

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A IV A CIVILĂ I N C H E I E R E

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 29 MARTIE 2011CURTEA COMPUSĂ DIN :

PREŞEDINTE - …………… JUDECATOR - ………….. JUDECĂTOR - …………….. GREFIER - ……………. **********

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este reprezentat de procuror …………..

Pe rol soluţionarea contestaţiilor formulate de contestatorii C.C., Asociaţia Românilor Sinceri, Partidul Popular, R.V., Partidul Poporului din România reprezentat de P.P. împotriva sentinţei civile nr. 33 din 29.11.2010, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III a Civilă, în contradictoriu cu intimaţii B.V.M., C.T., D.I.M., G.F., S.C.G., Partidul Poporului, intervenienţii în interesul contestatorilor D.N., M.P., B.A., T.G., B.I., Ş.G. V., V.I.D., T.G.R., G.G., M.N., R.I., A.A.,C. N.S., B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R., T.L., I.S., S.V., S.P., Ş.P., M.M. şi C.C.A., S.O., P.I., D.G., M.V., D.E., R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., C.V., T.V., M.T., I.N., J.G., M.A., T.C. şi B.F.. Cererea are ca obiect „partide politice – acordare personalitate juridică”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă contestatorii C.C., personal şi asistat de apărător, avocat B.P., cu împuternicire avocaţială la dosar, Asociaţia Românilor Sinceri, reprezentată de avocat E.I.D., cu împuternicire avocaţială la dosar, Partidul Popular prin reprezentant V.A. „S.”, R.V., personal, Partidul Poporului din România reprezentat de P.P., intimaţii B.V.M., personal, C.T. personal, D.I.M., G.F., personal şi asistaţi de apărător, avocat D.F., S.C.G. şi Partidul Poporului reprezentanţi de acelaşi avocat, cu împuternicire avocaţială la dosar, intervenienţii D.N., personal, M.P.,personal, B.A., personal şi asistat de apărător, avocat C.V.-D., T.G., B.I., prin acelaşi avocat, Ş.G. V., personal,V.I.D., personal, T.G.R., personal,G.G., M.N., R.I., A.A., prin apărător, avocat C.V.-D., cu împuternicire avocaţială la dosar.

Procedura este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care

învederează instanţei următoarele:La data de 09.03.2011, recurentul C.C. in a depus note de

şedinţă.La data de 14.03.2011, s-au depus în copii procesele verbale

încheiate la 20.12.2010 şi respectiv la 21.12.2010 privind constituirea organizaţiei locale Slatina.

La data de 15.03.2011 s-au depus la dosarul cauzei, de către Tribunalul Bucureşti un număr de 45 de bibliorafturi cu listele de susţinători, anexe la dosarul de faţă.

La data de 21.03.2011, prin serviciul registratură, s-au depus cereri de intervenţie în interesul contestatorilor de către următoarele persoane: C. N.S., B.C., Z.N., L.M., Ţ.I., C.R.. La aceeaşi dată intervenientul A.A. a depus o cerere de intervenţie în interesul contestatorilor C.C., Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri, însoţită de acte şi timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru consemnată pe chitanţa nr.10006407TB/18.03.2011, emisă de Primăria Municipiului Dorohoi, serviciul Impozite şi Taxe.

De asemenea la data de 23.03.2011 s-au depus cerere de intervenţie în interesul contestatorilor de către T.L..

La aceeaşi dată s-au depus actele de constituire a organizaţiei locale PP-LC localitatea Rădăuţi.

La data de 24.03.2011, de asemenea prin serviciul registratură,s-a depus de către I.S. o cerere de intervenţie în interesul contestatorilor, însoţită de acte.

În data de 28.03.2011, la dosarul cauzei, prin serviciul registratură s-au depus acte privind constituirea organizaţiei locale a Partidului Poporului localitatea Straja, localitatea Hârtop, localitatea Volovăţ, actele de constituire a organizaţiei locale PP-LC localitatea Nilisăuţi, localitatea Zamostea. S-au mai depus acte privind constituirea organizaţiei locale a Partidului Poporului localitatea Flămânzi, localitatea Botoşani şi respectiv localitatea Vatra Dornei.

La aceeaşi dată s-au depus cereri de intervenţie in interesul contestatorilor de către S.V., S.P., I.S.. De asemenea, numiţii Ş.P., M.M. şi C.C.A., au depus o cerere de intervenţie în interesul contestatorilor, însoţită de acte şi de dovada satisfacerii taxei de timbru, respectiv timbrul judiciar de 0,15 lei şi chitanţa nr. 7010959/ 22.03.2011 eliberată de Primăria Municipiului Bistriţa, Direcţia Venitori, prin care fac dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei.

Se mai învederează instanţei că, în această dimineaţă, la dosarul cauzei, s-a depus de către numiţii S.O., P.I. şi D.G. o petiţie însoţită de trei acte, intitulate „Declaraţie”.

Apărătorul contestatorului C.C. depune la dosarul cauzei mai multe cereri de intervenţie în interesul contestatorilor, precizând că acestea au fost depuse şi prin poştă şi urmează a fi ataşate la dosarul cauzei când acestea vor parveni instanţei şi anume pentru următoarele persoane: M.V., D.E., R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., T.L.,C.V., T.V., M.T., I.N., J.G..

Apărătorul contestatoarei Asociaţia Românilor Sinceri depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei de timbru, respectiv chitanţa nr.1466898/28.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei, depune şi timbrul judiciar de 0,50 lei. Reprezentantul contestatorului Partidul Poporului din România, P.P., depune, de asemenea dovada timbrării contestaţiei ,

respectiv chitanţa nr.25908022-87-0135 din 28.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum, de 10 lei. Depune şi timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei.

Se depun taxele de timbru de către intervenienţi, după cum urmează:- M.P., depune chitanţa nr.4420 din 29.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul judiciar de 0,15 lei;- B.A., depune chitanţa nr.20176 din 23.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul judiciar de 0,15 lei;- Ş.G. V., depune chitanţa nr.3879 din 29.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul judiciar de 0,15 lei;- V.I.D., depune chitanţa nr.01 11032810023 AA din 28.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul judiciar de 0,15 lei;- T.G.R., depune chitanţa nr. 01 11032810024 AA din 28.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul judiciar de 0,15 lei.

De asemenea se depun taxele de timbru pentru cererile de intervenţie depuse la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, respectiv:- pentru C. N.S. chitanţa nr.4419 din 29.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul judiciar de 0,50 lei;- pentru B.C. chitanţa nr.4413 din 29.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul judiciar de 0,50 lei;- pentru Z.N. chitanţa nr.4414 din 29.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul judiciar de 0,15 lei;- pentru L.M. chitanţa nr.4417 din 29.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul judiciar de 0,50 lei;- pentru T.I. chitanţa nr.4416 din 29.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul judiciar de 0,5o lei;- pentru C.R. chitanţa nr.4415 din 29.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul judiciar de 0,50 lei;- pentru T.L. chitanţa nr.4418 din 29.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul judiciar de 0,50 lei;- pentru I.S. chitanţa nr.4421 din 29.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul judiciar de 0,50 lei;

- pentru S.V. chitanţa nr.4422 din 29.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul judiciar de 0,15 lei;- pentru S.P. chitanţa nr.4423 din 29.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul judiciar de 0,50 lei;

Apărătorul contestatorului C.C. depune la dosarul cauzei o cerere completatoare şi precizatoare a cererii de intervenţie şi a contestaţiei, însoţită de acte şi de o petiţie prin care invocă excepţia inadmisibilităţii, privind înfiinţarea Partidului Poporului, cereri care se comunică.

Apărătorul contestatoarei Asociaţia Românilor Sinceri solicită admiterea excepţiei inadmisibilităţii, privind înfiinţarea Partidului Poporului. Contestatorul R.V. depune la dosarul cauzei o cerere completatoare.

Se comunică cererea completatoare contestatorilor, apărătorul intimaţilor şi apărătorului intervenienţilor.

Se comunică cererile reprezentantului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Apărătorul intimaţilor D.I.M., G.F., S.C.G. şi Partidul Poporului arată că înţelege să invoce excepţia lipsei capacităţii procesuale a Partidului Poporului din România reprezentat de P.P., nefiind depusă dovada că ar funcţiona ca persoană juridică. De asemenea invocă şi excepţia tardivităţii contestaţiei formulată de R.V., precum şi tardivitatea contestaţiei formulată de Partidul Popular. În ceea ce priveste cererile formulate de intervenienţii G.G., M.N., R.I., T.G., B.I., solicită anularea acestora ca netimbrate. Intervenientul D.N. depune la dosarul cauzei un extras de pe site-ul ziarului „Adevărul” şi arată că nu are cereri prealabile.

Apărătorul intervenienţilor B.A., T.G., B.I., G.G., M.N., R.I., A.A., depune împuternicirea avocaţială şi arată că nu mai are cereri prealabile.

Intervenientul M.P. arată că nu mai are cereri prealabile. Intervenientul Ş.G. V. arată că, de asemenea, nu mai are cereri prealabile. Intervenientul V.I.D., depune la dosarul cauzei un număr de trei cereri de intervenţie în interesul contestatorilor şi anume ale numiţilor M.A., T.C. şi B.F. arată că nu mai are cereri prealabile. Intervenientul T.G.R. arată că nu mai are cereri prealabile.

Curtea, constată că, după termenul anterior, au fost depuse cereri de intervenţie în interesul contestatorilor de către numiţii C. N.S., B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R., T.L., I.S., S.V., S.P., Ş.P., M.M. şi C.C.A., Apărătorul intervenienţilor B.A., T.G., B.I., G.G., M.N., R.I., A.A. arată că în prezenta cauză are împuternicire avocaţială şi pentru numiţii C.R., T.I., Z.N., L.M., T.L., S.P., conform împuternicirii avocaţiale pe care a depus-o la dosarul cauzei.

Se prezintă de asemenea, personal, numiţii B.C., C. N.S., I.S., Ş.P..

Curtea, constată că s-au depus astăzi în şedinţă publică cereri de intervenţie în interesul contestatorilor de către S.O., P.I., D.G., M.V., D.E., R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., T.L.,C.V., T.V., M.T., I.N., J.G., M.A., T.C. şi B.F..

Curtea, pune în discuţie prevederile art.114 alin.5 c.pr.civ. în sensul delegarii de catre intervenienti a unui reprezentant comun, iar în cazul în care nu vor ajunge la nici o înţelegere instanţa va desemna un curator special, pentru a se discuta admisibilitatea în principiu a cererilor de intervenţie. Contestatorul R.V. învederează instanţei că s-a formulat cerere de intervenţie şi de către Partidul Solidarităţii Sociale pentru Sanse Egale şi o Societate Mai Bună, care nu a fost citat în cauză în această fază procesuală. Apărătorul intimaţilor D.I.M., G.F., S.C.G. şi Partidul Poporului arată că în faza procesuală anterioară s-a pus în discuţie această cerere de intervenţie însă nu a fost admisă în principiu.

Curtea, constată că în cauză, în prezenta contestaţie, cadrul procesual subiectiv se stabileşte între persoanele care au figurat ca părţi în faza primei instanţe şi persoanele cărora le-au fost încuviinţate în principiu cererile de intervenţie de catre Curte sau au formulat contestaţie. În cauză Partidul Solidarităţii Democratice pentru Sanse Egale şi o Societate Mai Bună nu a figurat ca parte la instanţa de fond, nu a formulat contestaţie şi nici cerere de intervenţie în faţa Curţii de apel, astfel ca nu este parte in prezenta contestatie.

Curtea, pune în discuţie admisibilitatea în principiu a cererilor de intervenţie accesorie formulate de C. N.S., B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R., T.L., I.S., S.V., S.P., Ş.P., M.M. şi C.C.A., S.O., P.I., D.G., M.V., D.E., R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., T.L., C.V., T.V., M.T., I.N., J.G., M.A., T.C. şi B.F..

Apărătorul intervenienţilor B.A., T.G., B.I., G.G., M.N., R.I., A.A. pune concluzii de admitere în principiu a cererilor de intervenţie.

Având cuvântul numitul B.C. solicită admiterea în principiu a cererilor de intervenţie, arătând că este de acord a fi reprezentat în prezenta cauză de domnul avocat avocat C.V.-D.. Se arată de către numitul C. N.S. că de asemenea este de acord a fi reprezentat în cauză de avocat C.V.-D. şi solicită admiterea în principiu a cererilor de intervenţie. Numitul I.S. solicită admiterea în principiu a cererilor de intervenţie în interesul contestatorilor, precizând că este de acord a fi reprezentat în cauză de avocat C.V.-D.. Se arată de către petentul Ş.P. că este de acord cu admiterea în principiu a cererilor de intervenţie.

Apărătorul contestatoarei Asociaţia Românilor Sinceri solicită admiterea în principiu a cererilor de intervenţie.

Reprezentantul Partidul Popular, preşedinte V.A. „S.”, pune concluzii de admitere în principiu a cererilor de intervenţie. Apărătorul contestatorului C.C. solicită de asemenea admiterea în principiu a cererilor de intervenţie.

Contestatorul R.V. arată că este de acord cu admiterea în principiu a cererilor de intervenţie. Reprezentantul contestatorului Partidul Poporului din România, P.P., solicită admiterea în principiu a cererilor de intervenţie. Apărătorul intimaţilor D.I.M., G.F., S.C.G. şi Partidul Poporului solicită să se constate că în conformitate cu art. 491 cod procedură civilă petenţii nu şi-au dovedit interesul în a intervenii în cauză şi apreciază aceasta ca abuz de drept procesual. Arată că petenţii nu au învederat interesul în formularea acestor cereri de intervenţie, fie ele chiar şi cereri de intervenţie accesorie, cereri pe care le apreciază ca fiind formulate cu rea credinţă. Pune concluzii de respingere în principiu a acestor cereri.

Apărătorul intervenienţilor B.A., T.G., B.I., G.G., M.N., R.I., A.A. solicită să se constate că dreptul de asociere a fost viciat, a fost încălcat dreptul fiecărui individ la liberă asociere şi la identitate proprie. Apărătorul intimaţilor D.I.M., G.F., S.C.G. şi Partidul Poporului consideră că motivarea cererilor de intervenţie în interesul contestatorilor, este de fapt motivarea unei cereri de intervenţie în interes propriu.

Reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pune concluzii de admitere în principiu a cererilor de intervenţie accesorie, conform art. 50 c.pr.civ. .

Apărătorul contestatoarei Asociaţia Românilor Sinceri depune la dosarul cauzei un înscris, din Registrul Partidelor Politice, arătând că acesta a mai fost depus la dosarul cauzei.

Reprezentantul Partidul Popular, preşedinte V.A. „S.”, arată că a invocat neconstituţionalitatea hotărârii judecătoreşti atacate cu contestaţie.

Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitatea este o critică adusă hotărârii judecătoreşti atacate cu contestaţie, astfel ca va fi analizată de instanţă pe fondul cauzei.

Curtea, deliberând asupra cererilor de intervenţie accesorie în interesul contestatorilor, formulate de C. N.S., B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R., T.L., I.S., S.V., S.P., Ş.P., M.M. şi C.C.A., S.O., P.I., D.G., M.V., D.E., R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., T.L., C.V., T.V., M.T., I.N., J.G., M.A., T.C. şi B.F., le încuviinţează în principiu, considerând că cererile având caracter accesoriu, sunt admisibile în condiţiile art. 51 c.pr.civ., iar pe de altă parte faţă de împrejurarea că persoanele interveniente afirmă un interes personal şi legitim în formularea acestor cereri.

Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile, constată cauza în stare de judecată şi acordă părţilor cuvântul pe fond şi pe excepţiile invocate.

Apărătorul intimaţilor D.I.M., G.F., S.C.G. şi Partidul Poporului arată, cu privire la excepţia tardivităţii cererii de intervenţie formulată de

R.V.,că s-a înregistrat contestaţia acestuia la data de 03.02.2011, sentinţa instanţei de fond fiindu-i comunicată la data de 24.01.2011,astfel că termenul stabilit de Legea nr.14/2003 pentru exercitarea contestaţiei, acela de 5 zile, este depăşit împrejurare faţă de care solicită admiterea excepţiei tardivităţii. În ceea ce priveşte excepţia lipsei capacităţii procesuale a Partidul Poporului din România solicită să se constate că acesta nu apare în Registrul Partidelor Politice, reprezentantul Partidului Poporului din România nefăcând dovada că are personalitate juridică. Arată că invocă şi excepţia tardivităţii formulării contestaţiei de către domnul V.A. în calitate de preşedinte al Partidul Popular. Solicită admiterea acesteia având în vedere că cererile au fost depuse cu o întârziere de cel puţin 10 zile faţă de data comunicării hotărârii instanţei de fond. Solicită să se constate că la data de 29.11.2010, când instanţa de fond a rămas în pronunţare,Partidul Popular a depus o primă petiţie intitulată „contestaţie”. Ulterior, la data de 30.11.2010, Tribunalul Bucureşti a pronunţat hotărârea contestată. Faţă de această împrejurare,solicită să se constate că cererea a fost depusă anterior pronunţării hotărârii, împrejurare faţă de care invocă art. 212 din Legea nr. 14/2003. Apreciază că cererea depusă la data de 29.11.2010 este de fapt o cerere care face parte din dosarul instanţei de fond.

Apărătorul contestatoarei Asociaţia Românilor Sinceri solicită respingerea excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei de către R.V., faţă de împrejurarea că hotărârea instanţei de fond nu i-a fost comunicată, termenul de 5 zile pentru formularea contestaţiei nu are de la ce dată să fie calculat, iar respingerea unei cereri ca fiind inadmisibilă, este o măsură ce poate fi atacată numai odată cu fondul.

Arată că lasă la aprecierea instanţei soluţionarea excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei de către Partidul Popular, reprezentat de domnul V.A.. De asemenea lasă la aprecierea instanţei şi soluţionarea excepţiei lipsei capacităţii procesuale a Partidul Poporului din România.

Apărătorul contestatorului C.C. solicită respingerea excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei de către Partidul Popular, apreciind cererea ca fiind admisibilă. Arată că apărătorul intimaţilor ar fi putut invoca eventual excepţia prematurităţii formulării contestaţiei şi nu excepţia tardivitatăţii formulării acesteia, întrucât contestaţia din data de 29.11.2010 a fost formulată anterior datei de 30.11.2010, data pronunţării hotărârii instanţei de fond.

Cu privire la excepţia tardivităţii formulării contestaţiei de către R.V. solicită să se constate că cererea de intervenţie a fost respinsă în principiu, încheiere ce poate fi atacată odată cu fondul, hotărâre care nu i-a fost comunicată, împrejurare faţă de care apreciază să şi la această dată este în termen să formuleze contestaţie, intervenientul R.V. în mod legal a atacat hotărârea de fond.

Arată că lasă la aprecierea instanţei şi soluţionarea excepţiei lipsei capacităţii procesuale a Partidul Poporului din România.

Contestatorul R.V. arată că nu i-a fost primită la instanţa de fond cererea de intervenţie; că nici nu i s-a acordat cuvântul în susţinerea acesteia; că, deşi avea asupra sa timbrajul aferent cererii de intervenţie, nu l-a putut depune în faţa tribunalului; că nu a existat nici un motiv pentru ca Tribunalul Bucureşti să-i respingă în principiu cererea de intervenţie. Solicită astfel respingerea excepţiei tardivităţii în ceea ce priveşte contestaţia sa. Se mai arată de către contestator că încă din anul 1990 exista un partid denumit Partidul Poporului.

Arată că lasă la aprecierea instanţei soluţionarea excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei de către Partidul Popular şi a excepţiei lipsei capacităţii procesuale a Partidul Poporului din România.

Reprezentantul Partidul Popular, preşedinte V.A. „S.”,arată că nu au avut niciodată cunoştinţă de termenele acordate în cauză de instanţa de fond; că a respectat termenul de 5 zile prevăzut de Legea partidelor politice pentru formularea contestaţiei, împrejurare faţă de care solicită respingerea excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei sale. Reprezentantul contestatorului Partidul Poporului din România, P.P. arată că partidul nu este dizolvat, nu mai există ca persoană juridică, însă există o acţiune pe rol pentru acordarea personalităţii juridice, faptic însă există. Mai arată că nu este trecut în Registrul partidelor politice, dar apreciază că are calitate procesuală pasivă.

Apărătorul intervenienţilor B.A., T.G., B.I., G.G., M.N., R.I., A.A., C.R., T.I., Z.N., L.M., T.L., S.P., B.C., C. N.S., I.S., domnul avocat C.V.-D., arată că lasă la aprecierea instanţei soluţionarea excepţiei tardivităţii formulării contestaţiilor de către R.V. şi Partidul Popular, precum şi a excepţiei lipsei capacităţii procesuale a Partidul Poporului din România.

Intervenientul Ş.P. solicită respingerea excepţiei tardivităţii apreciind ca în raport de prevederile art.51 c.pr.civ., toate cererile de intervenţie sunt formulate în termen.

Reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pune concluzii de respingere a excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei de către R.V., hotărârea instanţei de fond nefiindu-i comunicată. De asemenea solicită şi respingerea excepţiei tardivităţii cu privire la contestaţia formulată de Partidul Popular faţă de data formulării contestaţiei de către acesta. Totodată pune concluzii de admitere a excepţiei lipsei capacităţii procesuale a Partidul Poporului din România.

Curtea, acordă părţilor cuvântul pe fondul cauzei.Apărătorul contestatorului C.C. solicită admiterea

contestaţiei, casarea hotărârii recurate şi respingerea cererii de înfiinţare a Partidului Poporului, apreciind că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.19 din Legea nr.14/2003, în sensul că listele de susţinători trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti. Ca exemplu poate fi luat judeţul Iaşi, listele de susţinători cuprinzând un

număr de 730 de persoane, dintre care 43 de persoane provin din alte judeţe,respectiv Botoşani, Caraş-Severin şi chiar din municipiul Bucureşti. De asemenea nu sunt întrunite cerinţele art. 19 alin.3 şi 4 din Legea partidelor politice nici listele de susţinători din judeţele Caraş-Severin şi Galaţi, acestea neîndeplinind baremul de cel puţin 700 de susţinători. Cu privire la listele ce provin din judeţul Galaţi arată că deşi aceste liste cuprind 780 de susţinători, un număr de 200 dintre aceştia contestă că ar fi semnat pentru înfiinţarea partidului, unii dintre ei au formulat chiar în prezentul dosar cereri de intervenţie. De asemenea nu este respectată nici cerinţa ca listele cu semnături să fie însoţite de o declaraţie pe propria răspundere a persoanelor care le-au întocmit, care să ateste autenticitatea semnăturilor. De asemenea apreciază că nu sunt întrunite nici cerinţele art.18 din aceeaşi lege în sensul că nu există nici o listă cu membrii fondatori. Apreciază că înregistrarea Partidului Poporului nu poate fi făcută, întrucât au fost folosite în mod nelegal, fraudulos, listele cu semnăturile unor persoane care şi-au dat acordul în alt scop. La dosarul cauzei s-au depus o serie de înscrisuri referitoare la înfiinţarea Partidului Poporului din care rezultă că sunt persoane care nu şi-au dat acordul pentru înfiinţarea acestui partid. Fără cheltuieli de judecată.

Apărătorul contestatoarei Asociaţia Românilor Sinceri solicită admiterea contestaţiei sale în temeiul art. 21 alin2 din Legea nr.14/2003. Solicită să se constate că la înregistrarea Partidului Poporului au fost încălcate prevederile art.19 alin. 1 din Legea nr.14/2003; că la alin.2 din acelaşi text de lege se prevede ca listele de susţinători să fie însoţite de o declaraţie pe propria răspundere a persoanelor care le-au întocmit, care să ateste autenticitatea semnăturilor, declaraţie care nu există; că nu sunt îndeplinite nici celelalte prevederi ale art. 19 din Legea partidelor politice, în sensul că listele nu provin din 18 judeţe, că numărul susţinătorilor nu este peste 25.000 de semnatari şi nici cerinţa ca aceştia să nu fie mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare judeţ sau municipiul Bucureşti. Apreciază că instanţa de fond în mod greşit a admis cererea de înregistrare a partidului cu încălcarea prevederilor art. 5 din Legea nr.14/2003 în sensul că fiecare partid trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată, semn permanent propriu, care să se deosebească de cel al altor partide. Fără cheltuieli de judecată.

Reprezentantul Partidul Popular, domnul V.A., apreciază că cererea de înregistrare a Partidului Poporului este inadmisibilă, nefiind posibilă încuviinţarea cererii fără a se depune statutul acestuia în formă legalizată. Solicită să se constate că nu s-a făcut dovada existenţei susţinătorilor din 18 judeţe şi municipiul Bucureşti, pentru fiecare din acestea trebuind să existe un număr mai mare de 700 de semnatari, totalitatea membrilor partidului trebuind să depăşească cifra de 25.000 persoane, lipsa acestor elemente ducând la nulitate. Solicită în raport de prevederile art. 304 pct. 4 c.pr.civ., raportat la art.105 alin.2 c.pr.civ. anularea sentinţei civile nr. 33/ 2010.

Contestatorul R.V. solicită admiterea contestaţiei, în sprijinul acesteia invocând art.105, art.106, art.107, art.108, art.109, art.110, art.111, art. 237, art.317, art.318, art.321 cod procedură civilă. Solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti. În ceea ce privesc celelalte contestaţii şi cereri de intervenţie pune concluzii de admitere.

Reprezentantul contestatorului Partidul Poporului din România, P.P. solicită admiterea contestaţiei sale, precum şi admiterea celorlalte contestaţii şi pe fond să se respingă cererea de înregistrare a partidului. Chiar dacă legal Partidul Poporului din România nu există, el pe fond există şi poate fi activat. Solicită să se aibă în vedere Legea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe. În ceea ce priveşte înregistrarea la OSIM solicită să se constate că sigla se înregistrează cu 4-5 luni înainte de înregistrarea propriu-zisă. Arată că Partidul Poporului a existat încă din anul 1928 fiind înfiinţat de general Averescu, desfiinţat apoi în anul 1938 de Regele Carol al II-lea şi reînfiinţat imediat dup anul 1945, ca în anul 1948 să fie desfiinţat. În ceea ce priveşte Partidul Poporului din România acesta a fost înregistrat în anul 1994.

Apărătorul intervenienţilor B.A., T.G., B.I., G.G., M.N., R.I., A.A., C.R., T.I., Z.N., L.M., T.L., S.P., B.C., C. N.S., I.S., domnul avocat C.V.-D., solicită să se constate că intenţia, voinţa lor, în ceea ce priveşte înfiinţarea unui partid politic a fost deturnată şi solicită admiterea contestaţiilor.

Intervenientul Ş.P. solicită admiterea cererilor de intervenţie şi admiterea contestaţiilor. Solicită să se contate, în raport de prevederile art.105 c.pr.civ., că hotărârea instanţei de fond este nulă; de asemenea că s-a încheiat convenţia de aderare în condiţiile speciale prevăzute de Legea nr.14/2003; că instanţa de fond nu şi-a manifestat rolul activ şi a validat acte ilegale;că partidele politice sunt înfiinţate cu respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale. Mai arată că înfiinţarea partidului a fost anunţată în emisiunea domnului Barbu de la OTV în data de 5 iulie. Având în vedere că partidul este o persoană juridică de drept public solicită să se aibă în vedere toate cererile pe care părţile le-au supus atenţiei instanţei. Solicită admiterea şi a cererii sale de intervenţie în interes propriu. Cu cheltuieli de judecată.

Intervenientul D.N. solicită casarea hotărârii atacate şi admiterea contestaţiilor, să se constate că domnul C.C. a fost mandatat de membrii fondatori să înregistreze partidul şi că în emisiunea din data de 05 iulie în jurul orei 16,45 domnul Barbu în emisiunea sa a anunţat înfiinţarea partidului.

Intervenientul M.P. solicită admiterea cererii sale de intervenţie, precum şi admiterea contestaţiilor.

Intervenientul Ş.G. V. solicită să se constate că actul constitutiv este cel din 3 iulie, semnat de domnul C.C. şi care a fost

formulat în baza legii Voiculescu. Solicită admiterea contestaţiilor şi a cererilor de intervenţie accesorie.

Intervenientul V.I.D. solicită de asemenea admiterea contestaţiilor şi a cererilor de intervenţie. Solicită să se aibă în vedere împrejurarea că Partidul Poporului a fost înregistrat la OSIM fără ştirea contestatorului C.C..

Intervenientul T.G.R. arată că susţine concluziile domnului V.I.D. şi solicită admiterea contestaţiilor şi a cererilor de intervenţie accesorie.

Apărătorul intimaţilor D.I.M., G.F., S.C.G. şi Partidul Poporului solicită respingerea contestaţiilor undele dintre acestea ca fiind tardiv formulate, iar altele ca fiind neîntemeiate, precum şi respingerea cererilor de intervenţie accesorie. Arată că s-au invocat prevederile art. 19 alin. 3 şi 4 din Legea nr.14/2003, susţinându-se că listele nu provin din 18 judeţe, că nu este îndeplinit baremul prevăzut de lege acela de 25.000 de semnături, că sunt judeţe în care pe listele cu susţinători sunt mai puţin de 700 de semnatari, că există unele inadvertenţe în liste, referitoare la localităţile din care provin semnatarii acestora, pe care însă le apreciază ca fiind numai erori materiale, ceea ce nu duce la nulitatea acestor liste. Apreciază că şi în situaţia în care sunt înlăturate semnăturile de pe listele invocate de contestatori şi intervenienţi, tot ar rămâne liste din 37 de judeţe şi 31.000 de semnatari. În ceea ce priveşte declaraţia pe proprie răspundere care ar trebui să însoţească aceste liste, se poate observa că în subsolul tuturor listelor se găseşte această certificare prevăzută de lege, care de altfel nu prevede existenţa unei declaraţii separate, individual faţă de liste.

Se mai susţine că listele cu semnături pentru Partidul Poporului, intimat în cauză, sunt cele care au fost publicate în presa scrisă; că o parte din cei care au formulat cereri de intervenţie, au făcut parte din partidul domnului D. Apreciază că intervenienţii au avut cunoştinţă de liste şi au formulat cereri de intervenţie numai în faza recursului. De asemenea apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art.5 alin 1 şi 3 din Legea nr.14/2003.

Apărătorul intimaţilor D.I.M., G.F., S.C.G. şi Partidul Poporului solicită să se constate că la momentul pronunţării instanţei de fond Partidul Popular, al cărui preşedinte este domnul V.A. nu era înregistrat ca partid politic, acesta fiind înregistrat doar în luna ianuarie 2011, astfel că la data pronunţării sentinţei de instanţa anterioară Partidul Popular nu îndeplinea cerinţele art. 26 alin.5 din Legea nr.14/2003. Solicită să se constate că numele partidelor sunt diferite, de asemenea şi semnele electorale şi prescurtarea globală este diferită; că în Monitorul Oficial - partea a IV a nu este înregistrată nici acum modificarea statutului.

Solicită respingerea contestaţiei formulate de Asociaţia Românilor Sinceri ca nefondată, respingerea ca fiind tardiv formulată contestaţia domnul R.V. şi pe fond ca fiind neîntemeiată. De asemenea solicită respingerea ca fiind tardiv formulată şi contestaţia înregistrată de către contestatorul Partidul Popular şi respingerea contestaţiei formulate

de Partidul Poporului din România pentru lipsa capacităţii procesuale. Pe fond solicită respingerea contestaţiilor ca neîntemeiate. Fără cheltuieli de judecată.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, prin procuror, pune concluzii de admitere a contestaţiilor şi a cererilor de intervenţie accesorie, schimbarea în tot a hotărârii atacate şi respingerea cererii de înregistrare a Partidului Poporului ca neîntemeiată. Arată totodată că se remarcă o serie de neregularităţi în ceea ce privesc listele cu semnăturile susţinătorilor, unele dintre acestea aparţinând unor persoane care nu au domiciliul în judeţele pentru care s-a întocmit lista respectivă, că un număr foarte mare de persoane au declarat că şi-au exprimat adeziunea pentru un cu totul alt partid decât cel care a fost înregistrat şi că nu în ultimul rând denumirea partidului este de natură să creeze confuzii prin asemănarea acesteia cu Partidul Popular, partid reprezentat de domnul V.A., care este legal înregistrat, conform actelor depuse în instanţă. În ceea ce priveşte cererea de intervenţie a Partidului Popular solicită ca instanţa să aibă în vedere adresa emisă de Tribunalul Bucureşti.

C U R T E A

Pentru a da posibilitate părţilor să depună note scrise şi având nevoie de timp pentru a delibera,

D I S P U N E

Amână pronunţarea la 01 aprilie 2011. Dată în şedinţă publică azi 29 martie 2011.

PRESEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR…………………… ………………. …………. GREFIER ………………………..

R O M Â N I A

DOSAR NR. 41073/3/2010

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A IV A CIVILĂ DECIZIA CIVILĂ NR. 357 R

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 01 APRILIE 2011CURTEA COMPUSĂ DIN :

PREŞEDINTE - …………… JUDECATOR - …………….. JUDECĂTOR - …………… GREFIER - ……………… **********

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este reprezentat de procuror ………….

Pe rol pronunţarea asupra contestaţiilor formulate de contestatorii C.C., Asociaţia Românilor Sinceri, Partidul Popular, R.V., Partidul Poporului din România reprezentat de P.P. împotriva sentinţei civile nr. 33 din 29.11.2010, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III a Civilă, în contradictoriu cu intimaţii B.V.M., C.T., D.I.M., G.F., S.C.G., Partidul Poporului, intervenienţii în interesul contestatorilor D.N., M.P., B.A., T.G., B.I., Ş.G. V., V.I.D., T.G.R., G.G., M.N., R.I., A.A., C. N.S., B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R., I.S., S.V., S.P., Ş.P., M.M. şi C.C.A., S.O., P.I., D.G., M.V., D.E., R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., T.L., C.V., T.V., M.T., I.N., J.G., M.A., T.C. şi B.F..

Cererea are ca obiect contestatie - „partide politice – acordare personalitate juridică”.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică de la 29 martie 2011, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotarare, când Curtea, pentru a da posibilitate părţilor să depună note scrise şi având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la 01 aprilie 2011.

C U R T E A

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:Prin acţiunea înregistrată la data de 26.08.2010 la Tribunalul

Bucureşti, petenţii D.I.M., în calitate de Preşedinte al Partidului Poporului şi B.V.-M., G.F., S.C.G. şi C.T., în calitate de membrii fondatori ai Partidului Poporului au solicitat ca în conformitate cu prevederile legii nr. 14/2003 modificată, să se dispună înregistrarea Partidului Poporului în Registrul Partidelor Politice tinut la Tribunalul Bucureşti.

În cauză au fost formulate cereri de intervenţie de către B. V. (f. 76 dosar fond), Partidul Solidarităţii Democratice (f. 77 dosar fond), Partidul Popular (f. 89 dosar fond), V.R. ( f.147 dosar fond), Asociaţia Românilor Sinceri (f. 148 dosar fond) şi C.C. (f. 151 dosar fond), fiind invocate în acest sens prevederile art. 20 alin. 1 din Legea 14/ 2003 şi ale art. 49 C.pr.civ..

Tribunalul a admis în principiu cererile de intervenţie depuse de Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri si a respins in principiu celelalte cereri de interventie.

Prin sentinta civila nr. 33/ 29.11.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a 3-a civila a fost admisa cererea formulată de petenţi, s-a dispus înregistrarea partidului politic „Partidul Poporului”, cu sediul central în Bucureşti, str. Preciziei nr. 3P, Lot nr. 1, C2 – clădire administrativă, parter, sector 6, s-a dispus înscrierea Partidului Poporului în Registrul Partidelor Politice aflat la Grefa Tribunalului Bucureşti si au fost respinse ca neîntemeiate cererile de intervenţie formulate de intervenienţii „Partidul Popular” şi „Asociaţia Românilor Sinceri”.

Pentru a pronunta aceasta solutie, tribunalul a retinut in esenta urmatoarele:

Tribunalul consideră că cele două cereri de intervenţie formulate de intervenienţii „Partidul Popular” şi „Asociaţia Românilor Sinceri” nu sunt fondate, situaţiile expuse de intervenienţi nefiind de natură să împiedice acordarea personalităţii juridice pentru formaţiunea politică „Partidul Poporului”.

Aşa după cum statuează disp. art. 1 şi 2 din Legea nr. 14/2003 modificată, partidele politice reprezintă persoane juridice de drept public care prin activitatea lor promovează valorile şi interesele naţionale, ele fiind într-o societate democratică o expresie a pluralismului politic.

În urma analizei Statutului şi programului Politic al Formaţiunii Politice „Partidul Poporului” nu se constată vreo încălcare a disp. art. 3-5 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 modificată, obiectivele menţionate în cele două acte necontravenind normelor constituţionale.

Totodată potrivit dovezilor cu înscrisuri aflate la dosar rezultă că în cauză au fost îndeplinite cerinţele art. 5 şi 9 din Legea nr. 14/2003, în acest sens constatându-se că formaţiunea politică are atât denumire integrală şi prescurtată, dar şi semn permanent propriu ce este descris şi semn permanent sub formă grafică.

Chiar dacă denumirea prescurtată este asemănătoare cu cea a intervenientului „Partidul Popular” nu poate fi susţinută ideea unei confuzii între cele două formaţiuni politice în eventualele confruntări de natură electorală câtă vreme semnul permanent şi cel sub formă de grafică sunt diferite.

Referitor la Formaţiunea politică „Partidul Popular” ce are calitatea de intervenientă în interes propriu în prezenta cauză se constată că aceasta nu a probat îndeplinirea cerinţelor impuse de art. 26 alin. 5 din Legea Partidelor Politice, text care stabileşte că „ hotărârea definitivă şi irevocabilă de admitere a modificării statului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a”.

Date fiind considerentele expuse, tribunalul apreciaza că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 18 şi 19 din Legea Partidelor Politice nr. 14/2003, modificată.

Impotriva acestei sentinte s-au formulat prezentele contestatii de catre Partidul Popular, V.R., Asociatia Romanilor Sinceri, C.C., Partidul Poporului din Romania, reprezentat de P.P..

Prin contestaţia formulată de C.C. s-a solicitat încuviinţarea în principiu a cererii sale de intervenţie şi respingerea cererii de înregistrare a Partidului Poporului.

S-au dezvoltat pe fondul cauzei următoarele critici:Înfiinţarea Partidului Poporului a avut la bază promovarea şi

adoptarea proiectului de lege privind despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul trecut prin Legea nr. 15/1990 din proprietatea lor comună în proprietatea Statului român, proiect cunoscut public sub denumirea de Legea Cojocaru, al cărui autor este contestatorul.

Actul constitutiv al Partidului Poporului a fost adoptat la 3 iulie 2010 de către Adunarea generală a reprezentanţilor din toată ţara a celor un milion de susţinători ai legii Cojocaru, iar în vederea înregistrării acestui partid s-a formulat către Tribunalul Bucureşti o cerere de înregistrare care face obiectul dosarului nr. 56485/3/2010.

Cele 33.148 de semnături pentru susţinerea Partidului Poporului, anexate de către petenţii din prezentul dosar au fost date în realitate de către semnatari pentru susţinerea Partidului Poporului al cărui act constitutiv a fost adoptat legal şi semnat la data de 3 iulie 2010, iar nu pentru Partidul Poporului al cărui act constitutiv a fost semnat în mod fraudulos la data de 12 mai 2010.

Aceste semnături au fost strânse prin intermediul postului de televiziune OTV, spunându-se telespectatorilor să trimită listele cu semnături la OTV, care le va preda contestatorului pentru înregistrarea Partidului Poporului al cărui act constitutiv a fost adoptat legal şi semnat la data de 3 iulie 2010, însă, în loc să fie predate către contestator, aceste liste au fost predate către petentul D.I.M., comiţându-se astfel o fraudă.

Contestatorul arată că interesul său ca iniţiator, membru fondator şi preşedinte al Partidului Poporului constituit în mod legal la 3 iulie 2010, rezidă în apărarea acestui partid.

Contestatorul susţine apoi că modul de desfăşurare a procesului în faţa Tribunalului Bucureşti a ridicat suspiciuni, iar în final, a invocat dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 14/2003, arătând că tribunalul a admis cererea petenţilor pentru înregistrarea Partidului Poporului, deşi exista deja înregistrat Partidul Popular cu denumirea prescurtată PP.

Contestatorul C.C. a depus la termenul din 29.03.2011 note (f. 470-477) prin care invocă excepţia de inadmisibilitate a înfiinţării Partidului Poporului, motivată în felul următor:

Nu sunt îndeplinite condiţiile cumulative impuse de art. 19 alin. 3 din Legea nr. 14/2003, privind numărul de membri fondatori semnatari ai listei de sustinere si faptul că aceştia trebuie să domicilieze în cel puţin 18 dintre judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane/judet.

Se susţine că scăderea numărului semnăturilor aferente listelor depuse de intervenienţi are ca efect neîntrunirea acestor condiţii cumulative.

Se susţine că semnăturile pentru înfiinţarea partidului au fost obţinute în mod fraudulos, prin invocarea legii C. şi că, dacă se scad semnăturile intervenienţilor şi persoanelor de pe listele de semnături depuse de intervenienţi, nu mai este îndeplinită condiţia de a exista cel puţin 700 de persoane semnatare în cel puţin 18 dintre judeţele ţării şi municipiul Bucureşti.

Se invocă încălcarea dispoziţiilor art. 19 alin. 3 coroborate cu cele ale art. 19 alin. 4 din Legea nr. 14/203, prin inserarea pe liste a unor persoane domiciliate în alte judeţe sau chiar în alte ţări, numărul semnăturilor conforme scăzând sub baremul legal de 700 de semnături/judeţ.

Contestatorul arată că a verificat semnăturile din cele 45 bibliorafturi cu semnături şi a constatat încălcarea repetată a dispoziţiilor art. 19 alin. 4 privind obligaţia ca listele să fie întocmite distinct pentru fiecare localitate în parte şi a constatat că s-au interpus semnături şi din alte judeţe pentru a se complini deficitul numeric.

Se face referire la biblioraftul nr. 43, aferent judeţului Iaşi, în care 40 de semnături aparţin unor persoane domiciliate în afara judeţului Iaşi, la biblioraftul nr. 6 aferent judeţului Caraş-Severin, în care dintr-un număr de 761 de semnături, 87 nu întrunesc dispoziţiile legale de a fi domiciliaţi în judeţul Caraş-Severin şi la biblioraftul nr. 11, corespunzător judeţului Galaţi, în care 130 de semnături sunt neconforme.

Se invocă şi neîndeplinirea condiţiei prevăzută de art. 18 lit. d şi art. 19 din Legea nr. 14/2003, sub aspectul listei unice de semnături şi a declaraţiei pe proprie răspundere a persoanei care a întocmit-o.

Contestatorul susţine că în lipsa listei prevăzută de aceste dispoziţii legale îşi manifestă reticenţa în ceea ce priveşte verificarea tuturor celor 2200 de file cu semnături şi, implicit, a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 19 alin. 1 din Legea nr. 14/2003.

Mai mult, în condiţiile în care la dosarul cauzei nu se regăseşte declaraţia pe proprie răspundere a persoanei care a întocmit lista de susţinere, este neîntemeiată reţinerea instanţei de fond în sensul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 18 şi 19 din Legea nr. 14/2003.

Contestatorul susţine că nu există în dosar nici lista semnăturilor de susţinere a membrilor fondatori şi nici declaraţia pe proprie răspundere a persoanei care a întocmit-o, aceste înscrisuri neputând fi complinite de cele câteva liste tip, listele semnate de mai multe persoane distincte neîntrunind condiţia statuată de art. 19 alin. 2 din Legea nr. 14/2003.

Se mai susţine în notele depuse la filele 474-477 că pentru judeţul Caraş-Severin nu sunt îndeplinite condiţiile legale întrucât, conform art. 19 alin. 4, fiecare listă va cuprinde numai persoane dintr-o singură localitate, listele care nu îndeplinesc această condiţie fiind nule de drept.

Se face referire în mod expres la listele nr. 6, 8, 15, 18, 24, 44, 54, 59 şi 84, arătându-se că, scăzând aceste semnături rămân numai 674 semnături conforme.

Pentru judeţul Galaţi se susţine că au fost incluse şi 15 liste cu 130 semnături care nu sunt conforme art. 19 alin. 4 din lege, indicându-se listele 12, 23, 32, 38, 48, 53, 61, 76, 83, 84, 87, 88, 94 şi 97, astfel că prin scăderea acestor semnături rămân numai 652 de semnături conforme.

În concluzie, prin scăderea celor 3 judeţe, în care numărul de semnături este mai mic de 700, rezultă că mai rămân numai 16 judeţe în care numărul de semnături conforme este cel prevăzut de lege, ceea ce înseamnă că cererea petenţilor încalcă prevederile art. 19 din Legea nr. 14/2001.

Prin contestaţia depusă de Partidul Popular (f. 36-38, f. 47-48, f. 186-187), acesta critică sentinţa fondului sub următoarele aspecte:

Nu a fost citat pentru termenul din 29.11.2010 şi, la fel, nici ceilalţi intervenienţi, după cum nu a fost afişat pe lista de şedinţă şi nu a fost indicat în calitate de intervenient. Nu i s-a dat voie să studieze dosarul cauzei, în pofida faptului că depuse cererea de intervenţie şi achitase taxă judiciară de timbru, iar pe de altă parte, au fost sustrase acte din dosarul cauzei.

Se arată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre care nu cuprinde motivele pe care se sprijină şi cuprinde motive contradictorii şi străine de natura pricinii.

Nu a motivat în mod concret „convingerea prin care poate face menţiunea despre numărul de liste cu semnături”, care să îndeplinească cerinţele legale, a interpretat greşit actul dedus judecăţii neţinând cont de hotărârea prin care a fost înfiinţat Partidul Poporului, pe de altă parte sentinţa fiind nelegală din perspectiva Legii nr. 14/2003, deoarece există confuzie între denumirea Partidului Poporului şi denumirea partidului contestator.

S-a dezvoltat mai departe că partidul contestator este înregistrat legal.

Prin cererea depusă la filele 47-48, acelaşi contestator invocă neconstituţionalitatea sentinţei atacate, raportat la dispoziţiile art. 40 şi 131 din Constituţia României şi dezvoltă, în acelaşi sens, anume al neîndeplinirii condiţiei legale referitoare la deosebirea dintre denumirea integrală şi prescurtată şi semnul electoral faţă de alt partid înregistrat, iar pe de altă parte, în sentinţa atacată nu se regăsesc în mod implicit numărul minim de 18 filiale şi numărul minim de semnături ale membrilor fondatori de 25.000, iar statutul este nelegalizat.

Iar prin contestaţia depusă la fila 186 Partidul Popular invocă aceleaşi vicii de procedură (nu a fost citat pentru termenul din 29.11.2010, nu a fost înscris în lista de şedinţă, nu li s-a permis studierea dosarului, nu s-a acordat nici un termen pentru ca ceilalţi intervenienţi să timbreze, iar pe de altă parte, au fost încălcate dispoziţiile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 14/2003.

Prin contestaţia depusă de Partidul Poporului din România, reprezentat de P.P., se invocă, în esenţă, însuşirea în mod fraudulos de către petenţi a denumirii Partidului Poporului, precum şi modalitatea frauduloasă de obţinere a listelor de semnături pentru acest partid.

Prin contestaţia depusă de Asociaţia Românilor Sinceri (f. 181-182), se critică sentinţa tribunalului sub următoarele aspecte:

În cadrul procedurii judiciare desfăşurate în faţa Tribunalului Bucureşti, nu au fost respectate drepturile intervenienţilor şi dispoziţiile legale, mai exact nu au fost respectate prevederile art. 20 alin. 2 din Legea nr. 14/2003, care stipulează obligativitatea formulării cererilor de intervenţie, nu a fost permisă accesarea de către intervenienţi a dosarului cauzei, ceea ce a constituit o încălcare a dreptului intervenienţilor la un proces echitabil, nu a fost respectat dreptul de intervenţie al Partidului Popular, care există înregistrat la partid politic, ceea ce a condus la încălcarea art. 5 alin. 1 şi 3 din Lega nr. 14/2003, care stipulează clar faptul că fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent, proprii, care să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate, iar pe de altă parte, nu este permisă reproducerea simbolurilor naţionale.

Se face referire şi la faptul că, pe rolul Tribunalului Bucureşti mai există o cerere de înregistrare a unui partid politic cu denumirea de Partidul poporului, anume dosarul nr. 56485/3/2010, situaţie faţă de care se impunea conexarea acestor două dosare.

Prin contestaţia formulată de V.R. acesta critică, înainte de toate, soluţia de respingere a cererii de interventie „în favoarea legii” formulată de el în cauză, susţinând că această respingere produce efecte ce prejudiciază drepturile constituţionale şi legale de care ar trebui să se bucure orice cetăţean cu drepturi depline.

Se arată că, vazand faptul că prin cererea petenţilor se încalcă grav legislaţia română şi europeană, a intervenit în favoarea legii, cu dorinţa de a preveni eventualele infracţiuni posibile şi de a apăra drepturile fundamentale ocrotite de lege pentru garantarea menţinerii echilibrului şi climatului necesar dezvoltării lumii civilizate.

Cererea de înregistrare a Partidului Poporului încalcă dispoziţiile art. 5 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 14/2003, iar pe de altă parte, procedura judiciară în faţa Tribunalului Bucureşti a fost nelegală, nefiind citate părţile, nepermiţându-li-se accesul la dosar intervenienţilor, nefiind respectate prevederile art. 20 alin. 2 din Legea nr. 14/2003 sub aspectul comunicarii cererilor de interventie. Se arată şi că sentinţa atacată nu a respectat decizia civilă nr. 41/2003 şi decizia civilă nr. 14/2005, ceea ce a condus la încălcarea art. 5 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 14/2003.

S-a mai depus de catre acelasi contestator la termentul din data de 29.03.2011 o completare la contestatia initiala (f. 507-508 dosar ) prin care se invoca in esenta aceleasi vicii de procedura a judecatii in fata tribunalului, anume partile interveniente nu au fost citate, neavand dreptul de a fi informati cu privire la documentele publice din dosar, nu a fost indeplinita procedura de citare a partilor lipsa pentru ca nu au fost

citate, nu a fost acordat un termen pentru a se lua cunostinta de actele dosarului, desi acest lucru a fost cerut, nu a fost discutata cerinta legala a timbrarii cererilor de interventie inainte de discutarea incuviintarii in principiu a acestora, nu a fost acordat dreptul fiecarui intervenient de a isi sustine cererea de interventie, motiv pentru care cererea sa de interventie a fost respinsa inainte de a putea depune taxa de timbru, nu s-a tinut cont de existenta Partidului Popular ca partid inregistrat anterior, nu a fost admisa in principiu cererea de interventie a Partidului Popular, care are interese directe, nu a fost conexat prezentul dosar cu dosarul nr. 56485/3/2010.

În cauza au fost formulate cereri de interventie în interesul contestatorilor de catre numitii: D.N., M.P., B.A., T.G., B.I., Ş.G. V., V.I.D., T.G.R., G.G., M.N., R.I., A.A., C. N.S., B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R., I.S., S.V., S.P., Ş.P., M.M. şi C.C.A., S.O., P.I., D.G., M.V., D.E., R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., T.L., C.V., T.V., M.T., I.N., J.G., M.A., T.C. şi B.F..

Prin cererile de intervenţie formulate s-a susţinut, în mod absolut similar, că intervenienţii au semnat si au strans listele de semnături cu intenţia de susţinere a înfiinţării Partidului Poporului iniţiat pe data de 3 iulie 2010, ca susţinător al proiectului Legii Cojocaru, însă, în mod fraudulos semnătura lor a fost folosită pentru înregistrarea une3i alte entităţi decât cea la care au înţeles să adere, cu alt statut, alt program politic şi alţi reprezentanţi decât cei iniţial desemnaţi. S-a relatat în aceste cereri despre împrejurările de fapt în care au fost date semnăturile de către intervenienţi, anume în urma anunţurilor făcute prin postul de televiziune OTV.

S-au invocat de catre intimatii petenti exceptia tardivitatii contestatiilor formulate de V.R. si Partidul Popular, precum si exceptia lipsei capacitatii procesuale a contestatorului Partidul Poporului din Romania.

Solutionand prezentele contestatii, Curtea constata urmatoarele:

Curtea va admite exceptia lipsei capacitatii procesuale a Partidului Poporului din Romania, reprezentat de dl. P.P., fata de faptul ca, astfel cum rezulta din actele dosarului, acest partid nu mai apare inregistrat in registrul Partidelor Politice, partidul neurmand procedura instituita de art. 18-21 din Legea nr. 14/ 2003, cu consecinta radierii din Registrul Partidelor, conform art. 53 alin. 2 si 3 din lege.

In raport de dispozitiile art. 41 C.pr.civ. numai persoanele care au capacitate de folosinta pot fi reclamante in judecata, asociatiile sau societatile fara personalitate juridica putand participa la judecata numai ca parate ( daca au organe proprii de conducere ).

Cum in cauza Partidului Poporului din Romania, reprezentat de dl. P.P., a formulat el insusi contestatia si nu are capacitate procesuala, nefiind inregistrat legal ca persoana juridica, Curtea va respinge contestatia acestuia ca fiind formulata de o persoana fara capacitate procesuala.

Curtea va respinge insa exceptiile tardivitatii contestatiilor formulate de V.R. si Partidul Popular.

Astfel, se constata ca sentinta atacata nu a fost comunicata catre contestatorul V.R. ( aceasta fata de faptul ca cererea lui de interventie nu a fost incuviintata in principiu de instanta de fond si deci nu a devenit parte in fata judecatii in fond). Asa fiind, contestatia depusa de acesta la data de 03.02.2011 ( f. 229 dosar ) nu poate fi considerata decat ca fiind facuta in termenul legal.

In ce priveste pe contestatorul Partidul Popular, Curtea constata ca acesta a depus o contestatia la data de 03.12.2010 si alta la data de 31.01.2011, in vreme ce sentinta contestata i-a fost comunicata la data de 25.01.2011, conform procesului verbal existent in dosarul de fond. Este neintemeiata sustinerea intimatilor petenti in sensul ca nu poate fi luata in considerare contestatia depusa anterior comunicarii sentintei, intrucat in mod logic orice cale de atac poate fi formulata de indata dupa pronuntarea unei solutii, chiar anterior comunicarii hotararii redactate catre parte. Nici un text legal ( dupa cum nici logica ) nu impiedica o asemenea practica, termenul de declarare a unei cai de atac- in speta termenul prevazut de art. 21 alin. 2 din Legea nr. 14/ 2003, de 5 zile de la comunicare, nefiind un termen prohibitiv, anterior caruia nu poate fi formulata calea de atac, ci un termen imperativ, pana la care trebuie formulata calea de atac. De altfel, discutia devine inutila si daca se are in vedere contestatia depusa de acelasi contestator la data de 31.01.2011, inauntrul termenului legal de 5 zile de la comunicarea hotararii atacate (comunicare efectuata la data de 25.01.2011), termenul calculandu-se conform art. 101 C.pr.civ. pe zile libere.

Solutionand pe fond contestatia formulata de contestatorul V.R., Curtea o va respinge, pentru urmatoarele considerente:

Cererea de interventie formulata de acesta in fata instantei de fond (f. 147 dosar fond ) a fost formulata ca o cerere de interventie in interes propriu, iar in motivarea acesteia s-a sustinut ca exista deja inregistrata la OSIM denumirea de Partidul Popular, de asemenea existand inregistrat in registrul partidelor politice Partidul Popular, al carui presedinte este dl. V.A. S..

Curtea constata ca, formuland aceasta cerere de interventie, dl. V.R. nu arata ( si cu atat mai mult nu dovedeste ) care este interesul sau personal in formularea acesteia. In preambulul acestei cereri contestatorul arata ca este presedintele Partidului Democrat, calitate de altfel nedovedita in cauza, insa chiar si din perspectiva acestei calitati, Curtea constata ca nu s-a afirmat de catre contestator vreun interes personal si legitim care sa justifice formularea acestei cereri de interventie.

Instanta de fond nu a incuviintat in principiu aceasta cerere de interventie, iar formuland mai departe contestatia impotriva sentintei civile nr. 33/ 2010, contestatorul V.R. ataca si aceasta solutie de respingere in principiu a cererii lui de interventie, alaturi de motivele dezvoltate pe fondul solutiei tribunalului.

Curtea, solutionand aceasta contestatie, are de cercetat inainte de toate asupra legalitatii si temeiniciei solutiei tribunalului de respingere in principiu a cererii de interventie, numai in masura in care ar constata aceasta solutie ca fiind nelegala sau netemeinica impunandu-se a analiza mai departe criticile dezvoltate de contestator pe fondul solutiei de admitere a cererii de inregistrare a Partidului Poporului.

Or, din aceasta perspectiva, Curtea constata ca nici la momentul formularii cererii de interventie in fata instantei de fond, si nici macar la momentul formularii contestatiei, dl. V.R. nu justifica nici un interes personal in interventia sa in proces.

Conform art. 20 alin. 2 din Lege nr. 14/ 2003 „persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de intervenţie în interes propriu, potrivit Codului de procedură civilă”. Textul se coroboreaza cu dispozitiile art. 49 C.pr.civ., nereprezentand o derogare de la dreptul comun, conditia interesului instituita in art. 49 alin. 1 C.pr.civ. fiind reluata in mod expres si in art. 20 alin. 2 din Lege nr. 14/ 2003, care se refera la „persoanele fizice sau juridice interesate”.

Fata de aceste dispozitii, atata timp cat dl. V.R. nu a justificat nici un interes personal in interventia sa in proces, in mod legal si temeinic prima instanta a respins in principiu cererea sa de interventie. Iar fata de aceasta, toate criticile dezvoltate de acest contestatorul pe fondul solutiei tribunalului nu au a fi analizate.

Chestiunea interesului acestui contestator in interventia sa in proces reprezinta la acest moment, cand pricina se afla deja in contestatie impotriva sentintei tribunalului, o chestiune de fond. Contestatorul are interes in formularea contestatiei, din perspectiva ca a formulat o cerere de interventie la instanta de fond si prin contestatia formulata critica in primul rand respingerea acesteia in principiu, insa pe fondul acestor critici Curtea constata ca solutia de respingere in principiu a cererii de interventie a fost corecta.

Nu poate fi primita sustinerea contestatorului in sensul ca cererea sa de interventie s-ar justifica „în favoarea legii” si din perspectiva ca sunt prejudiciate „drepturile constituţionale şi legale de care ar trebui să se bucure orice cetăţean”, sau ca a formulat aceasta cerere din „dorinţa de a preveni eventualele infracţiuni posibile şi de a apăra drepturile fundamentale ocrotite de lege pentru garantarea menţinerii echilibrului şi climatului necesar dezvoltării lumii civilizate”, caci dl. V.R. nu poate fi considerat, fara indoiala, aparatorul legalitatii, al drepturilor cetatenilor sau garant al echilibrului si al preventiei in comiterea de infractiuni, in lipsa unei calitati care sa ii confere aceaste atribute. Dl. V.R. este o persoana particulara, care isi poate reprezenta si sustine doar interesele si drepturile sale particulare, nu si ale altor persoane sau, cu atat mai mult, ale unei comunitati, dupa cum nu indeplineste nicio calitate oficiala care sa ii dea atributii in vegherea la respectarea legii.

Dispozitiile art. 20 alin. 2 din Legea nr. 14/ 2003 nu recunosc dreptul oricarei persoane sa intervina in proces numai in numele unor

principii personale, pe care persoana intervenienta le-ar putea considera lezate prin infiintarea unui partid, ci numai persoanelor care in mod concret, personal si direct justifica un interes ( legitim de altfel ). Este in mod egal dreptul democratic al celorlalti cetateni sa infiinteze un partid politic, iar respectarea legalitatii si a principiilor statului democratic este asigurata de organele si persoanele indrituite legal in acest sens, iar nu de persoane particulare care si-ar putea asuma, cu de la sine putere, rolul de aparatori ai legalitatii.

In ce priveste pretinsele vicii de procedura in fata tribunalului invocate de contestatorul V.R., Curtea le va analiza doar din perspectiva verificarii legalitatii solutionarii cererii de interventie formulate de acesta.

Astfel, nu este intemeiata sustinerea ca dl. V.R. nu ar fi fost legal citat, atat pentru ca, odata ce acesta nu a devenit parte prin incuviintarea in principiu a cererii de interventie, nu exista obligatia de citare a sa, cat si datorita faptului ca acesta a fost prezent personal la termenul din data de 29.11.2010 in fata tribunalului, situatie in care fata de dispozitiile art. 89 alin. 2 C.pr.civ., chiar negal citat ( daca ar fi fost cazul sa fie citat ) prezenta sa in instanta a acoperit orice viciu de procedura. Pe de alta parte, contestatorul V.R. nu poate invoca eventuala nelegala citare a altor persoane in proces, nesuferind prin aceasta nicio vatamare personala. In ce priveste faptul ca nu li s-a permit persoanelor care au intervenit in proces sa studieze dosarul, iarasi contestatorul V.R. poate invoca doar situatia sa personala, iar nu a altor persoane, iar refuzul de permisiune de studiere a dosarului – in masura in care s-a produs- a fost legal, fata de faptul ca era persoana straina de proces ( simpla formulare a cererii de interventie, dar neincuviintata in principiu de instanta, nu confera vreo calitate persoanei in proces ). In ce priveste nerespectarea disp. art. 20 alin. 2 din Legea nr. 14/ 2003, in sensul necomunicarii cererii de intervenţie catre petenti, Curtea constata ca acesta prevedere este mentionata in scopul asigurarii dreptului la aparare al petentilor, astfel ca singuri acestia pot invoca vreo vatamare rezultata din aceasta necomunicare, iar nu contestatorul. Iarasi, nu afecteaza legalitatea sentintei atacate din perspectiva discutata, anume a solutiei data asupra cererii de interventie formulata de V.R., faptul ca nu s-a discutat timbrajul acestei cereri, atata timp cat cererea sa de interventie nu a fost anulata ca netimbrata. Este neintemeiata sustinerea ca nu i s-a permis contestatorului sa isi sustina cererea de interventie, din practicaua sentintei atacate – ale carei mentiuni fac dovada pana la inscrierea in fals- rezultand ca acesta a avut cuvantul asupra incuviintarii in principiu a cererii de interventie. In ce priveste situatia celorlalte parti, contestatorul V.R. nu poate invoca eventuale vatamari ale acestora. Acelasi argument este valabil si in ce priveste sustinerea ca nu a fost admisa in principiu cererea de interventie a Partidului Popular, sustinere de altfel gresita, caci aceasta cerere de interventie a fost admisa in principiu ( dar a fost respinsa pe fond ).

Toate celelalte critici ale acestui contestator, referitoare la nerespectarea disp. Legii nr. 14/ 2003, la ignorarea existentei sentintei

de inregistrare a Partidului Popular si la faptul ca nu a fost conexat prezentul dosar cu dosarul nr. 56485/3/2010 vizeaza fondul cererii de inregistrare a Partidului Poporului si exced cadrului in care se analizeaza contestatia dlui. V.R.( anume, astfel cum s-a precizat mai sus, prioritar si peremptoriu cu privire la solutia de respingere in principiu a cererii sale de interventie).

Pentru aceste motive, Curtea va respinge contestatia formulata de V.R., ca fiind nefondata.

Solutionand mai departe contestatiile formulate de contestatorii Partidul Popular, C.C. si Asociatia Romanilor Sinceri, Curtea constata urmatoarele:

Inainte de toate, in ce priveste pe contestatoarea Asociatia Romanilor Sinceri, desi se observa de catre Curte ca aceasta si-a formulat cererea de interventie in fata tribunalului in mod absolut identic cu cea formulata de dl. V.R., nearatand de asemenea care este interesul personal ( in raport eventual si de obiectul sau de activitate) in formularea acestei interventii, tribunalul a incuviintat in principiu aceasta cerere de interventie, Asa fiind, la momentul solutionarii prezentei contestatii, Curtea nu mai are analizat acest aspect ( astfel cum a facut-o asupra contestatiei dlui. V.R. ), conform principiului neagravarii situatiei partii in propria cale de atac. Curtea are de analizat asadar contestatia acestei asociatii pe fondul criticilor aduse de aceasta cu privire la solutia de inregistrare a Partidului Poporului.

Curtea constata intemeiata critica contestatorului C.C. legala de gresita respingere in principiu a cererii sale de interventie de catre tribunal.

Astfel, Curtea constata ca acest contestator, prin cererea de interventie depusa in fata tribunalului, si-a justificat interesul personal in formularea acestei interventii, prin invocarea imprejurarii ca listele de semnaturi folosite in prezenta cauza au fost date de fapt pentru formatiunea politica infiintata cu alta identitate de catre el (printre alte persoane), iar aceasta formatiune politica a solicitat si ea inregistrarea intr-un alt dosar al tribunalului, sub aceeasi denumire Partidul Poporului.

Fata de aceste sustineri, Curtea apreciaza ca, in contextul art. 20 alin. 2 din Legea nr. 14/ 2003, exista interesul contestatorului in a interveni in proces si gresit instanta fondului, apreciind contrariul, nu a incuviintat in principiu cererea de interventie.

În ce priveste criticile de nerespectare a dispozitiilor legale procedurale in cadrul judecatii la tribunal, critici formulate de contestatorii Partidul Popular, C.C. si Asociatia Romanilor Sinceri, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate pentru urmatoarele motive, aratate in parte mai sus, cu prilejul solutionarii contestatiei dlui. V.R.:

Anume, nerespectarea art. 20 alin. 2 din Legea nr. 14/2003, in sensul necomunicarii cererilor de intervenţie poate fi invocata numai de catre petentii eventual vatamati prin aceasta masura, iar nu de insisi intervenientii. In ce priveste neacordarea permisiunii de studiere a dosarului de catre contestatoarea Asociatia Romanilor Sinceri si Partidul

Popular, nu rezulta din actele dosarului ( conform mentiunilor din practicaua sentintei nr. 33/ 29.11.2010, care fac dovada pana la inscrierea in fals ) ca o asemenea solicitare ar fi fost facuta dupa momentul la care aceastia, prin incuviintarea in principiu a cererilor lor de interventie, au devenit parte in proces si deci au dobandit dreptul de a studia dosarul, iar situatia celorlalte persoane nu intereseaza pe acesti contestatori. La fel, nu intereseaza pe contestatoarea Asociatia Romanilor Sinceri si nu poate fi invocata de ea nerespectarea „dreptului de intervenţie” al Partidului Popular. Iar invocarea necesitatii conexarii dosarului prezent si al dosarului nr. 56485/3/2010 este lipsita de suport, masura conexarii fiind lasata exclusiv la dispozitia instantei, care nu a considerat-o necesara, din moment ce nu a dispus-o, iar oricum contestatoarea Asociatia Romanilor Sinceri nu apare vatamata prin aceasta masura.

In ce priveste criticile Partidului Popular conform carora nu au fost citati, nu au fost mentionati in listele de sedinta afisate la avizier, nu au fost mentionati ca interventienti, Curtea constata ca aceasta contestatoare nici nu trebuia citata anterior incuviintarii in principiu a cererii de interventie la termenul din data de 29.11.2010, nefiind parte, motiv pentru care nici nu trebuia mentionata in lista de sedinta ca intervenient, iar la termenul la care a devenit parte prin incuviintarea in principiu a cererii sale de interventie pricina s-a si solutionat pe fond, nemaipunandu-se asadar problema unei noi citari. Nu intereseaza pe acest contestator situatia celorlalte parti, nelegala indeplinire a procedurii de citare cu o parte reprezentand o cauza de nulitate relativa care poate fi invocata doar de partea nelegal citata.

Nu rezulta din vreo proba ca au fost sustrase acte din dosar, iar oricum acesta nu ar reprezenta o cauza de nelegalitate a sentintei atacate.

Este neintemeiata critica Partidului Popular ca sentinta atacata nu ar fi motivata sau ar fi motivata contradictoriu, din lecturarea considerentelor acestei sentinte rezultand cu claritate ca aceasta este motivata cu respectarea art. 261 pct. 5 C.pr.civ. si fara sa existe contradictii intre aceste considerente.

In ce priveste argumentele de „neconstitutionalitate” a sentintei, Curte constata ca problema neconstitutionalitatii nu se pune in raport de o hotarare judecatoreasca, ci exclusiv cu privire la legi, tratate internaţionale, regulamente ale Parlamentului şi ordonanţe ale Guvernului, conform art. 2 din Legea nr. 47/ 1992. O hotarare judecatoreasca poate fi nelegala in raport de anumite texte ale legii fundamentale, dar niciodata neconstitutionala.

Cercetand insa pe fond aceasta critica de nelegalitate in raport de dispozitiile invocate ale art. 40 alin. 2 din Constitutie, Curtea constata ca actele constitutive ale Partidului Poporului, prin prevederile lor, nu contravin catusi de putin acestor dispozitii constitutionale, reluate de altfel si in art. 3 din Legea nr. 14/ 2003, nemilitand impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept si suveranitatii, a integritatii sau

independentei Romaniei, ci dimpotriva, afirmand ca obiective ale activitatii partidului exact aceste principii ( art. 3 din statut ). De altfel, nici contestatorul, formuland aceasta critica, nu indica vreun text din statutul Partidului Poporului care ar contraveni acestor cerinte. Iar in ce priveste dispozitiile art. 131 alin. 1 din Constitutie, care vizeaza rolul Ministerului Public de aparator al intereselor generale ale societatii si al ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, nu au legatura cu cauza, in cauza nepunandu-se in discutie acest rol al Ministerului Public. Curtea constata si ca, dupa ce invoca aceste doua critici, in mod generic, contestatorul dezvolta in continuare cu privire la alte aspecte de pretinsa nelegalitate a sentintei, care nu se circumscriu textelor constitutionale invocate initial, anume cu privire la nerespectarea dispozitiilor speciale ale art. 5 si 19 din Legea nr. 14/ 2003. Aceste critici referitoare la incalcarea Legii nr. 14/ 2003 vor fi analizate in cele ce urmeaza.

In ce priveste faptul ca statutul Partidului Poporului nu ar fi fost legalizat, critica invocata de Partidul Popular, Curtea constata ca aceasta cerinta nu este prevazuta legal, dispozitiile art. 11 din Legea nr. 14/ 2003 fiind fara echivoc in sensul ca statutul si programul politic al partidului trebuie sa fie prezentate in forma scrisa, iar dispozitiile art. 18 din lege, enumerand actele necesar a fi depuse pentru inregistrarea unui partid politic, fac referire la statutul partidului, programul acestuia si actul de constituire, fara sa impuna vreun moment o anumita cerinta de forma alta decat cea scrisa.

Raman de analizat din contestatiile in discutie criticile referitoare la incalcarea art. 5 alin. 1 si 3 din Legea nr. 14/ 2003, a art. 18 si 19 din aceeasi lege, precum si criticile legate de modul fraudulos de obtinere a semnaturilor de sustinere a infiintarii partidului.

Curtea constata si ca argumentele dezvoltate de contestatorul C.C. in motivarea exceptiei inadmisibilitatii infiintarii Partidului Poporului vizeaza de fapt fondul cauzei, constituindu-se de fapt intr-o critica adusa sentintei contestate, care urmeaza a fi solutionata cu prilejul analizei pe fond a contestatiilor.

Curtea constata intemeiata critica legata de nerespectarea cerintelor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 14/ 2003.

Astfel, conform acestui text „fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate”.

Asadar, in contextul acestui text legal trebuie indeplinite in mod cumulativ trei conditii: denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permanent trebuie să se deosebească fiecare in parte clar de cele ale partidelor anterior înregistrate. Faptul ca cele trei elemente de identificare trebuie sa fie fiecare in parte distincte de ale altui partid politic anterior inregistrat rezulta din interpretarea gramaticala a textului, fata de folosirea conjunctiei copulative „si”.

In cauza, denumirea integrala a partidului petent este Partidul Poporului, denumirea prescurtata este „PP”, iar semnul permanent este reprezentat prin imaginea unei palme inchise, cu degetul mare drept si cu alte detalii specificate in cuprinsul statutului si reprezentate grafic conform anexei depusa la fila 62 dosar fond.

Curtea constata ca la momentul formularii cererii de inregistrare a Partidului Poporului in dosarul prezent exista deja inregistrat Partidul Popular.

Astfel, aceasta formatiune politica a fost inregistrata ( de fapt reinregistrata conform Legii nr. 14/ 2003 ) ca partid politic prin decizia nr. 41/ 27.10.2003 a Tribunalului Bucuresti, la acel moment denumirea acestui partid fiind Partidul Popular din Romania.

Ulterior, prin sentinta civila nr. 14/ 23.03.2010 a Tribunalului Bucuresti ( f. 178 dosar fond si f. 73 dosar contestatie) s-a luat act de modificarea denumirii acestui partid in Partidul Popular.

Aceasta sentinta a ramas irevocabila prin decizia civila nr. 811/ 01.09.2010 a CAB, iar conform adresei nr. 727/ 08.12.2010 a Tribunalului Bucuresti ( f. 74 dosar ) Partidul Popular ( fostul Partidul Popular din Romania ) figureaza inregistrat in registrul partidelor politice la crt. 22, in baza hotararilor judecatoresti mentionate mai sus.

Asadar, in raport de dispozitiile Legii nr. 14/ 2003, anume art. 22 si 23, conform carora partidul politic dobandeste personalitate juridica la data ramanerii irevocabile a hotararii de admitere a cererii de inregistrare si se inscrie in registrul partidelor politice, la data solutionarii prezentei cereri de inregistrare a Partidului Poporului prin sentinta civila nr. 33/ 29.11.2010 exista deja inregistrat Partidul Popular. Aceste dispozitii legale sunt aplicabile in mod corespunzator si in cazul modificarii statutului unui partid deja inregistrat, astfel cum confirma art. 25 alin. 2 din lege.

Intereseaza data solutionarii cererii de inregistrare a Partidului Poporului, pentru ca la aceasta data trebuie indeplinite cerintele legale, neputandu-se considera situatia de la data formularii cererii, in conditiile in care aceasta s-a schimbat pana la solutionarea efectiva a acesteia.

In ce priveste publicarea in Monitorul Oficial a hotararii, fapt invocat de intimatii petenti si retinut cu relevanta si de instanta fondului, Curtea constata ca aceasta nu are nicio semnificatie juridica cu privire la momentul la care formatiunea politica este inregistrata, fata de dispozitiile art. 22 si 23 din lege.

Asadar, la data solutionarii cererii de inregistrare a Partidului Poporului prin sentinta civila nr. 33/ 29.11.2010 exista deja inregistrat Partidul Popular, avand denumirea prescurtata „PP” si semnul grafic reprezentat conform filei 54 dosar ( o flacara rosie, pe un suport de faclie negru, incadrate intr-un disc galben ).

Curtea constata gresita aprecierea tribunalului conform careia chiar dacă denumirea prescurtată este „asemănătoare” cu cea a intervenientului „Partidul Popular”, nu poate fi susţinută ideea unei

confuzii între cele două formaţiuni politice câtă vreme semnul permanent şi cel sub formă de grafică sunt diferite.

In realitate, asa cum am aratat mai sus, in mod cumulativ denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permanent trebuie să se deosebească fiecare in parte clar de cele ale partidelor anterior înregistrate. Deosebirea trebuie sa fie conform legii „clara”, adica evidenta si dincolo de nuantele unor interpretari personale.

Or, daca semnul permanent este in mod evident total distinct, in cauza cel putin denumirea prescurtata este tot la fel de evident absolut identica. Nu vor fi facute de catre Curte discutii legat de denumirea integrala, care, desi oarecum diferita, diferenta nu este suficient de clara (legea cerand o deosebire clara ), avand in vedere acceptiunea celor doi termeni – „popular” si „poporului” care este absolut identica ( anume care emana de la popor, care apartine poporului, creat de popor, pentru popor). Curtea admite ca asupra denumirii integrale pot exista discutii, raportat la perceptiile personale si la nivelul de instruire al persoanelor sau nivelul lor de implicare in viata politica a partidelor.

In ce priveste insa denumirea prescurtata, aceasta este absolut identica, ceea ce atrage incalcarea dispozitiilor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 14/ 2003.

Trebuie avuta in vedere si ratiunea legii, care este aceea de a asigura o deosebire clara intre formatiunile politice, de natura a permite pe de o parte identificarea clara de catre populatie a formatiunii politice atat in cadrul oricarei dezbateri publice, cat si cu prilejul exercitarii dreptului de vot, iar pe de alta parte impiedicarea parazitarii unui partid si a devierii involuntare a voturilor, ceea ce ar atrage o reprezentativitate neconforma vointei reale a alegătorilor. Trebuie de asemenea avut in vedere ca in viata publica referirea la partidele politice se face in mod curent prin indicarea denumirii prescurtate, aceasta fiind ratiunea legii atunci cand cere ca si aceasta denumire sa fie clar diferita de a altui partid.

In concluzie, vazand ca in cauza denumirea prescurtata a Partidului Poporului este absolut identica cu cea a Partidului Popular, deja inregistrat, Curtea constata ca nu sunt indeplinite conditiile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 14/ 2003 si, sub acest aspect, hotararea tribunalului apare ca fiind nelegala.

Nu este intemeiata critica formulata de Asociatia Romanilor Sinceri legata de nerespectarea art. 5 alin. 3 din lege, denumirea integrala, denumirea prescurtata si semnul permanent al Partidului Poporului nereproducand simboluri dintre cele indicate de text.

In ce priveste sustinerile facute legat de modul fraudulos de obtinere a semnaturilor de sustinere, Curtea le constata de asemenea neintemeiate.

Astfel, chiar daca s-ar admite ca declansarea proiectului de infiintare a partidului s-ar fi facut asa cum sustin contestatorii, aceasta nu poate atrage concluzia ca toate semnaturile date pentru infiintarea partidului petent ar fi fost date in considerarea unei formatiuni politice cu

o identitate diferita. Aceasta concluzie nu poate fi retinuta nici pentru un numar determinat de semnaturi suficient pentru a diminua numarul total de semnaturi sub cel prevazut de art. 19 din lege.

Curtea poate admite faptul ca in ce priveste pe persoanele semnatare care au formulat cereri de interventie in cauza acestia au inteles sa isi manifeste suportul pentru infiintarea unei alte formatiuni politice decat cea petenta ( fara ca formularea propriu-zisa a cererilor de interventie in care se fac aceste sustineri sa constituie si o proba absoluta a acestei situatii, caci, in definitiv, ne-am putea afla in egala masura in situatia unei modificari a vointei acestor persoane de la momentul la care au semnat listele de sustinere pana in prezent).

Dar, fara a contesta aceste sustineri referitoare la situatia de fapt, Curtea constata ca prin scaderea din totalul numarului de semnaturi de sustinere a semnaturilor persoanelor care au formulat cereri de interventie in cauza, numarul de semnaturi ramas nu este diminuat sub limitele impuse de art. 19 din Legea nr. 14/ 2003.

Nu pot fi admise sustinerile intervenientilor si ale contestatorilor ca toate semnaturile de pe listele de sustinere intocmite de ei insisi ( deci semnaturile stranse propriu-zis de la alte persoane de catre intervenienti) au fost date tot pentru o alta formatiune politica decat cea in discutie in cauza, pentru ca sub aspectul vointei intime, interne a acestor alti semnatari declaratiile intervenientilor nu pot fi considerate relevante, data fiind tocmai aceasta natura interna, volitiva, a aspectului in discutie. Intervenientul poate arata care a fost vointa sa intima la semnarea listelor, dar simpla sa sustinere ca si semnaturile altor persoane au fost in acelasi sens nu poate capata relevanta probatorie.

In ce priveste criticile de incalcare a art. 18 si 19 din Legea nr. 14/ 2003, aspecte invocate in mod preponderent de contestatorul C.C., Curtea le constata de asemenea nefondate.

Sunt respinse inainte de toate argumentele dezvoltate de contestatorul C.C. in sustinerea exceptiei inadmisibilitatii.

Astfel, se propune de catre contestator in primul rand o interpretare a dispozitiilor art. 19 alin. 2 si 3 din Legea nr. 14/ 2003 in sensul ca lista continand semnaturile de sustinere trebuie sa fie unica, dupa cum si declaratia pe proprie raspundere a persoanei care a intocmit lista prevazuta de art. 19 alin. 2 trebuie sa fie unica, intocmirea mai multor liste care contin un numar limitat de semnaturi ( mai mic decat numarul prevazut de art. 19 alin. 3 din lege ), insotite de declaratiile mai multor persoane distincte, nereprezentand in opinia contestatorului o indeplinire a conditiilor legale.

Curtea considera neintemeiata aceasta interpretare, dispozitiile art. 19 alin. 2 si 3 din Legea nr. 14/ 2003 nefiind in acest sens, anume al instituirii cerintei unei liste, respectiv a unei declaratii, unice, ca inscris, ci conditia legala este indeplinita si in situatia intocmirii mai multor inscrisuri distincte cu continutul cerut.

Nu este de conceput in mod practic o unica lista care sa contina un numar de cel putin 25.000 de semnaturi ale unor persoane din cel putin

18 judete, dupa cum nu este de conceput ca aceste semnaturi sa fie stranse de o singura persoana. Caci, din continutul declaratiei pe proprie raspundere cerut de art. 19 alin. 2 din lege si din continutul insusi al listei – care are ca element esential conform art. 19 alin. 1 chiar semnatura sustinatorilor - rezulta ca aceasta declaratie este facuta de persoana care a fost ea insasi martor la strangerea semnaturilor, iar pe de alta parte ca aceste semnaturi sunt date personal de sustinatori in fata acestei persoane care intocmeste lista. De aceea, nu poate fi primita nici sustinerea contestatorului care ar sugera ca dupa ce aceste liste au fost stranse, ar fi trebuit intocmita o alta lista unica, de catre o unica persoana, pe care sa fie trecute toate persoanele de pe listele multiple, caci aceasta modalitate de „transcriere” a listelor multiple nu ar mai fi putut indeplini conditia de a contine insesi semnaturile sustinatorilor, iar declaratia data de aceasta unica persoana care ar fi intocmit aceasta unica lista nu ar fi putut indeplini cerinta prevazuta de art. 19 alin. 2 din lege.

Pe de alta parte, confirmarea expresa a faptului ca este vorba de mai multe liste distincte o da chiar art. 19 alin. 4 din lege, care arata ca „fiecare lista” va cuprinde persoanele dintr-o singura localitate, iar „listele vor fi grupate pe localitati si judete, pentru a se putea verifica prevederile alin. 3”.

Pe de alta parte, contestatorul sustine ca in conditiile in care pe o anumita lista de semnaturi a fost inclusa si o semnatura care nu indeplineste conditiile legale, pentru ca este data de o persoana care domiciliaza intr-o alta localitate decat cea pentru care s-a intocmit lista in discutie, acea lista ar trebui exclusa de la numaratoarea semnaturilor de sustinere in intregul ei, contestatorul sustinand chiar ca sanctiunea in aces caz este „nulitatea de drept” a listei.

Curtea inlatura si aceasta sustinere, apreciind inainte de toate ca nevalabilitatea unei semnaturi ( pentru orice motiv ) aflata pe o lista nu afecteaza valabilitatea listei in intregul ei, ci atrage doar scaderea de la calcul pentru judetul respectiv a semnaturii nevalabile, iar pe de alta parte in masura in care semnatura in discutie nu este a unei persoane domiciliata in localitatea pentru care a fost intocmita lista, dar totusi domiciliaza in acelasi judet, semnatura este considerata valabila pentru acel judet.

Astfel, Curtea constata ca nicaieri Legea nr. 14/ 2003 nu instituie sanctiunea nulitatii pentru astfel de situatii, cum sustine contestatorul, ratiunea legii atunci cand cere ca listele sa fie intocmite distinct pentru persoane care domiciliaza intr-o singura localitate fiind aceea de a face posibila verificarea lor, astfel cum chiar art. 19 alin. 4 confirma expres, si pentru a exclude posibilitatea ca aceeasi persoana sa semneze in mai multe liste corespunzatoare mai multor judete.

In final, contestatorul solicita sa fie excluse de la numaratoare toate listele aferente listelor depuse de intervenienti, liste ale caror semnaturi au fost stranse – conform sustinerilor intervenientilor – de catre acestia, sustinere care a fost inlaturata de catre Curte conform celor de mai sus.

Procedand mai departe la verificarea semnaturilor din cele 3 bibliorafturi cu semnaturi indicate de contestator, se constata urmatoarele:

Intr-adevar, pentru Judetul Iasi (biblioraftul 43), care figureaza potrivit listei intocmite de Partidul Poporului cu un total de 730 de semnaturi, urmatoarele semnaturi sunt neconforme, datorita faptului ca sunt date de persoane domiciliate in alte judete: 10 semnaturi ale unor persoane domiciliate in Jud. Botosani (f. 55 ), 40 semnaturi ale unor persoane domiciliate in Jud. Caras Severin (f. 8,9, 10 si 54 ), 9 semnaturi ale unor persoane domiciliate in Ilfov (f. 49 ), 6 semnaturi ale unor persoane domiciliate in Vaslui (f. 46 ). Asa fiind, semnaturile valabile pentru Judetul Iasi totalizeaza 665 semnaturi, sub pragul de 700 semnaturi/ judet reglementat de art. 19 alin. 3 din lege.

In ce priveste judetul Caras Severin (biblioraftul 6), care figureaza potrivit listei intocmite de Partidul Poporului cu un total de 761 de semnaturi ( 759 semnaturi dupa numerotarea facuta de catre Curte ), urmatoarele semnaturi sunt neconforme, datorita faptului ca sunt date de persoane domiciliate in alte judete: 3 semnaturi de pe fila 6 din jud. Timis, 1 semnatura din Jud. Neamt in fila 15, 5 semnaturi pe fila 44 din Botosani, Timis si Ilfov, 1 semnatura pe de fila 59 din jud. Timis, 1 semnatura pe fila 54 din Jud. Mures, totalizand asadar 11 semnaturi neconforme, deci prin scaderea acestora nu se reduce numarul de semnaturi pe judet de 700.

Sunt conforme cerintelor legale si se iau in calcul celelalte semnaturi semnalate de contestator ale unor persoane din localitatea Ghertenis, com. Egeris, Caransebes, com. Apadia, Resita, Moldova Noua ( 1 semnatura pe fila 8, 2 semnaturi pe fila 18, 2 semnaturi pe fila 24, 1 semnatura pe fila 44 si 3 semnaturi pe fila 84 ), pentru ca toate acestea sunt semnaturi ale unor persoane domiciliate in Jud. Caras Severin, iar intercalarea lor in liste intocmite pe alte localitati decat cele de domiciliu (dar din jud. Caras Severin ) nu atrage nevalabilitatea acestora, astfel cum s-a aratat mai sus, atata timp cat aceleasi persoane nu au semnat inca o data si in listele pentru localitatile in care domiciliaza. Pe de alta parte, chiar daca se exclud si aceste semnaturi, Curtea constata ca ele totalizeaza 9 semnaturi, deci nici prin scaderea acestora nu se reduce numarul de semnaturi pe judet sub 700.

In ce priveste Jud. Galati ( biblioraftul 11) sunt neconforme urmatoarele semnaturi: 1 semnatura pe fila 12 a unei persoane domiciliate in Canada, 2 semnaturi pe fila 23 ale unor persoane domiciliate in Italia, 10 semnaturi pe fila 32 ale unor persoane din Jud. Giurgiu, 2 semnaturi pe fila 38 ale unor persoane domiciliate in Botosani, 1 semnatura pe fila 48 a unei persoane domiciliata in Vaslui, 1 semnatura pe fila 53 a unei persoane domiciliata in Vaslui, 3 semnaturi pe fila 76 ale unor persoane domiciliate in Tulcea, 1 semnatura pe fila 83 a unei persoane domiciliata in Vaslui, 1 semnatura pe fila 88 a unei persoane domiciliata in Brasov, 1 semnatura pe fila 94 a unei persoane domiciliate in Bacau, totalizand 23 semnaturi, care scazute din totalul de

782 continute in Jud. Galati nu reduc numarul de semnaturi pe judet sub 700.

Iarasi, chiar daca sunt considerate neconforme cerintelor legale si nu se iau in calcul celelalte semnaturi semnalate de contestator ale unor persoane care locuiesc in Jud. Galati, dar in alte localitati decat cele indicate la inceputul listei, anume 2 semnaturi pe fila 16 din Tecuci si Grivita, 1 semnatura pe fila 61 din Galati, 1 semnatura pe fila 84 din Galati, 2 semnaturi pe fila 87 din Galati si 2 semnaturi pe fila 97 din Tecuci, acestea totalizeaza doar 8 semnaturi, nereducand numarul total al semnaturilor valabile sub pragul de 700.

Asadar, Curtea constata ca sunt indeplinite in cauza cerintele prevazute de art. 19 si 18 din Legea nr. 14/ 2003.

In concluzia celor expuse mai sus, Curtea, constatand intemeiata exclusiv critica referitoare la nerespectarea art. 5 alin. 1 din Legea nr. 14/ 2003, sub aspectul denumirii, in baza art. 21 din Legea nr. 14/ 2003 va admite contestatiile formulate de C.C., Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri, va schimba sentinţa civilă contestată, va admite cererile de intervenţie formulate de C.C., Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri si va respinge cererea petenţilor privind înregistrarea partidului politic Partidul Poporului.

In raport de dispozitiile art. 49 si urm. C.pr.civ. si fata de natura accesorie a cererilor de interventie formulate in fata Curtii, Curtea va admite cererile de intervenţie accesorie formulate în favoarea contestatorilor C.C., Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri de către: D.N., A.A., Ş.P., M.M. şi C.C.A., M.P., B.A., Ş.V., V.I.D., T.G.R., C. N.S., B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R., T.L., I.S., S.V., S.P., toate aceste cereri de interventie fiind legal timbrate.

Vor fi anulate ca netimbrate celelalte cereri de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor formulate de catre T.G., B.I., G.G., M.N., R.I., S.O., P.I., D.G., M.V., D.E., R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., C.V., T.V., M.T., I.N., J.G., M.A., T.C. şi B.F..

Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea are in vedere ca la momentul depunerii acestor cereri de interventie si pana la termenul de judecata acesti intervenienti nu au depus dovada de plata a taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, iar pe de alta parte Curtea apreciaza ca dispozitiile art. 20 din Legea nr. 146/ 1997 trebuie corelate cu dispozitiile art. 21 alin. 3 din Legea nr. 14/ 2003, care impun solutionarea cu urgenta a contestatiei. Or, amanarea judecatii pentru ca terte persoane interveniente sa timbreze cererile de interventie pe care ei insisi au inteles sa le depuna, urmata de depunerea „in cascada” la fiecare termen de judecata a unor noi cereri de interventie, este o procedura incompatibila cu procedura speciala de solutionare a prezentei contestatii, de natura a atrage tergiversarea continua si de necontrolat a judecatii cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale a Partidului Poporului din România, reprezentat de P.P. şi respinge contestaţia formulată de acesta, în consecinţă.

Respinge excepţia tardivităţii contestaţiei formulate de R.V. şi Partidul Popular.

Respinge contestaţia formulată de R.V., ca nefondată.Admite contestaţiile formulate de C.C., Partidul Popular şi Asociaţia

Românilor Sinceri.Admite cererile de intervenţie accesorie formulate în favoarea

contestatorilor C.C., Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri de către: D.N., A.A., Ş.P., M.M. şi C.C.A., M.P., B.A., Ş.V., V.I.D., T.G.R., C. N.S., B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R., T.L., I.S., S.V., S.P..

Schimbă sentinţa civilă contestată.Admite cererile de intervenţie formulate de C.C., Partidul Popular şi

Asociaţia Românilor Sinceri.Respinge cererea petenţilor privind înregistrarea partidului politic

Partidul Poporului.Anulează ca netimbrate celelalte cereri de intervenţie accesorie în

favoarea contestatorilor formulate de catre T.G., B.I., G.G., M.N., R.I., S.O., P.I., D.G., M.V., D.E., R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., C.V., T.V., M.T., I.N., J.G., M.A., T.C. şi B.F..

Irevocabilă.Pronunţată în şedinţă publică, azi, 01.04.2011.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, ……………… ………………… ………………………

GREFIER, ……………..