ARGUMENT
Promovarea şi menţinerea sănătăţii cât şi prevenirea îmbolnăvirilorsunt obiective
importante în actualul sistem de sănătate. Medicina zilelor noastre are un caracter profund
3
“Sănătatea este totul, iar fără sănătate totul este nimic”
profilactic, iar de la dreptul de sănătate s-a ajuns la datoria de a păstra sănătatea. Dar existenţa
omului nu poate fi concepută fără boli, de aceea preocuparea pentru îngrijirea pacientului a
fost şi rămâne unul din ţelurile umanitare ale medicinei. Dintre bolile frecvent întâlnite se
înscrie şi ,,LitiazăRenală”.
Am ales ca temă ,,Îngrijirea bolnavului în criză de ,,Litiză Renală” ,datorită faptului
că în activitatea practică pe care am desfăşurat-o în timpul stagiului clinic în cei trei ani am
acordat îngrijiri de nursing mai multor pacienţi care sufereau de această boală. Apărând la
toate vârstele,are de regulă un diagnostic cu atât mai sever cu cât se instalează la o vârstă mai
timpurie.
Consecinţele şi rapiditatea instalării complicaţiilor, precum şi tendinţa ftrecventă la
recidive m-au impresionat iar empatia manifestatăfaţă de pacienţii cu această afecţiune m-a
ajutat să inţeleg mai bine aceasta boala, fapt pentru care Ingrijirea bolnavului in criza
de ,,Litiaza Renală” m-i s-a părut potrivită ca subiect al acestei lucrări.
Litiaza renala loveste mult mai frecvent in perioadele de bunastare ale istoriei. Barbatii
sunt mai frecvent afectati decat femeile. Dieta are un rol hotarator in formarea calculilor de
calciu si de acid uric, insa si predispozitia genetica este responsabila cu declansarea
bolii.Litiaza Renala se caracterizeaza prin prezenta calculilor (pietrelor) la nivelul rinichilor.
Calculii pot avea dimensiuni si structuri variate.
Cel mai des intalniti sunt formati din oxalat de calciu si din fosfat de calciu. Mai rari
sunt cei din urati, acid uric, fosfat amoniacomagnezian.Calculii ce contin calciul apar mai
frecvent la barbati, de obicei incepand dupa 20 de ani. Multe persoane care au avut o piatra
vor mai depista si altele (de obicei cam o piatra la 2-3 ani). Predispozitia spre calculii calcici
se mosteneste. Calculii din acid uric se intalnesc mai frecvent tot la barbati, aproximativ
jumatate dintre acesti pacienti avand si guta (cauzata de nivelul crescut al acidului uric in
sange). Pietrele din fosfat amoniacomagnezian apar mai ales la femei, dupa infectii cu un
microb numit Proteus; sunt calculi mari si periculosi.
.
Apărând la toate vârstele, are de regulă un diagnostic cu atât mai sever cu cât se
instalează la o vârstă mai timpurie, iar afecţiunea este caracterizată prin formarea unor calculi
in bazinet şi in căile urinare, in urma precipitării substanţelor care, in mod normal, se găsesc
dizolvate in urină. Consecinţele şi rapiditatea instalării complicaţiilor, precum şi tendinţa
4
frecventă la recidive m-au impresionat iar empatia manifestată faţă de pacienţii cu această
afecţiune m-a ajutat să înţeleg mai bine această boală, fapt pentru care Îngrijirea pacientului în
criză cu,, Litiaza Renală “ m-i s-a părut potrivită ca subiect al acestei lucrări.
Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă, sau sănătoasă,
să-şi menţină sau să-şi recâştige sănătatea (sau să-l asiste pe bolnav până la ultimele sale
clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacă ar fi avut voinţa, forţa
sau cunoştinţele necesare.
Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii, astfel încât bolnavul să-şi
câştige independenţa cât mai repede posibil.
CUPRINS
ARGUMENT.............................................................................................................................5
PARTE TEORETICA
5
Capitolul I,
Noţiuni de anatomie şi fiziologie a aparatului urinar ................................................................8
Capitolul II,
Descrierea bolii de Litiază renală.............................................................................................13
Capitolul III
Educaţie pentru sănătate ...........................................................................................................21
PARTE PERSONALA.............................................................................................................23
Capitolul IV
PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ...............................................................................24
Caz nr I.....................................................................................................................................24
Plan de nursing nr I..................................................................................................................31
Caz nr II....................................................................................................................................43
Plan de nursing nr II..................................................................................................................50
Caz nr III...................................................................................................................................64
Plan de nuesing nr III................................................................................................................70
Capitolul V
Tehnici legate de planul de îngrijire..........................................................................................85
Capitolul V
CONCLUZII.............................................................................................................................92
BIBLIOGRAFIE
.
CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI URINAR
Noţiuni de anatomie – aparatul urinar este alcătuit din rinichi şi căile evacuatoare ale
urinei. Rinichii, organe pereche, secretoare ale urinei, sunt situaţi în cavitatea abdominală,
6
retroperitonial, în regiunea lombară, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Locul pe care-l
ocupă rinichii în organism poartă numele de lojă renală. Rinichii au două feţe, două margini şi
doi poli. În zona marginii concave se află hilul renal şi pediculul renal. Pediculul renal este
format din artera şi vena renală, limfaticile, nervii şi începutul căilor urinare care formează
bazinetul (pelvisul).
Structura rinichilor – rinichii sunt acoperiţi de o capsulă fibroasă inextensibilă sub care
se află parenchimul renal (format din zona medulară şi zona corticală).
Zona medulară sau tubulară –conţine 6-18 piramide renale (Malpighi), formate din
tubi colectori care drenează mai mulţi nefroni. Piramidele Malpighi sunt orientate cu baza
spre corticală şi vârful spre hilul renal. La vârful piramidei Malpighi se află papila renală, care
prezintă un număr variabil de orificii (15-20) prin care urina se scurge în calicele renale mici
care confluează formând calicele mari şi apoi pelvisul renal, continuat cu ureterul. O piramidă
Malpighi cu substanţa corticală din jurul său formează un lob renal.
Zona corticală – formată în principal din glomeruli, tubi uriniferi şi vasele de sânge
care le aparţin. În continuarea piramidelor Malpighi se află piramidele Ferrein, care sunt
aşezate cu vârful către capsula fibroasă şi baza către piramidele Malpighi.
Unitatea anatomică şi funcţională a rinichiului este nefronul, alcătuit din glomerul
(polul vascular) şi tubul urinifer (polul urinar). Numărul nefronilor prin cei doi rinichi se
evaluează la două milioane.
Glomerulul –este alcătuit dintr-un ghem de capilare care rezultă din ramificaţia unei
arteriole aferente, provenită din artera renală, pătrund prin polul vascular formând 50-60 de
anse capilare şi care se reunesc la ieşirea din capsulă, în arteriola eferentă, care se
capilarizează din nou în jurul primei porţiuni a tubului urifer.
Tubul urinifer –este alcătuit din următoarele segmente: capsula Bawman, tubul contort
proximal, ansa Henle, tubul contort distal şi tubii colectori.
7
Capsula Bawman –are aspectul unei cupe cu pereţii dubli, care înconjoară glomerulul.
Capsula Bawman împreună cu glomerulul pe care-l conţine, alcătuiesc împreună corpusculul
Malpighi.
Tubul contort proximal –este alcătuit dintr-un strat de celule a căror membrană, spre
lumen, prezintă o „ margine în perie” formată din microvili, care măresc mult suprafaţa
membranei.
Ansa Henle – este formată din două braţe (ascendent şi descendent), unite între ele
printr-o buclă, are epiteliul turtit fără microvili. Ansa Henle coboară în medulară, intrând în
structura piramidelor Malpighi.
Tubul contort distal –este format dintr-o porţiune dreaptă ascendentă care ajunge în
corticală în vecinătatea glomerulului.
Tubul contort proximal şi distal se află în corticală. Mai mulţi tubi distali se unesc şi se
deschid în tubul colector din structura piramidelor Malpighi.
La nivelul polului vascular al glomerulului se află aparatul justoglomerular, care
secretă în condiţii de ischemie renală o enzimă cu rol de hormon numită renină.
Vascularizaţia renală –rinichii sunt vascularizaţi de artera renală, ramură a aortei
abdominale. Venele au traiectul paralel cu cel al arterelor, se colectează în vena renală;
aceasta părăseşte rinichiul prin hil şi se deschide în vena cavă inferioară.
Limfaticile –conduc limfa spre ganglionii hilari şi ganglionii lombari.
Inervaţia renală –provine din plexul situat în hilul organului, format în majoritate din
fibre simpatice, cu originea în măduva spinării la nivelul vertebrelor T4-L4, dar şi din câteva
fibre parasimpatice ale nervului vag, venite din plexul celiac.
Fibrele nervoase –situate perivascular se distribuie celulelor musculare din peretele
arteriolar şi componentelor tubulare.
8
Căile evacuatoare ale urinei –sunt reprezentate de organe tubulare şi cavitare prin care
urina definitivă este eliminată în exterior.
Calicele renale –sunt nişte formaţiuni membranoase tubulare, care se află la
deschiderile papilelor renale. Ele sunt de două feluri: calice mici şi calice mari. Calicele mari
sunt în număr de trei pentru fiecare rinichi.
Bazinetul (pelvisul renal) – se formează din calicele mari şi este situat la nivelul
hilului renal. Este o cavitate care are o porţiune intrarenală (sinusul renal) şi o porţiune
extrarenală.
Ureterul – organ musculo-tubular ce face legătura între bazinet şi vezica urinară.
Prezintă două porţiuni: o porţiune superioară şi o porţiune inferioară.
Ureterul se termină în peretele posterior al vezicii urinare, în jurul orificiului de
deschidere în vezică, unde se află fibre musculare netede dispuse circular ce acţionează ca un
sfincter ce împiedică refluarea urinei din vezică în ureter.
Vascularizaţia ureterelor –este dată de artera renală, arterele ovariene şi testiculare,
artera vezicală inferioară, artera hipogastrică.
Venele merg spre vena hipogastrică, iar limfaticile conduc limfa către ganglionii din
hilul rinichiului pentru porţiunea superioară şi ganglionii iliaci interni pentru porţiunea
inferioară.
Inervaţia ureterelor –ureterul primeşte o inervaţie simpatică, prin fibre provenite de la
plexul renal şi hipogastric şi o inervaţie parasimpatică, prin fibre provenite din plexul pelvic.
Vezica urinară –organ musculo-cavitar, nepereche, aşezat în micul bazin în spatele
simfizei pubiene. Vezica urinară are raporturi diferite în funcţie de sex. La femei vezica
urinară se învecinează posterior cu uterul, iar la bărbaţi se învecinează posterior cu rectul şi
inferior cu prostata.
9
Structura vezicii urinare
Peretele vezicii urinare este contractil şi elastic, ceea ce îi dă posibilitatea să-şi
mărească volumul. Este format din patru tunici: mucoasă, sub mucoasă, musculară şi seroasă.
Ceea ce caracterizează mucoasa este faptul că la golirea vezicii, formează numeroase
încreţituri pe toată întinderea ei, în afară de fundul vezicii care permite întinderea peretelui
vezicii. În structura vezicii se află fibre musculare netede dispuse longitudinal, circular şi
oblic, acestea formând muşchiul detrusor al vezicii urinare. În porţiunea inferioară a vezicii
urinare se află sfincterul vezical interu care este format din fibre musculare netede, având
activitate involuntară.
Vascularizaţia vezicii urinare
Vezica urinară este vascularizată de ramuri ale arterelor ombilicală, hipogastrică,
hemoroidală, ruşinoasă şi obturatoare. Venele se grupează în plexurile vezico-prostatice,
vezico-seminale, care confluează în vena hipogastrică. Limfaticile conduc limfa către
ganglionii latero-vezicali şi prevezicali (iliaci şi interni).
Inervaţia vezicii urinare –este motorie şi senzitivă. Inervaţia motorie este dată de;
- fibre simpatice care au originea în cordoanele laterale din măduva
lombară (L2-L4). Au rol să inhibe tonusul tunicii musculare şi să
mărească tonusul sfincterului intern;
- fibre parasimpatice care au originea în măduva sacrală (S1-S3) şi
formează nervii pelvieni. Au rol să contracte muşchii tunicii
musculare şi să relaxeze sfincterul intern;
- fibre somatice care au originea în coarnele anterioare ale măduvei
sacrale (S1-S3), formând nervul ruşinos. Fibrele somatice inervează
sfincterul extern vezical care este voluntar.
Inervaţia senzitivă este dată de fibrele parasimpatice senzitive, care se află în nervii
pelvieni.
10
Uretra –este diferită în funcţie de sex. Uretra masculină are o lungime de 20-22 cm şi
prezintă trei porţiuni;
- uretra prostatică este situată imediat sub vezică, ea străbate prostata
şi în această porţiune se deschide canalul ejaculator prin care se
elimină lichidul spermatic;
- uretra membranoasă străbate perineul (peretele musculaturii
inferioare), la acest nivel se află sfincterul; vezical extern format din
fibre musculare striate cu dispoziţie circulară, având activitate
voluntară;
- uretra peniană care străbate penisul, iar orificiul extern numit
meatul urinar se află la nivelul glandului.
Vascularizaţia uretrei. Uretra este vascularizată de arterele prostatică, hemoroidală,
bulbară, vezicală interioară. Venele se deschid în zona dorsală profundă a penisului, în
plexurile seminale şi în vena ruşinoasă internă. Limfaticile conduc limfa la ganglionii iliaci,
hipogastrici şi la cei inghinali.
Inervaţia uretrei –nervii provin din plexul hipogastric şi nervul pelvian, ramură a
parasimpaticului sacral.
Uretra feminină – este mai scurtă 5-8 cm şi de calibru mai mare decât cea masculină.
Uretra feminină este numai cale urinară, ea străbate perineul, locul unde se află sfincterul
vezical extern şi se deschide la exterior printr-un orificiu numit meat urinar, aflat la nivelul
vestibulului vaginal.
Vascularizaţia uretrei
Arterele sunt ramuri ale arterei ruşinoase interne, venele merg în plexul vaginal iar
limfaticile conduc limfa către ganglionii iliaci şi hipogastrici.
Inervaţia uretrei –nervii provin din plexul hipogastric inferior şi din plexul ruşinos
intern.
11
CAPITOLUL II
LITIAZA RENALA
Definiţie; Litiaza renală este caracterizată prin formarea unor calculi în bazinet şi căile
urinare, în urma precipitării substanţelor care, în mod normal, se găsesc dizolvate în urină.
Etiopatogenie
Litiaza renală este o boală relativ frecventă, care apare mai des la bărbaţi decât la
femei, fiind mai des întâlnită între vârsta de 30 şi 50 de ani. Poate apărea ş la copii.
Mecanismul de producere a litiazei reno-urinale nu este pe deplin cunoscut. Urina normală
este o soluţie saturată de cristaloizi şi alcaloizi într-o anumită proporţie. Ruperea acestui
echilibru, prin creşterea concentraţiei cristaloizilor, elementul precipitant, sau scăderea
caloizilor de protecţie care se opun precipitării, în prezenţa factorilor favorizanţi determină
formarea calculilor urinari.
I. Creşterea concentraţiei cristaloizilor urinari se poate produce datorită;
- aportului exogen crescut; o alimentaţie unilaterală, cu abuz de
preparate de carne predispune la dezvoltarea unei litiaze urice, iar
de vegetale duce la o litiază oxalică,
- produceri endogene crescute; metabolică (hipercalcemia,
hiperuricemia, hipervitaminoza D, oxalemia, cistinuria sau
xantinuria familială), sau medicamentoasă (tratamentul cu
citostatice determină excreţia crescută de acid uric);
- consumul redus de lichide sau deshidratarea (transpiraţia).
II. Scăderea coloizilor de protecţie
Substanţe care se opun precipitării cristaloizilor din urina hiperconcentrată prin
schimbarea stării coloidale printre care ; acidul hialuronic, acidul hypuric, Mg., citratul,
sulfatul, vitamina B.
III. Factori favorizanţi ai precipitării;
- staza urinară determinată de prezenţa calculilor intrarenali;
- infecţia urinară determinată de staza urinară. Infecţia urinară cu
Proteus prin formarea de amoniac prin descompunerea şi
alcalinizarea urinei, favorizează formarea calculilor amoniaco-
12
magnezie şi fosfo-calcici. Infecţia urinară în general prin
descuamarea celulelor epiteliale din căile urinare, contribuie la
formarea nucleelor de precipitare;
- modificarea reacţiei urinei (pH-ului),
- pH-ul urinar alcalin (peste 7) favorizează precipitarea fosfaţilor şi
carbonaţilor;
- pH-ul urinal acid (sub 7) favorizează precipitarea uraţiilor, cistinei
şi xantinei, litiaza oxalică este indiferentă de pH.
Clasificare
Orice calcul urinar este format dintr-un nucleu, muco-proteine, epitelii şi resturi
celulare şi cristaloizi în cea mai mare parte. După compoziţia chimică calculii urinari pot fi:
oxalici, fosfatici, calcici, urici, micşti, cistinici, xantinici (mai rar). După mecanismul de
producere litiaza renală poate fi:
- de „organ” apare datorită unor leziuni ale rinichiului şi căilor
urinare, care favorizează urostaza şi infecţia urinară. Aceasta este în
general unilaterală, cu calculi micşti şi recidivează de aceeaşi parte;
- de „organism” se datorează unor tulburări metabolice generale.
Aceasta este bilaterală şi recidivează frecvent.
După localizarea calculilor, aceştia putând fi prezenţi în orice segment al aparatului
urinar: calculi caliceali, calculi bazinetali, calculi ureterali, calculi vezicali.
Anatomia patologică. Calculii au diferite forme şi aspecte în funcţie de compoziţia
lor şi de locul unde se formează. Pune în evidenţă calculii, care por fi de acid uric, de oxalaţi
sau fosfataţi de calciu şi micşti. Când dimensiunea cristaloizilor este foarte mică poartă
numele de nisip, când atinge un diametru de 1-2 mm se numesc gravedă, iar când depăşesc
această mărime se numesc calculi.
Simptomatologie. Litiaza renală poate fi latentă sau manifestă.
Litiaza renala latentă – se datorează prezenţei de calculi voluminoşi, care sunt
localizaţi în special la nivelul bazinetului. Calculi care pot fi descoperiţi întâmplător la un
examen radiologic.
Litiaza renala manifestă –având manifestări diverse dintre care cele principale sunt:
colica nefritică şi hematuria.
13
Colica nefritică –este consecinţa migrării unui calcul care provoacă spasmul
musculaturii căilor urinare, care se contractă pentru a evacua calculul şi se manifestă prin:
durere violentă localizată în zona lombară cu iradiere pe traiectul căilor urinare: flancul şi fosa
iliacă, în hipogastru, organele genitale externe, rădăcina coapsei; nelinişte, agitaţie
psihomotorie, anxietate; tulburări de micţiune (disurie, polakiurie); tulburări digestive reflexe;
greaţă, vărsături, balonări abdominale sau chiar oprirea tranzitului intestinal mimând un
abdomen acut.
De cele mai multe ori colicele apar după un efort fizic mai deosebit, după o călătorie
cu vehicule trepidante (motocicletă, căruţă, tractor), după bai reci sau după ingestia unor mari
cantităţi de lichide.
Durerea este intensă şi profundă, are caracter de ruptură sau arsură. Durata colicii este
de câteva ore sau zile, putându-se repeta după intervale de luni sau ani.
În calculii inclavaţi în căile urinare, pe un fond dureros continuu apar colici repetate,
intercalate cu perioade de acalmie sau apar la anumite intervale, sub forme de criză.
Durerea se accentuează pe măsură ce în calice şi în bazinet se adună urina care nu se
mai poate evacua, provocând hiperpresiune. Durerea se intensifică la atingerea regiunii
lombare, tuse, strănut, mişcări.
Hematuria –poate însoţi colica uretrală sau apare la bolnavii la care există calculi mari
bazinetali, hematuria poate apare independent de orice durere. În timpul colicii examenul
urinei evidenţiază existenţa unei hematurii microscopice sau macroscopice. Hematuriile
macroscopice sunt trecătoare, dar în litiază persistă o hematurie microscopică fără
leucoceturie şi fără proteinurie.
Explorări paraclinice
Examenul urinei
1. În sendiment: hematurie microscopică sau macroscopică, fără leucocitorie,
cristale diverse (oxalaţi de calciu, uraţi, fosfaţi) spontan sau după cristalurie
provocată.
2. examenul sumar de urină:
- densitatea urinei (1010-1020),
- reacţia urinei: este alcalină în litiaza fosfatică, calcică şi mixtă; şi
acidă în litiaza urică, cistinică şi santinică.
14
Proba de concentraţie şi cristalurie provocată
Examenul biochimic cuprinde: - dozarea în sânge şi urină a calciului, fosfaţilor,
acidului uric;
- analiza chimică a calculilor eliminaţi.
Examenul radiologic
1. Ecografia –dă relaţii privind existenţa de calculi.
2. Radiografia renală simplă –evidenţiază calculii radiopaci (carbonat de calciu,
oxalaţi, fosfaţi şi micşti), sub formă de opacitate rotundă sau cu aspectul cavităţii
în care se dezvoltă.
3. Urografia –evidenţiază calculii radio-transparenţi (uraţi şi xantina), sub formă de
lacună pe fondul opac al substanţei de contrast, în plus forma şi poziţia lor, nivelul
obstrucţiei şi dilatarea căilor urinare deasupra calculului, spasmul musculaturii
netede în vecinătatea calculului şi starea funcţională a rinichiului (rinichi „mut”
urografic).
Diagnostic pozitiv: -diagnosticul de prezenţă al calculului (litiazei renale),
-diagnosticul biochimic al litiazei renale.
Diagnosticul de litiază renală se bazează pe durerea cu caracter de colică renală,
însoţită de hematurie, eliminarea calculilor şi se confirmă prin radiografie renală simplă şi
urografie.
Diagnosticul biochimic al litiazei renale are importanţă terapeutică:
1. În litiaza oxalică calculii sunt roşu-brun, neregulaţi şi duri. Ei sunt radiopaci şi se
datorează excesului de legume verzi în alimentaţie.
2. În litiaza fosfatică sau fosfo-amino-magneziană calculii sunt albicioşi, neregulaţi,
cu suprafaţă netedă şi triabili, voluminoşi şi frecvent caroliformi (calice şi bazinet).
Ei sunt radioopaci şi precipită în mediu alcalin. Cauzele sunt: infecţia urinară şi
aportul crescut de alcaline.
3. În litiaza urică calculii sunt cărămizii, netezi şi duri, de volum mic. Precipită în
mediu acid şi sunt radiotransparenţi şi se datorează excesului de carne în
alimentaţie.
15
4. În litiaza calcică –eliminarea în cantitate crescută a calciului prin urină (cn.
200mg/24h), apare în distrucţii osoase, în creşterea aportului de calciu prin
alimentaţie sau prin medicamente. Calculii sunt radioopaci.
5. În litiaza cistinică calculii sunt rotunzi, gălbui, netezi de consistenţă moale.
Precipită în mediul acid şi sunt radiotransparenţi.
6. În litiaza xantinică (rară) calculii precipită în mediul acid şi sunt radio-transparenţi.
Diagnosticul diferenţial. Se face cu:
- colica biliară -sediul durerii este în hipocondrul drept şi iradiază în
umărul drept sau în regiunea omoplatului. Sindrom dispeptic biliar
prezent, hematuria şi tulburările de micţiune sunt absente, iar
bolnavul este liniştit.
- Colica saturnistă ( din intoxicaţia cu Pb).
- Porfiria acută intermitentă.
- Criza gastrică tabetică.
- Nefropatii diverse când predomină hematuria: glomerulo-nefrită
acută, tuberculoza renală (este prezent bacilul Koch), cancerul renal.
Evoluţie
Depinde de numărul şi mărirea calculilor, calculii urinari mici, cu diametrul sub 5mm
se pot elimina spontan, cei chirurgicali; obstrucţia căilor urinare şi de apariţie a infecţiei.
Pronostic
Colica nefritică poate recidiva după luni sau ani. Litiaza urică este mai bine tolerată
decât litiaza fosfatică, care recidivează şi se infectează frecvent.
Complicaţii
1. Mecanice: hidronefroza unilaterală sau bilaterală.
2. Infecţioase; pielonefrită acută şi cronică, pielonefroza şi flegmonu perirenal.
3. Funcţionale: insuficienţa renală acută şi cronică.
Tratament
Tratamentul litiazei renale este medical (al colicii nefritice general şi special) şi
chirurgical.
Tratamentul medical
I. Tratamentul colicii nefritice constă din: - repaus la pat;
16
- aplicaţii de căldură pe zona lombară sau băile generale calde;
- antispastice (papaverină, scobutil, atropină) şi analgezice
(algocalmin, aminofenazonă) sau chiar opiacee (mialgin-morfină)
I.M. sau I.V. deşi este bine să fie evitate, se pot face şi în perfuzie.
În cazurile rebele se folosesc infiltraţiile lombare cu novocaină sau
xilină.
II. Tratamentul general al litiazei renale (de fond) – este un tratament
profilactic, de împiedicare a formării de noi calculi, a măririi celor
existenţi sau evitarea unor complicaţii cum ar fi hidronefroza,
hematuria şi infecţia urinară.
Cuprinde următoarele mijloace:
1. Dieta –se recomandă regimuri alimentare variate, echilibrate în principii şi nu
unilaterale (exclusiv animal sau vegetal).
În litiaza fosfocalcică sunt interzise alimentele bogate în calciu, lapte şi derivate din
lapte, ouă, orez, pâine, fructe (mere, pere) şi legumele uscate. Carnea este permisă.
În litiaza oxalică se va consuma puţin zahăr şi sunt interzise legumele conţinătoare de
feculente sau bogate în acid oxalic: fasolea, mazărea verde, pătrunjelul, morcovul, spanacul,
sfecla, ceaiul tare, cacao, ciocolata ca şi unele fructe: căpşuni, fragi, coacăze.
În litiaza urică –sunt interzise: carnea de animal tânăr, viscerele, rinichi, ficat, splină,
preparate de carne, peştele. Nu se recomandă nici carne de porc, de raţă, de gâscă,
afumăturile, conservele de legume şi de carne; se recomandă lapte şi derivate din lapte, multe
zarzavaturi, legume şi fructe. Sunt interzise cafeaua, cacao, chiar sub formă preparată
(ciocolata), ceaiul, brânza fermentată, ciupercile. Bolnavii litiazici vor consuma puţin calciu,
puţină sare şi vor ingera foarte multe lichide „cura de diureză’.
2. Cura de diureză – nu este recomandată în criză pentru a nu face să crească
presiunea pe arborele renal (de deasupra calculului). După trecerea colicii se
recomandă ca bolnavul să ingereze multe lichide (1-1,5 l) dimineaţa pe nemâncate:
apă potabilă, ape alcaline îmbuteliate, ceaiuri diuretice (ceaiuri de mătase de
porumb şi cozi de cireşe), până se obţine o diureză de minimum 2000 ml/24h
pentru a ajuta mobilizarea şi eliminarea calculilor. Cura de diureză se instituie timp
17
îndelungat (luni), la domiciliu şi două cure pe an într-o staţiune balneară (Olăneşti,
Călimăneşti, Căciulata).
Prin diluarea urinei diminuă suprasaturarea cristaloizilor, împiedicându-se formarea de
noi calculi sau mărirea celor existenţi, se modifică reacţia urinei şi se combate infecţia
urinară.
3. Modificarea reacţiei urinei
- alcalinizarea urinei (pH>7) se efectuează în litiazele acide (urică,
cistinică şi xantinică) administrându-se săruri de litină, piperazină,
bicarbonat de sodiu sau de potasiu sau citratul de sodiu (4-10 g/zi);
- acidifierea urinei (pH.<7) se efectuează în litiazele alcaline
(fosfatică, calcică şi mixtă) administrându-se clorură de amoniu
(Metianină), acid fosforic, acid benzoic, fosfat de sodiu.
4. Corectarea tulburărilor metabolismului fosfo-calcic -tratarea gutei, a
hipercalcemiei.
5. Tratarea infecţiei urinare, care favorizează dezvoltarea litiazei fosfatice şi complică
toate litiazele.
6. Reglarea dinamicii ureterale se face prin administrarea de Rovatinex, Cystenal,
Renogal-cresc irigatul renal, intensifică eliminarea coloizilor urinari de protecţie,
împiedicând formarea calculilor.
III. Tratamentul special al tipurilor chimice de litiază renală
1. În litiaza urică –se recomandă următoarele preparate: Uralyt-U (granule) 2-3
linguri pe zi, periodic (o săptamână/lună), cu menţinerea pH-ului urinar în
jur de 6,8-7,4 cu efect alcalinizant şi de dizolvare a calculilor; Allourinol
(Milurit) 200-400 mg/zi, inhibant al sintezei acidului uric; Probenecit
capsule 500 mg x 2/zi cu efect uricozuric.
2. În litiaza fosfatică –sunt necesare următoarele măsuri: acidifierea urinei şi
tratamentul infecţiei urinare.
3. În litiaza calcică –sunt indicate: regim hipocalcic, inhibarea absorbţiei
intestinale a calciului cu ajutorul E.D.T.A., reducerea eliminării renale a
calciului prin administrarea de diuretice tiazidice (Nefrix, Ufrix) şi fixarea
osoasă a calciului prin administrarea de fosfat trisodic 3-6 mg/zi.
18
Litiaza oxalică şi cistică nu au tratament special. Cu tratament medical corect sunt
dizolvaţi şi eliminaţi calculi urinari mici în următoarele 2-4 săptămâni.
Litotriţia extracorporală – metodă de liză a calculilor renoureterali prin mijloace
fizice (ultrasunete, rezonanţă magnetică, laser). Cele mai bune rezultate se obţin la calculii
sub 2 cm, în 1-2 şedinţe; calculii de dimensiuni mai mari, coraliformi sau inclavaţi necesitând
mai multe şedinţe.
Tratamentul chirurgical este indicat când tratamentul medical nu dă rezultate, când
calculii ureterali nu se elimină timp îndelungat. Extirparea calculilor este indicată în
următoarele situaţii: calcul caloriform pielo-caliceal, calcul ureteral voluminos, hidronefroză
secundară sau infecţie urinară rezistentă la tratamentul medical, iar funcţia rinichiului este
afectată. Colicele renale cu anurie persistentă după cateterismul ureteral constituie o urgenţă
urologică.
19
CAPITOLUL III
Educaţie pentru sănătate –cuprinde o serie de reguli grefate pe cele trei tipuri de
profilaxie: primară, secundară şi terţiară.
Profilaxia primară – are ca scop prevenirea apariţiei manifestărilor litiazei renale. Aria
educaţiei sanitare în acest sens este diversă. Populaţia în general şi mai ales acea grupă
receptivă la îmbolnăviri ale sferei renale trebuie instruită să respecte un regim igeno-dietetic,
evitând expunerea la factorii de mediu externi nefavorabili: frig, intemperii, curenţi de aer
(mai ales rece); eforturile fizice marcate chiar şi suprasolicitarea psihică ştiut faptul că în
condiţii de hiperactivitate şi stres atât rinichiul (şi întreg aparat excretor) cât şi organismul în
ansamblul său îşi intensifică activitatea predispunându-se astfel la patologie. Ca urmare a unui
efort fizic major susţinut poate surveni ptoza renală care este un factor predispozant.
Un accent deosebit se va pune pe respectarea regulilor de igienă individuală: toaleta
cavităţii bucale inclusiv cea dentară cât şi a căilor aeriene superioare pentru prevenirea
apariţiei infecţiilor mai ales streptococice, toaleta regiunii perineale pentru prevenirea
infecţiilor tractului urinar, dar şi a tractului genital şi a tractului digestiv mai ales în ultima sa
porţiune ( ano-rectală).
Întregul set de măsuri de prevenire a apariţiei infecţiilor are importanţă datorită
interacţiunii dintre cele două afecţiuni renale (infecţia urinară şi litiaza reno-ureterală).
Pentru a evita hiperconcentrarea urinei care duce la apariţia cristaloizilor urinari
trebuie să educăm populaţia să aibă un regim alimentar echilibrat, deoarece o alimentaţie
unilaterală, cu abuz de preparate de carne predispun la dezvoltarea unei litiaze urice, iar o
alimentaţie unilaterală de vegetale favorizează apariţia litiazei oxalice. De asemenea,
populaţia va fi educată să consume cantităţi mari de lichide aproximativ 2 litri pe zi pentru a
împiedica formarea calculilor. Această profilaxie este eficientă dacă populaţia va şti să se
prezinte la medic în momentul apariţiei oricărei disfuncţii ale aparatului renal şi va efectua
controale medicale periodice.
Profilaxia secundară –are ca scop tratarea simptomelor deja apărute. În cadrul
profilaxiei secundare când simptomele sunt apărute o mare importanţă o are tratamentul
curativ dar şi regimul alimentar trebuie respectat cu stricteţe. Se recomandă regimuri
alimentare variate, echilibrate în principii şi nu unilaterale.
20
Bolnavii cu litiază oxalică nu trebuie să consume ceai, cacao, ciocolată, salată, spanac,
măcriş, fructe şi legume verzi.
Bolnavii cu litiază calcică, fosfatică şi mixtă nu trebuie să consume alimente bogate în
calciu: lapte şi derivatele, fructe şi legume uscate.
Bolnavii cu litiază urică nu trebuie să consume viscere, carne de animal tânăr,
preparate de carne şi peşte.
În cazul bolnavilor cu litiază acidă (urică, cistică, xantinică) se urmăreşte alcalinizarea
urinii şi se recomandă alimente vegetale împreună cu laptele care sunt alcalinizate urinare sau
bicarbonat de sodiu.
În cazul bolnavilor cu litiaze alcaline (fosfatică, calcică şi mixtă) se urmăreşte
acidifierea urinei şi i se recomandă alimente animale fără lapte care sunt acidifiante urinare
sau clorură de amoniu. În perioada dureroasă se recomandă administrarea de antispastice şi
analgezice, repaus la pat, poziţia va fi cea care să-i atenueze durerile şi se aplică căldură
locală pe regiunile dureroase. Se vor corecta tulburările metabolice (tratarea gutei, a
hipercalcemiei), se vor trata infecţiile renale şi reglarea dinamicii ureterale.
Pentru combaterea apariţiei infecţiei urinare care apare datorită stazei urinare
(determinată de prezenţa calculilor intrarenali) se instituie cura de diureză care constă în
administrarea zilnică a unei cantităţi mari de lichide (2-3 l/zi): apă potabilă, ceaiuri diuretice
(mătase de porumb, cozi de cireşe amare, măceşe, ceai diuretic), ape alcaline, pentru diluarea
urinei care împiedică formarea de noi calculi sau mărirea celor existenţi.
Profilaxia terţiară are ca scop prevenirea recidivelor şi de a institui o conduită
specifică, respectând regimul alimentar de pe perioada spitalizării inclusiv continuarea curei
de diureză pe timp îndelungat (luni) la domiciliu şi două cure pe an într-o staţiune balneară
(Olăneşi, Călimăneşti, Căciulata), cât şi continuarea tratamentului prescris în perioada de
convalescenţă imediată şi de fond.
Scopul final al educaţiei pentru sănătate constă în reducerea morbidităţii şi a
numărului cazurilor de complicaţii survenite în timpul îmbolnăvirilor.
21
CAPITOLUL IV
PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ
Nume: B – Prenume: I-D
Vârsta: 29 ani –sex- masculin
Domiciliul: Judeţul Vaslui Loc. Barlad
Date despre spitalizare
Data internării; Anul 2013, luna II –a, ziua 10
Data externării; Anul 2013, luna II –a, ziua 18
Motivele internării:
- dureri colicative lomboabdominale stângi, iradiere anterior în
flancul stâng, fosă iliacă stăngă, hipogastru şi organele genitale
externe
- polakiurie
- disurie
- greţuri
Diagnosticul la internare: colică renală stângă, litiază ureterală stângă
Situaţia familială şi socială
Situaţia familială: căsătorit. Are 1 copil
Situaţia socială: angajat. Profesia: furnalist SIDEX
Condiţii de locuit: bune, locuieşte cu soţia şi copilul într-un apartament cu 3 camere.
Antecedente
a) Heredo-colaterale: fără importanţă
b) Personale patologice: lombosciatică stângă 1994
c) Factorii de risc legaţi de modul de viaţă: consumă alimente bogate în
proteine (în special carne) şi nu consumă multe lichide.
Istoricul bolii
Debut brusc în urmă cu circa 12 ore cu dureri vii colicative, localizate în lomba stângă,
iradiate anterior în fosa iliacă stângă, hipogastru şi organele genitale externe, însoţite de
polakiurie, disurie, greaţă.
Nu face tratament ambulatoriu.
23
Situaţia la internare
Î: 1,70 cm T: 37,2 T.A = 130-80 mmHg
G: 73 Kg R: 19 resp/minut
Văz: bun Auz: bun
24
NEVOILE FUNDAMENTALE DUPA VIRGINIA HENDERSON
1. A respira şi avea o bună circulaţie : uşoară tahipne datorită prezenţei durerilor lombo-
abdominale. R: 19 resp/minut. Torace normal conformat. Ampliaţii costale normale.
Sonoritate pulmonară normală.
TA= 130-80 mmHg
AV= 68 puls/minut
Şoc apexian spaţial V intercostal stâng linia medio-claviculară. Zgomote cardiace
ritmice. Artere periferice pulsatile.
2. A bea, a mânca : uşoară inapetenţă determinată de prezenţa senzaţiei de greaţă.
Abdomen suplu, dureros spontan şi la palpare în flancul stâng şi hipogastru.
Ficat şi splină în limite normale.
3. A elimina : lojă renale suple, dureroase spontan şi la palpare. Semnul Giordano stâng
pozitiv. Micţiuni frecvente şi cantitatea de urină emisă este foarte mică. Urinii
hipercrome la emisie. Scaun prezent
Respiraţie – 350 ml/zi – fiziologică
Transpiraţie – transpiră puţin (700ml/zi)
Vărsături – nu prezintă
4. A se mişca şi a avea o bună postură
Sistem osteo-articular integru
Ţesutul celular musculoadipos slab reprezentat
Ganglionii superficiali: nepalpabili
Mobilitate articulară normală: mobilizarea este afectată în perioadele dureroase.
5. A dormi, a se odihni : pacientul este agitat, nu se odihneşte bine noaptea, orele de somn
fiindu-i insuficiente pentru a se simţi relaxat.
6. A se îmbrăca şi dezbrăca : este capabil să se îmbrace şi dezbrace singur, fără ajutor. În
timpul colicii această capacitate este diminuată.
7. A-şi menţine temperatura corpului în limite normale
Temperatura corpului se încadrează în limitele normale specifice colicii reno-uretrale.
La internare temperatura este de 37,2 *C.
8. A fi curat, îngrijit, a-şi proteja tegumentele şi mucoasele
25
Tegumente şi mucoase integre, moderat palide, bine îngrijite, fără leziuni, cu o uşoară
umiditate.
9. A evita pericolele . Datorită prezenţei durerilor colicative, polakiuriei şi urinei
hipercrome. Pacientul necesită tratament şi regim alimentar pentru a preveni formarea
de noi calculi, mărirea celor existenţi şi apariţia complicaţiilor.
10. A comunica . Pacientul nu comunică cu cei din anturaj şi foarte puţin cu personalul
medical, datorită schimbării modului de viaţă.
11. A-şi practica religia : ortodox. Pacientul este un bun creştin, nu participă la activităţi
religioase datorită internării în spital.
12. A se recrea . Nevoia este diminuată datorită stării de nelinişte în ce priveşte boala şi
evoluţia ei. Înainte de debutul bolii îi plăcea să citească şi să privească la televizor.
Necesită o antrenare în activităţi recreative.
13. A fi util . Îşi satisfăcea această nevoie prin participarea la educarea copilului în
perioada anterioară spitalizării.
14. A învăţa . Pacientul nu are cunoştinţe în ce priveşte boala şi factorii care au determinat-
o. Necesită educaţie pentru sănătate mai ales în ce priveşte regimul alimentar.
Aspecte psihologice
a) Starea de conştiinţă: conştient, orientat temporo-spaţial şi la propria persoană
b) Comportament: puţin agitat
c) Mod de internare: a venit singur la spital
d) Particularităţi: pacientul nu este obişnuit cu atmosfera din spital, deoarece a
fost internat foarte rar, îi este teamă de evoluţia bolii.
Aspecte sociologice
Mod de viaţă: trăieşte împreună cu familia
Mediul (habitat): urban
Probleme sociale. Pacientul este închis în sine, nu este prea comunicativ, se simte singur
datorită internării în spital şi este neliniştit.
Particularităţi. Pacientul era o persoană sociabilă şi avea o satisfacţie enormă când
venea de la serviciu şi era împreună cu familia.
26
NEVOI AFECTATE
1. Nevoia de a comunica: comunicare inadecvată datorită schimbării modului de viaţă,
internare în spital şi imposibilitatea exprimării neliniştilor sale interioare.
2. Nevoia de a evita pericolele: durere în regiunea lombară determinată de prezenţa
calculilor.
3. Nevoia de a elimina: urinei hipercrome Din cauza eliminării urinare inadecvate
cantitativ şi calitativ.
4. Nevoia de a bea şi mânca: inapetenţă datorită senzaţiei de greaţă.
5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:
- mobilizare diminuată cauzată de durerile lombo-abdominale
colicative;
- mobilizare insuficientă impusă de aplicarea tratamentului curativ,
igienic şi medicamentos.
6. Nevoia de a dormi, a se odihni: imposibilitatea de a se odihni datorită durerilor
lombo-abdominale colicative.
7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale: uşoară subfebrilitate
apărută în timpul colicii.
8. Nevoia de a respira şi avea o bună circulaţie: uşoară tahipnee datorită subfebrilităţii şi
durerilor lombo-abdominale colicative.
9. Nevoia de a fi curat, îngrijit, a-şi proteja tegumentele şi mucoasele: alterarea
umidităţii tegumentelor datorită agitaţiei şi subfebrilităţii.
10. Nevoia de a învăţa: lipsa de cunoaştere a mijloacelor de prevenire a apariţiei bolii.
11. Nevoia de a se recrea: dificultatea de a se recrea datorită imposibilităţii de concentrare
asupra unor activităţi recreative.
27
EXPLORARI PARACLINICE SI DE LABORATOR
INTERPRETAREA DATELOR
Analize hematologice Valori normale
Rezultate: Hb: 13+/- 2g%
Hb: 15,5g% Ht: 41+/-5%
Leucocite: 5.600/mm3 Leucocite: 4000-8000/mm3
Neutrofile segmentate: 66% Neutrofile: 60-70%
Eozinofile: 2% Eozinofile: 1-3%
Limfocite: 28% Limfocite: 20-30%
Monocite: 4% Monocite: 4-8%
Bazofile: 0-1%
Analize biochimice
Glicemia: 99mg% Glicemia: 70-110 mg%
Acid uric: 7 mg% Acid uric: 2-5 mg%
Creatinină: 1,5 mg% Creatinină: 0,5-1,2 mg%
R.Timol: 2uML R.Timol: 2-4 uML
R. la ZnSO4: 5uSH R. la ZnSO4: 5uSH (6-12uSH)
TGP: 11 u.i. TGP: 16 u.i.
Analiza urinii
Proba Addis: debitul urinar 0,4 ml/min Nr. leucocite: 1000-2000/min
Nr. leucocite: 2000/min
Nr. hematii: 2800/min Nr. hematii: 100-1000/min
Examen sumar de urină: densitatea: 1011
Albumina: urme fine
Sendiment:- epitelii plate rare
- leucocite rare
- hematii rare
- mucus frecvent urat Amorf
Urocultură –sterilă
28
Ecografie renală bilaterală
Rinichi stâng hidronefroză moderată, ureterul dilatat în porţiunea proximală.
Rinichiul drept normal.
Urografie: nu se văd calculi radioopaci.
29
PLAN DE NURSING CAZ NR I
Diagnostice de nursing
Obiective Interventii Evaluare
P: comunicare ineficace la nivel afectiv. E: durere, teamă, nelinişteS: neîncredere, contact necorespunzător cu realitatea.
P: singurătate E: schimbarea modului de viaţă, anturaj necunoscutS: stare depresivă, aparenţă tristă, dificultatea de a stabili legături semnificative.
Pacientul să comunice cu persoanele din salon precum şi cu personalul medical pentru a-şi exprima sentimentele de temă şi preocupările sale interioare.
Pacientul să fie cooperant, să încerce să stabilească legături semnificative cu alte persoane pentru a-i diminua sentimentul de singurătate
-am cercetat cauza care determină această lipsă de comunicare,-am învăţat pacientul să aibă o atitudine de receptivitate şi încredere în alte persoane şi mai ales în personalul medical,-am încurajat pacientul privind evoluţie bolii, explicându-i scopul şi natura intervenţiilor.
-am aşezat pacientul în salon cu alte persoane care prezintă aceeaşi afecţiune,-am liniştit şi încurajat pacientul şi am dat pacientului posibilitatea să-şi exprime sentimentele de nemulţumire care-i favorizează această stare depresivă,-am învăţat pacientul să menţină legături cu persoanele apropiate.
Pacientul comunică cu persoanele din salon şi cu personalul medical exprimându-şi sentimentele de teamă şi nelinişte.
Pacientul nu mai prezintă stare depresivă, dar sentimentul de singurătate mai este încă prezent.
P: durere cu caracter de colică în regiunea lombo-abdominală,E: spasmul musculaturii netede prin vecinătatea
Pacientul să exprime diminuarea durerilor lombo-abdominale.
-am observat caracterul durerii, intensitatea, localizarea, iradierea, momentele de apariţie şi factorii care atenuează durerea sau influenţează apariţia durerii,-am aplicat căldură
-am administrat la indicaţia medicului antispastice şi analgezice: Papaverină f. IIScobutil f. IIPiafen f. II
Pacientul prezintă dureri de intensitate mai mică.
30
calculului de la nivelul ureterului,S: văicăreli, mişcări continui
locală pe regiunile dureroase ( sub forma de căldură uscată- termofor sau căldură umedă –îmbăiate cu apă fierbinte).
P: eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativ,E: prezenţa calculilor,S: polakiurie, disurie, urine hipercrome.
Pacientul să elimine în cantitate normală, fără dureri şi urinele să fie clare şi transparente.
-am observat poluarea şi aspectul urinei,-am învăţat pacientul să ingere o cantitate mare de lichide pentru a favoriza eliminarea calculilor şi a preveni apariţia complicaţiilor (peste 2 l/zi).
- am colectat urina pentru examen sumar de urină, testul Addis Hamburger.
T. Addis
Nr. hematii=2.000/minutNr. leucocite=3.000/min.Debitul urinar=0,4ml/minutExamen sumar
de urină
Albumină=urme fineGlucoză=absentEpitelii plate: rareLeucocite=rareMucus frecvent urat amorf
P: dificultatea de a se alimenta,E: senzaţie de greaţă, S: inapetenţă
Pacientul să exprime diminuarea senzaţiei de greaţă pentru a se putea alimenta.
-am explorat gusturile pacientului asupra alimentelor permise,-am calculat necesarul de calorii în funcţie de activitate şi vârstă: 27 cal./kg/corp/zi,-am învăţat pacientul să inspire profund,-am asigurat respectarea regimului renal permis în funcţie de natura calculului; se recomandă: lapte şi derivate din lapte, multe legume, zarzavaturi şi fructe.
- am pregătit pacientul pentru urografie: dietetic (alimente ce nu conţin celulozice şi reziduri multe); medicamentos (cărbune animal 1tb de trei ori/zi; triferment 1 tb. de 3 ori/zi).
Pacientul se alimentează mai bine, senzaţia de greaţă fiind mai diminuată.
31
P: mobilizare diminuată,E: prezenţa durerilor lombo-abdominale, S: postură neadecvată la ridicarea din pat.P: mobilizare insuficientă,E: aplicarea tratamentului curativ igienic şi medicamentos,S: restricţia mobilizării
Pacientul să se mobilizeze bine şi să aibă o postură adecvată.Pacientul să înţeleagă şi să respecte repausul fizic în perioada dureroasă.
-am observat gradul de afectare a mobilităţii şi am ajutat pacientul în satisfacerea nevoilor afectate-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase,-am planificat programe de exerciţii fizice în funcţie de capacitatea pacientului
Datorită diminuării durerilor mobilizarea pacientului este mai puţin afectată.Pacientul a înţeles necesitatea repausului şi-l respectă.
P: insomnie,E: dureri colicative lombo-abdominale, nelinişte,S: dificultatea de a se odihni, ore insuficiente de somn
Pacientul să se poată odihni atâtea ore câte îi sunt necesare organismului de a se simţi relaxat.
-am observat modul în care se odihneşte pacientul şi identificat cauza insomniilor,-am învăţat pacientul să facă tehnici de relaxare care să-i favorizeze somnul (exerciţii de respiraţie prin inspiraţie şi expiraţie).
- am administrat la indicaţia medicului: Diazepam 10mg tb I seara la culcare.
Pacientul prezintă un somn agitat nesimţindu-se relaxat în cursul zilei.
P: creşterea temperaturii corpului peste valorile normale, E: prezenţa durerilor lombare colicative,S: subfebrilitate (37,2 grade Celsius).
Pacientul să-şi menţină temperatura corpului în limite fiziologice.
-am termometrizat pacientul şi am notat valoarea în foaia de temperatură: 37,2 grade Celsius,-am aerisit încăperea,-am aplicat comprese reci pe frunte.
Pacientul este afebril
P: modificarea frecvenţei respiraţie şi a pulsului,
Pacientul să aibă respiraţii şi pulsaţii de
-am măsurat: pulsul, respiraţia şi T A şi le-am notat în F.O.,-am umezit aerul din
- am recoltat sânge pentru: Timol, Reacţie la ZnSO4, Acid
R=19 resp/minutAV=82 p/minTA=140/80 mm
32
E: dureri colicative lombo-abdominale,S: tahipnee şi tahicardie.
frecvenţă normală.
încăpere,-am recomandat pacientului repaus la pat asigurându-i un aport suficient de lichide.
uric, Creatinină, Glicemie, TGP, Hemoleucogramă, VSH.
HgTimol=2 uMLZnSO4=5 uSHAcid uric=7 mg%Creatinină=1,5 mg%Glicemia=99 mg%TGP=11 UIHb=15,5 g%Ht=48%Leucocite=5600/mm3Neutrofile segm=66%Eozinofile=2%Limfocite=2,8%Monocite=4%VSH=10 mm/h
P: alterarea umidităţii tegumentelorE: subfebrilitate, agitaţieS: transpiraţie
Pacientul să aibă o stare de bine şi confort fizic
-am învăţat pacientul şi ajutat să-şi facă toaleta de câte ori este nevoie.-am învăţat pacientul să poarte îmbrăcăminte lejeră, precum şi şosete de bumbac şi să le schimbe frecvent
Datorită scăderii temperaturii tegumentele sunt mai uscate dar nu în limite fiziologice deoarece pacientul este agitat
P: insuficientă cunoaştere a bolii şi mijloacelor de prevenireE: lipsa de informaţie şi de cunoaştere a mijloacelor ce folosesc la menţinerea sănătăţii S: cerere de informaţie privind boala şi măsurile de
Pacientul să cunoască mijloacele de prevenire, tratare a bolii şi importanţa regimului alimentar în menţinerea sănătăţii.
-am învăţat pacientul despre factorii favorizanţi ai bolii: consumul scăzut de lichide, alimentaţia unilaterală, staza urinară, infecţia urinară, modificarea pH-ului urinei,-am învăţat pacientul să nu consume; carne mai ales de animal tânăr, viscere, afumături, conserve de legume şi carne, cafea, cacao, brânză
Pacientul este dornic să înveţe măsurile de prevenire a bolii şi a înţeles importanţa respectării regimului alimentar.
33
prevenire frământată, ciuperciP: dificultatea de a desfăşura activităţi recreativeE: prezenţa durerilor colicative lombo-abdominale, nelinişteS: imposibilitatea concentrării asupra unei activităţi recreative.
Pacientul să exprime dispariţia sentimentului de nelinişte pentru a se putea concentra asupra activităţilor recreative.
-am explorat gusturile şi interesul pacientului pentru anumite activităţi recreative-am îndemnat pacientul să citească cărţi, reviste, ziare cu subiecte interesante care să-i distragă atenţia de la preocupările sale interioare.
Deoarece durerile au mai cedat şi pacientul sa mai obişnuit cu atmosfera din spital, este interesat să citească şi să desfăşoare activităţi recreative.
P: singurătateE: schimbarea modului de viaţă, absenţa persoanei semnificativeS: aparenţă tristă nelinişte.
Pacientul să-şi exprime dispariţia sentimentului de singurătate, să nu mai fie trist şi neliniştit.
-am învăţat pacientul să aibă o atitudine de receptivitate şi încredere în alte persoane şi mai ales în personalul medical-am învăţat pacientul să menţină legături cu persoanele apropiate
Sentimentul de singurătate nu mai persistă pacientul obişnuindu-se cu atmosfera din spital, nu mai este trist şi nici neliniştit.
P: durere colicativă în regiunea lombo-abdominalăE: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calcululuiS: văicăreli, mişcări continui.
Pacientul să exprime dispariţia durerii
-am notat în foaia de observaţie gradul de diminuare al durerii şi localizarea ei-am redat încrederea pacientului cu privire la evoluţia durerii, spunându-i că aceasta este o stare trecătoare
-am administrat la indicaţia medicului antispastice şi analgezice; Papaverină f II/zi, Scobutil f II/zi, Piafen f II/zi
Durerea persistă în regiunea lombară stângă.
P: eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilor
Pacientul să elimine în cantitate normală, fără dureri şi urinele să fie clare şi
-am observat culoarea şi aspectul urinei-am învăţat pacientul să ingere o cantitate mare de lichide-am pregătit pacientul pentru urografie:
- efectuează ecografie renală
Pacientul nu mai prezintă dureri la micţiune.
34
S: polakiurie, disurie, urine hipercrome
transparente. administrând 2 linguri ulei de ricin P.O.
P: InapetenţăE: uşoară senzaţie de greaţăS: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ
Pacientul să exprime dispariţia senzaţiei de greaţă
-am calculat necesarul de calorii pe 24 h în funcţie de vârstă şi activitate,-am învăţat pacientul să respecte regimul alimentar prescris şi să consume cantităţi mari de lichide (2.000-3.000 ml/zi),-am pregătit pacientul pentru urografie: în ziua precedentă bolnavul a consumat un regim hidric: supe, limonade, ceai; la cină am servit pacientul cu o cană cu ceai şi pâine prăjită şi am administrat: Triferment 1 tb de 3 ori/zi, cărbune animal 1tb de 3 ori/zi
Pacientul nu mai prezintă senzaţie de greaţă şi deci, se poate alimenta.
Rezultatul
urografiei
Nu se văd calculi radiopaci.
P: mobilizare afectatăE: prezenţa durerilor lombare (dar mai diminuate)S: postură neadecvată la ridicarea din pat.
Pacientul să se poată mobiliza fără dureri la diferite mişcări şi să aibă o postură adecvată.
- am observat felul în care pacientul se mişcă, merge, se mobilizează pentru căpătarea independenţei faţă de această nevoie.
Pacientul se mobilizează bine datorită faptului că durerile sau diminuat foarte mult.
P: dificultatea de a se odihniE: singurătate, lipsa de cunoaştere a mijloacelor de relaxareS: ore insuficiente de somn
Pacientul să se poată odihni pentru a se simţi relaxat
-am învăţat pacientul tehnici de relaxare şi exerciţiu care să-i favorizeze somnul: citirea unor cărţi, ascultarea unor casete cu muzică clasică,-am servit pacientul seara la culcare cu o cană cu lapte cald
- am administrat la indicaţia medicului: Diazepam tb I seara la culcare
Pacientul se odihneşte circa 6 ore pe noapte.
35
P: modificarea frecvenţei respiraţiei şi a pulsuluiE: prezenţa durerilor lombareS: uşoară tahipnee şi tahicardie
Pacientul să prezinte respiraţii şi pulsaţii de frecvenţă normală
-am aerisit salonul şi am umezit aerul din încăpere,-am observat prezenţa mişcărilor respiratorii şi a pulsului şi am notat în foaia de temperatură
R=16 respiraţie/minut
P: alterarea umidităţii tegumentelorE: agitaţieS: transpiraţie
Pacientul să aibă o stare de bine şi confort fizic
-am învăţat şi ajutat pacientul să-şi facă toaleta de câte ori este nevoie,-am învăţat pacientul să poarte şosete de bumbac şi să le schimbe frecvent, precum şi îmbrăcăminte lejeră
Pacientul prezintă transpiraţie dar în limite fiziologice
P: eliminarea urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilor (calculii sunr urici)S: polakiurie şi urine hipercrome
Pacientul să elimine în cantitate normală, urinele să fie clare şi transparente.
-am observat culoarea şi aspectul urinei,-am învăţat pacientul să ingere o cantitate mare de lichide pentru a favoriza diureza şi eliminarea consecutivă a calculului.
Cantitatea de urină emisă fiind de: 1.000 ml/24h.Bolnavul a eliminat un calcul în cursul zilei de astăzi.
P: durere în regiunea lombară stângăE: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calcululuiS: mişcări continui
Pacientul să exprime dispariţia senzaţiei de durere.
-am notat în foaia de observaţie dacă pacientul mai prezintă dureri sau nu şi intensitatea lor dacă sunt prezente,-am învăţat pacientul că trebuie să aibă o alimentaţie echilibrată în principii pentru a preveni apariţia recidivelor şi să consume cantităţi mari de lichide.
- am administrat la indicaţia medicului; Papaverină tb II, Piafen tb II
Pacientul nu mai prezintă dureri vii, dar ele sunt prezente.
36
P: dificultatea de a se odihniE: lipsa persoanei semnificativeS: ore insuficiente de somn.
Pacientul să se poată odihni.
-am servit pacientul cu o cană cu lapte cald seara la culcare,-am încurajat pacientul spunându-i că în curând va merge acasă.
Pacientul se odihneşte 8 ore pe noapte.
P: eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilorS: urine hipercrome
Pacientul să aibă urine clare şi transparente
-am observat culoarea şi aspectul urinei,-am învăţat pacientul să ingere o cantitate mare de lichide
Pacientul nu mai prezintă
Astăzi 18.02.2013, bolnavul se externează afebril, fără tulburări de micţiune, dar cu o uşoară sensibilitate lombară stângă. Recomandări: - respectarea regimului igieno-dietetic
- control clinic şi ecografic peste 10 zile.
37
TRATAMENT
Medicamentul Formă de prezentare Mod de acţiune Indicaţii Administrare1. Papaverină
Comprimate conţinând papaverină hel. 100 mg (flacon cu 30 bucăţi); fiole a 1ml şi 2 ml soluţie apoasă conţnând papaverină hel 40 mg respectiv 200 mg. (cutie cu 10 şi 100 bucăţi).
Vasodilatator şi antispastic prin acţiune directă asupra musculaturii netede; efectul se menţine cca. 2 h. După administrarea orală şi 40, respectiv 20 minute, după injectarea intramusculară sau perfuzia intravenoasă.
Tulburări circulatorii cerebrale de natură spastică sau aterosclerotică, migrenă, sindrom anginos, stare post-infarct, tulburări circulatorii ale extremităţilor, angiopatie diabetică. Stări spastice ale musculaturii netede digestive şi biliare: spasm piloric, constipaţie spastică, colici intestinale, diskinezie biliară hipertonă, colici biliare, dismenoree.
Oral 1 comprimat (100 mg.), la nevoie 3-5 comprimate/zi; injecţie intramusculară sau perfuzie intravenoasă lentă (diluată în soluţie de clorurată sau glucozată izotonic, la un pH de cel mult 6), 40-200 mg. o dată
2. Scobutilul (scopalomine, butyl bromide, buscolysin, boscopan)
Comprimate conţinând butil-scopolamina, bromură 10 mg. (flacon cu 20 buc.); supozitoare conţinând butil-scopulamina bromură 10 mg. Sau 7,5 mg. (cutie cu 6 buc.); fiole a 1 ml sol. Apoasă injectabilă
Antispastic digestiv şi genito-urinar prin acţiune parasimpatolitică şi slab ganglioplegică; antisecretor gastric. Absorbţia intestinalăeste slabă iar durata de
Colici intestinale biliare, ureterale, spasm piloric sau decardia, ulcer gastro-duodenal, dismenoree, retenţie de lohii; pentru
Adulţi, orali câte 1-2 comprimate sau supozitoare de 3-5 ori pe zi; intramuscular sau intravenos lent, 1-2 fiole la nevoie. Copii 6-12 ani, 1 comprimat de 3 ori pe zi.
38
conţinând butil;-scopolamină bromură 10 mg. (cutie cu 10 buc.).
acţiune relativ scurtă; forma injectabilă este mai activă
efectuarea duodenografiei hipotone şi diagnosticul diferenţial radiologic între spasmele funcţionale şi stenoza organică.
3. Algocalmin (noramidopyriniu, methansulfonate sodium, metamizol natrium, analgin, algopirin).
Comprimate conţinând noramidopirină, metansulfonat de sodiu 500 mg. (benzi de ciolofan, flacon cu 10 buc.); supozitoare conţinând noramidopirină, metansulfonat de sodiu 1 g sau 300 mg. (cutie cu 6 buc.); fiole a 2 ml. Soluţie apoasă injectabilă conţinând noramidopirină metansulfonat de sodiu 1 g.
Analgezic, antipiretic şi antiinflamator slab, antispastic.
Cefalee, nevralgii, dureri reumatismale articulare şi musculare, stări febrile, colici biliare, ureterale.
Adulţi; 1 comprimat, 1 supozitor a 1 g. Sau la nevoie, 1 fiolă intramuscular sau intravenos lent (cel mult 1 ml./minut), repetând eventual fără a depăşi 2 g. în 24 h. Copii până la 3 ani, 10-50 mg. Oral de 1-4/zi; 4-15 ani, 25-150 mg. Oral sau 300 mg. Rectal de 1-4/zi; la nevoie intramuscular 0,1-0,8 g. ( 0,2-1,6 ml) după vârstă.
4. Piafen (baralgin)
Comprimate conţinând noramidopirină metansolfonat 0,5 g., pitofenonă clorhidrat 5 mg. Şi fenpiramidă bromometilat 0,1 mg.; supozitoare conţinând noramidopirină metansulfonat 1 g., pitofenonă clorhidrat 10 mg. Şi fenopipramidă bromometilat 0,1 mg.; fiole a 5 ml. Soluţie injectabilă conţinând
Analgezic prin noramidopirină metansulfonat, antispastic musculotrop şi atropinic prin pitafenonă ş flupipramidă.
Colică ureterală, colică biliară, diskinezii biliare, colite, dismenoree, migrenă şi alte forme de cefalee.
Injecţii intramusculare profund sau intravenos lent (1-1,5 ml/minut), 1-3 fiole/zi; oral, câte 2 comprimate de 1-3/zi; rectal, 1 supozitor de 1-3/zi
39
noramidopirină metansulfonat 2,5 g, pitofenonă clorhidrat 10 mg şi fenpipramidă bromometilat 0,1 mg.
5. Diazepam (faustan, relanium, seduxen, valium).
Comprimate conţinând diazepam 2 mg şi 10 mg; fiole a 2 ml soluţie injectabilă conţinând diazepam 10 mg.
Tranchilizant din grupa benzodiazepinelor; miorelaxant şi anticolvusivant, antispastic uterin slab parasimpatoritic; Efectul este rapid, de durată relativ scurtă la începutul tratamentului, dar durabilă la prelungirea acestuia.
Stări de anxietate în nevroze, sindrom de menopauză, stări depresive cu agitaţie; insomnii prin anxietate; pentru sedare, în cadrul curei de dezintoxicare la alcoolici, spasme musculare în boli reumatice, traumatisme, fracturi, tetanos, stări de rău epileptic, eminenţă de avort sau creştere prematură, uşurarea naşterii în caz de hipertonie uterină.
Oral la adulţi şi copii mari 2 mg, 5 mg sau 10 mg de 1-2/zi (după situaţie); la bătrâni 2 mg de 1-2/zi; la copiii mici câte 1-2 mg de 2/zi (se poate creşte cu prudenţă, până la 0,5 mg/kilo/corp şi zi). Intramuscular sau intravenos lent cu multă prudenţă la adulţi şi la copiii mari 2-20 mg (se poate repeta după 3-4 h), în tetanos 200-400 mg./zi; la copii mici 0,1-0,25 mg o dată (se repetă la nevoie după 15-30minute).
6. Odistan (urografin, uramiro, uropolinum, disotrast, amidotrizoate)
Fiole a 20 ml soluţie apoasă injectabilă intravenos conţinând amidotrizoat meglumat 75% (cutie cu 1 fiolă+ 1 fiolă-test de 1 ml.)
Produs de contrast triiodat
Urografie intravenoasă, ienografie ascendentă, cistografie, plebografie şi arteriografie.
7. Triferment Drajeuri conţinând tripsină 18 uw, lipază
Preparat enzimatic
Pancreatită cronică,
Câte 1-4 drajeuri cu apă, după mesele
40
6 uw şi amilază (putere amilolitică) 6,5 g
digestiv, cuprinde fermenţi pancreatici, proteolitici, lipolitici şi amilolitici.
fibroză chistică pancreatică (la copii), dispepsi de putrefacţie şi fermentaţie, tulburări digestive prin exces alimentar la bolnavii cu insuficienţă secretorie a pancreasului (profilactic şi curativ), tulburări digestive în cursul tratamentului cu sulfamide sau antibiotice cu spectru larg.
principale.
8. Cărbune medicinal animal
Absorbant al gazelor din intestin, dezodorizant, catalizează oxidarea şi distrugerea toxinelor microbiene.
Infecţii intestinale, diaree, colită de fermentaţie, balonări postprandiale, intoxicaţii cu alcaloizi şi alte substanţe toxice.
Sub formă de pulbere 10-15 g/zi (ca atare sau asociat cu alte substanţe medicamentoase) sau comprimate 0,50-4 –6 g/zi.
41
STUDIU DE CAZ II
Nume: D.
Prenume: I
Vârsta: 18 ani
Sex: feminin
Domiciliu: judeţul Vaslui, Loc. Bârlad,
Date despre spitalizare
Data internării anul 2013, luna 3, ziua 6
Data externării: anul 2013, luna 3, ziua 13
Motivele internării: -dureri colicative lombo-abdominale drepte, iradiate anterior în
hipogastru, flancul drept şi organele genitale externe;
- polakiurie;
- disurie;
- greţuri
- vărsături.
Diagnosticul la internare:
- Colică renală dreaptă,
- Litiază ureterală dreaptă.
Situaţia familială şi socială
Situaţia familială: necăsătorită
Situaţia socială: elevă
Condiţii de locuit: bune, locuieşte împreună cu părinţii.
Antecedente:
a) Heredo-colaterale: tată-litiază renală
b) Personale (fiziologice şi patologice): prima menstruaţie la 14 ani,
apendicectomie în anul 2008;
c) Factorii de risc legaţi de modul de viată: consumă alimente bogate
în celulozice, ciocolată şi nu consumă multe lichide.
42
Istoricul bolii
Debut brusc în urmă cu 3 zile, cu dureri colicative localizate în lomba dreaptă, iradiate
anterior în flancul drept, organele genitale externe şi hipogastru, însoţite de greţuri şi
vărsături, polakiurie şi disurie.
Situaţia la internare: Î=1,69 cm, G=58 kg, TA=100/60 mmHg, T=37,2 grade Celsius,
R=21 resp./minut, AV=82 puls/minut, Văz bun, Auz bun.
43
STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
1. A respira şi avea o bună circulaţie: uşoară tahipnee şi tahicardie datorită prezenţei
durerii lombo-abdominale, a subfebrilităţii şi stării de agitaţie.
Torace normal conformat. Amplitudine superficială. Zgomote cardiace ritmice AV=82
puls/minut, TA=100/60 mmHg. Artere periferice pulsatile.
2. A bea, a mânca . Inapetenţă determinată de senzaţia de greaţă, vărsături. Abdomen
suplu, dureros spontan şi la palpare în flancul drept şi hipogastru. Ficat şi splină în
limite normale.
3. A elimina . Lojă renale suple, dureroase spontan şi la palpare. Semnul Giordano drept
pozitiv. Polakiurie, disurie, urine hipercrome la emisie. Scaun prezent. Perspiraţie
fiziologică. Transpiraţie-transpiră puţin. Vărsături alimentare cantitatea aproximativ
200 g.
4. A se mişca şi a avea o bună postură . Sistemul osteo-articular integru. Ţesutul celular
musculo-adipos slab reprezentat. Ganglioni superficiali nepalpabili. Mobilitate
articulară normală, mobilizarea este afectată în perioadele dureroase.
5. A dormi, a se odihni. Pacienta este agitată, nu se odihneşte bine noaptea, orele de
somn fiindu-i insuficiente pentru a se simţi relaxată.
6. A se îmbrăca şi dezbrăca. Este capabilă să se îmbrace şi dezbrace singură, fără ajutor.
7. A-şi menţine temperatura corpului în limite normale . Temperatura corpului se
încadrează în limitele normale specifice colicii reno-ureterale (uşoară, subfebrilitate)
T=37,2 grade Celsius.
8. A fi curat, îngrijit, a-şi proteja tegumentele şi mucoasele . Tegumente şi mucoase
integre, moderat palide, îngrijite, fără leziuni cu o uşoară umiditate.
9. A evita pericolele . Datorită prezenţei durerilor colicative, polakiuriei, disuriei, urinei
hipercrome şi vărsăturii pacienta necesită tratament şi un regim alimentar care să
prevină formarea de noi calculi, mărirea celor existenţi sau apariţia complicaţiilor.
10. A comunica . Pacienta nu comunică foarte mult cu persoanele din cameră şi personalul
medical, dar respectă indicaţiile primite în legătură cu tehnicile pe care urmează să le
aplice în vederea efectuării analizelor.
11. A-şi practica religia; ortodoxă nepracticantă.
44
12. A se recrea . Nevoia îi este diminuată datorită durerii lombare colicative şi vărsăturii,
neputându-se concentra asupra unor activităţi recreative. Necesită o antrenare în
activităţi recreative. Înainte îii plăcea să citească proză şi să privească la televizor.
13. A fi util . Pacienta îşi satisfăcea această nevoie prin ajutarea mamei la treburile casnice
(în timpul său liber), iar cea mai mare parte a timpului îl acordă pregătirii sale pentru
orele de curs.
14. A învăţa . Pacienta nu are cunoştinţe prea multe în ce priveşte bola şi factorii de risc
care au determinat-o. Necesită educaţie pentru sănătate mai ales în ceea ce priveşte
regimul alimentar.
Aspecte psihologice
a) Starea de conştienţă: conştientă, orientată temporo-spaţial şi la propria
persoană;
b) Comportament: puţin agitat;
c) Mod de internare: a venit cu mama la spital;
d) Particularităţi: pacienta afirmă că a mai fost o singură dată în spital, îii displace
foarte mult să stea în spital.
Aspecte sociologice
a) Mod de viaţă: trăieşte împreună cu părinţii;
b) Mediul: urban;
c) Particularităţi: pacienta era o persoană sociabilă, îi plăcea foarte mult să se întâlnească
cu colegii şi să meargă împreună în oraş;
d) Probleme sociale: pacienta deşi este vizitată de colegi şi părinţi se simte singură şi din
această cauză nu prea comunică.
45
NEVOI AFECTATE
1. Nevoia de a comunica: comunicare ineficace datorită internării în spital,
schimbarea modului de viaţă.
2. Nevoia de a evita pericolele: durere colicativă în regiunea lombară, polakiurie
şi disurie determinate de prezenţa cristalelor de oxalat de Ca.
3. Nevoia de a elimina: urine hipercrome, disurie, polakiurie din cauza eliminării
urinare insuficiente cantitativ şi calitativ.
4. Nevoia de a bea şi a mânca: dificultatea de a se alimenta datorită senzaţiei de
greaţă, inapetenţei şi vărsăturilor.
5. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale: subfebrilitate
(T=37,2 grade Celsius) determinată de prezenţa durerilor colicative.
6. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: tahipnee cu polipnee
determinată de creşterea temperaturii corpului (T=37,2 grade Celsius) şi
prezenţa durerilor lombare colicative AV=82 puls/minut, R=21 resp/minut.
7. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: mobilizare insuficientă impusă
de conduita terapeutică în ceea ce priveşte aplicarea tratamentului curativ,
igienic şi medicamentos.
8. Nevoia de a dormi, a se odihni: pacienta este agitată, nu se odihneşte bine,
orele de somn fiindu-i insuficiente.
9. Nevoia de a fi curat, îngrijit şi de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele:
alterarea umidităţii tegumentelor datorită agitaţiei şi subfebrilităţii.
10. Nevoia de a învăţa: lipsa de cunoaştere a mijloacelor de prevenire, tratare şi
complicaţiile bolii.
11. Nevoia de a se recrea: dificultatea de a se recrea datorită imposibilităţii de
concentrare asupra unor activităţi recreative. Necesită o antrenare în activităţi
recreative.
46
EXPLORARI PARACLINICE SI DE LABORATOR
INTERPRETAREA DATELOR
Analize hematologice Valori normale Interpretare
Rezultate:
Hb=13g% Hb=13+/- 2g% Leococitoză
Ht=39% Ht=41+/- 5%
Leucocite=9300/mm 3 Leucocite=4.000/8000/mm 3
Neotrofile segmentate=79% Neotrofile=60-70%
Limfocite=15% Limfocite=20-30%
Eozinofile=2% Eozinofile=1-3%
Monocite=4% Monocite=4-8%
Analize biochimice
Glicemia=83 mg% Glicemia=70-110 mg%
Creatinina=1,1 mg% Creatinina=0,5-1,2 mg%
Acid uric=5,20 mg% Acid uric=2-5 mg%
R.Timol=2uML R. Timol=2-4uML
R la ZnSo4=5uSH R la ZnSo4=6-12uSH
Analiza urinii
Urina 3h se examinează la microscop/minut
Proba Addis-debitul urinar 0,7 ml/min.
Examen sumar de urină:
- nr. leucocite=3.300/minut nr. de leucocite=1.000-2.000/minut Leucociturie
- nr. hematii=2600/minut nr. hematii=100-1.000/minut Hematurie
- densitatea=1011
- albumină=absent
- sediment: epitelii late relativ rare,
leucocite relativ rare, hematii relativ
rare, mucus frecvent oxalat de calciu.
Urocultură: sterilă
47
Ecografie renală bilaterală. Rinichi drept aspect de hidronefroză incipientă, ureterul dilatat în
porţiunea terminală. Rinichiul stâng normal.
Urografie: opacitate calcară în aria renală.
48
PLAN DE NURSING CAZ NR II
Dg. de nursing Obiective Interventii EvaluareP: comunicare ineficace la nivel afectivE: durere, anxietateS: neîncredere, contact necorespunzător cu realitatea
P: singurătateE: schimbarea modului de viaţă, anturaj necunoscutS: aparenţă tristă
Pacienta să comunice cu persoane din anturaj şi personalul medical pentru a-şi exprima sentimentele de teamă.
Pacienta să fie cooperantă, să încerce să stabilească legături semnificative pentru a-i diminua sentimentul de singurătate.
-am învăţat pacienta să aibă o atitudine de receptivitate şi încredere în alte persoane şi mai ales în personalul medical,-am încurajat pacienta privind evoluţia bolii explicându-i scopul şi natura intervenţiilor.-am aşezat pacienta în salon cu alte persoane care prezintă aceeaşi afecţiune,-am învăţat pacienta să menţină legături cu persoanele apropiate
Pacienta comunică cu persoanele din cameră şi cu personalul medical.
Sentimentul de singurătate mai este încă prezent.
P: durere colicativă în regiunea lombo-abdominalăE: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calculului de la nivelul ureteruluiS: văicăreli, mişcări continui
Pacienta să-şi exprime diminuarea durerilor lombo-abdominale
-am observat caracterul durerii, intensitatea, momentele de apariţie, localizarea, iradierea şi factorii care atenuează durerea sau influenţează apariţia durerii-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase
- am administrat antispastice şi analgezice: 1.Papaverină f II 2.Scobutil f II 3.Piafen f II
Pacienta prezintă dureri de intensitate mai mică.
P: eliminarea urinară inadecvată
Pacienta să elimine în cantitate
-am observat culoarea şi aspectul urinei,
-am colectat urina pentru examen
Proba Addis- Hamburger.Nr.
49
cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilor de oxalat de CaS: polakiurie, disurie, urinei hipercrome
normală, fără dureri, urinele să fie clare şi transparente
-am învăţat pacienta să ingere o cantitate suficientă de lichide, pentru a favoriza eliminarea calculilor şi a preveni apariţia complicaţiilor (2-3 l/zi cură de diureză).
sumar de urină şi Proba Addis-Hamburger
hematii=2.600/minNr. leucocite=3.300/minDebitul urinar=0,7 ml/minutExamen sumar de urină; -densitate 1011,-albumină=urme fine,sendiment,-epitelii plate relativ rare-leucocite frecvente,-hematii frecvente ,-mucus frecvent oxalat de Ca.
P: dificultatea de a se alimentaE: greaţă şi inapetenţăS: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ
P: greţuri şi vărsăturiE: anxietate, agitaţieS: vărsături alimentare în cantitate mică (aprox. 200 g)
Pacienta să exprime diminuarea senzaţiei de greaţă pentru a se putea alimenta.
Pacienta să nu mai prezinte vărsături alimentare şi greţuri
-am calculat necesarul de calorii în funcţie de activitate şi vârstă 27,6 calorii / kg corp/zi,-am învăţat pacienta să inspire profund,-am asigurat respectarea regimului renal prescris în funcţie de natura calculului. Se recomandă brânză proaspătă, unt în cantitate mică, pâine desodată (puţin mai veche) carne slabă, peşte.-am învăţat pacienta să ingere cantităţi mari de lichide.
-am oferit bolnavei o tăviţă renală pentru a-şi
-am pregătit bolnava pentru urografie,-am administrat medicaţia în vederea pregătirii bolnavei pentru urografie; Triferment, Cărbune animal 2tb de 3 ori/zi
Pacienta respectă regimul şi se alimentează mai binişor datorită diminuării senzaţiei de greaţă.
Pacienta nu mai prezintă vărsături
50
capta vărsăturile şi am protejat lenjeria de pat cu muşama şi aleză,
-am învăţat pacienta să inspire profund
P: modificarea temperaturii corpuluiE: prezenţa durerilor lombare colicativeS: subfebrilitate (37,2 grade Celsius)
Pacienta să prezinte temperatura corpului în limite normale.
-am măsurat temperatura şi notat în foaia de observaţie,-am aerisit salonul,-am asigurat purtarea unei îmbrăcăminte lejere,-am aplicat comprese reci pe frunte
Temperatura corpului a scăzut la normal.
P: modificarea frecvenţei respiraţiei şi a pulsuluiE: subfebrilitate, prezenţa durerilor colicative lombareS: tahicardie şi tahipnee
Pacienta să prezinte respiraţie şi pulsaţii normale.
-am măsurat respiraţia şi bătăile corpului şi am notat valorile în foaia de observaţie.AV=82 pulsaţii/minut,R=21 resp./minut,- am recoltat sânge pentru determinarea HLG, Glicemiei, Creatinină, Acid uric, R.Timol, R la ZnSo4
Hb=13 g%Ht=39%Leucocite=9300 mm3Neutrofile=79%Leucocite=15%Eozinofile=2%Monocite=4%Glicemia=83 mg%Acid uric=5,20 mg%R.Timol=2uMLR la ZnSo4; 5uSH
P: mobilizare insuficientăS: conduită terapeutică în ce priveşte aplicarea tratamentului curativ, igienic
Pacienta să înţeleagă necesitatea repausului la pat.
-am explicat pacientei că în perioada dureroasă este necesar repausul la pat pentru a-şi face efectul antisepticele şi
Pacienta a înţeles necesitatea repausului la pat şi efectuează eforturi mici.
51
şi medicamentos, prezenţa durerilor colicative lombo-abdominaleS: repaus la pat în perioada dureroasă
pentru a putea aplica căldură locală,-după trecerea perioadei dureroase am planificat programe de exerciţii fizice în funcţie de capacitatea pacientei.
P: imposibilitatea de a se odihniE; durere colicativă lombo-abdominală, stare de nelinişteS: ore insuficiente de somn corespunzătoare nevoilor organismului.
Pacienta să se odihnească şi să doarmă liniştită.
-am aerisit salonul şi am asigurat liniştea,-am învăţat pacienta să facă exerciţii de relaxare care să-i favorizeze somnul.
Bolnava s-a odihnit 6h pe noapte.
P: tegumente umedeE: subfebrilitate, agitaţieS: transpiraţie.
Pacienta să nu mai prezinte transpiraţii.
-am ajutat şi învăţat pacienta să-şi menţină tegumentele curate şi uscate,-am asigurat îmbrăcăminte lejeră.
Tegumentele şi mucoasele sunt menţinute curate dar pacienta mai prezintă o uşoară umiditate.
P: insuficientă cunoaştere a bolii şi mijloacelor de prevenireE: lipsa de informare şi de cunoaştere a mijloacelor ce folosesc la menţinerea
Pacienta să dobândească cunoştinţe despre boală, tratament, complicaţii şi mai ales importanţa regimului alimentar în menţinerea
-am informat pacienta despre factorii favorizanţi ai bolii: consumul scăzut de lichide, alimentaţia unilaterală,-am informat pacienta că în cazul ei nu
Pacienta a fost receptivă la informaţii şi a înţeles importanţa respectării regimului alimentar.
52
sănătăţiiS: cerere de informaţii privind boala şi măsurile de prevenire
sănătăţii. trebuie să consume zahăr mult, legume bogate în acid oxalic: fasolea, mazărea verde, pătrunjel, morcov, spanac, sfecla, ceaiul tare şi unele fructe: căpşuni, fragi, coacăze
P: dificultatea de a desfăşura activităţi recreativeE: prezenţa durerilor colicative lombo-abdominale, agitaţieS: imposibilitatea concentrării asupra unei activităţi recreative
Pacienta să exprime diminuarea agitaţiei pentru a se putea concentra asupra activităţilor recreative
-am explorat gusturile pacientei pentru anumite activităţi recreative,-am indicat pacientei să citească cărţi, reviste cu subiecte interesante, să asculte muzică ca să se simtă relaxată şi care să-i distragă atenţie de la preocupările sale interioare
Pacienta este interesată să citească şi să desfăşoare activităţi recreative deoarece durerile au mai diminuat.
P: singurătateE: schimbarea modului de viaţăS: aparenţă tristă
Pacienta să stabilească legături semnificative cu alte persoane pentru a-i dispărea sentimentul de singurătate
-am învăţat pacienta să menţină legături cu persoanele apropiate,-am aşezat pacienta în salon cu alte persoane care prezintă aceeaşi afecţiune
Sentimentul de singurătate nu mai este prezent, pacienta obişnuindu-se cu atmosfera din spital.
P: durere colicativă în regiunea lombo-abdominală
Pacienta să exprime dispariţia senzaţiei de durere
-am observat şi notat în foaia de observaţie caracterul durerii,
-am administrat antispastice şi analgezice:
Durerile sunt persistente dar de intensitate mai mică.
53
E: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calculului de la nivelul ureteruluiS: văicăreli, mişcări continui
intensitatea, localizarea durerii şi iradierea durerii,-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase
Papaverină f II Scobutil f II Piafen f II
P: eliminarea urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilor de oxalat de CaS: polakiurie, disurie, urinei hipercrome
Pacienta să elimine în cantitate normală, fără dureri, urinele să fie clare şi transparente
-am observat culoarea şi aspectul urinei,-am învăţat pacienta să ingere o cantitate suficientă de lichide pentru a favoriza eliminarea calculilor (2-3 l/zi cură de diureză).
-am colectat urina pentru Proba Addis-Hamburger
Proba Addis-HamburgerDebitul urinar=0.7 ml/minutNr. hematii=2.600/minutNr. leucocite=2,100/minut
P: inapetenţăE: uşoară senzaţie de greaţăS: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ
Pacienta să exprime dispariţia senzaţiei de greaţă
-am învăţat pacienta să inspire profund,-am învăţat pacienta să respecte regimul alimentar prescris şi sa consume cantităţi mari de lichide,-am pregătit pacienta pentru urografie: la cină am servit pacienta cu o cană cu ceai şi pâine prăjită,-am administrat 2 linguri ulei de ricin în seara precedentă efectuării urografiei
-am administrat Triferment şi Cărbune animal 1tb de 3ori/zi
Pacienta respectă regimul prescris şi se alimentează binişor.
54
P: mobilizare insuficientăE: conduită terapeutică în ce priveşte aplicarea tratamentului curativ, igienic şi medicamentos, prezenţa durerilor colicative lombo-abdominaleS: repaus la pat în perioada dureroasă
Pacienta să înţeleagă necesitatea repausului la pat.
- am explicat pacientei că în perioada dureroasă este necesar repausul la pat, pentru a-şi face efectul antispasticele şi pentru a putea aplica căldura locală
Pacienta a înţeles necesitatea repausului la pat şi îl respectă.
P: dificultatea de a se odihniE: durere colicativă lombo-abdominalăS: ore insuficiente de somn
Pacienta să se odihnească suficient
-am aerisit salonul şi am asigurat liniştea,-am învăţat pacienta să facă exerciţii de relaxare care să- favorizeze somnul
Pacienta s-a odihnit 7h/noapte.
P: modoficarea frecvenţei respiratorii şi a pulsuluiE: prezenţa durerilor colicative lombo-abdominaleS: uşoară tahipnee şi tahicardie
Pacienta să prezinte respiraţii şi pulsaţii normale
-am măsurat respiraţie şi bătăile cordului ş am notat valorile în foaia de observaţie
AV=78 pulsaţii/minutL=18 resp./minut
Pacienta prezintă respiraţii şi pulsaţii normale.
P: alterarea umidităţii tegumentelorE: agitaţieS: uşoară transpiraţie
Pacienta să nu mai prezinte transpiraţii
-am învăţat şi ajutat pacienta să-ş- menţină tegumentele uscate şi curate,-am asigurat îmbrăcăminte
Pacienta nu mai prezintă transpiraţii
55
lejerăP: eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilor de oxalat de CaS: polakiurie, urine hipercrome la emisie
Pacienta să elimine în cantitate normală, urinele să fie clare şi transparente.
-am observat culoarea şi aspectul urinei,-am învăţat pacienta să ingere 2-3 lceai/zi
-am colectat urina pentru examen sumar de urină
Rezultatul urografiei: opacitate calcară în aria renală.Examen sumar de urină: densitatea=1017Albumină=absentăSediment=epitelii plate rareLeucocite=relativ rareHematii=relativ rare, frecvent oxalat de Ca.
P: dureri în fosa iliacă dreaptăE: deplasarea calculilorS: mişcări continui, agitaţie
Pacienta să exprime dispariţia senzaţiei de durere
-am observat şi notat în foaia de observaţie dacă pacienta mai prezintă dureri sau nu şi intensitatea lor, dacă sunt prezente,-am învăţat pacienta să consume cantităţi mari de lichide
-am administrat antispastice şi analgezice: Papaverină f II, Piafen f I
Persistă dureri în fosa iliacă dreaptă.
P: inapetenţă E: uşoară senzaţie de greaţăS: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ
Pacienta să exprime dispariţia senzaţiei de greaţă
-am învăţat pacienta să inspire profund,-am învăţat pacienta să respecte regimul alimentar prescris şi să consume cantităţi mari de lichide
Pacienta se alimentează cantitativ şi calitativ şi respectă regimul prescris
P: mobilizare insuficientăE: conduită terapeutică în ceea ce priveşte aplicarea tratamentului curativ, igienic şi medicamentos
Pacienta să înţeleagă necesitatea repausului la pat
-am explicat pacientei că în perioada dureroasă este necesar repausul la pat,-am planificat programe de exerciţii fizice după trecerea
Pacienta a înţeles necesitatea repausului fizic şi îl respectă şi efectuează eforturi fizice mici.
56
S: repaus la pat în perioada dureroasă
perioadei dureroase
P: eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilor de oxalat de CaS: polakiurie
Pacienta să elimine în cantitate normală
-am observat culoarea şi aspectul urinei,-am învăţat pacienta să ingere 2-3 lceai/zi
-am colectat urina pentru Proba Addis-Hamburger
Proba Addis-Hamburger Debit=0,7 ml/minutLeucocite=1400/minut 12.04 elimină spontan 2 calculi mici constituiţi din oxalat de Ca
P: dureri în fosa iliacă dreaptăE: deplasarea calcululuiS: agitaţie
Pacienta să exprime dispariţia senzaţiei de durere
-am observat şi notat în foia de observaţie caracterul durerii, intensitatea şi iradierea durerii,-am învăţat pacienta să consume cantităţi mari de lichide pentru a preveni apariţia recidivelor.
-am administrat Papaverină t IIIPiafen t II
Persistă o uşoară senzaţie de durere în zona lombară.
Astăzi 13.03.2013 bolnava se externează în stare generală bună, afebrilă cu o uşoară senzaţie de durere în regiunea lombară şi cu următoarele recomandări: - respectarea regimului igieno-dietetic,- control clinic şi ecografic peste 10 zile.
57
TRATAMENT
Medicamentul
Formă de prezentare Mod de acţiune Indicaţii Administrare
1. Papaverină
Comprimate conţinând papaverină hel. 100 mg (flacon cu 30 bucăţi); fiole a 1ml şi 2 ml soluţie apoasă conţnând papaverină hel 40 mg respectiv 200 mg. (cutie cu 10 şi 100 bucăţi).
Vasodilatator şi antispastic prin acţiune directă asupra musculaturii netede; efectul se menţine cca. 2 h. După administrarea orală şi 40, respectiv 20 minute, după injectarea intramusculară sau perfuzia intravenoasă.
Tulburări circulatorii cerebrale de natură spastică sau aterosclerotică, migrenă, sindrom anginos, stare post-infarct, tulburări circulatorii ale extremităţilor, angiopatie diabetică. Stări spastice ale musculaturii netede digestive şi biliare: spasm piloric, constipaţie spastică, colici intestinale, diskinezie biliară hipertonă, colici biliare, dismenoree.
Oral 1 comprimat (100 mg.), la nevoie 3-5 comprimate/zi; injecţie intramusculară sau perfuzie intravenoasă lentă (diluată în soluţie de clorurată sau glucozată izotonic, la un pH de cel mult 6), 40-200 mg. o dată
2. Scobutilul (scopalomine, butyl bromide, buscolysin, boscopan)
Comprimate conţinând butil-scopolamina, bromură 10 mg. (flacon cu 20 buc.); supozitoare conţinând butil-scopulamina bromură 10 mg. Sau 7,5 mg. (cutie cu 6 buc.); fiole a 1 ml sol.
Antispastic digestiv şi genito-urinar prin acţiune parasimpatolitică şi slab ganglioplegică; antisecretor gastric. Absorbţia intestinalăeste
Colici intestinale biliare, ureterale, spasm piloric sau decardia, ulcer gastro-duodenal, dismenoree, retenţie de
Adulţi, orali câte 1-2 comprimate sau supozitoare de 3-5 ori pe zi; intramuscular sau intravenos lent, 1-2 fiole la nevoie. Copii 6-12 ani, 1 comprimat de 3 ori pe zi.
58
Apoasă injectabilă conţinând butil;-scopolamină bromură 10 mg. (cutie cu 10 buc.).
slabă iar durata de acţiune relativ scurtă; forma injectabilă este mai activă
lohii; pentru efectuarea duodenografiei hipotone şi diagnosticul diferenţial radiologic între spasmele funcţionale şi stenoza organică.
3. Algocalmin (noramidopyriniu, methansulfonate sodium, metamizol natrium, analgin, algopirin).
Comprimate conţinând noramidopirină, metansulfonat de sodiu 500 mg. (benzi de ciolofan, flacon cu 10 buc.); supozitoare conţinând noramidopirină, metansulfonat de sodiu 1 g sau 300 mg. (cutie cu 6 buc.); fiole a 2 ml. Soluţie apoasă injectabilă conţinând noramidopirină metansulfonat de sodiu 1 g.
Analgezic, antipiretic şi antiinflamator slab, antispastic.
Cefalee, nevralgii, dureri reumatismale articulare şi musculare, stări febrile, colici biliare, ureterale.
Adulţi; 1 comprimat, 1 supozitor a 1 g. Sau la nevoie, 1 fiolă intramuscular sau intravenos lent (cel mult 1 ml./minut), repetând eventual fără a depăşi 2 g. în 24 h. Copii până la 3 ani, 10-50 mg. Oral de 1-4/zi; 4-15 ani, 25-150 mg. Oral sau 300 mg. Rectal de 1-4/zi; la nevoie intramuscular 0,1-0,8 g. ( 0,2-1,6 ml) după vârstă.
4. Piafen (baralgin)
Comprimate conţinând noramidopirină metansolfonat 0,5 g., pitofenonă clorhidrat 5 mg. Şi fenpiramidă bromometilat 0,1 mg.; supozitoare conţinând noramidopirină metansulfonat 1 g., pitofenonă clorhidrat 10 mg. Şi fenopipramidă bromometilat 0,1 mg.; fiole a 5 ml.
Analgezic prin noramidopirină metansulfonat, antispastic musculotrop şi atropinic prin pitafenonă ş flupipramidă.
Colică ureterală, colică biliară, diskinezii biliare, colite, dismenoree, migrenă şi alte forme de cefalee.
Injecţii intramusculare profund sau intravenos lent (1-1,5 ml/minut), 1-3 fiole/zi; oral, câte 2 comprimate de 1-3/zi; rectal, 1 supozitor de 1-3/zi
59
Soluţie injectabilă conţinând noramidopirină metansulfonat 2,5 g, pitofenonă clorhidrat 10 mg şi fenpipramidă bromometilat 0,1 mg.
5. Diazepam (faustan, relanium, seduxen, valium).
Comprimate conţinând diazepam 2 mg şi 10 mg; fiole a 2 ml soluţie injectabilă conţinând diazepam 10 mg.
Tranchilizant din grupa benzodiazepinelor; miorelaxant şi anticolvusivant, antispastic uterin slab parasimpatoritic; Efectul este rapid, de durată relativ scurtă la începutul tratamentului, dar durabilă la prelungirea acestuia.
Stări de anxietate în nevroze, sindrom de menopauză, stări depresive cu agitaţie; insomnii prin anxietate; pentru sedare, în cadrul curei de dezintoxicare la alcoolici, spasme musculare în boli reumatice, traumatisme, fracturi, tetanos, stări de rău epileptic, eminenţă de avort sau creştere prematură, uşurarea naşterii în caz de hipertonie uterină.
Oral la adulţi şi copii mari 2 mg, 5 mg sau 10 mg de 1-2/zi (după situaţie); la bătrâni 2 mg de 1-2/zi; la copiii mici câte 1-2 mg de 2/zi (se poate creşte cu prudenţă, până la 0,5 mg/kilo/corp şi zi). Intramuscular sau intravenos lent cu multă prudenţă la adulţi şi la copiii mari 2-20 mg (se poate repeta după 3-4 h), în tetanos 200-400 mg./zi; la copii mici 0,1-0,25 mg o dată (se repetă la nevoie după 15-30minute).
6. Odistan (urografin, uramiro, uropolinum, disotrast, amidotrizoate)
Fiole a 20 ml soluţie apoasă injectabilă intravenos conţinând amidotrizoat meglumat 75% (cutie cu 1 fiolă+ 1 fiolă-test de 1 ml.)
Produs de contrast triiodat
Urografie intravenoasă, ienografie ascendentă, cistografie, plebografie şi arteriografie.
60
7. Triferment
Drajeuri conţinând tripsină 18 uw, lipază 6 uw şi amilază (putere amilolitică) 6,5 g
Preparat enzimatic digestiv, cuprinde fermenţi pancreatici, proteolitici, lipolitici şi amilolitici.
Pancreatită cronică, fibroză chistică pancreatică (la copii), dispepsi de putrefacţie şi fermentaţie, tulburări digestive prin exces alimentar la bolnavii cu insuficienţă secretorie a pancreasului (profilactic şi curativ), tulburări digestive în cursul tratamentului cu sulfamide sau antibiotice cu spectru larg.
Câte 1-4 drajeuri cu apă, după mesele principale.
8. Cărbune medicinal animal
Absorbant al gazelor din intestin, dezodorizant, catalizează oxidarea şi distrugerea toxinelor microbiene.
Infecţii intestinale, diaree, colită de fermentaţie, balonări postprandiale, intoxicaţii cu alcaloizi şi alte substanţe toxice.
Sub formă de pulbere 10-15 g/zi (ca atare sau asociat cu alte substanţe medicamentoase) sau comprimate 0,50-4 –6 g/zi.
61
STUDIU DE CAZ NR III
Nume: I
Prenume: E
Vârsta 38
Sex: masculin
Domiciliu: Vaslui, Loc. Barlad str. Vulturului Nr. 10
Date de spitalizare
Data internării: anul 2013, luna 3, ziua 1
Data externării: anul 2013, luna 3, ziua 8
Motivele internării: - dureri colicative lombo-abdominale stângi, iradiate anterior în fosa
iliacă stângă, hipogastru şi organele genitale externe,
- polakiurie,
- disurie,
- greţuri
Diagnosticul la internare: 1) colică renală stângă,
2)litiază ureterală stângă.
Situaţia familială şi socială
Situaţia familială: Căsătorit, are 2 copii,
Situaţia socială: angajat, de profesie zidar,
Condiţii de locuit: bune, locuieşte cu soţia şi copii într-o casă cu trei camere spaţioase,
Antecedente:
a) Heredo-colaterale: fără importanţă,
b) Factori de risc: legaţi de modul de viaţă: consumă alimente bogate în celulozice,
ciocolată şi nu consumă multe lichide, este expus datorită profesiei la intemperii,
curenţi de aer reci, eforturi fizice medii şi majore.
Istoricul bolii
Bolnav în vârstă de 38 ani, ce prezintă din decembrie 2007 repetate colici reno-ureterale
stângi, internat în secţia medicală 2 pentru o colică renală (urografic prezentând opacitate
calcară în aria renală), prilej cu care elimină 2 calculi mici rugoşi constituiţi din oxalat de Ca,
62
se reinternează pentru dureri lombo-abdominale stângi colicative, polakiurie, disurie, greţuri
şi urini hipercrome.
Situaţia la internare: Î=1,73 cm, G=78 kg, T=37,3 grade C., TA=140/70 mmHg, R=19
resp/minut, AV=82 puls/minut, Văz = bun, Auz = bun
63
INTERPRETAREA DATELOR
Analize hematologice – rezultate
Hb=15,2 g%
Ht=47%
Leucocite=8.400 mm3
Eozinofile=2%
Limfocite=30%
Monocite=5%
Neutrofile=65%
Analize biochimice –rezultate
Glicemia=93 g%
Creatinina=1,2 mg
Ureea=40 mg
Acid uric=6,30 mg
Rtimol=2uML
R la ZnSo4=5uSH
TGP=7UI
VSH=3 mm/h
Analiza urinii – rezultate
Examen sumar de urină; albumină-urme fine; glucoză-absentă
Sendiment urinar; -epitelii plate: rare
- leucocite: relativ frecvente,
- hematii: relativ frecvente
- relativ frecvent cristale de oxalat de Ca.
Testul Addis-Hamburge
Debitul urinar=0,4 ml/minut
Nr. leucocite=3.000/minut
Nr. hematii=4.000/minut
64
STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
1. A respira şi a avea o bună circulaţie – uşoară tahipnee şi tahicardie datorită prezenţei
durerilor lombo-abdominale, a subfebrilităţii şi stării de agitaţie. Torace normal
conformat, amplitudine superficială, zgomote cardiace ritmice Av=82 puls/minut,
TA=140/70 mmHg; artere periferice pulsatile.
2. A bea, a mânca; - uşoară inapetenţă determinată de senzaţia de greaţă. Abdomen
suplu, dureros spontan şi la palpare, ficat şi splină în limite normale.
3. A elimina. – loje renale suple, dureroase spontan şi la palpare. Semnul Giordano stâng,
pozitiv, polakiurie, disurie, urine hipercrome la emisie. Constipaţie determinată de
ingestia în cantitate mică de lichide, perspiraţie fiziologică, transpiraţii-cantitate mică
nesemnificativă. Nu prezintă vărsături.
4. A se mişca şi a avea o bună postură. –sistem oste-articular integru. Ţesut celular
musculo-adipos bine reprezentat, ganglioni superficiali nepalpabili. Mobilitate
articulară normală, mobilizarea este afectată în perioadele dureroase.
5. A dormi, a se odihni. – pacientul este agitat, nu se odihneşte bine noaptea, orele de
somn fiindu-i insuficiente pentru a se simţi relaxat.
6. A se îmbrăca şi dezbrăca. –este capabil să se îmbrace şi dezbrace singur fără ajutor.
7. A-şi menţine temperatura corpului în limite normale. –subfebrilitate datorită prezenţei
calculilor ureterali, T=37,3 grade C.
8. A fi curat, îngrijit, a-şi proteja tegumentele şi mucoasele. –tegumente şi mucoase
integre, normal colorate, fără leziuni, dar este prezentă o uşoară umiditate.
9. A evita pericolele. –datorită prezenţei durerilor colicative, polakiurie, disurie, urine
hipercrome, pacientul necesită tratament şi un regim alimentar care să prevină
formarea de noi calculi, mărirea celor existenţi sau apariţia complicaţiilor.
10. A comunica. –pacientul se simte singur, dar comunică cu personalul medico-sanitar şi
persoanele din salon şi respectă indicaţiile primite în legătură cu tehnicile pe care
urmează să le aplice în vederea efectuării analizelor.
11. A-şi practica religia. –a activa conform propriilor credinţe şi valori.
65
12. A se recrea. –nevoia îi este diminuată datorită durerilor lombo-abdominale colicative,
neputându-se concentra asupra unor activităţi recreative. Necesită o antrenare în
activităţi recreative.
13. A fi util. –îşi satisfăcea această nevoie prin participarea la educarea copiilor în
perioada anterioară spitalizării.
14. A învăţa. –pacientul nu are cunoştinţe prea multe în ce priveşte boala şi factorii de risc
care au determinat-o. Necesită educaţie pentru sănătate mai ales în ce priveşte regimul
alimentar.
Aspecte psihologice: - starea de conştienţă: conştient, orientat temporo-spaţial şi la propria
persoană
- comportament: puţin agitat,
- mod de internare: a venit cu soţia la spital
- particularităţi: pacientul afirmă că a mai fost internat de 2 ori în
spital şi că îi displace să stea în spital.
Aspecte sociologice: - mod de viaţă: trăieşte împreună cu soţia şi cei doi copii,
- mediul: urban,
- probleme sociale: pacientul se simte singur datorită internării în
spital deşi este vizitat de soţie şi copii,
- particularităţi: pacientul este o persoană sociabilă şi îi place foarte
mult să fie împreună cu familia.
66
NEVOI AFECTATE
1. Nevoia de a comunica. –singurătate datorită schimbării modului de viaţa, anturaj
necunoscut,
2. Nevoia de a evita pericolele –durere în regiunea lombo-abdominală, determinată de
prezenţa calculilor, risc potenţial de apariţie şi complicaţie,
3. Nevoia de a elimina – urine hipercrome şi polakidisurie din cauza eliminării urinare
insuficiente cantitativ şi calitativ, precum şi constipaţie determinată de ingestia unei
cantităţi insuficiente de lichide.
4. Nevoia de a bea şi a mânca – uşoară inapetenţă datorită senzaţiei de greaţă.
5. Nevoia de a dormi, a se odihni –imposibilitatea de a se odihni datorită durerilor
lombo-abdominale colicative
6. Nevoia de a se mişca şi a avea u bună postură –mobilizare insuficientă datorită
restricţiei mobilizării pentru a putea aplica tratamentul curativ, igienic şi
medicamentos.
7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale – uşoară subfebrilitate
datorită prezenţei calculilor ureterali.
8. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie. –uşoară tahipnee şi tahicardie datorită
durerilor lombo-abdominale colicative.
9. Nevoia de a fi curat, îngrijit, a-şi proteja tegumentele şi mucoasele. – uşoară umiditate
a tegumentelor determinată de subfebrilitate.
10. Nevoia de a se recrea. –dificultatea de a se recrea datorită imposibilităţii de
concentrare asupra unor activităţi recreative.
11. Nevoia de a învăţa – lipsa de cunoaştere a mijloacelor de prevenire a bolii.
Posibilităţi de evoluţie
a) vindecare: da
b) agravare: prin mărirea calculilor existenţi şi apariţia infecţiei şi a hidonefrozei
c) deces: nu.
67
PLAN DE NURSING CAZ NR III
Diagnostic de nursing
Obiective Interventii Evaluare
P: singurătateE: schimbarea modului de viaţă, anturaj necunoscutS: aparenţă tristă, stare depresivă, dificultatea de a stabili legături semnificative
Pacientul să încerce să stabilească legături semnificative cu alte persoane pentru a-i diminua sentimentul de singurătate
-am aşezat pacientul în salon cu alte persoane care prezintă aceeaşi afecţiune,-am dat pacientului posibilitatea să-şi exprime sentimentele şi nemulţumirile care-i favorizează această stare depresivă,-am învăţat pacientul să menţină legături cu persoanele apropiate
Pacientul nu mai prezintă o stare depresivă dar sentimentele de singurătate mai sunt încă prezente.
P: durere colicativă în regiunea lombo-abdominalăE: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calculului
Pacientul să exprime diminuarea durerilor lombo-abdominale
-am observat caracterul durerii colicative, intensitatea mare, localizarea, iradierea factori care atenuează sau
-am administrat la indicaţia medicului antispastice şi analgezice: Papaverină f III Scobutil f
Colica renală în cursul dimineţii de intensitate medie.
68
(oxalat de Ca) de la nivelul ureteruluiS: văicăreli, mişcări continui
influenţează apariţia durerii,-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase (sub formă de căldură uscată-perna electrică sau căldură umedă îmbăiate cu apă fierbinte sau termofor).
III Algocalmin f I,-am recoltat sânge pentru: Timol, ZnSo4,Acid uric, creatinină, uree, TGP, Hb, Ht, glicemie, limfocite, eozinofile, leucocite, monocite, VSH.
P: eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilorS: polakiurie, disurie, urine hipercrome la emisie
P: modificarea tranzitului intestinalE: ingestia unei cantităţi insuficiente de lichideS: constipaţie
Pacientul să elimine în cantitate normală, urinele să fie clare şi transparente, să micţioneze fără durere. Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic.
Pacientul să prezinte tranzit intestinal în limite fiziologice.
-am observat culoarea şi aspectul urinei,-am învăţat pacientul să ingere o cantitate suficientă de lichide pentru a favoriza eliminarea calculilor şi a preveni apariţia complicaţiilor.
-am determinat pacientul să ingere o cantitate mai mare de lichide (2,3 l/zi)
-am colectat urina pentru examen sumar de urină
-am administrat la indicaţia medicului 2 linguri de ulei de parafină.
Pacientul prezintă în continuare urine hipercrome şi polakidisurie.
Pacientul a avut scaun de aspect normal.
69
P: dificultatea de a se alimentaE: senzaţia de greaţăS: inapetenţa
Pacientul să exprime diminuarea senzaţiei de greaţă pentru a se putea alimenta
-am explorat gusturile pacientului asupra alimentelor permise,-am calculat necesarul de calorii în funcţie de activitate şi vârstă 28,9 cal/kg corp/zi,-am învăţat pacientul să inspire profund,-am asigurat respectarea regimului renal prescris în funcţie de natura calcululuiSe recomandă:-dimineaţa consumă ceai neîndulcit cu pâine desodată (pesmet, pâine prăjită) cu brânză proaspătă (nefermentată) şi unt proaspăt dar în cantităţi mici, un ou pe zi fiert tare,-la prânz supă de legume strecurată, orez fiert în această supă, carne slabă
-am pregătit pacientul pentru radiografie renală, dietă cu alimente ce nu conţine celulozice şi reziduri multe şi am administrat medicaţia: cărbune animal o tb. de 3 ori/zi, triferment 1tb 3ori/zi.
Pacientul se alimentează mai bine, senzaţia de greaţă fiind mai diminuată.
70
fiartă, peşte slab, pireuri dietetice în cantităţi mici.
P: imposibilitatea de a se odihniE: dureri colicative lombo-abdominale, agitaţieS: ore insuficiente de somn
Pacientul să se poată odihni şi să doarmă liniştit atâtea ore câte îi sunt necesare organismului de a se simţi relaxat.
-am liniştit şi învăţat pacientul să alunge gândurile pesimiste cu privire la evoluţia bolii şi internarea în spital,-am învăţat pacientul să facă tehnici de relaxare care să-i favorizeze somnul (exerciţii de respiraţii prin inspiraţii şi respiraţii ritmice)
Pacientul se odihneşte 6h/noapte.
P: mobilizare insuficientăE: aplicarea tratamentului curativ igienic şi medicamentos, dureri colicative lombo-abdominaleS: restricţia mobilizării
Pacientul să înţeleagă şi să respecte repaosul fizic în perioada dureroasă
-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase,-am planificat programe de exerciţii fizice în funcţie de capacitatea pacientului
-am administrat medicaţia prescrisă de medic Papaverină f III, Scobutil f III, Algocalmin f I
Pacientul a înţeles necesitatea repausului şi îl respectă.
P: creşterea temperaturii corpului peste valorile normaleE: prezenţa calculilor ureterali
Pacientul să exprime scăderea temperaturii
-am termometrizat pacientul şi am notat valoarea în foia de temperatură,-am aerisit
-am administrat la indicaţia medicului Algocalmin f I
După aplicarea compreselor reci şi administrarea antipireticului, temperatura s-a normalizat.
71
S: subfebrilitate T=37 grade C.
salonul,-am aplicat comprese reci pe frunte
P: modificarea frecvenţei şi amplitudinii respiraţiei şi a pulsuluiE: prezenţa durerilor colicative lombo-abdominaleS; tahipnee cu polipnee şi tahicardie
Pacientul să prezinte respiraţii şi pulsaţii de frecvenţă şi amplitudine normală
-am măsurat: TA, pulsul şi respiraţia,-am umezit aerul din salon, am aerisit salonul,-am recomandat pacientului repaus la pat asigurându-i un aport suficient de lichide
R=19 resp/minutAV=82 puls/minutTA=140/70 mmHg
P: tegumente umedeE: subfebrilitate, anxietateS: transpiraţie
Pacientul să aibă o stare de bine şi de confort fizic
-am învăţat pacientul să-şi facă toaleta şi să-şi schimbe lenjeria de câte ori este nevoie,-am învăţat pacientul să poarte şosete de bumbac şi să le schimbe frecvent
Datorită scăderii temperaturii tegumentele sunt mai uscate dar nu în totalitate datorită anxietăţii.
P: dificultatea de a desfăşura activităţi recreativeE: prezenţa durerilor lombo-abdominale, nelinişteS: imposibilitatea concentrării asupra unor activităţi
Pacientul să exprime diminuarea sentimentului de nelinişte pentru a se putea concentra supra activităţilor recreative
-am explorat gusturile şi interesul pacientului pentru anumite activităţi recreative,-am învăţat pacientul să citească cărţi, reviste cu subiecte interesante
Deoarece durerile au mai cedat şi pacientul s-a mai obişnuit cu atmosfera din spital, este interesat să citească şi să desfăşoare activităţi recreative.
72
recreative care să-i distragă atenţia de la preocupările sale interioare
P: insuficienta cunoaştere a bolii şi a mijloacelor de prevenireE: lipsa de informare şi de cunoaştere a mijloacelor ce folosesc la menţinerea sănătăţiiS; cerere de informaţii privind boala şi măsurile de prevenire
Pacientul să cunoască mijloacele de prevenire şi tratare a bolii şi importanţa regimului alimentar în menţinerea sănătăţii
-am informat pacientul despre factorii favorizanţi ai bolii: consumul scăzut de lichide, alimentaţia unilaterală, staza urinară, infecţia urinară, modificarea pH-ului urinei,-am informat pacientul care sunt alimentele interzise în cazul său, legumele bogate în acid oxalic (fasolea, mazărea verde, pătrunjel, morcovi, spanac, sfecla), ca şi unele fructe; căpşuni, fragi, coacăze şi zahăr în cantitate mare.
Pacientul este dornic să înveţe măsurile de prevenire a bolii şi a înţeles importanţa respectării regimului alimentar.
P: singurătateE: schimbarea modului de viaţă, absenţa
Pacientul să exprime dispariţia sentimentului de
-am învăţat pacientul să aibă o atitudine de
Sentimentul de singurătate a dispărut pacientul obişnuindu-se cu atmosfera din
73
persoanei semnificativeS: aparenţă tristă, nelinişte
singurătate, să nu mai fie trist şi neliniştit
receptivitate şi încredere în alte persoane şi mai ales în personalul medical,-am învăţat pacientul să menţină legături cu persoanele apropiate
spital, nu mai este trist şi neliniştit.
P: durere colicativă în regiunea lombo-abdominalăE: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calcululuiS: văicăreli, mişcări continui
Pacientul să exprime dispariţia durerilor lombo-abdominale
-am observat gradul de diminuare al durerilor şi localizarea lor,am redat încrederea pacientului cu privire la evoluţia durerii, spunându-i că aceasta este o stare trecătoare,am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase.
-am administrat la indicaţia medicului;Papaverină fIIIScobutil f IIIAlgocalmin fI
Timol=2uMLZnSo4=5uSHAcid uric=6,30mgCreatinină=1,2mgUree=40mgTGP=7uiHb=15,2%Ht=47%Leucocite=8.400/mm3Eozinofile=2%Limfocite=30%Monocite=5%Glicemie=93%VSH=3mm/h
P: eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilorS: polakiurie, disurie, urine hipercrome
Pacientul să elimine în cantitate normală, fără dureri şi urinile să fie clare şi transparente.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic
-am observat culoarea şi aspectul urinii şi am notat în foaia de observaţie,am învăţat pacientul să consume cantităţi mari de lichide (ceai, de mătase de porumb, cozi
Pacientul elimină o cantitate mai mare de urină şi fără durere.Examen sumar de urină. Albumină; urme fineGlucoză; absentăSendiment urinarEpitelii plate; rareLeucocite; relativ frecventeRelativ frecvente cristale de oxalat de Ca.
74
de cireşe amare) pentru a elimina calculii,am pregătit pacientul pentru radiografie renală simplă, în seara precedentă am efectuat o clismă evacuatoare
P: uşoară inapetenţăE: uşoară senzaţie de greaţăS: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ
Pacientul să exprime dispariţia senzaţiei de greaţă pentru a se alimenta conform nevoilor organismului (1600 calorii/24h în repaus)
-am calculat necesarul de calorii în funcţie de activitate şi vârstă 25 cal/kg corp/zi,-am învăţat pacientul să respecte regimul alimentar prescris şi să consume multe lichide (2-3l lichide/zi)-am pregătit pacientul pentru rediografie renală simplă; în ziua precedentă va consuma un regim hidric (supe, limonade, ceai, apă negazoasă), seara o cană cu ceai şi
-am administrat la indicaţia medicului Triferment 3tb/ziCărbune animal 3tb/zi-în seara precedentă am administrat doua linguri ulei de ricin.
Pacientul se poate alimenta şi respectă regimul.RezultatPe aria vezicală nu se văd calculi.
75
pâine prăjită.P: imposibilitatea de a se odihniE: agitaţieS: ore insuficiente de somn
Pacientul să aibă un somn liniştit.
-am învăţat pacientul tehnici de relaxare şi exerciţii care să-i favorizeze somnul,am servit pacientul seara la culcare cu o cană cu lapte cald.
Pacientul se odihneşte 8 ore pe noapte.
P: mobilizare insuficientăE: explicarea tratamentului curativ igienic şi medicamentosS: restricţia mobilizării
Pacientul să înţeleagă necesitatea repausului fizic.
-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase,-am planificat programe de exerciţii fizice în funcţie de capacităţile pacientului
Pacientul respectă repaosul.
P: modificarea frecvenţei şi amplitudinii respiraţiei şi a pulsuluiE: prezenţa durerii în regiunea lombo-abdominalăS: tahipnee cu polpnee şi tahicardie
Pacientul să prezinte respiraţii şi pulsaţii de frecvenţă şi amplitudine normală.
-am măsurat: pulsul, respiraţia şi TA şi am notat în foaia de observaţie valorile,-am umezit aerul din salon.
R=18 resp/minutAV=80 puls/minutTA=140/70 mmHg
P: alterarea umidităţii tegumentelor E: anxietate, agitaţieS: transpiraţie
Pacientul să aibă o stare de bine, de confort fizic fără transpiraţii
-am învăţat pacientul şi ajutat să-şi facă toaleta de câte ori este nevoie,-am învăţat pacientul să poarte şosete
Tegumentele prezintă umiditate în limite fiziologice pentru că pacientul nu mai este anxios şi agitat.
76
de bumbac şi să le schimbe frecvent.
P: durere în regiunea lombo-abdominalăE: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calcululuiS: mişcări continui
Pacientul să exprime dispariţia durerilor lombo-abdominale
-am observat gradul de diminuare şi localizarea lor,-am redat încrederea pacientului cu privire la evoluţia durerii, spunându-i că aceasta este o stare trecătoare,-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase.
-am administrat la indicaţia medicului; Papaverină f IIIAlgocalmin f I
Durerile au mai scăzut în intensitate în regiunea abdominală, dar persistând totuşi în regiunea lombară.
P: eliminarea urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilorS: polakiurie, urine hipercrome
Pacientul să elimine în cantitate normală, urinele să fie clare şi transparente.
-am observat culoarea şi aspectul urinii-am învâţat pacientul să consume cantităţi mari de lichide pentru a elimina calculii.
-am administrat la indicaţia medicului Miofilin f I.
În cursul zilei de 5-04-2005 astăzi pacientul a eliminat un calcul mic rugos consistent din oxalat de Ca.
P: modificarea frecvenţei respiraţiei şi a pulsuluiE: prezenţa durerii în regiunea lombarăS: tahipnee şi tahicardie
Pacientul să prezinte respiraţii şi pulsaţii de frecvenţă normală
-am măsurat; pulsul, respiraţia şi TA şi am notat valorile în foaia de observaţie,-am umezit aerul din salon.
R=17 resp/minutAV=78 puls/minutTA=140/70 mmHg
P: eliminare urinară insuficientă
Pacientul să elimine în cantitate
-am observat culoarea şi aspectul
Pacientul a mai eliminat un calcul.
77
cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilorS: polakiurie
normală. urinei,-am învăţat pacientul să consume cantităţi mari de lichide
P: senzaţie de durere în regiunea lombarăE: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calcululuiS: mişcări continui
Pacientul să exprime dispariţia durerilor.
-am observat gradul de diminuare al durerilor şi localizarea lor.-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase.
-am administrat la indicaţia medicului;Papaverină tb.IIIAlgocalmin tb I
Pacientul prezintă o uşoară sensibilitate în regiunea lombară.
Astăzi 8.03.2013 bolnavul se externează cu stare generală bună, afebril, fără dureri colicative, doar o uşoară sensibilitate în regiunea lombară şi cu următoarele recomandări: - să aibă un regim alimentar echilibrat;
- să consume multe lichide pentru a preveni apariţia recidivelor;- control clinic şi ecografic peste 10 zile.
78
TRATAMENT
Medicamentul Formă de prezentare Mod de acţiune Indicaţii Administrare1. Papaverină
Comprimate conţinând papaverină hel. 100 mg (flacon cu 30 bucăţi); fiole a 1ml şi 2 ml soluţie apoasă conţnând papaverină hel 40 mg respectiv 200 mg. (cutie cu 10 şi 100 bucăţi).
Vasodilatator şi antispastic prin acţiune directă asupra musculaturii netede; efectul se menţine cca. 2 h. După administrarea orală şi 40, respectiv 20 minute, după injectarea intramusculară sau perfuzia intravenoasă.
Tulburări circulatorii cerebrale de natură spastică sau aterosclerotică, migrenă, sindrom anginos, stare post-infarct, tulburări circulatorii ale extremităţilor, angiopatie diabetică. Stări spastice ale musculaturii netede digestive şi biliare: spasm piloric, constipaţie spastică, colici intestinale, diskinezie biliară hipertonă, colici biliare, dismenoree.
Oral 1 comprimat (100 mg.), la nevoie 3-5 comprimate/zi; injecţie intramusculară sau perfuzie intravenoasă lentă (diluată în soluţie de clorurată sau glucozată izotonic, la un pH de cel mult 6), 40-200 mg. o dată
2. Scobutilul (scopalomine, butyl bromide, buscolysin, boscopan)
Comprimate conţinând butil-scopolamina, bromură 10 mg. (flacon cu 20 buc.); supozitoare conţinând butil-scopulamina bromură 10 mg. Sau 7,5 mg. (cutie cu 6 buc.); fiole a 1 ml sol. Apoasă injectabilă
Antispastic digestiv şi genito-urinar prin acţiune parasimpatolitică şi slab ganglioplegică; antisecretor gastric. Absorbţia intestinalăeste slabă iar durata de
Colici intestinale biliare, ureterale, spasm piloric sau decardia, ulcer gastro-duodenal, dismenoree, retenţie de lohii; pentru
Adulţi, orali câte 1-2 comprimate sau supozitoare de 3-5 ori pe zi; intramuscular sau intravenos lent, 1-2 fiole la nevoie. Copii 6-12 ani, 1 comprimat de 3 ori pe zi.
79
conţinând butil;-scopolamină bromură 10 mg. (cutie cu 10 buc.).
acţiune relativ scurtă; forma injectabilă este mai activă
efectuarea duodenografiei hipotone şi diagnosticul diferenţial radiologic între spasmele funcţionale şi stenoza organică.
3. Algocalmin (noramidopyriniu, methansulfonate sodium, metamizol natrium, analgin, algopirin).
Comprimate conţinând noramidopirină, metansulfonat de sodiu 500 mg. (benzi de ciolofan, flacon cu 10 buc.); supozitoare conţinând noramidopirină, metansulfonat de sodiu 1 g sau 300 mg. (cutie cu 6 buc.); fiole a 2 ml. Soluţie apoasă injectabilă conţinând noramidopirină metansulfonat de sodiu 1 g.
Analgezic, antipiretic şi antiinflamator slab, antispastic.
Cefalee, nevralgii, dureri reumatismale articulare şi musculare, stări febrile, colici biliare, ureterale.
Adulţi; 1 comprimat, 1 supozitor a 1 g. Sau la nevoie, 1 fiolă intramuscular sau intravenos lent (cel mult 1 ml./minut), repetând eventual fără a depăşi 2 g. în 24 h. Copii până la 3 ani, 10-50 mg. Oral de 1-4/zi; 4-15 ani, 25-150 mg. Oral sau 300 mg. Rectal de 1-4/zi; la nevoie intramuscular 0,1-0,8 g. ( 0,2-1,6 ml) după vârstă.
4. Piafen (baralgin)
Comprimate conţinând noramidopirină metansolfonat 0,5 g., pitofenonă clorhidrat 5 mg. Şi fenpiramidă bromometilat 0,1 mg.; supozitoare conţinând noramidopirină metansulfonat 1 g., pitofenonă clorhidrat 10 mg. Şi fenopipramidă bromometilat 0,1 mg.; fiole a 5 ml. Soluţie injectabilă conţinând
Analgezic prin noramidopirină metansulfonat, antispastic musculotrop şi atropinic prin pitafenonă ş flupipramidă.
Colică ureterală, colică biliară, diskinezii biliare, colite, dismenoree, migrenă şi alte forme de cefalee.
Injecţii intramusculare profund sau intravenos lent (1-1,5 ml/minut), 1-3 fiole/zi; oral, câte 2 comprimate de 1-3/zi; rectal, 1 supozitor de 1-3/zi
80
noramidopirină metansulfonat 2,5 g, pitofenonă clorhidrat 10 mg şi fenpipramidă bromometilat 0,1 mg.
5. Diazepam (faustan, relanium, seduxen, valium).
Comprimate conţinând diazepam 2 mg şi 10 mg; fiole a 2 ml soluţie injectabilă conţinând diazepam 10 mg.
Tranchilizant din grupa benzodiazepinelor; miorelaxant şi anticolvusivant, antispastic uterin slab parasimpatoritic; Efectul este rapid, de durată relativ scurtă la începutul tratamentului, dar durabilă la prelungirea acestuia.
Stări de anxietate în nevroze, sindrom de menopauză, stări depresive cu agitaţie; insomnii prin anxietate; pentru sedare, în cadrul curei de dezintoxicare la alcoolici, spasme musculare în boli reumatice, traumatisme, fracturi, tetanos, stări de rău epileptic, eminenţă de avort sau creştere prematură, uşurarea naşterii în caz de hipertonie uterină.
Oral la adulţi şi copii mari 2 mg, 5 mg sau 10 mg de 1-2/zi (după situaţie); la bătrâni 2 mg de 1-2/zi; la copiii mici câte 1-2 mg de 2/zi (se poate creşte cu prudenţă, până la 0,5 mg/kilo/corp şi zi). Intramuscular sau intravenos lent cu multă prudenţă la adulţi şi la copiii mari 2-20 mg (se poate repeta după 3-4 h), în tetanos 200-400 mg./zi; la copii mici 0,1-0,25 mg o dată (se repetă la nevoie după 15-30minute).
6. Odistan (urografin, uramiro, uropolinum, disotrast, amidotrizoate)
Fiole a 20 ml soluţie apoasă injectabilă intravenos conţinând amidotrizoat meglumat 75% (cutie cu 1 fiolă+ 1 fiolă-test de 1 ml.)
Produs de contrast triiodat
Urografie intravenoasă, ienografie ascendentă, cistografie, plebografie şi arteriografie.
7. Triferment Drajeuri conţinând tripsină 18 uw, lipază
Preparat enzimatic
Pancreatită cronică,
Câte 1-4 drajeuri cu apă, după mesele
81
6 uw şi amilază (putere amilolitică) 6,5 g
digestiv, cuprinde fermenţi pancreatici, proteolitici, lipolitici şi amilolitici.
fibroză chistică pancreatică (la copii), dispepsi de putrefacţie şi fermentaţie, tulburări digestive prin exces alimentar la bolnavii cu insuficienţă secretorie a pancreasului (profilactic şi curativ), tulburări digestive în cursul tratamentului cu sulfamide sau antibiotice cu spectru larg.
principale.
8. Cărbune medicinal animal
Absorbant al gazelor din intestin, dezodorizant, catalizează oxidarea şi distrugerea toxinelor microbiene.
Infecţii intestinale, diaree, colită de fermentaţie, balonări postprandiale, intoxicaţii cu alcaloizi şi alte substanţe toxice.
Sub formă de pulbere 10-15 g/zi (ca atare sau asociat cu alte substanţe medicamentoase) sau comprimate 0,50-4 –6 g/zi.
82
CAPITOLUL V
TEHNICI LEGATE DE PLANUL DE INGRIJIRE
Pregătirea pacientului pentru urografie
Urografia este o metodă curentă de examinare morfo-funcţională a rinichilor şi a
căilor urinare, utilizându-se substanţe iodate hidrosolubile administrate intravenos.
Pregătirea materialelor necesare: cărbune animal, ulei de ricin, materiale necesare
efectuării unei clisme evacuatoare;
- de protecţie; paravan, muşama, aleză, învelitoare;
- Sterile: canulă rectală, casoletă cu comprese;
- Nesterilă: stativ pentru irigator, irigator şi tub de cauciuc de 1,2-2 m
lungime şi 10 mm diametru, bazinet, tăviţă renală, apă caldă de 35-
37 grade Celsius (500-1000 ml pentru adulţi), sare ( o linguriţă la 1 l
de apă), glicerină, săpun;
- Substanţă lubrefiantă (vaselină).
Substanţa de contrast Odistan de 30,60 sau 75%; medicamente antihistaminice;
medicamente de urgenţă; seringi Record de 10 ml sterile şi ace pentru injecţia intravenoasă.
Pregătire psihică a pacientului – se anunţă pacientul şi i se explică importanţa tehnicii
pentru stabilirea diagnosticului;
- se explică pacientului tehnica investigaţiei şi regimul alimentar
necesar pentru reuşita acesteia.
Pregătirea alimentară a pacientului: - cu 2-3 zile înaintea examinării, pacientul va
consuma un regim fără alimente care conţin celuloză şi dau reziduri multe (fructe, legume şi
zarzavaturi, paste făinoase, pâine) şi ape gazoase;
- în ziua precedentă examenului, pacientul va consuma un regim
hidric (supe, limonade, ceai, apă negazoasă);
- în seara precedentă, pacientul va consuma o cană cu ceai şi pâine
prăjită;
- înaintea examenului pacientul nu mănâncă şi nu consumă lichide.
După examen, bolnavul poate consuma regimul său obişnuit
Pregătirea medicamentoasă a pacientului; - cu două zile înaintea examinării, se
administrează cărbune animal şi triferment câte două tablete de trei ori pe zi;
83
- în seara precedentă zilei examinării se administrează două linguri de
ulei de ricin;
- se efectuează clismă evacuatoare înaintea injectării substanţei de
contrast.
Testarea sensibilităţii bolnavului, faţă de substanţa de contrast; - se efectuează proba
de toleranţă faţă de iod;
- se comunică pacientului (ca să nu se sperie) unele simptome ce pot
să apară (ameţeli, greţuri sau dureri abdominale) şi care dispar
repede fără consecinţă;
- dacă pacientul prezintă reacţie hiperergică, se întrerupe
administrarea şi se anunţă medicul.
Participarea la examen; - pacientul va fi condus la serviciul de radiografie, va fi ajutat
să se dezbrace şi să se aşeze pe masa radiologică;
- dacă toleranţa organismului este bună, se administrează intravenos
substanţa de contrast, astfel: 20 ml Odistan 75% la adulţi (sau 25 ml
soluţie 60%), iar la copii în funcţie de vârstă, se administrează 5-15
ml soluţie 75%; la 8-10 minute de la efectuarea injecţiei, medicul
execută radiografia renală (urografia).
Îngrijirea pacientului după tehnică:
- va fi ajutat să se îmbrace, va fi condus în salon şi instalat comod în
pat,
- se notează examenul în foaia de observaţie.
Urografia este contraindicată în: - insuficienţa renală,
- insuficienţa hepatică,
- boala Basedow,
- stări alergice,
- anemii hemolitice,
- tuberculoză pulmonară evolutivă.
84
Tehnica efectuării puncţiei venoase
Definiţie: puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin
intermediul unui ac de puncţie.
Scop: -explorator,
-terapeutic
Locul puncţiei: -venele de la plica cotului (bazilică şi cefalică) unde se formează un
„M” venos prin anostomazarea lor;
- venele antebraţului;
- venele de pe faţa dorsală a mâinii;
- venele subclaviculare;
- venele femurale;
- venele jugulare şi epicraniene, mai ales la sugari şi la copilul mic.
Materiale necesare: - tavă medicală;
- instrumentar şi materiale sterile, ace de puncţie venoasă puţin mai
groase (1,2-1,4 mm diametru). Acestea trebuie să aibă un bizon
alungit (nu tăiat scurt) pentru că, numai astfel de bizo-uri pot să fie
ascuţite şi să ofere o înţepare fină făcând puncţia mai sigură şi
totodată fără traumatizarea importantă a venei. Pentru puncţia
venoasă nu trebuie utilizate ace mai lungi de 5-6 cm deoarece
manevra acelor lungi este nesigură, seringi de capacitate în funcţie
de scop;
- substanţă dezinfectantă (alcool, tinctură de iod);
- tampoane de vată;
- garou de cauciuc sau bandă Esmarch;
- pernă tare elastică;
- recipienţi de recoltare cu sau fără anticoagulant în funcţie de
analizele cerute de medic sau sticle gradate în cazul în care se
recoltează sânge pentru transfuzie;
- tăviţă renală.
85
Etape şi timp de execuţie;
1. Pregătirea instrumentelor şi materialelor necesare şi transportarea lor la patul
bolnavului.
2. Pregătirea fizică şi psihică a bolnavului. Se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea
tehnicii, se aşează bolnavul în poziţia necesară.
3. Stabilirea locului puncţiei. Se stabileşte braţul la care se face puncţia, se examinează
calitatea şi starea venelor de la plica cotului, se stabileşte locul de efectuare a puncţiei.
4. Efectuarea puncţiei. Se aplică garoul la 8-10 cm deasupra locului unde se va puncţiona
vena, garoul trebuie strâns astfel încât să facă o bună stază venoasă, să scoată în relief
vena dar să nu oprească circulaţia arterială. Se fixează vena cu policele mânii stângi la
4-5 cm sub locul puncţiei, exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra
ţesuturilor vecine. Se dezinfectează locul puncţiei cu un tampon cu alcool sau tinctură
de iod. Se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul şi să rămână cu el închis.
Se fixează seringa la care este adaptat acul, gradaţiile fiind în sus, acul este aşezat cu
bizoul în sus, în mâna dreaptă, între police şi restul degetelor şi se înţeapă pielea şi
vena astfel: - în primul rând se înţeapă pielea şi vena bolnavului;
- se introduce acul de-a lungul peretelui venos la o adâncime de 1-1,5
cm;
- cu mâna stângă tragem încet pistonul, aspirând;
- se desface nodul garoului şi bolnavul deschide pumnul;
- după terminarea recoltării se retrage cu un gest scurt şi rapid acul şi
aplicăm pe locul puncţiei un tampon de vată îmbibat cu alcool şi se
exercită o compresiune.
5. Îngrijirea bolnavului după tehnică. Se efectuează toaleta regiunii şi se aşează bolnavul
în poziţia cea mai comodă.
6. Reorganizarea locului de muncă şi pregătirea sângelui recoltat pentru laborator. Se
amestecă sângele cu substanţe anticoagulante chimice în funcţie de felul analizei (nu
se amestecă dacă se fac analize serologice), se completează buletinul de analiză şi se
duc probele la laborator.
Accidente: - hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos), în acest caz se retrage
acul şi se comprimă locul puncţiei 1-3 minute;
86
- acul poate să treacă dincolo de venă, perforând şi peretele ei opus,
în acest caz acul trebuie uşor retras în lumenul venei şi dacă nu se
produce extravazarea de sânge se poate continua recoltarea;
- bolnavul poate prezenta ameţeli, paloare, lipotimie, în acest caz se
întrerupe puncţia, bolnavul se aşează în decubit dorsal fără pernă şi
se anunţă medicul.
Tehnica efectuării injecţiei intramusculare
Definiţie; -injecţia intramusculară constituie introducerea unor soluţii izotonice,
uleioase sau coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la o seringă.
Scop: -terapeutic
Locul de elecţie: - regiunea supero-externă a fesei, deasupra marelui trohanter;
- faţa externă a coapsei, în treimea mijlocie;
- faţa externă a braţului, în muşchiul deltoid
Materiale necesare: - tavă medicală;
- ace pentru injecţia intramusculară de lungime 40-70 mm cu
diametrul 7/10, 8/10, 9/10 mm, bizoul lung şi bine ascuţit;
- seringi de capacitate corespunzătoare cantităţii de soluţie
medicamentoasă;
- medicamentul de injectat;
- tampoane de vată;
- soluţii dezinfectante (alcool, tinctură de iod);
- pile de metal pentru deschiderea fiolelor;
- lampă de spirt;
- tăviţă renală.
Etape şi timp de execuţie:
1. Pregătirea instrumentelor şi materialelor necesare şi transportarea lor la patul
bolnavului.
2. Pregătirea fizică şi psihică a bolnavului. Se anunţă bolnavul şi i se explică
necesitatea tehnicii. Se aşează bolnavul în poziţia necesară, se dezbracă regiunea şi
i se recomandă să relaxeze musculatura.
87
3. Stabilirea locului injecţiei. În regiunea fesieră se reperă următoarele puncte;
- punctul Smârnov la un lat de deget deasupra marelui trohanter şi
înapoia lui;
- punctul Bartheliny la unirea treimii externe cu cele două treimi
interne a unei linii care uneşte spina iliacă antero-superioară cu
extremitatea superioară a şanţului interfesier;
- zona situată deasupra liniei ce uneşte spina iliacă posterioară cu
marele trohanter;
- în poziţia şezând în toată regiunea fesieră deasupra liniei de sprijin.
4. Efectuarea tehnicii: - spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun şi dezinfectarea
mâinilor cu alcool;
- se desigilează seringa, se adaptează acul la seringă şi se încarcă cu
substanţa de injectat după verificarea fiolei;
- se elimină bulele de aer;
- se schimbă acul;
- se dezinfectează locul de elecţie cu un tampon cu alcool sau tinctură
de iod;
- se întinde pielea între indexul şi policele mâinii stângi şi se înţeapă
perpendicular pielea cu rapiditate şi siguranţă 4-7 cm;
- se verifică poziţia acului prin aspirare;
- se injectează lent soluţia;
- se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul;
- se masează uşor locul injecţiei pentru a activa circulaţia favorizând
rezorbţia.
5. Îngrijirea bolnavului după tehnică. Se aşează bolnavul în poziţie comodă şi se lasă
în repaus 5-10 minute.
6. Reorganizarea locului de muncă. Se aruncă la coş fiolele golite, tamponul de vată,
seringa în recipientul special.
Accidente: - durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale, în
acest caz se retrage acul şi se efectuează injecţia în altă zonă,
- paralizie sau lezarea nervului sciatic;
88
- hematom prin înţeparea unui vas;
- ruperea acului, în acest caz acul se extrage manual sau chirurgical,
- supuraţie aseptică, se previne prin folosirea unor ace suficient de
lungi pentru a pătrunde în masa musculară,
- embolie, prin injectarea accidentală într-un vas a soluţiilor uleiase,
se previne prin verificarea poziţiei acului.
89
CAPITOLULVI
CONCLUZII
Prin această lucrare am vrut să evidenţiez responsabilităţile ce îmi revin mie, ca
viitoare asistentă medicală, în cazul îngrijirilor celor 3 pacienţi, cu diagnostic medical de
litiază renală, pe care i-am luat în studiu.
Orice litiază renală reprezintă o urgenţă medicală, pacientul necesitând internare şi
asistenţă medicală de specialitate.
Principalii factori care au dus la aparitia acestei boli au fost deshidratare, creşterea
concentraţiei sărurilor urinare, variaţiile PH-ului urinar, factori metabolici, factori anatomici si
bacteriologici.
Rinichiul asigură conservarea apei în organism, si execută o serie de produşi cu
solubilizare redusă. Când urina devine suprasaturată cu materiale insolubile în anumite
condiţii apar calculii de diferite mărimi.
Debutul bolii este de obicei brusc, precipitat de un efort fizic important, se manifestă
ca durere vie în zona lombară, de obicei unilateral, în hipocondru şi fosa iliacă de aceeaşi
parte cu iradieri spre organele genitale externe şi faţa internă a coapsei.
Asistenta medicală are un rol foarte important în monitorizarea clinică a acestor
pacienţi: puls , T, T.A., trebuie măsurate, notate şi interpretate zilnic şi raportate medicului.
De asemenea şi diureza, forma consistenţa şi culoarea scaunelor corelate cu cantitatea de
lichide care trebuie să acopere necesităţile hidrice ale pacientului.
Scopul tratării acestei teme a fost unul foarte personal. De-a lungul timpului am întâlnit
multe persoane care au suferit de această afecţiune.Câteva cazuri au avut un deznodământ
tragic. Litiaza renală s-a impus preocupărilor umane de multă vreme datorită frecvenţei, dar
mai ales a disconfortului sau complicaţiilor pe care le generează.Litiaza Renală reduce durata
medie a vieţii la 20% din bărbaţi şi 5-10% din femei, iar după tratament sau eliminarea
spontană a calculilor, indicele de recidivă este de 50% în 5 ani. In ceea ce priveşte tipul
litiazei depistate la 75% din cazuri este calcică (oxalat de calciu, fosfat de calciu), iar la 25%
din cazuri sau alte tipuri de litiază, litiaza se întâlneşte cu frecvenţă maximă între 20-40 ani,
dar nu este rară la copii, chiar de la naştere şi nici la cei foarte vârstnici.
90
Cred că studiul şi analiza acestei teme mă va ajuta să devin o asistentă eficace pentru
pacienţii care au nevoie de ajutorul meu şi care se confruntă cu consecinţele nefaste ale
acestei boli „Litiaza Renală”.
În urma analizării celor trei cazuri studiate şi a altor cazuri întâlnite în decursul
efectuării stagiului practic, am constatat că litiaza renală este o afecţiune destul de frecventă,
de o gravitatea moderată, dar care poate duce la complicaţii grave dacă nu se intervine prompt
şi nu se respectă cu stricteţe regimul igieno-dietetic şi medicamentos.
În cazul pacienţilor internaţi în spital, cadrul medical are un rol hotărâtor în buna
evoluţie a bolii prin crearea unor condiţii igienice şi de mediu corespunzătoare, prin
asigurarea unui regim dietetic în conformitate cu pacientul, având în vedere că, în cazul
tratamentului litiazei renale, o foarte mare importanţă o are corecta hidratare a organismului.
Scopul acestei lucrări este analizarea cauzelor ce determină apariţia Litiazei Renale şi
promovarea sănătăţii, descoperirea precoce a diagnosticului, diminuând apariţia
complicaţiilor, sau poate chiar prevenind-o. De asemenea se urmăreşte ajutarea pacienţilor
care deja au această boală, putând aprofunda această afecţiune şi învăţând cum să depăşească
momentele grele din punct de vedere fizic şi psihic.
Se urmăreşte analizarea Litiazei Renale variaţiile pe care le prezintă pacienţii în acest
subiect şi modalităţile prin care se poate ameliora această afecţiune.
91
BIBLIOGRAFIE
1. Proca E. - Tratat de patologie chirurgicală Editura Medicală, Bucureşti, 2010
2. Titircă L.- Breviar de explorări funcţionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului
Editura Viata Medicală, Bucureşti, 2010
3. Corneliu Borundel – Manual de Medicină internă pentru cadre medii Editura ALL,
Bucureşti, 2009
4. Mozeş C. - Tehnica îngrijirii bolnavului, Vol. I şi II, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2009
5. Titircă L.- Ghid de nursing, Ed. Didactică şi pedagogică, 2010
6. Titircă L. - Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura
Viata Romaneasca, 2010
7. Titircă L. - Urgenţele medico-chirurgicale, Editura Viata Romaneasca, 2010
8. Titircă L. - Manual de îngijiri speciale acordate de asistenţii medicali, Editura Viata
Romaneasca, 2009
9. Titircă L. - Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului,
Editura Viata Romaneasca, 2009
10. F.O. – arhiva spitalului Municipal de Urgenta “ E. Beldiman” Barlad
92
Top Related