Volumul 8, Nr. 4 (46) - e-democracy.md · SUMMARY Event On July 20 representatives of the Moldovan...

Revistã editatã deAsociaþia pentru Democraþie Participativã (ADEPT),

Centrul Naþional de Asistenþã ºi Informare a OrganizaþiilorNeguvernamentale din Moldova CONTACT

Aceastã ediþie a Vocii civice este cofinanþatãde cãtre Fundaþia Soros-Moldova

ºi Ambasada SUA în Moldova

Volumul 8, Nr. 4 (46)

SUM

MA

RYEvent

On July 20 representatives of the MoldovanNGO community met with Professor JosephStiglitz, Nobel Prize laureate, and his team ofInitiative for Policy Dialogue. The IPD, foundedby Joseph Stiglitz, provides an alternative to thetraditional policies, organizes country dialogues,and educates civil society. At the meeting withNGO leaders, discussions focussed on democ-racy, participation, decentralization anddeliberation.

NGO legislation

The column features the draft law on publiccontrol over the state activity developed bythe Presidency within the framework of theSocial Pact. The law is meant to regulateamong others: public associations’ controlover the state activity; principles of publiccontrol; object of the control; public investiga-tions; endorsements issued by public associa-tions; etc.

NGO environment

The column highlights success stories in thefield of economic development, social assis-tance, and community development.

Women in business

Center for Business Promotion “Pro-BusinessNord” is currently implementing a project“Training women entrepreneurs in ruralareas”. More than 400 women from 20 ruralareas in the North of the country are due tobenefit of training on how to open a business,on how to develop entrepreneurial skills, onmarketing and bookkeeping, human resourcemanagement, business planning and credits.Boosting entrepreneurship is the moreimportant as half of the women population inthe North of Moldova may flee the country inthe search for a job. The poll results con-ducted by the Pro-Business Nord indicatesthat 67% of women respondents are willing toflee the country in search for a job abroad,47% intend to flee the country due toeconomic situation, 13% because they cannotfind a job, and 3% claim it’s easier to improvethe financial situation abroad than at home;and only 33% of the respondents have nointention to leave the country for the fear toloose their family.

Community social service in Suruceni

A communal social service was opened inSuruceni village in March. Seven social workerstake care of more than 150 people at risk.During a three months period the socialworkers undertook a survey of who are thepeople in need: elderly, handicapped, largefamilies, etc; what do they need most, i.e.medication, food, clothes, etc. The databaseallows social workers to decide on what arethe priorities of the moment and betterdistribute the aid available. One of the mostrecent events organized by the Service was theCharity Day, which gathered the entirecommunity for a concert of young talents.

Contact Center – community develop-ment in Gagauzia

The article features three success-stories ofcommunity development projects implementedin Gagauzia with the support of the ContactCenter. The first one, “Studying History withthe Gagauzian People” implemented in Besalmavillage, for several months, once a weekgathered people in the little museum to learnabout their people’s history. Lasting aboutthree months, the project started out as anextra-curricular, after school program forchildren. The second one, in Tvardita severalwomen dedicated a three-month period fromJanuary to March of this year to making 40traditional dresses for a children’s danceensemble. The center’s grant provided themeans to put on a few performances this yearas well as to travel to Yugoslavia and Bulgaria.And finally, this spring extracurricular activitiesproject began in Ciumai village with a grantfrom the Contact Center. Those includedactivities such as dancing, singing, arts andcrafts, sport, and more. At first, “Didactic”focused on helping underprivileged children,orphans, and children from broken homes. Butits popularity soon resulted in exceeding theplan by far, and extending to about 200 children(nearly everyone!).

Partnership

The column features an interview withConstantin Stratulat, Councilor to the Mayor ofthe Ungheni Mayoralty. Mr. Stratulat spokeabout the recent initiative of the UngheniMayoralty to provide small grants to thegrassroots NGOs active in the municipality.The financial support is very small, however itis intended to help the beginners in fundraisingto make the first steps in proposal writing andsuccessful implementation of their first project.

A program of theU.S. Department of state„Community Connections“

Centrul de Resurse alOrganizaþiilorNeguvernamentale pentruDrepturile Omului (CReDO)anunþã lansarea proiectuluiProgramul de masterat înadministrarea organizaþieinonprofit în cadrulProgramului „DezvoltareaONG“ sprijinit financiarde cãtre Ambasada SUAla Chiºinãu.

Grantul oferit de Ambasada SUA laChiºinãu va susþine participarea doar a14 ONG-uri cu condiþia cã fiecareorganizaþie va avea cîte doiparticipanþi. Astfel, numãrul total debeneficiari constituie 28 de persoane-cheie (directori executivi,coordonatori de programe saumembrii Boardului). Transportul ºiacomodarea legate de participarea laprogram vor fi acoperite departicipanþi. Durata cursului este de8 luni, din septembrie 2002pînã în iunie 2003.

Termenul-limitã pentru solicitãri – 18septembrie 2002. Pentru informaþiisuplimentare vizitaþi pagina CReDOweb : www.iatp.md/credo,Persoana de contact: Lilia Bulat,[email protected]

Adresa noastrã: CReDO, str. Al. Hîjdeu nr. 95 „A“, MD 2005,CHIªINÃU, MOLDOVA,tel./fax: 21-28-16, 21-28-19, 21-28-22

IMPORTANT!Acum Vocea civicã este

disponibilã ºi în format electronicla www.e-democracy.md

În plus, chestionarul de evaluare poatefi completat on-line.

Departamentul de Stat al Statelor Unite anunþã începutul fazei urmãtoare aprogramului „Community Connections” în Republica Moldova pentru anul2002-2003. Acest program va fi administrat de cãtre Universitatea Drexel(Philadelphia, Pennsylvania) prin reprezentanþa sa regionalã CentrulInternaþional Moldova Pennsylvania în cooperare cu Ambasada StatelorUnite, Chiºinãu.Zece specialiºti, din domeniul administrãrii organizaþiilorneguvernamentale, vor fi selectaþi de pe întreg teritoriul RepubliciiMoldova pentru a vizita Statele Unite pentru o perioadã de aproximativtrei sãptãmîni. La concurs pot participa liderii organizaþiilorneguvernamentale. Acest program va pune accentul pe cele mai eficientemetode de administrare a organizaþiilor neguvernamentale, inclusiv peplanificarea strategicã, managementul fiscal raþional, colectarea fondurilorºi relaþiile cu publicul. Participanþii vor lua cunoºtinþã de deosebirile dintremanagementul ONG-urilor ºi legislaþia care reglementeazã activitateaorganizaþiilor neguvernamentale ale Moldovei ºi Statelor Unite.Programul „Community Connections” încurajeazã participarea femeilor,bãrbaþilor ºi tinerilor, indifferent de apartenenþa lor etnicã, naþionalã saureligioasã.Cunoaºterea limbii engleze nu este necesarã.Dupã ce vor fi selectaþi toþi candidaþii pentru programul „CommunityConnections”, va fi realizat un program de orientare.

Termenul de depunere a formularelor expirã la 21 septembrie 2002.

Pentru informaþii suplimentare ºi obþinerea formularelor de participarecontactaþi:

Oleg BezrucicoCentrul Internaþional Moldova Pennsylvaniastr. Bãnulescu Bodoni nr. 45, bir. 319Chiºinãu, Moldova 2012Tel.: (022) 22-42-71; Tel/Fax: (022) 22-25-81www.iatp.md/ccalumni

Cuprins 1

Ideea acestei publicaþii îi aparþinedlui Dorin TudoranRedacþia:Asociaþia pentru DemocraþieParticipativã ADEPTStr. George Meniuc nr. 3MD 2009 Chiºinãu, MoldovaTel.: 73-32-55, tel./fax: 731477E-mail: [email protected]

http://www.e-democracy.md

Aceastã ediþie a Vocii civice este cofinanþatãde cãtre Fundaþia Soros-Moldovaºi Ambasada SUA în Moldova.

Design: Mihai BacinschiFoto copertã: Valerii CorcimariPrepress: Editura ARCTipar: Combinatul Poligrafic

Opiniile exprimate în articolele publicateaparþin autorilor ºi nu reprezintã, în modnecesar, ºi punctul de vedere al finanþatorilor.Întreaga responsabilitate pentru veridicitateacelor afirmate aparþine exclusiv autorilorarticolelor.

Redactor-ºef:Ina Gutium

Au contribuit:Igor BoþanMihai GodeaLilia VrabieLidia ReniþãMarian SmithVeaceslav ReabcinschiGheorghe ChiriþãTamara Chitoroagã

Revistã editatã de Asociaþia pentruDemocraþie Participativã (ADEPT),

Centrul Naþional de Asistenþãºi Informare a Organizaþiilor

Neguvernamentale din MoldovaCONTACT

EditorialControlul public 2

EvenimentÎntîlnirea reprezentanþilor organizaþiilor neguvernamentalecu laureatul premiului Nobel, profesorul Joseph Stiglitz 3

Analize ºi comentariiStudiul asupra dezvoltãrii organizaþiilor neguvernamentaledin Republica Moldova 5

Rolul ONG-urilor în dezvoltarea durabilã 7

FenomenAutoreglementarea ºi codul deontologic 9

Legislaþie ONGLegea privind controlul public asupra activitãþii de stat (extras) 11

Viaþa ONG-urilorFemeile în business 13

Serviciul comunal de asistenþã socialã din Suruceni 15

Principii noi de activitate a instituþiilor de culturãdin Republica Moldova 16

Centrul Contact – Dezvoltarea Comunitarã în Gãgãuzia 18

Proiectul PNUD „Agenda Localã 21 în Moldova“ 20

Arta compromisului 22

ONG InternaþionalLegea 1% din Ungaria 23

Consiliul ONG 24

ParteneriatInterviu cu Constantin Stratulat, consilierul PrimaruluiMunicipiului Ungheni 25

Sfaturi utileMotivarea personalului 26

Finanþãri 28

Publicaþii 31

Anunþuri 32

2 Editorial

La întîlnirea din cadrul Pactului Social din 22 martie a.c. cu reprezentanþii ONG-urilorpreºedintele þãrii a venit cu iniþiativa stabilirii unui dialog permanent ºi a îndemnatcomunitatea ONG-urilor sã-ºi exprime în mod sincer ºi onest punctele de vederereferitoare la diferite chestiuni de interes public pentru ca autoritãþile sã le poatã lua înconsideraþie. În realitate însã putem constata cã autoritãþile publice tind în permanenþã sãpunã comunitatea ONG-urilor în faþã faptului împlinit. Aºa s-a întîmplat în mai multe rînduri.Spre exemplu, a fost lansat proiectul preºedinþiei privind controlul public asupra activitãþiide stat, deºi, din cîte se ºtie, comunitatea ONG-urilor nu a solicitat adoptarea unei astfel delegi. Sigur, am putea spune cã e o iniþiativã bunã, dar nu se ºtie dacã ea ar putea fi ºi de unreal folos. În primul rînd, proiectul este unul declarativ care reitereazã prevederi ale unorprincipii constituþionale, acte internaþionale, legi deja adoptate etc. În al doilea rînd,proiectul conþine prevederi al cãror sens este confuz. Spre exemplu, alineatul 5 din articolul4 stipuleazã cã „Libertatea opþiunii de viaþã este principiul de bazã al vitalitãþii societãþii civile înRepublica Moldova. Pentru acesta, fiecãruia i se garanteazã realizarea plenarã a drepturilor ºi alibertãþilor de care beneficiazã“. Citind acest alineat, nu poþi înþelege ce e de fãcut cu cei carenu sînt mulþumiþi de drepturile de care beneficiazã ºi ar dori sã mai cucereascã ºi altedrepturi? Sau trebuie sã înþelegem cã acest alineat se referã doar la cei predispuºi spre suicid(ocroteºte-i, Doamne!) despre care se crede cã nu pot contribui la asigurarea vitalitãþiisocietãþii civile ºi, de aceea, statul nu le garanteazã dupã moarte drepturile de carebeneficiazã atîta timp cît sînt în viaþã? De asemenea, proiectul de lege afirmã din start cã„societatea civilã este veriga structuratã nestatalã autonomã a poporului moldovenesc,constituitã din partidele politice, miºcãrile social-politice, organizaþiile obºteºti ºi din alteasociaþii de cetãþeni“. În continuare în proiect se vorbeºte despre anumite drepturi alesocietãþii civile ºi nu este clar dacã de aceste drepturi pot beneficia ºi simplii cetãþenineafiliaþi unor organizaþii, precum ºi organizaþiile propriu-zise care nu fac parte din vreo„verigã structuratã“.Dar sã admitem cã existã verigi structurate cum ar fi, de exemplu, comunitatea ONG-urilor de ziariºti, sau Consiliul ONG-urilor care reprezintã vreo 120 de organizaþiiparticipante la Forumul ONG-urilor, sau chiar Masa Rotundã cu Statut Permanentconstituitã de partidele politice în conformitate cu recomandarea Consiliului Europei.Cum au fost luate în consideraþie opiniile lor exact în perioada în care experþii de lapreºedinþie au lucrat la proiectul menþionat? Nu cred cã am greºi dacã am afirma cã opiniaacestora a fost pur ºi simplu ignoratã.De fapt, în cei 11 ani de independenþã a Republicii Moldova organizaþiile din societatea civilãau solicitat doar reguli clare pentru accesul la informaþie de interes public, accesul la mass-media publicã pentru a rãspîndi diverse puncte de vedere ºi accesul la justiþie în cazul lezãriidrepturilor cetãþeneºti de cãtre organele publice. Or, în proiectul de lege propus de preºedin-þie nici nu sînt menþionate legile privind accesul la informaþie sau contenciosul administrativ,care fiind îmbunãtãþite ar fi mult mai utile pentru societatea civilã decît amalgamul de frazeºi principii luate din alte documente ºi încropite în recentul proiect prezidenþial. Sau sã luãmun alt exemplu, atunci cînd comunitatea ONG-urilor de ziariºti a propus un proiect de legeprivind transformarea Companiei de Stat Teleradio-Moldova în instituþie publicã alãturi deproiectul prezidenþial, prioritate s-a dat ultimului. Anume proiectul ziariºtilor conþineavarianta optimã de reprezentare a intereselor „verigilor structurate ale poporuluimoldovenesc“ în Consiliul de administraþie, nu numai ale puterii constituite din majoritateaparlamentarã care alege Preºedintele ºi numeºte Guvernul.În acelaºi context meritã sã fie menþionat faptul cã recent Parlamentul, Preºedinþia ºiGuvernul au numit membrii Comisiei de certificare a utilitãþii publice a ONG-urilor fãrã sãîncerce mãcar sã consulte ºi opinia membrilor vechii componenþe a Comisiei respective, saua Consiliului ONG-urilor, care pot fi ºi ele considerate „verigi structurate“. Sigur, estedreptul instituþiilor statale menþionate mai sus sã procedeze dupã cum gãsesc de cuviinþã,de asemenea, nimeni nu pune la îndoialã calitatea noilor membri ai Comisiei, deºi ei sîntpractic necunoscuþi pentru comunitatea ONG-urilor din Moldova, dar totuºi respectareaprincipiului continuitãþii ºi transferul de experienþã pot fi lucruri utile în orice situaþie. Saudialogul permanent este perceput ca un mecanism prin care autoritãþile îºi demonstreazãgenerozitatea iluministã atunci cînd fericeºte societatea civilã cu tot felul de iniþiative, iaraceasta le rãspunde cu plecãciuni de mulþumire?

Igor Boþan,ADEPT

Controlul publicÎn ultima vremeautoritãþile publice, maiales preºedinþia, au lansato serie de iniþiative,proiecte de legi asupracãrora ar trebui sã fiefocalizatã atenþia opinieipublice. Printre acesteiniþiative se evidenþiazãproiectul legii privindcontrolul public asupraactivitãþii de stat etc. Fãrãîndoialã, dorinþa repre-zentanþilor autoritãþilorpublice de a menþine undialog permanent cudiferite segmente alesocietãþii este binevenitã.Însã, pe de altã parte,putem constata cã, defapt, iniþiativele utile aleautoritãþilor degenereazãde foarte multe ori încampanii propagandisticemenite sã camuflezeadevãratele intenþii.

Eveniment 3

Joseph Stiglitz: „IPD include experþi dindiferite þãri, în mare parte economiºti dar ºi poli-tologi. Obiectivul grupului este de a asigura ºi aridica nivelul de stabilitate în þãrile mai puþin dez-voltate ºi cele în tranziþie, de a se angaja într-undialog eficient asupra politicilor publice ºi pro-blemelor cu care se confruntã. Ne strãduim sãoferim mai multe alternative, sã contribuim camai multe voci sã fie auzite atunci cînd se iau de-ciziile. Existã mai multe componente ale progra-mului, prima include un grup internaþional de lu-cru care examineazã probleme-cheie cu care seconfruntã þãrile în tranziþie, precum liberalizareapieþei, stabilizarea economiei, falimentul, des-centralizarea, statul de drept etc. Grupul încear-cã sã ofere alternative, ºi prin aceasta sã îmbu-nãtãþeascã elaborarea politicilor. Al doilea grup,Dialogul cu diferite þãri are menirea sã ameliorezecalitatea procesului de luare a deciziilor cu pri-vire la probleme de ordin economic ºi sã iniþiezeo discuþie deschisã cu participarea unei mai marigame de participanþi; acest grup a vizitat deja maimulte þãri. ªi a treia componentã este menitã sãîmbunãtãþeascã reflectarea problemelor econo-mice de cãtre mass-media.

Astãzi propun sã ne concentrãm asupra adouã probleme majore, în primul rînd democra-þia, deliberarea, participarea ºi descentralizarea,ºi cum putem face ca democraþia sã funcþionezemai eficient; în al doilea rînd, problema corup-þiei, consecinþele ei ºi ce se poate face.

Am sã încep cu primul subiect. Toþi sîntemde acord cã democraþia este foarte importantã,dar existã mai multe aspecte ale democraþiei ºieu aº vrea sã mã refer la ceva mai mult decît de-plasarea o datã la 2-3 ani la secþia de votare, lademocraþia ce prevede o mai largã participare laprocesul de luare a deciziilor. La Banca Mondialãam fãcut acum trei ani un studiu intitulat „Vocilecelor sãraci“. Am chestionat mii de oameni sã-raci pentru a afla ce le afecta vieþile cel mai mult.Desigur, ºtiam cã vor vorbi despre lipsa de veni-turi, dar au mai vorbit ºi despre faptul cã vocealor nu este auzitã ºi cã nu au un cuvînt de spus înceea ce priveºte deciziile care îi afecteazã. Maimult decît atît, existã o înþelegere tot mai mare afaptului cã mai multe voci la procesul de luare adeciziilor pot îmbunãtãþi calitatea acestor deci-zii. ªi aceasta din mai multe motive, informaþia

este foarte dispersatã în societate, ºi pentru aobþine informaþie veridicã trebuie sã consulþi maimulte surse, cãci nu te poþi baza doar pe media.În societatea modernã, îþi trebuie multã informa-þie pentru a lua o bunã decizie, ºi nimeni nu de-þine monopolul asupra informaþiei aºadar, pentruca aceastã decizie sã fie bunã trebuie implicaþimai mulþi la luarea deciziilor.

Al doilea aspect: pentru ca aceste decizii sãfuncþioneze ar trebui sã existe un angajament fa-þã de aceste decizii. Existã mii de metode princare cetãþenii pot sabota deciziile luate. Dar da-cã ei iau parte la luarea deciziilor, probabilitateaeste mai mare ca ei sã depunã eforturi pentru caacestea sã funcþioneze. În unele þãri în tranziþieacest lucru este foarte important la nivel local, sãvã dau doar un exemplu. Un studiu al BãnciiMondiale cu privire la fîntînile din India a arãtatcã atunci cînd cetãþenii au luat parte la luarea de-ciziilor în ce priveºte locul unde vor fi sãpateaceste fîntîni, cum ºi cîte, nu numai cã fîntînileerau fãcute mai bine, dar ºi mai apoi erau între-þinute mai bine.

Un alt aspect: participarea ºi deliberareasînt foarte importante pentru asigurarea durabi-litãþii. În cazul democraþiilor guvernele se schim-bã. Cînd politicile sînt acceptate de majoritateacetãþenilor, existã mai multe ºanse ca o datã cuschimbarea guvernului aceste politici sã fie con-tinuate, sã nu se meargã de la o extremã la alta.India, iarãºi, este un exemplu în acest sens, la sfîr-ºitul anilor ‘90 s-au schimbat patru guverne timpde 4 ani. Desigur, fiecare dintre aceste guverne aschimbat accentele în politica economicã, totuºi

Întîlnirea reprezentanþilor organizaþiilorneguvernamentale cu laureatul premiului

Nobel, profesorul Joseph StiglitzLa 20 iuliecurent înincinta PalatuluiRepubliciia avut loco întîlnire areprezentanþilorsocietãþii civiledin RepublicaMoldova cumisiuneaInitiative forPolicy Dialogue(Iniþiativapentru DialogPolitic).

4 Eveniment

în mare parte politicile economice nu au fostschimbate ºi ca rezultat de 10 ani India înregis-treazã continuu o creºtere stabilã de 6%, chiarîn pofida crizei financiare din lume.

Mai existã ºi un alt aspect la care aº vrea sãmã refer – procesul de deliberare tinde sã re-ducã gradul de polarizare în societate. În SUA re-cent s-au efectuat niºte studii asupra democraþieideliberative pe baza cercetãrilor de psihologiesocialã. Sã vã descriu doar un element care credcã este foarte grãitor: dacã pui oameni avînd ace-laºi mod de gîndire, fie la extrema stîngã, fie laextrema dreaptã, sã ia o decizie, aceasta de obi-cei este ºi mai radicalã decît poziþia fiecãruimembru al grupului. Astfel încît, oamenii de laextrema dreaptã cînd discutã între ei la nesfîrºitdevin tot mai de dreapta, iar cei de stînga devinde extremã stîngã. Dacã îi pui însã pe oameni cudiferite opþiuni sã ia o decizie, s-a dovedit cã ei seapropie ºi decizia pe care o iau este mai cumpã-nitã. Prin analogie, dacã existã o societate cu gru-puri care nu discutã între ele, aceste societãþi de-vin mai polarizate, deoarece aceste grupuri se în-depãrteazã tot mai mult ºi mai mult unele de al-tele. Aceste experimente aratã de ce dacã nedorim sã ajungem la consens pe termen lung esteimportant sã fie organizate dezbateri.

ªi ultimele remarci pe care aº dori sã le facse referã la un subiect cu care se confruntã maimulte societãþi, ºi anume descentralizarea. Nuvreau sã dau un rãspuns la aceastã eternã între-bare, cãci aceasta diferã de la caz la caz, ci maidegrabã sã discut niºte aspecte generale ale pro-blemei. Se înregistreazã recent un interes totmai mare faþã de promovarea descentralizãrii,pe motiv cã prin descentralizare guvernul esteadus mai aproape de oameni, aceasta oferindu-leposibilitatea de a-ºi face auzitã vocea. Eu cred cãexistã mult adevãr în aceste argumente, pe dealtã parte, foarte des la nivel local existã elite aleputerii care dominã procesul de luare a deciziilor.În timp ce procesul de luare a deciziilor pare a fidemocratic, de fapt la nivel local existã mulþi oa-meni care nu au acces la putere ºi vocile cãroranu sînt auzite. Ceea ce vedem noi în Statele Uniteeste cã cele mai eficiente campanii lobby pentrudrepturile sãracilor au fost la nivel naþional ºi nu lanivel local. Astfel încît în Statele Unite, grupurileconservative care sînt cel mai puþin interesate desãraci au fost cele care au promovat un anumitgrad de descentralizare. Organizarea politicã,gradul de descentralizare pot afecta balanþa for-þelor politice în societate, deci totul se rezumã laaducerea guvernului mai aproape de oameni.“

David Ellerman a ridicat problema capita-lului social ºi cum se edificã el în societate. „Aufost fãcute studii comparative ale activismuluipolitic sau lipsei acestuia în Italia de Nord ºi ceade Sud. Din diverse motive, la nordul Italiei oa-menii se unesc în organizaþii pentru a-ºi soluþionaproblemele comunitare, deci existã o societatefoarte asociativã, pe cînd în Italia de Sud persistãreminiscenþele guvernului centralizat, influenþeibisericii ºi regelui ºi nimic nu se întîmplã decît lanivel de familie. Oamenii au pierdut capacitateade a se uni ºi forma asociaþii. În societãþile capi-taliste aceastã capacitate de a se uni pare sã seatrofieze, pentru cã oamenii au bani ºi pot cum-pãra influenþã sau pot plãti lobbiºtilor sã facã lu-crul pentru ei, deci uneori piaþa înlocuieºte capa-citatea de a uni eforturile ºi de a face lucruri încomun. Societãþile comuniste se aseamãnã maimult cu sudul Italiei, guvernul central a luat loculcapacitãþii oamenilor de a se uni. Cînd am venitla Chiºinãu, ne-am întrebat dacã societatea dinMoldova este mai aproape de Bolognia sau dePalermo, de nordul sau de sudul Italiei.

Problema pe care vreau sã o ridic e cã so-cietãþile ºi în special cei sãraci trebuie sã-ºi dez-volte aceastã capacitate de a face lucruri în co-mun, cãci ei nu au bani pentru a cumpãra influen-þã ºi trebuie sã se organizeze pentru a-ºi promo-va interesele, iar aceste lucruri nu se dezvoltãpeste noapte. Este important ca toate acesteforme de organizare socialã începînd cu familia ºipînã la stat, cum ar fi cooperativele, asociaþiile debusiness, ONG-urile sã se dezvolte ºi cum ar pu-tea comunitatea internaþionalã sã ajute ºi sã nuaducã prejudicii. Un exemplu de asistenþã inter-naþionalã dãunãtoare ne-a fost adus la una din în-tîlnirile pe care le-am avut. Ajutorul financiar afost folosit pentru finanþarea micului business înspecial în zonele rurale ale Moldovei. Una din mo-dalitãþile de abordare a acestei probleme esteformarea cooperativelor de credit în oraºelemici ºi sate, unde oamenii ar veni ºi ar depunebanii sub garanþia administraþiei locale, dacãaceasta este interesatã sã promoveze dezvolta-rea în acel oraº. Existã o vastã experienþã în acestsens, în special în Scandinavia, în Finlanda, sã zi-cem, cooperativele de credit au fost foarte reuºi-te în încurajarea dezvoltãrii economice. În loc sãse întîmple acelaºi lucru ºi în Moldova, s-a acor-dat ajutor financiar din afara þãrii, astfel încît oa-menii nu au mai simþit nevoia sã-ºi uneascã efor-turile ºi sã soluþioneze împreunã problemele“.

Analize ºi comentarii 5

Conform studiului asupra dezvoltãriiorganizaþiilor neguvernamentale din RepublicaMoldova, efectuat de Centrul CONTACT,ONG-urile locale (13%) ºi îndeosebi cele dinmediul rural (30%) au ca domeniu principalde activitate dezvoltarea economicã ºicomunitarã. În mediul urban acest domeniueste mai puþin practicat: doar de 5 - 6 % dinONG-urile naþionale ºi cele locale. Potrivitrezultatelor cercetãrii, în domeniul dezvoltareeconomicã ºi comunitarã s-au încadrat maiactiv ONG-urile din regiunea de nord (22%)ºi mai puþin cele de la centru (5%).La sud acest domeniu este acoperit de14 la sutã din ONG-uri.

Un alt domeniu cãruia ONG-urile îi acordãprioritate în activitatea sa sînt serviciile sociale.În acest domeniu îºi desfãºoarã cea mai mareparte a activitãþii fiecare al zecelea ONG localºi 5% din ONG-urile naþionale. În mediul ruralºi cel urban acest domeniu de activitate esteacoperit la fel – de 7% din ONG-uri.

Rezultatele investigaþiei desfãºurate relevãtotodatã faptul cã indiferent de nivelul deorganizare ºi mediul rezidenþial al ONG-urilor, astfel de domenii ca mass-media, relaþiiinternaþionale, grupuri de vîrstã, filantropie ºivoluntariat, minoritãþi etnice, interese deafaceri ºi profesionale, religie au devenitprioritare doar pentru 1 - 5% din ONG-uri.Domeniul apãrarea drepturilor omului deasemenea este puþin acoperit – de 6 % dinONG-uri, iar în domeniul ecologie activeazãmai mult organizaþiile neguvernamentale dinrural (10 %) ºi mai puþin cele din urban (5 %).

Astfel, analiza aratã cã organizaþiileneguvernamentale ºi-au structurat într-un felactivitatea ºi acordã prioritate anumitordomenii, mai curînd celor legate de activitateaprofesionalã a membrilor organizaþiei.

Conform studiului realizat, de activitateaONG-urilor beneficiazã toate categoriile depopulaþie. Cu toate acestea fiecare, ONG îºiare grupurile-þintã spre care îºi orienteazãpreponderent activitatea, în funcþie despecificul domeniului. De aici rezultã ºi tipulde beneficiari, iar uneori ºi numãrul lor. Astfel,ONG-urile din domeniul educaþie, învãþãmînt,

cercetare îi are ca beneficiari în primul rînd pe copiii ºi tinerii – 32%.ONG-urile din domeniile dezvoltare economicã ºi comunitarã –cetãþenii din localitate (26%), fermierii/ antreprenorii (24%), ONG-urile din domeniul servicii sociale acordã mai mult ajutor grupurilorsociale defavorizate (40%), tineretului, copiilor (19%), cetãþenilor dinlocalitate (14%).

De menþionat totodatã cã dacã în cazul unor astfel de ONG-uri esteposibilã orientarea spre anumite segmente de populaþie, ONG-urile

Studiul asupra dezvoltãrii organizaþiilorneguvernamentale din Republica Moldova

Domeniile principale de activitate a ONG-urilor

Beneficiarii ONG-urilor

6 Analize ºi comentarii

din domeniile mass-media, sãnãtate, apãrareadrepturilor omului etc. au o altã situaþie, cîndbeneficiarii lor sînt toate grupurile socio-demografice ºi profesionale, de vîrstã,indiferent de statut social, mediu rezidenþial etc.

În funcþie de nivelul de organizare a ONG-urilor, constatãm cã cei mai mulþi beneficiari aiONG-urilor atît naþionale, cît ºi cele localesînt copiii, tineretul (naþionale – 21%, locale–27%), cetãþenii din localitate (naþionale –18%, locale – 24%) ºi grupurile socialedefavorizate (naþionale – 13%, locale – 19%),care alcãtuiesc circa 60 la sutã din numãrultotal de beneficiari.

Mai puþin beneficiazã de activitatea ONG-urilor APL, fermierii/ antreprenorii, femeile,alte ONG-uri. Numai 6-8% din ONG-uri aumenþionat aceste categorii de beneficiari.

Baza materialã a ONG-urilor

Conform rezultatelor investigaþiei, bazamaterialã a sectorului neguvernamental dinrepublicã este încã foarte slab dezvoltatã ºimajoritatea ONG-urilor îºi desfãºoarãactivitatea în pofida lipsei celor necesare:sediu, echipament, mijloace de comunicareetc. Numai 9 la sutã din ONG-uri îºi au sediulpropriu, peste 40 % închiriazã, 27 %utilizeazã locuinþa unuia dintre membriiorganizaþiei. Nu dispun în general de sediu20% sau fiecare al cincilea ONG.

Deºi ONG-urile naþionale duc mai puþin lipsãde sediu (7%), oricum peste 80% din ele sîntnevoite sã închirieze (46%) sau sã se foloseas-cã de locuinþa unuia dintre membrii organi-zaþiei (36%). Aceastã situaþie este caracte-risticã atît pentru ONG-urile din mediulurban, cît ºi pentru cele din mediul rural.

Nu se constatã o situaþie mai bunã nici înprivinþa asigurãrii ONG-urilor cu echipament.Astãzi, peste 70 la sutã din organizaþiileneguvernamentale sînt lipsite de posibilitatea

de a se folosi de mijloace tehnice. Conformrezultatelor, doar 12% dintre ONG-uridispun de computer, 9% – de imprimantã ºi7% de xerox. ªi mai puþin sînt înzestrate cuechipament ONG-urile locale ºi cele din spaþiulrural. Numai 9% dintre acestea dispun decomputer, 7% de imprimantã ºi 5 % de xerox.

Ceva mai bine sînt asigurate cu echipamentONG-urile de nivel naþional: 16% din ele auîn posesie computer, 13% imprimantã ºi 10%xerox. Deloc nu au echipament 60% dinONG-urile naþionale ºi 78% din ONG-urilelocale. În acest context trebuie sã menþionãmcã necesitatea echipamentului a fostsemnalatã de cãtre reprezentanþii ONG-urilor în primul rînd, lãsînd pe alte poziþiinevoia de cadre calificate, de instruire,consultanþã etc.

Astãzi, circa 60 la sutã din ONG-uri sîntprivate ºi de mijloacele proprii decomunicare. Lipsa acestora o resimt mai alesONG-urile din rural (67%) ºi cele locale(62%). ONG-urile naþionale sînt total lipsitede mijloace proprii de comunicare înproporþie de 40 la sutã. Conform rezultatelor,asigurarea organizaþiilor neguvernamentale cumijloace de comunicare se prezintã astfel: 9%din ONG-uri dispun de fax, 10% de internetºi cele mai multe de telefon (23%). Desigur, oatare stare de lucruri nu poate favorizaactivitatea organizaþiilor neguvernamentale.Subdezvoltarea bazei materiale are un impactdirect asupra eficienþei activitãþii sectoruluineguvernamental.

Cu toate cã baza materialã a ONG-urilor estefoarte slab dezvoltatã, majoritatea organizaþii-lor sînt totuºi viabile. Potrivit rezultatelorinvestigaþiei, în ultimii 2 ani ºi-au desfãºuratactivitatea în diverse domenii 86 la sutã dinONG-urile naþionale ºi 77 la sutã din ONG-urile locale.

Astfel, fiecare al patrulea ONG din rural ºifiecare al cincilea ONG din urban au organizatseminare, traininguri, conferinþe, circa 20 % dinONG-urile de la centru, 15% din ONG-urilede la Nord ºi 12 % din ONG-urile de la sudau implementat proiecte, 15 la sutã din ONG-uri au editat diverse publicaþii, fiecare al zeceleaONG a prestat servicii sau a acordat asistenþã.

Dupã Studiul asupradezvoltãrii organizaþiilor

neguvernamentale din Republica Moldova,efectuat de Centrul CONTACT

Baza materialã a ONG-urilor din Republica Moldova

Analize ºi comentarii 7

În anul 2000 a fost publicatã „Strategia naþionalãpentru Dezvoltare Durabilã MOLDOVA –XXI“. Strategia a apãrut sub egida ProgramuluiOrganizaþiei Naþiunilor Unite pentruDezvoltare ºi a Consiliului Economic Supremde pe lîngã Preºedinþia Republicii Moldova.Strategia a fost conceputã ca un document delucru pentru guvernatori care a þinut sãevalueze potenþialul de dezvoltare al RepubliciiMoldova ºi direcþiile strategice pentrudezvoltarea socio-economicã a þãrii. Conceptulde Dezvoltarea Durabilã se referã lasatisfacerea necesitãþilor generaþiilor actualefãrã a compromite perspectivele generaþiilorviitoare de a-ºi satisface necesitãþile vitale.În acest sens meritã sã fie menþionat faptul cãConcepþia Dezvoltãrii Durabile se referã lapatru subiecte primordiale, dintre care trei potfi calificate ca avînd dimensiuni interne, iar alpatrulea – o dimensiune externã:

asigurarea unui proces stabil de asanaremacroeconomicã ce ar permite realizareaunei creºteri economice de naturã sãelimine fenomenul sãrãciei ºi sã asigureperspective pentru o dezvoltare gradualã;

eliminarea factorilor care pot contribuila creºterea tensiunilor sociale datoritãpolarizãrii accentuate a situaþieigrupurilor sociale dupã criteriul avuþiei;

asigurarea calitãþii unui mediu naturalpentru reproducerea demograficã ºi afactorilor tehnologici care asigurãdezvoltarea economiei;

reducerea decalajului dintre parametriidezvoltãrii economice a Republicii Moldo-va ºi spaþiile economice adiacente careprovoacã fenomenul migraþiei necontrola-te a celei mai competitive forþe de muncã.

În calitatea lor de elemente active ale societãþiicivile ONG-urile ar trebui sã fie direct interesa-te în implementarea Strategiei naþionale pentruDezvoltare Durabilã. Acesta fiindcã procesuldezvoltãrii economice este vãzut în ultimavreme prin prisma parametrilor ce caracteri-zeazã dezvoltarea unei societãþi civile globale.De aceea, Strategia ar putea fi implementatã încadrul unui parteneriat larg, geografia rãspîndirii

ONG-urilor acoperind practic întregul teritoriual þãrii la fel ca ºi organele autoadministrãriilocale. În plus, chestionãrile periodice efectuatede cãtre unele ONG-uri demonstreazã fãrãputinþã de tãgadã cã organele autoadministrãriilocale doresc stabilirea unui parteneriatpermanent cu ONG-urile.Organelor administraþiei publice le-ar revenisarcina directã de a activa pentru atingereaparametrilor socio-economici prevãzuþi deStrategie. ONG-urilor, pe de altã parte, le-arrevine sarcina de a face transferuri deexperienþã de management eficient ºi servicii încadrul unor activitãþi nonprofit. Din acest punctde vedere relaþiile dintre ONG-uri ºi putere nupot evita dialogul privind cadrul legal adecvatde activitate a ONG-urilor ºi resurselemateriale ºi financiare utilizate în acest scop.Totuºi pentru stabilirea unui parteneriatstrategic eficient, de lungã duratã între ONG-uri ºi autoritãþile publice nu este suficientã doarconjugarea eforturilor. De asemenea, estenecesarã cooperarea în cadrul triunghilui:putere, business, sector asociativ. Acest gen decooperare este funcþional într-un ºir de statedezvoltate. Scopul cooperãrii este formulat înfelul urmãtor: cum s-ar putea ca într-un stat dedrept bazat pe o economie de piaþã eficientãsã existe un nivel de protecþie socialã avansat?Lideri ai unor state dezvoltate au încercat sãrãspundã la aceastã întrebare. Premierulbritanic Tony Blair a numit un astfel dedeziderat pentru þara sa drept „cea de a treiacale“, Gerhard Schroder – „cale de mijlocpentru Germania“, iar premierul francezLionel Jospin: „da – economiei de piaþa, nu –societãþii de piaþã“.Totuºi se pare cã scopul final al colaborãriiONG-urilor cu autoritãþile publice ar trebuie sãrezulte în gãsirea unei modalitãþi de implicarea cetãþenilor în activitãþile de interes public alcãror scop este urmãrit atît de organele puteriipublice, cît ºi de ONG-uri. S-a vãzut cã gradulde eficienþã a activitãþilor ONG-urilor estestrîns legat de organizarea ºi coerenþaacþiunilor lor. Fãrã coerenþã se producedisiparea eforturilor ºi descurajarea atît a celorcare fac eforturile, cît ºi a potenþialilor bene-

în dezvoltarea durabilãROLUL ONG-urilor

8 Analize ºi comentarii

ficiari. Doar în astfel de condiþii ONG-urile arputea sã-ºi asume rolul de curea detransmisie între Guvern ºi cetãþenii. Deasemenea, pe lîngã funcþia de transmisietrebuie sã se ia în vedere ºi efectul feed-backcare e menit sã optimizeze parametrii relaþieiinput - output.Adicã, e necesar de a activa capitalul uman„conservat“ datoritã unei anumite memoriisociale ºi a-l utiliza pentru realizarea unorscopuri demne, precum este StrategiaDezvoltãrii Durabile.

Pentru acesta este nevoie de: a identifica noi lideri comunitari; a promova o campanie de informare în

ceea ce priveºte scopurile Strategiei; a forma reþele de rãspîndire a infor-

maþiei privind implementarea Strategiei; a atrage cetãþenii în realizarea

strategiilor; a-i motiva pe potenþialii participanþi sã

activeze în vedre desfãºurãrii unor proiec-te pentru atingerea beneficiului public;

a le transfera experienþa ºi abilitãþilenecesare prin training-uri;

a studia experienþa reuºitã din alte þãriºi a promova adaptarea acestor experien-þe la condiþiile Republicii Moldova;

a-i pregãti pe liderii comunitari pentrudeclanºarea „reacþiilor în lanþ“ în vedereaidentificãrii altor lideri ºi diseminãriiexperienþei;

a dezvolta ideile fixate în Strategie ºi ale oferi noi dimensiuni.

De obicei, persoanele cu capacitãþi de lideri semanifestã singure. Totuºi ele sînt identificatemai uºor atunci cînd în societate sînt formulatescopuri demne de urmat, efectele cãrora sîntpe înþelesul majoritãþii cetãþenilor. În RepublicaMoldova au fost lansate un ºir de proiecteextrem de importante prin intermediul cãrorase intenþioneazã reproducerea ºi tirajereaexperienþei din alte þãri în domeniul Combate-rii sãrãciei, Dezvoltãrii comunitare ºi AgendeiXXI. Toate aceste iniþiative pot fi integrate încalitate de proiecte ce faciliteazã sau favorizea-zã Dezvoltarea Durabilã. Spre exemplu,Agenda XXI oferã comunitãþilor locale uncadru ºi un set de repere menite sã favorizezedezvoltarea pe termen mediu ºi lung.Identificarea liderilor locali se poate facefolosind diverse mecanisme. În primul rînd,trebuie avute în vedere persoanele care audemonstrat un anumit potenþial de leadership. Înacest sens pot fi atrase persoane din categoria:

intelectualilor rurali (profesori,medici etc.);cetãþenii care au candidat în calitate decandidaþi independenþi la funcþii dinadministraþia publicã localã etc.În afarã de identificarea liderilor locali dincomunitãþi este necesar de a folosi tehniciletradiþionale de motivare a participãriicetãþenilor la activitãþile de beneficiu public.

Pentru aceasta:ONG-urile ce editeazã buletine informative artrebui sã tirajeze succesele obþinute în diferitecomunitãþi pentru a convinge cît mai mulþicetãþeni cã multe lucruri pot fi soluþionate cueforturi minime dacã existã cele mai simpleforme de organizare:

sã scoatã în evidenþã beneficiile pe carele-ar obþine comunitatea de pe urmacooperãrii cetãþenilor în soluþionareaproblemelor concrete ale comunitãþii(construirea apeductelor, curãþareaterenurilor poluate, amenajarea locurilorpublice, atragerea minorilor în secþiisportive, culturale, de artizanat etc.);

sã publice interviuri ºi sã realizezeemisiuni tv ºi radio cu liderii locali. Aceastasatisface necesitãþile fireºti ale oamenilorde a împãrtãºi publicului larg propriilesuccese demne de urmat;

sã gãseascã posibilitatea de a convingeslujitorii cultelor religioase de a influenþaparticiparea enoriaºilor la proiecteledezvoltãrii locale etc.

Deºi multe lucruri importante pot fi realizate cueforturile proprii ale membrilor comunitãþii,totuºi poate fi nevoie de atragerea unorresurse financiare din diverse surse. În acestsens ONG-urile ar avea misiunea de a organizatraining-uri de fundraising ºi de a explicatehnicile respective.În orice caz, toate aceste activitãþi decolaborare a ONG-urilor cu cetãþenii au dreptscop final schimbarea mentalitãþii ºi motivareade a întreprinde unele acþiuni de cãtre cetãþeniicare nu ar trebui sã rãmînã simpli recipienþi aiserviciilor guvernamentale, ci ar trebuie sã-ºiasume un rol activ. Acest lucru presupune,deopotrivã, capacitatea de auto-organizare ºide asumare a responsabilitãþii pentru pro-movarea anumitor iniþiative, dar ºi posedareaunei competenþe asistate de moralitate.

Igor Boþan,ADEPT

Fenomen 9

Creºtinii au cele 10 porunci, adepþiioricãrei religii au un set de reguli de urmat.Mafia are ºi ea un cod de onoare. De ceatunci nu ar avea ºi ONG-urile un cod al lor?Ideea codurilor deontologice este foarterãspînditã în Occident, fiecare profesie saubreaslã îºi are propriul sãu cod: de la cei celucreazã în domeniul relaþiilor cu publiculpînã la cei din serviciile funerare, existîndchiar o modã printre corporaþii ºi companiisã-ºi scrie propriul lor cod, sã-l afiºeze ºi sã-l facã public. Aceste coduri au cunoscut oevoluþie vertiginoasã, de la primul cod deeticã adoptat în 1847 de Asociaþia Medicalãdin SUA pînã în secolul XX, cînd a ajuns sãfie un indiciu al profesionalismului.

De fapt, ce este codul deontologic? Es-te un contract dintre sectorul sau profesiarespectivã ºi societatea pe care o deserveº-te, ºi nu, dupã cum cred unii, o carte de re-þete pe care o rãsfoieºti cînd stai în faþa uneidileme. Codul deontologic sporeºte simþulcomunitãþii, simþul apartenenþei la un grupce împãrtãºeºte aceleaºi valori ºi areaceeaºi misiune. Codurile ca ºi legile ajutãca cei cinstiþi sã rãmînã cinstiþi ºi au un im-pact prea mic asupra celor care aleg sã nu-i respecte prevederile.

O problemã pe care ºi-o pun tot maimult ONG-urile din þãrile de tranziþie careîncearcã sã-ºi îmbunãtãþeascã imaginea esteîn ce mãsurã pot fi utile codurile deontolo-gic în acest sens? Sã vedem totuºi care esteexperienþa internaþionalã ºi ce putem învãþadin ea.

În 1995 guvernul filipinez a intenþionatsã anuleze deducerile pentru donaþii. Acestfapt a impulsionat ONG-urile sã decidã caredintre ele meritã aceste deduceri ºi care nu.Pentru a soluþiona aceastã problemã a fostcreat Consiliul de Certificare a ONG-urilor.Pînã în prezent Consiliul a certificat 220 deONG-uri, dar problema care se pune acumeste cum sã le convingã sã adere la un coddeontologic.

În India, CAF împreunã cu Comisiapentru Planificare a Guvernului participã laun experiment de validare a organizaþiilor.Scopul experimentului este de a valida 4000de organizaþii pînã la sfîrºitul lui 2003 ºi de acrea o bazã de date atît pentru donatori, cît

ºi pentru ONG-uri. Pînã în prezent au fostvalidate 1500 de organizaþii. În paralel, Vol-untary Action Network VANI, o uniune amai multor reþele de ONG-uri, încearcã sã-ºi convingã membrii sã adere la un cod de-ontologic, deocamdatã însã doar 194 dintre258 de membri au aderat la acest cod.

În România un cod de conduitã a fostadoptat la ediþia Forumului ONG-urilor dinRomânia în 1999. Dupa adoptarea codului(care în structura sa actualã este o declara-þie de principii de bunã practicã) în cadrulGIR (Grupul pentru Implementarea Rezo-luþiilor Forumului Naþional) a fost constitu-itã o comisie pentru excelenþã în activitateaONG-urilor. La sfîrºitul mandatului sãu deun an, comisia a creionat o schiþã de stra-

Auto

regl

emen

tare

a ºi

cod

ul d

eont

olog

icAu

tore

glem

enta

rea

ºi c

odul

deo

ntol

ogic

Auto

regl

emen

tare

a ºi

cod

ul d

eont

olog

icAu

tore

glem

enta

rea

ºi c

odul

deo

ntol

ogic

Auto

regl

emen

tare

a ºi

cod

ul d

eont

olog

ic

• tentaþiile de a o lua pe ocolite pentru a atinge sco-

purile;• înºelãtoria ºi frauda în atingerea scopurilor;

• manipularea ºi tratarea persoanelor drept obiecte;

• comportamentul pãrtinitor, discriminarea în baza na-

þionalitãþii, sexului, statutului social sau religiei;

• beneficiul propriu, folosirea resurselor organizaþiei

în scopul propriu;

• pasivitatea, reacþionarea la probleme în locul rezol-

vãrii lor.

Ce ar trebui sã previnã codurile de eticã?





• pentru a defini comportamentul acceptabil, sau ac-

ceptat în societate;

• pentru a promova standarde de excelenþã;

• pentru a oferi standarde la care sã se alinieze mem-

brii în procesul de auto-evaluare;

• pentru a stabili cadrul responsabilitãþilor al compor-

tamentului profesionist;

• el este un indiciu al maturitãþii.

De ce e nevoie de un cod de eticã?





• standarde înalte ºi consecvente de conduitã;

• lucrul în echipã, colegialitatea;

• servicii de calitate;

• rezolvarea problemelor în mod deschis ºi în baza

unor anumite valori;

• echitatea, dreptatea ºi responsabilitatea;

• grija faþã de beneficiari;

• încredere corporativã.

Ce trebuie sã promoveze un cod de eticã?





10 Fenomen

ªi donatorii sînt interesaþi în reglemen-tarea sectorului, ºi în cazul acesta se mergemai mult pe autoreglementare decît pe oreglementare din exterior. Spre exemplu, în1980 Consiliul Fundaþiilor din SUA a adop-tat un Cod intitulat „Principiile ºi practicilede acordare eficientã a granturilor“ (actual-mente revizuit). Aderarea la acest cod esteo condiþie obligatorie pentru membrii Con-siliului. Centrul mexican pentru Filantropiede asemenea are un document de obligaþiiºi principii la care sînt invitaþi sã subscriemembrii. De asemenea, codul deontological ONG-urilor este un subiect discutat deCentru în negocierile purtate cu guvernulreferitor la o nouã lege nonprofit.

În Moldova discuþiile privind un coddeontologic pentru ONG-uri se discutã demai mult timp. Chiar ºi la ultima ediþie a Fo-rumului acest subiect a fost discutat atît încadrul atelierului imagine, cît ºi în cadrul ºe-dinþei în plen. Colegii din România invitaþi laForum ºi-au împãrtãºit experienþa lor deadoptare a unui atare document. Dupã maimulte dezbateri atelierul a ºi adoptat o re-zoluþie „Sã elaboreze ºi sã facã publice stan-dardele de excelenþã pentru o activitatefructuoasã (afarã de codul deontologic)“.Dupã Forum, însã, nu prea s-a mai întîmplatnimic. Întrebarea pe care ne-o punem însãeste: Va fi oare activitatea organizaþiilor maieticã dacã ele aderã la un cod deontologic?

Ina Gutium, ADEPT

• îmbunãtãþirea lucrului ºi comunicãrii în echipã, ridi-

carea moralului;

• îmbunãtãþirea culturii interne ºi imaginii publice;

• rezolvarea problemelor fãrã a crea altele;

• educarea toleranþei faþã de opiniile altora.

Scopurile unui cod de eticã:Scopurile unui cod de eticã:Scopurile unui cod de eticã:Scopurile unui cod de eticã:Scopurile unui cod de eticã:

• adevãrul;

• responsabilitate faþã de servicii ºi produse, transpa-

renþa;• promovarea lucrului în echipã, respectul faþã de cei

din jur, toleranþa faþã de opiniile altora;

• echitatea, procesul de perfecþionare continuã.

Cele patru valori ale codului de eticã:





tegie privind promovarea bunei practici înactivitatea ONG-urilor. „Din pãcate, mediulasociativ românesc are mult prea multeprobleme de înfruntat pentru a-ºi puteapermite sã se angajeze în practica acestorprincipii (punerea lor în aplicare se reflectãîn costuri suplimentare). În plus, nici gradulsãu de maturitate nu e destul de dezvoltatpentru a-ºi asuma din proprie iniþiativã oasemenea practicã. Nici mãcar la nivelul ce-lor mai dezvoltate organizaþii, adoptarea ºiimplementarea unor asemenea principii nuþine de practica unui grup reprezentativ deorganizaþii. În aceste condiþii, lipsa resurse-lor a fãcut imposibilã derularea unei campa-nii de promovare ºi educare a organizaþiilorcu privire la aceste principii“ (Mihai Liseþchi,AID-ONG).

Legislaþie ONG 11

(1) Se considerã activitate de statrealizarea politicii interne ºi ex-treme de cãtre statul RepublicaMoldova în ansamblu, activitateafiecãreia dintre autoritãþile publiceºi a persoanelor cu funcþii derãspundere ale acestora.(2) Nu se considerã activitate destat activitatea de producþie saualtã activitate orientatã nemijlocitspre obþinerea de profit,desfãºuratã de instituþiile,întreprinderile ºi organizaþiile destat, precum ºi de cele cu capitalparþial de stat.

LEGEA PRIVINDCONTROLUL

PUBLIC ASUPRAACTIVITÃÞII

DE STAT(extras)

Parlamentul adoptã prezenta lege organicã.

Se considerã control public asupraactivitãþii de stat controlul asuprarealizãrii politicii statului, aactivitãþii autoritãþilor publice ºi apersoanelor cu funcþii derãspundere ale acestora, exercitatde partidele politice, de miºcãrilesocial-politice, de organizaþiileobºteºti ºi de alte asociaþii decetãþeni ai Republicii Moldova,precum ºi de cãtre persoanedomiciliate în Republica Moldova învederea apãrãrii drepturilor ºilibertãþilor omului, subordonãriipoliticii statului, a activitãþiiautoritãþilor publice ºi apersoanelor cu funcþii derãspundere ale acestoraintereselor societãþii.

Noþ

iune

a de

con

trol

pub

licas

upra

act

ivit

ãþii

de s

tat

Art

ico

lul

1A

rtic

olu

l 1

Art

ico

lul

1A

rtic

olu

l 1

Art

ico

lul

1

Noþ

iune

a de

acti

vita

te d

e st

atA

rtic

olu

l 2

Art

ico

lul

2A

rtic

olu

l 2

Art

ico

lul

2A

rtic

olu

l 2

Noþ

iune

a de

soc

ieta

te c

ivilã

Art

ico

lul

3A

rtic

olu

l 3

Art

ico

lul

3A

rtic

olu

l 3

Art

ico

lul

3

Scopul prezentei legieste instituirea unuicontrol public eficientasupra activitãþii de statîn vederea asigurãriidrepturilorconstituþionaleinalienabile, a altordrepturi ºi libertãþilegale ale omuluiºi a celor prevãzute deacordurile internaþionalela care RepublicaMoldova este parte,subordonãrii politiciistatului moldovenesc,a activitãþii autoritãþilorpublice ºi a persoanelorcu funcþii de rãspundereale acestora intereselorsocietãþii.

Capitolul 1Bazele generale alecontrolului public asupraactivitãþii de stat

(1) În sensul prezentei legi, seconsiderã societate civilã verigastructuratã nestatalã autonomã apoporului moldovenesc, constituitãdin partidele politice, miºcãrilesocial-politice, organizaþiile obºteºtiºi din alte asociaþii de cetãþeni.(2) Societatea civilã nu este oasociaþie bazatã pe interes colectiv.Toþi membrii ei sînt liberi înopþiunile lor de viaþã, fapt cepresupune respectarea de cãtrefiecare a libertãþii altora ºi accesulegal al fiecãruia la controlul asuprapoliticii statului Republica Moldova,asupra activitãþii autoritãþilorpublice ºi a persoanelor cu funcþiide rãspundere ale acestora.

Proi

ect

12 Legislaþie ONG

(1) Interesele societãþii sînt prioritare în raport cuinteresele statului Republica Moldova.(2) Politica statului Republica Moldova, activitateaautoritãþilor publice ºi a persoanelor cu funcþii derãspundere ale acestora este deschisã controluluipublic. (3) Viaþa societãþii civile în Republica Moldova sebazeazã pe prioritatea libertãþii.(4) Politica statului Republica Moldova are ca prioritãþipacea civicã, securitatea ºi stabilitatea.(5) Libertatea opþiunii de viaþã este principiul de bazã alvitalitãþii societãþii civile în Republica Moldova. Pentruaceasta, fiecãruia i se garanteazã realizarea plenarã adrepturilor ºi a libertãþilor de care beneficiazã.(6) Obligaþia autoritãþilor publice ºi a persoanelor cufuncþii de rãspundere de a acþiona exclusiv în cadrulatribuþiilor legale este o consecinþã de bazã a libertãþiipolitice a poporului.(7) Progresul social în Republica Moldova se bazeazã peprincipiile pluralismului politic, economic ºi ideologic.Persoanele cu funcþii de rãspundere nu se pot produceîn calitate de arbitri în domeniul proiectelor ºi ideilorsociale intelectuale.(8) Orice expertizã de stat a proiectelor socialeintelectuale nu poate fi consideratã definitivã.Intervenþia imperativã a statului în sfera ºtiinþei, culturii,religiei sau a artelor este interzisã.(9) Dreptul de a determina ºi de a modifica caracterul ºiprincipiile relaþiilor politice dintre societatea civilã ºi stataparþine poporului ºi nu poate fi uzurpat de stat, deunele autoritãþi publice ºi de cãtre persoanele cu funcþiide rãspundere ale acestora.

(1) Prerogativele de control asupraactivitãþii de stat ale partidelorpolitice, miºcãrilor social-politice,organizaþiilor obºteºti ºi ale altorasociaþii de cetãþeni sînt garantatede Constituþia ºi de legile RepubliciiMoldova.(2) Cetãþenii Republicii Moldovaexercitã controlul asupra activitãþiide stat în baza tuturor drepturilorpolitice ºi libertãþilor de carebeneficiazã.(3) Garanþiile pentru exercitareade cãtre cetãþenii RepubliciiMoldova a controlului asupraactivitãþii de stat se stabilesc deConstituþia Republicii Moldova, deLegea cu privire la petiþionare, deprezenta lege, de alte legi aleRepublicii Moldova, precum ºi deacordurile internaþionale la careRepublica Moldova este parte.

(1) Hotãrîrile adoptate potrivitrezultatelor referendumuluirepublican sau pe altã caleconstituþionalã democraticã auputere juridicã supremã.(2) Dictatura statului, a unorautoritãþi publice ºi a persoanelorcu funcþii de rãspundere aleacestora în raport cu societateacivilã ºi cu membrii ei este ilegalã.Nu se considerã dictaturã regimulprovizoriu de stare de urgenþã, destare de asediu sau de stare derãzboi, instituit în temeiuri legalede cãtre subiectele respective înlimitele atribuþiilor lor legale.(3) Instituirea stãrii de urgenþã,stãrii de asediu sau a stãrii derãzboi fãrã temeiuri legale de cãtresubiecte neabilitate, precum ºiinstituirea lor de cãtre subiecteabilitate cu depãºirea atribuþiilorlegale sau a duratei acestei stãristabilite de lege reprezintã acte dedictaturã politicã.

În perioada 8-12 iulie Parlamentul a examinatîn prima lecturã proiectul legii privindmodificarea Codului fiscal. Proiectul propunestabilirea unor noi modalitãþi de deducere acheltuielilor fãcute în scopuri filantropice saude sponsorizare, care nu pot fi mai mari de10 procente din venitul impozabil. Deasemenea, se indicã organizaþiile în beneficiulcãrora pot fi fãcute donaþii filantropice ºi desponsorizare. Suplimentar, se presupunestabilirea de cãtre Guvern a unei modalitãþide confirmare a cheltuielilor fãcute înscopurile indicate.

Prin

cipi

ile r

elaþ

iilor

rec

ipro

cedi

ntre

soc

ieta

tea

civi

lã º

i sta

tA

rtic

olu

l 4

Art

ico

lul

4A

rtic

olu

l 4

Art

ico

lul

4A

rtic

olu

l 4

Gar

anþi

ile ju

ridi

ce p

entr

u ex

erci

tare

aco

ntro

lulu

i pub

lic a

supr

a ac

tivi

tãþi

i de

stat

Art

ico

lul

5A

rtic

olu

l 5

Art

ico

lul

5A

rtic

olu

l 5

Art

ico

lul

5In

terz

icer

ea d

icta

turi

i pol

itic

eA

rtic

olu

l 6

Art

ico

lul

6A

rtic

olu

l 6

Art

ico

lul

6A

rtic

olu

l 6

Viaþa ONG-urilor 13

Avînd acelaºi nivel de instruire ca ºi bãrbaþii,femeile acceptã locurile de muncãnecalificate ºi sînt remunerate respectiv laun nivel de 70-80% din salariul bãrbaþilor.

Cît priveºte activitatea antreprenorialã, pînãnu demult întîietatea aparþinea bãrbaþilor.Cauzele creºterii cotei femeilor în businesssînt multiple:

de ordin material, deºi au aspectpsihologic (sã aibã venit propriu ºi sã fieindependente);

aspectul etico-moral (femeile mun-cesc pentru cã se simt utile societãþii);

motive de compensaþie (datoritãmuncii nu se simt singure, uitã deproblemele personale, de nevoi).

În pofida diferenþei dintre sferele deactivitate antreprenorialã ale bãrbaþilor ºifemeilor în procesul desfãºurãrii afacerilorambele genuri se confruntã cu aceleaºidificultãþi: insuficienþa mijloacelor financiare,impozitele mari ºi numeroase, dificultãþi înobþinerea creditelor, problema securitãþiipersonale ºi a bunurilor, lipsa cunoºtinþelorîn domeniul businessului.

De aceea, Centrul de Susþinere a Busines-sului „Pro-Business Nord“ cu susþinereafinanciarã a Fundaþiei Soros-Moldova ºiProgramul de Asistenþã a FermierilorPrivaþi-PFAP USAID în anul acesta realizeazãproiectul „Instruirea Femeilor Antreprenoriîn Zonele Rurale“. Proiectul are drept scopinstruirea a 400 femei din 20 de localitãþirurale a regiunii de nord a RepubliciiMoldova ºi pregãtirea teoreticã ºi practicãfolosind metode de instruire a tehnologiilorde antreprenoriat.

Pe parcursul seminarelor de instruireparticipanþii vor forma abilitãþi de lucru înechipã, ceea ce le va permite sã determinedirecþiile prioritare pentru a începe oafacere proprie.

În perioada de implementare a proiectuluiam desfãºurat întîlniri cu organizaþiile ne-guvernamentale, asociaþii de business, bãnci,companii financiare, antreprenori, fermieriprivaþi. În urma acestor întîlniri am stabilitrelaþii de colaborare cu Asociaþia primarilordin judeþul Bãlþi. La fel am stabilit relaþii departeneriat cu voluntarii Corpului Pãcii înMoldova ºi ai ONG-urilor care activeazã înregiunea de nord a republicii. Prin interme-diul lor ºi mass-media localã (Agenþia DECAPress ºi ziarul independent Spros i Predloje-nie) am difuzat informaþia referitor la proiect.În perioada de pregãtire a implementãriiproiectului au fost formate 10 grupuri defemei din jud. Bãlþi, Edineþ, Soroca.

În perioada 30 ianuarie - 30 aprilie de cãtreexperþii Centrului „Pro-Business Nord“ aufost instruite 212 femei în vîrstã de la 18-55ani din 14 localitãþi rurale: Iabloana, Floreºti,Vãrvãrãuca, Zãrojeni, Edineþ, Pîrliþa,Chiºcãreni, Tãura Nouã, Tãura Veche,Gura-Cãinarului, Trinca, Sîngerei, Biruinþa.

Pe parcursul a 5 zile participantele la cursulde instruire „Cum de organizat businessulpropriu?“ au fost instruite la capitolele:Capacitatea de antreprenor, Marketing,Evidenþa contabilã, Gestiunea activitãþii deproducþie, Gestionarea cadrelor în afacere,Colaborarea cu creditorii, Ce este un plande afacere?

La capitolul „ Colaborarea cu creditorii“conform relaþiilor de parteneriat dintre„Pro-Business Nord“ ºi MEC- Moldova afost invitat coordonatorul regional dlPhilippe Pott, care a vorbit despreposibilitãþile de creditare a businessului micºi mijlociu. În urma acestor întîlniri 10 femeiantreprenori din jud. Edineþ au primitcredite din partea Companiei financiareMEC Moldova.

Analizînd prima etapã de implementare aproiectului, putem face unele concluzii

Femeile în businessÎn ultimul deceniu femeile apar totmai frecvent în calitate de oameni înafaceri, de personalitãþi distincte, cuspirit de iniþiativã. Deºi pondereafemeilor în rîndurile oamenilor deafaceri este destul de joasã, ea esteîn continuã creºtere...

14 Viaþa ONG-urilor

privind necesitatea promovãrii cursurilor deinstruire în localitãþile rurale. Participanteleau cãpãtat cunoºtinþe ºi abilitãþi înorganizarea ºi gestionarea businessuluipropriu ºi deprinderi practice de pregãtire aunui plan de afaceri.

Dupã instruirea femeilor am continuat sãþinem legãturi, îndeosebi cu cele mai active,rãspunzîndu-le la întrebãrile apãrute,oferindu-le informaþii, consultaþii. O partedin ele au participat în cadrul „atelierelor delucru“ cu oferirea materialelorinformaþionale ºi metodice în vedereascrierii proiectelor ºi atragerii investiþiilorpentru soluþionarea problemelor înlocalitãþile lor.

Aceasta ne-a ajutat sã întreþinem relaþiipermanente cu femeile instruite în cadrulproiectului ºi posibilitatea de a ne întîlni cuele în cadrul „meselor rotunde“ planificate,cu genericul „Femeile în noile condiþiisociale–prima experienþã în antreprenoriat“,dintre care douã din ele au fost desfãºurateîn luna martie ºi iunie. Au participat 52 defemei, cîte 5 femei lideri din fiecarelocalitate. În cadrul „meselor rotunde“ s-audiscutat problemele cu care se confruntãfemeile în business.

Cele mai importante probleme cu care seciocnesc femeile antreprenori sînt insufi-cienþa mijloacelor financiare, impozitelemari ºi numeroase, obþinerea creditãrii, lipsacunoºtinþelor în domeniul managmentuluiresurselor umane, marketingului ºiînregistrãrii întreprinderii.

În final a fost adoptatã rezoluþia „meseirotunde“:

• crearea reþelelor de facilitatoricomunitari;

• crearea Asociaþiilor de femei în business;

• elaborarea proiectelor, planurilorstrategice, planurilor de activitãþi.

În timpul desfãºurãrii „mesei rotunde“ dinluna iunie s-au pus în discuþie de cãtre femeirezultatele sondajului efectuat printrefemeile participante la cursul de instruire decãtre specialiºtii Centrului Pro-BusinessNord.

Conform datelor sondajului 67% de femeidoresc sã plece peste hotare, 47% din

femei au rãspuns cã doresc sã plece dincauza situaþiei materiale, 13% nu pot sã-ºigãseascã de lucru în þarã, 3% susþin cã pestehotare este mai uºor de a rezolvaproblemele materiale, iar 33% dintrerespondente au rãspuns cã nu doresc sãplece pentru a nu-ºi pãrãsi familia, copiii ºidupã pãrerea lor plecarea în strãinãtate estepericuloasã.

Þara noastrã riscã sã piardã mai mult dejumãtate de femei din nordul Moldovei.Majoritatea femeilor au studii medii specialeºi superioare ºi sînt în vîrstã de 18- 40 ani.Credem cã dupã instruirea femeilor,discuþiilor din cadrul „meselor rotunde“, ºiimplicarea lor în rezolvarea problemelorcomunitare, numãrul doritorilor de a plecapeste hotare se va micºora ºi femeile îºi vorgãsi de lucru în þarã ºi posibilitãþi de a seîncadra în viaþa economicã ºi obºteascã aRepublicii Moldova.

În Moldova, categoria femeilor-managerieste formatã în special de fostul sistem deconducere. În acelaºi timp apare o pleiadãnouã de femei care practicã activitatea deantreprenoriat ºi se manifestã destul dereuºit în afaceri proprii, activînd în condiþiidestul de grele ale crizei economice princare trece Republica Moldova. În condiþiileactuale în business femeia are o serie deavantaje pe care, dacã le realizeazã, poatedeveni un antreprenor bun. Femeia - lidereste mai sociabilã, mai delicatã în relaþiile cucolegii, preferã sã nu riºte. În activitateanoastrã ne conducem de urmãtorulprincipiu: „Societatea industrialã a fostopera bãrbaþilor, în timp ce noua societateinformaþionalã ºi umanitarã va fi în maremãsurã ºi opera femeilor“. Sîntem lajumãtatea implementãrii proiectului, peviitor ne aºteaptã noi realizãri, alte localitãþi,alte grupe de instruire. Credem cã ceea cefacem va ajuta femeilor în activitatea lorantreprenorialã ºi va contribui la implicarealor în rezolvarea problemelor comunitare,ceea ce va duce la ridicarea bunãstãriieconomice ºi sociale a þãrii.

Lilia Vrabie, coordonator,Centrul de Susþinere a Businessului

„Pro-Business Nord“


Serviciul comunal de asistenþã socialã din SuruceniPentru ce a fost nevoie în comuna Suruceni de un Serviciu deasistenþã socialã paralel cu cel al statului ºi ce urmãreºte acestproiect?

Azi serviciul de asistenþã socialã al statului nu reuºeºte sã ia subobservare ºi sã satisfacã necesitãþile tuturor nevoiaºilor care aunevoie de protecþie socialã. Serviciul înfiinþat la Suruceni tinde sãumple acest gol la nivelul unei comunitãþi.

ªapte asistenþi sociali patroneazã în jur de 150 de reprezentanþi aigrupurilor socialmente vulnerabile. Existã o listã de prioritãþi înacordarea serviciilor sociale, se ºtie foarte bine cine are nevoie înprimul rînd de o hainã, de un medicament ori de tratamentpsihologic.

Pentru ca sã fie deschis Serviciul de asistenþã socialã din Suruceniºi pentru ca sã fie pregãtitã Ziua Caritãþii, în cadrul proiectului aufost selectaþi dintre suruceneni ºapte asistenþi sociali, pe urmãtoa-rele criterii: sã fie corecþi în relaþiile cu oamenii ºi sã le fie aproapeca mod de viaþã caritatea; sã cunoascã bine sãtenii; sã aibãaptitudinile potrivite pentru a însuºi profesia de asistent social.

Dupã selectare asistenþii sociali au trecut cursuri speciale pe lîngãUniversiatatea Pedagogicã „Ion Creangã“. Concepþia cursuriloraparþine Centrului „Dacas“ un ONG care se ocupã de cercetãri ºiimplementãri practice în domeniul asistenþei sociale. Dupãîncheierea cursurilor, asistenþii sociali din Suruceni au primitcertificate de calificare.

În baza unei anchete asistenþii sociali timp de trei luni au adunat obazã de date despre starea grupurilor socialmente vulnerabile dinsat: bãtrîni singuratici, mame cu mulþi copii, invalizi, gravi bolnavi,persoane maltratate, copii din grupa de risc ºi persoane cuantecedente penale. Aceastã bazã de date permite sã seelaboreze prioritãþile în acordarea asistenþei sociale ºi a acordaserviciile sociale adresativ.

Deschiderea oficialã a Serviciului de asistenþã socialã

Într-o dimineaþa de martie reprezentanþi ai comunitãþii ºi oaspeþiau venit la sediul Primãriei, unde într-o atmosferã de sãrbãtoare afost deschis oficiul Serviciului de asistenþã socialã. Acest Serviciuocupã o încãpere a Primãriei ºi este dotat tehnic cu un computer,telefon/fax ºi copiator.

Dintre oaspeþi remarcãm în primul rînd pe Slavian Guþu, ºefulserviciului de presã al Bãncii Mondiale, ºi Silvia Apostol,coordonator de proiecte la DFID, Marea Britanie. Aceste douãorganizaþii au sprijinit traducerea în viaþã a proiectului privindcrearea Serviciului comunal de asistenþã socialã. A mai venit sã fiealãturi de „Harmonia“ domniºoara Mariana Ianacheivici de la„Salvaþi copiii“, alþi oaspeþi din strãinãtate. Pãrintele Vasile, însoþitde corul bisericesc, a sfinþit încãperea Serviciului de asistenþãsocialã ºi a rostit o predicã despre caritate.

Musafirii ºi gazdele au ascultat cu interes relatarea angajaþilorServiciului despre realizarea proiectului, apoi au luat cunoºtinþã deunele aspecte din viaþa comunitãþii, rãsfoind ziarul satului „ValeaIºnovãþului“.

În timpul concertului toþi oaspeþii au luat cuvîntul în faþa audienþei,subliniind necesitatea unei asemenea manifestaþii. Silvia Apostolde la DFID a apreciat iniþiativa localã a surucenenilor ºi a afirmatcã organizaþiile donatoare sînt înclinate spre colaborare tocmai încazul unor asemenea iniþiative locale. Ea a mai spus cã simte multãcãldurã ºi energie sufleteascã în salã ºi în comportamentul celorcare au pregãtit manifestaþia ºi participã activ la ea.

Cîntece dãruite celor mai triºti ca noi

Organizatorii au montat pe scenã un poster pe care scria„Oamenii se aseamãnã dupã vorbe, dar se deosebesc dupã fapte“.De Ziua Caritãþii fapta bunã a tinerilor talente din Suruceni aînsemnat spectacolul pregãtit pentru nevoiaºi. ªi oaspeþii ºisurucenenii au apreciat evoluþia interpretelor. A bucurat ochiul ºidansurile prezentate de elevii ºcolii medii din Suruceni. Surprizaspectacolului a fost micuþul Victoraº Mihãlceanu, care la numai 4ani a recitit cu o voce tulburãtoare o poezie despre ªtefan celMare. Sala l-a primit cu ovaþii. Cu un program special a venit în faþasurucenenilor corul de la Seminarul teologic de fete de laMãnãstirea Sf. Gheorge din Suruceni.

Toþi participanþii la Ziua Caritãþii au primit dupã concert o micãpomanã ºi un calendar cu simbolul acestei manifestaþii.

A doua zi peste o sutã de bãtrîni în sat au primit în mod organizatde la Serviciul de asistenþã socialã pachete cu produse alimentare,cereale, ulei º.a. 38 de copii au beneficiat de daruri, jucãrii, cãrþi,îmbrãcãminte aduse de partenerul „Harmoniei“ organizaþia„Salvaþi copiii“ din Chiºinãu.

Cantina socialã îºi continuã activitatea

Beneficiarii Cantinei Sociale au avut un prînz de sãrbãtoare de ZiuaCaritãþii. Înfiinþatã în 1999, aceastã instituþie de caritate îºi continuãactivitatea, datoritã sponsorizãrilor din partea dlui Valeriu Pleºca,deputat în Parlament, precum ºi întreprinzãtorilor Valeriu Zelinschiºi Olga Sviridova, „Makler“, Igor Crapivca, „Orvento-metal“. Înacea dimineaþa de martie oaspeþii au luat cunoºtinþã ºi deactivitatea Cantinei, au stat de vorbã cu beneficiarii ei.

Activitatea Cantinei sociale din Suruceni a trezit ºi interesulpreºedintelui þãrii Vladimir Voronin care a vizitat-o în toamnaanului 2001. El a spus între altele cã „e bine ce faceþi, dar era maibine dacã oamenii nu ajungeau la aceastã situaþie“. Apropo,preºedintelui Voronin îi aparþine o acþiune de caritate în Suruceni,din iniþiativa Dlui a fost asfaltat în toamna aceluiaºi an drumul dincentrul satului pînã la Mãnãstirea Sf. Gheorghe.

Lidia Reniþã, director al Centrului de dezvoltare socialã„Harmonia“ din Suruceni

Principii noi de activitatea instituþiilor de culturãdin Republica Moldova


Sub acest generic la Chiºinãu s-a desfãºuratconferinþa internaþionalã, organizatã deAsociaþia „Alternativa Nouã“, organizaþieneguvernamentalã care are ca scoppromovarea sistemelor eficiente culturale înRepublica Moldova. Fondatã la începutulanului 2000, Asociaþia a organizat un ºir deactivitãþi consacrate noilor tehnologii de lucruîn diferite domenii ale culturii. Astfel, în aprilie2000, în comun cu Teatrul municipal„Guguþã“, a fost desfãºurat workshop-ulsusþinut de unul din liderii artei pãpuºãreºtidin Rusia – Stanislav Jelezkin. La acest work-shop au participat atît studenþi ai Universitãþiide Arte din Moldova, cît ºi artiºti profesioniºtidin teatrele de pãpuºi din Moldova.Participanþii au fãcut cunoºtinþã cu noimetode de dirijare ºi tehnologii în pregãtireaºi realizarea tehnicã a pãpuºilor.

Un alt workshop, organizat în comun cuteatrul „Eugène Ionesco“, care s-a desfãºuratîn mai 2001, a fost consacrat dramaturgieicontemporane ºi a fost susþinut de cãtre unuldin cei mai consacraþi dramaturgi contem-porani Matei Viºnec, francez de origineromânã. Workshop-ul a avut ca temã prezen-tarea pentru prticipanþii din Moldova ametodologiei de creare a unei piese drama-tice. La workshop au participat atît drama-turgi din Moldova, cît ºi numeroºi jurnaliºti.

La fel, pe parcursul acestor doi ani de activi-tate, Asociaþia a susþinut deplasarea unorcolective ºi profesioniºti din culturã pentruparticiparea la diferite manifestãriinternaþionale: festivaluri, conferinþe,simpozioane etc.

Proiectul desfãºurãrii conferinþei „Elaborareaprincipiilor de reformare ºi activitate ainstutuþiilor de culturã din RepublicaMoldova“ a fost susþinut de Open SocietyInstitute – Budapesta. Scopul conferinþei –familiarizarea profesioniºtilor din culturã cuunele sisteme culturale din þãrile dezvoltate,analiza sistemului cultural din Moldova ºielaborarea unor principii de eficientizare a

sistemului cultural existent. În cadrul uneiconferinþe este imposibil de discutat toateaspectele ce þin de activitatea culturalã. Dinaceastã cauzã, organizatorii conferinþei aupropus pentru discuþie douã teme de bazã alereformei culturale: 1) descentralizareasistemului cultural ºi 2) restructurareaactivitãþii instituþiilor teatrale.Descentralizarea este elementul principal aletapei de trecere de la sistemul socialist aleconomiei planificate spre noul sistemeconomic bazat pe relaþiile economiei depiaþã, iar principiile de reformare a sistemuluiteatral ar putea servi ca bazã pentrurestructurarea altor domenii din culturã.

Cercetãtorii din sfera politicilor culturaleevidenþiazã trei sisteme culturale folosite înlume, sisteme, care s-au creat în Europa ºisînt reprezentative ca formã de organizare:sistemul latin, sistemul anglo-saxon ºi sistemulnordic. Sistemul latin este caracteristic, maiales, pentru þãrile latinitãþii ºi secaracterizeazã printr-o susþinere puternicã aactivitãþii culturale de cãtre organele de stat.În aceste state existã, de obicei, MinisterulCulturii, care determinã strategiile dedezvoltare a culturii, stabileºte prioritãþiledezvoltãrii culturale, elaboreazã cadrullegislativ cultural, se implicã în pregãtireaprofesionalã ºi promovarea artiºtilor. Statul seimplicã activ în procesul de susþinere acreaþiei, inclusiv financiar, asumîndu-ºi o mareparte a responsabilitãþii în coordonarea ºiadministrarea sistemului cultural. Ca exemplude prezenþã a sistemului cultural latin, potservi astfel de þãri ca Franþa, Spania, Italia etc.

Sistemul anglo-saxon se caracterizeazã prininfluenþa indirectã a organelor statale asuprainstituþiilor de culturã. În cadrul acestui sistemsuportul instituþiilor de culturã din parteastatului este diminuat. Statul asumîndu-ºi înunele cazuri susþinerea unor instituþii deculturã de importanþã naþionalã. În acelaºitimp, acest sistem, care s-a creat pe parcursula cîtorva secole, a elaborat un mecanism

Principii noi de activitatea instituþiilor de culturãdin Republica Moldova


eficient de susþinere a instituþiilor de culturã ºiartiºtilor din partea societãþii. În þãrile cuastfel de sisteme nu existã Ministerul Culturii,rolul sãu fiind îndeplinit de departamente sausecþii de culturã din cadrul altor ministere, deobicei Ministerul Educaþiei. Fondurilefinanciare, alocate din partea statului pentrurealizarea unor programe culturale aleguvernului, sînt distribuite de cãtre consiliiartistice în baza unui concurs de proiecteprezentate de cãtre instituþiile de culturã ºiartiºti. Astfel de sisteme sînt practicate înMarea Britanie, SUA, Japonia etc.

Sistemul nordic, caracteristic pentru astfel deþãri cum sînt Suedia, Finlanda, Olanda,prezintã o îmbinare a sistemului latin cu celanglo-saxon. Cu toate cã intervenþia statuluiîn culturã este mai micã decît în sistemul latin,aici totuºi existã Ministere ale Culturii care aufuncþia de a susþine ºi promova culturanaþionalã atît în þarã, cît ºi peste hotare.Sarcina principalã a instituþiilor de culturã estede a ajunge la consumator, la spectator. ªianume acest lucru este susþinut de cãtreorganele de stat.

Participanþii la conferinþa din Moldova, ºefi aidirecþiilor judeþene de culturã, funcþionari dincadrul Ministerului Culturii, conducãtori aiinstituþiilor de culturã din Chiºinãu ºi din altelocalitãþi ale Moldovei, au avut posibilitatea dea se familiariza ºi analiza funcþionarea acestorsisteme în cadrul discuþiilor pe marginearaporturilor prezentate de cãtre invitaþii depeste hotare – Luis Bonet, profesor de laUniversitatea din Barcelona (Spania), MichaelQuine, lector la departamentul pentru politicãºi management în artã de la City Universitydin Londra (Marea Britanie), RaimundMinichbauer, profesor la Institutul Europeande Politici Culturale Progresiste din Viena(Austria). Despre mãsurile întreprinse decãtre Ministerul Culturii în privinþa reformãriisistemului cultural din Republica Moldova auvorbit Eugen Martin, ºeful direcþiei relaþiiinternaþionale a Ministerului Culturii dinMoldova ºi Victor Ciobanu, sef-adjunct aldirecþiei activitãþi culturale în teritoriu. Ei s-aureferit la programele internaþionale culturalela care participã Moldova ºi legile elaborate ºiadoptate în ultimii ani, care reglementeazãactivitatea culturalã. Prin rapoartele lor, ei aureuºit sã prezinte un tablou real al situaþieiculturii în þara noastrã. Raportul lui ConstantinCheianu, redactor al revistei Sud-Est, a fost

axat pe problemele teatrului din Moldova ºiale necesitãþii reformei ca posibilitate desupravieþuire în condiþiile drastice în careactiveazã astãzi teatrele. Cu un viu interes aufost ascultate ºi rapoartele participanþilor dinþãrile care au moºtenit un sistem similar cu celal Moldovei ºi care încearcã astãzi sã pãºeascãspre noile forme de activitate culturalã.Despre situaþia în România a vorbit DoinaLupu, specialist la UNITER, iar situaþia dinRusia a fost prezentatã de cãtre NataliaPahomova, profesor al Academiei de ArtãTeatralã din Sankt Petersburg. Experienþaacestor þãri ne poate servi la elaborarea unorprincipii eficiente de creare a sistemuluicultural ºi la evitarea unor greºeli pe caleareformelor.

În cadrul conferinþei au fost prezentate ºiunele programe internaþionale de elaborare apoliticilor culturale, susþinute de cãtre uneleorganizaþii internaþionale, cum ar fi FundaþiaCulturalã Europeanã (FCE), UNESCO,Fundaþia Soros. Unul din programe, iniþiat ºiderulat de douã organiazaþii partenere FCE ºiasociaþia ECUMEST din Bucureºti, a fostprezentat de coordonatorul regional OanaRadu. Acest program este destinat þãrilor dinsud-estul Europei, la care Moldovadeocamdatã nu participã, însã are toateºansele ca în timpul apropiat sã se alãture.Materialele care sînt elaborate în cadrulacestui program pot fi folositoare sectoruluicultural din Republica Moldova.

Nu poate exista un model unic de dezvoltareculturalã care ar putea fi importat în Moldova,deoarece existã o mare diversitate culturalã.Dar existã un principiu, care ar trebui sã fieaplicat în toate þãrile ºi anume, trebue sãexiste un parteneriat în elaborarea politiciiculturale între Parlament, Guvern ºisocietatea civilã. La aceastã concluzie au ajunsparticipanþii la Conferinþã în urmadezbaterilor, care au þinut douã zile. Lasfîrºitul lucrãrilor participanþii au propus unelerecomandãri pentru organele de deciziepentru elaborarea ºi eficientizarea sistemuluicultural din Republica Moldova. Rapoarteleprezentate în cadrul conferinþei,recomandãrile ºi alte materiale au fostpublicate într-o culegere.

Veaceslav Reabcinschi,directorul Centrului de Artã

Contemporanã


Cunoaºterea istoriei ascultînd glasul trecutului

Beºalma – dupã ce ochii s-au deprins cu întunericul din in-teriorul muzeului rãcoros, am privit în jur descoperind o camerãplinã de costume tradiþionale, unelte vechi din lemn, tapiþerie,monede, suvenire ce dateazã din al II-lea rãzboi mondial, tablo-uri ºi fotografii. Un bãrbat josuþ, de vîrstã înaintatã din spateletejghelei ne-a condus, fiind însoþiþi ºi de Tatiana, prin sãlile mu-zeului, povestindu-ne succint istoria unor obiecte ºi explicîndu-ne cã fiecare camerã a fost aranjatã într-un mod tradiþional, ast-fel încît sã releve modul de viaþã, de zi cu zi a gãgãuzilor.

„Studierea istoriei împreunã cu poporul gãgãuz“ a fost titlulunui proiect finanþat de Centrul Contact. Timp de cîteva luni, odatã pe sãptãmînã, oamenii se adunau în acest muzeu mic pen-tru a cunoaºte istoria neamului lor. Iniþial proiectul care a durattrei luni a demarat ca o activitate extracurricularã pentru copii.Cu toate acestea, la întîlnirile care au început în februarie cu-rent, veneau oameni de toate vîrstele, gata pentru a-ºi îndreptaatenþia cãtre invitatul serii. Cercetãtori, scriitori, artiºti ºi mulþialþii au venit sã împãrtãºeascã experienþa ºi ideile lor referitoarela istoria acestui colþ de þarã. Intenþia de bazã a proiectului erade a învãþa istoria prin intermediul spiritelor luminate ºi a forþe-lor creatoare ale trecutului.

Am fost condusã într-o camerã lateralã în care au fost aºe-zate cîteva scaune în faþa unui televizor. Bãrbatul josuþ a pus o

Tatiana Lamuradova, agentul regional al CentruluiContact din Chiºinãu, m-a însoþit în cãlãtoria dinregiunea de sud a Republicii Moldova numitãGãgãuzia. Pe parcurs d-ei mi-a explicatimportanþa ºi impactul Programului de dezvoltarecomunitarã al Centrului Contact. Noi amînfruntat cãldura înãbuºitoare a zilei pentru acutreiera satele acestei pãrþi sãrace ºi instabile aþãrii ascultînd mãrturisirile unor locuitori dinaceastã regiune.

CENTRUL CONTACT –Dezvoltarea Comunitarã în Gãgãuzia

casetã pe care erau imprimate cîteva dintre întîlnirile cu incursi-uni în istorie, menþionînd cu gravitate cã ele au avut loc în limbagãgãuzã. Aceasta a constituit un efort de a accentua importanþamoºtenirii culturale ºi de a reabilita limba maternã. Scriitorii ºipoeþii invitaþi au contribuit la crearea unei atmosfere în care co-piii au compus poezii în limba gãgãuzã, iar unele femei din satchiar au cîntat în limba maternã, îndemnîndu-i ºi pe ceilalþi sã sealãture.

Din imaginile filmului am observat cã toatã lumea era în-cotoºmãnatã din cap pînã în picioare în paltoane, cãciuli ºi fulare.Tatiana a spus cã ea a fost foarte impresionatã de entuziasmul pecare l-au demonstrat oamenii în mijlocul iernii de a învãþa pro-pria istorie.

Tradiþia continuã

Tvardiþa – Proiectul administrat de Programul de Dezvol-tare Comunitarã a Centrului Contact a avut o altã nuanþã în acestsat bulgar. Cu intenþia de a studia istoria regiunii date, grupul deiniþiativã „Izvorul bulgar“, compus din cîteva femei, a dedicat treiluni – începînd cu luna ianuarie ºi pînã în martie curent – con-fecþionãrii a 40 de rochii naþionale pentru copiii din ansamblul dedansuri. Grantul a fãcut posibilã organizarea a cîteva concerte înacest an ºi participarea la festivaluri în Iugoslavia ºi Bulgaria.

Femeile implicate în acest proiect creativ mi-au arãtat de-pozitul unde sînt pãstrate aceste rochii, care se aflã în incintaColegiului Muzical din Tvardiþa. Mi-au fost arãtate costume na-þionale pentru bãieþi ºi fete, diademe împodobite cu monede ºifire argintii, precum ºi pantofi, broboade ºi bluze. Acele 40 derochii care au fost cusute prin intermediul proiectului erau pãs-trate în altã camerã în muzeul satului, unde doamnele m-au con-dus cu mult entuziasm.

Femeile mi-au explicat cu timiditate cã aceasta este primaîncercare de a primi un grant de la Centrul Contact, ºi de aceeaele considerã cã au comis unele greºeli, ceea ce a avut ca rezul-tat obþinerea numai a unei jumãtãþi din suma cerutã. Totuºi eles-au arãtat mulþumite de rezultatele lor ºi singurul regret pe ca-re îl au este cã nu au reuºit sã împodobeascã rochiile fetelor cucenturi decorative ºi sã confecþioneze genþi ºi mãrgele.

Cînd confecþionarea costumelor a fost finisatã, 150 de co-pii erau gata sã prezinte un concert întregului sat. Membrii fami-liilor lor îi priveau cu mîndrie ºi cu lacrimi în ochi în timp ce eicîntau ºi dansau în costume þesute din stofe scoase din zestreabunicilor lor. Concertele din primãvarã au continuat celebra-rea temei folclorului ºi tradiþiei regionale în astfel de zile pre-cum Ziua Internaþionalã a Femeilor (8 martie), Paºti ºi Sf.Gheorghe (6mai).

O mare parte din banii donaþi acestui proiect au venit dinpartea dlui Piotr Parlikov, directorului Întreprinderii Agricole dinTvardiþa. Deoarece întreprinderea lui are rezultate pozitive ºieste generoasã, el a donat bani pentru profesorii de dans, sãli


pentru o nouã cazangerie. În campania de refacere a ºcolii s-auimplicat ºi învãþãtorii, pãrinþii, elevii ºi toþi ceilalþi. Toatã echipas-a oferit voluntarã pe varã pentru a repara ºcoala ºi a asiguracondiþii bune de studii pînã la toamnã.

„Didactica“ este ceva mai mult decît toate aceste reformepe care dna Þurcan le implementeazã. Pe lîngã activitãþile extra-curriculare, a mai fost formatã ºi o Asociaþie a Pãrinþilor ºi Învã-þãtorilor – doamnele îºi aminteau cu drag cît de important a fostsuportul acesteia, vãzînd cît de mult îºi doreau pãrinþii sã con-tribuie la transformarea ºcolii. „Dacã vrei, poþi!“, a zîmbit dnaTatiana fericitã.

Primãvara aceasta, cu ajutorul unei foste eleve, Rada Cecilia iniþiat proiectul privind activitãþile extracurriculare prin inter-mediul unui grant de la Centrul Contact. Dna Cecili, coordona-torul proiectului, a afiºat un poster cu lista activitãþilor pe unuldin holurile principale ale ºcolii, propunînd organizarea unorcercuri de dans, muzicã, meºteºuguri, sport ºi multe altele, iarcopiii îºi scriau numele lor sub acelea care îi interesau.

Rezultatele proiectului devin evidente datoritã unor eve-nimente speciale, manifestãri organizate de cãtre copiii ingeni-oºi. O altã manifestare deosebitã a avut loc pe 8 martie, de ziuainternaþionalã a femeilor. Toþi copilaºii erau în alb ºi dansau vals.Dupã o absenþã de 8 ani muzica rãsuna din nou în aceastã ºcoalã.Elevii mai mari, inspiraþi de dansul celor mici, li s-au alãturat,invitînd pãrinþii lor la vals în momentul celebrãrii. Cele douãdoamne arãtau cu mîndrie pozele de la aceste evenimente.

O surprizã plãcutã pentru copii a fost ºi un spectacol cupãpuºi. Pe lingã faptul cã prezentarea a fost gratis, ceea ce pemulþi dintre copilaºi i-a bucurat nespus, elevii din clasele mici auputut vedea cum de dupã cortinã ies colegii lor din clasele maimari. Spre sfîrºitul anului, din banii rãmaºi s-au cumpãrat dulciuriºi alte daruri pentru copii, ceea ce i-a bucurat foarte mult.

La început, „Didactica“ îºi propunea sã implice copiii dinfamiliile social vulnerabile, orfanii, sau cei ai cãror pãrinþi sîntplecaþi peste hotare. În final însã planurile au fost cu mult depã-ºite, ajungîndu-se pînã la implicarea a aproximativ 200 de copii(aproape toþi!). Un alt succes este cã aceste activitãþi de dupãlecþii umpleau acel timp care altfel ar fi fost risipit sau petrecut înexperimente cu substanþe nocive. Sporturile ºi alte activitãþicreative, în schimb, încurajeazã adoptarea unui stil sãnãtos deviaþã de cãtre aceºti copii.

Marian Smith,stagiar PFAP (Private Farmers Assistance Program)

pentru repetiþii ºi pentru acoperirea cheltuielilor curente. Un altdonator al acestui proiect a fost primarul satului, care a oferitmodesta sumã de 1300 lei pentru publicaþii ºi publicitate. En-tuziasmul ºi munca acestui grup de iniþiativã ºi nu în ultimul rîndtalentul copiilor au reuºit sã obþinã implicarea întregii comunitãþiîn susþinerea valorilor cu adevãrat importante.

„Dacã vrei , poþi!“

Ciumai – 2 femei energice m-au întîmpinat în cantina ºcoliidin Ciumai, vorbind entuziasmate cu Tatiana, ghidul nostru de laContact. Era vorba de Tatiana Þurcan ºi Rada Cecili, directorulºcolii ºi respectiv conducãtorul proiectului „Didactica“, imple-mentat în satul Ciumai. Stînd pe scaune mici la niºte mese joaseîntr-un hol care era evident în reparaþii, doamna director a înce-put sã vorbeascã despre activitãþile extracurriculare, de dupãºcoalã, pe care ei le-au planificat pentru elevii claselor primarecu ajutorul Centrului Contact.

Problema, dupã cum am aflat în curînd, era cã ªcoala dinCiumai avea elevi de la clasa întîi pînã la a douãsprezecea, dar ceimai mici (de la clasa întîi la a cincea) terminau lecþiile în jurulamiezii, pe cînd ceilalþi aveau ore pînã la trei-patru dupã amiazã.Þinînd cont cã ºcoala este pentru copii din 5 sate ce se aflã la odistanþã de 5-20 km depãrtare, autobuzul îi aduce pe toþi odatãdimineaþã ºi îi duce înapoi dupã- amiazã; aceasta din motive deeconomie, chiar dacã copiii claselor primare sînt astfel siliþi sã-iaºtepte pe colegii lor mai mari sã termine orele.

Tatiana Þurcan a dat din cap cu tristeþe în timp ce descriacondiþiile dezastruoase în care se afla ºcoala atunci cînd ea s-aîntors în decembrie curent, dupã ce a fost plecatã din 1995. În-grozitã, ea îºi amintea cum elevii erau la ºcoalã de dimineaþã dela opt pînã la15.30 sau 16.00 fãrã ca sã poatã sã bea sau sã mã-nînce ceva.

Hotãrînd sã readucã ºcoala la condiþii normale, dna Þurcana început cu renovarea cantinei. La început, copiii mîncau în holstînd în picioare, dar dupã ce au apelat la Fondul de InvestiþiiSociale ºi au cerut ajutor de la alte întreprinderi din sat, incluzîndfabrica de vinuri, care a donat bani pentru mobilã, au primit me-se, bãnci, scaune. Astfel, în februarie curent copiii au început sãmãnînce. Cu atît mai mult cu cît curînd ºcoala a reuºit sã pri-meascã bani de la programul „Food For Education“ (mîncarepentru învãþãmînt), programul Statelor Unite, în cadrul organi-zaþiei internaþionale FAO, cu sediul la Roma.

Primarul din Ciumai contribuie ºi el financiar, donînd bani


Proiectul „Agenda Localã 21 în Moldova“(AL 21 în Moldova) se implementeazã cusuportul financiar al Oficiului PNUD înMoldova ºi este coordonat de cãtreCancelaria de Stat, Guvernul RepubliciiMoldova. Proiectul „AL 21 în Moldova“este gãzduit de municipiile Ungheni, Cahul,Soroca, Orhei ºi comuna Lãpuºna ºi oferãasistenþã comunitãþilor locale în elaborareaºi implementarea Agendelor Locale 21–Planuri Strategice de Acþiuni pentruDezvoltare.Beneficiarii acestui proiect sînt:comunitãþile locale; organizaþiile societãþiicivile; autoritãþile publice locale. Proiectul„Agenda Localã 21 în Moldova“ oferãbeneficiarilor sãi: informare, schimb deexperienþã; instruire ºi consultanþã îndomeniul dezvoltãrii durabile; asistenþãtehnicã; faciliteazã procesul Agenda Localã21; acces ºi participare la procesul deDezvoltare Durabilã la nivel global.Agenda Localã 21 pentru o comunitatereprezintã:

un nou mod de a-ºi planifica ºirealiza Dezvoltarea;

imaginea clarã unde se aflã, undevrea sã fie ºi cum sã ajungã acolo;

soluþii locale la probleme locale; un diagnostic multisectorial; un plan de acþiune de lungã duratã

orientat spre dezvoltarea durabilã.Proiectul se realizeazã prin intermediulreþelei Unitãþilor de Coordonare AgendaLocalã 21 Soroca, Orhei, Lãpuºna, Cahul ºiCentrul de Resurse ºi Asistenþã AgendaLocalã 21 Ungheni.Elaborarea Agendei Locale 21 reprezintãun produs al consensului comunitar, carepresupune participarea comunitãþii laprocesul de planificare durabilã –realizarea consensului privind viziunea„comunitãþii durabile“, obiectivele dedezvoltare pe termen scurt, mediu ºi lung,definirea politicilor, planurilor strategice deacþiuni pentru dezvoltare. Astfel, accentul

se pune pe consolidarea capacitãþilorlocale de planificare durabilã. În acest sens,în toate Agendele Locale 21 dinreprezentanþii ONG-urilor, autoritãþilorpublice locale, altor grupuri comunitare aufost create Grupuri de Lucru pe domenii:Economic, Social ºi Mediu, care cusuportul ºi expertiza consultanþilorProiectului „AL 21 în Moldova“ elaboreazãAgenda Localã 21. La moment, localitãþileimplicate în proiect analizeazã situaþiaexistentã în care se aflã ºi îºi definescobiectivele, strategiile de dezvoltaredurabilã. Planificarea durabilã presupuneabordarea în complex a problemelor cucare se confruntã o comunitate, ºi anumeadoptarea politicilor integrate desoluþionare a problemelor de mediu,sociale ºi economice.Proiectul „AL 21 în Moldova“ încurajeazãºi faciliteazã participarea comunitãþii înproces. Astfel, la Soroca, Cahul, Orhei,Lãpuºna au avut loc seminare deplanificare, ºedinþe de consultare aGrupurilor de Lucru cu ONG-urile,reprezentanþii sectorului privat, femei,tineri, autoritãþile publice locale etc. ladiferite etape ale procesului. Cu acelaºiscop, în municipiul Ungheni s-a constituitForumul Municipal Ungheni de DezvoltareDurabilã AL 21. 44 de reprezentanþi aiautoritãþilor publice locale, aleºilor locali,ONG-urilor, sectorului privat, grupurilorde tineri ºi femei îºi propun sã consultegrupurile comunitare ºi sã le implice înprocesul AL 21 Ungheni, sã dezvolte uncadru eficient de dialog ºi parteneriatdintre autoritãþile publice locale ºisocietate în procesul implementãriiPlanului Strategic de Acþiuni pentruDezvoltare Ungheni.Proiectul PNUD „Agenda Localã 21 înMoldova“ promoveazã crearea ºidezvoltarea unor parteneriate durabile lanivel local prin diverse modalitãþi:consolidarea capacitãþii beneficiarilor locali

Proiectul PNUD„Agenda Localã 21 în Moldova“


de a crea parteneriate durabile (seminareorganizate de Proiect în parteneriat cuAsociaþia ADEPT în municipiile Ungheni,Soroca, Orhei, comuna Lãpuºna),susþinerea financiarã a iniþiativelor comuneale ONG-urilor, autoritãþilor locale ºisectorului privat din municipiile Cahul ºiUngheni de amenajare ºi salubrizare alocalitãþilor respective.Un interes deosebit faþã de procesulAgenda Localã 21 îl manifestã tinerii, cares-au implicat în calitate de voluntari întoate localitãþile care gãzduiesc ProiectulPNUD „AL 21 în Moldova“. Tinerii dincomuna Lãpuºna au format o organizaþieneguvernamentalã pentru a participa lasoluþionarea problemelor cu care seconfruntã ei singuri ºi comunitatea lor.Tinerii din Orhei, Soroca au participat laactivitatea de consultare a cetãþenilor,distribuind ºi colectînd chestionarele princare membrii comunitãþii lor ºi-auexprimat opiniile privind problemele,soluþiile ºi prioritãþile de dezvoltare.Pentru a încuraja participarea tinerilor laprocesul decizional în localitãþile respec-tive, Proiectul „AL 21 în Moldova“organizeazã în perioada 27 iulie-18 august2002 douã ªcoli de varã „Tinerii schimbãLumea“ la Lãpuºna ºi Orhei.Succesul Agendei Locale 21 în fiecarelocalitate depinde de interesul ºiangajamentul partenerilor locali pentruprocesul Agenda Localã 21, dedeschiderea spre dialog ºi cooperare latoate etapele procesului – diagnostic,elaborarea strategiei ºi planului strategicde acþiuni pentru dezvoltare,implementare, parteneriate durabile dintreautoritãþile publice locale, sectorul privat,organizaþiile comunitare, tineri, femei,grupuri etnice.Proiectul PNUD „Agenda Localã 21 înMoldova“ îºi propune sã promovezeconceptul ºi principiile dezvoltãrii durabileîn Republica Moldova. În acest scop,Proiectul lanseazã seria de lucrãri pentrudezbateri publice în domeniul dezvoltãriidurabile. La data de 25 iulie, s-audesfãºurat dezbateri publice asupra lucrãrii„Rolul ºi participarea ONG-urilor în

Dezvoltarea Durabilã a RepubliciiMoldova“, elaboratã de dl Igor Boþan,director executiv ADEPT (a se vedeaAnalize ºi Comentarii). Lucrarea aprovocat un interes viu din partea ONG-urilor, astfel, la dezbaterile organizate laChiºinãu au participat reprezentanþii a 52de organizaþii neguvernamentale. ONG-urile au avut mai multe întrebãri dar ºipropuneri privind participarea lor laprocesul de dezvoltare durabilã, ºi anume:crearea unui Grup de Lucru al ONG-urilorcare ar elabora un program de activitãþiconcrete de implicare a ONG-urilor îndezvoltarea durabilã a Republicii Moldova,crearea unui mecanism de participare aONG-urilor la elaborarea politicilor dedezvoltare, ajustarea Strategiei Naþionalepentru Dezvoltare Durabilã a RepubliciiMoldova ºi adoptarea acesteia ca documentoficial al statului în domeniul dezvoltãrii.Proiectul „Agenda Localã 21 în Moldova“va organiza dezbateri asupra acestei lucrãrila Bãlþi, Soroca, Ungheni, Cahul înperioada august-septembrie 2002. Ceiinteresaþi sã participe ne pot contacta latelefonul 54.56.08. Lucrarea poate fiaccesatã pe adresa www.e-democracy.md,www.rec.md.Pentru informaþii suplimentare ne puteþicontacta pe adresa bd. ªtefan cel Mare nr.73, oficiul 221, Chiºinãu, telefon: 54-56-08,fax: 54-56-09, e-mail: [email protected].

Stela Mocan, manager de proiect,Proiectul „Agenda Localã 21 în

Moldova“


În perioada 29 iulie - 4 august, la Vadul luiVodã ºi-a desfãºurat lucrãrile ªcoala de varãpentru reprezentanþii aripelor tinere ale parti-delor politice, intitulatã „Arta compromisului“.La ªcoala de varã organizatã de cãtre Asociaþiapentru Democraþie Participativã „ADEPT“ cu spri-jinul Westminster Foundation for Democracy auparticipat 34 de reprezentanþi ai aripelor tinerea 7 din partidele politice din Republica Moldova.Iniþiativa ADEPT face parte din cadrul unui pro-iect de fortificare a societãþii civile în care orga-nizaþiile neguvernamentale ºi partidele politiceformeazã parteneriate pentru diseminarea va-lorilor democratice ºi a pluralismului politic.

Scopul ªcolii de varã a fost de a cultiva de-prinderi practice tinerilor lideri politici dupã cetimp de un an au asistat la cursuri teoretice dincadrul ªcolii tinerilor lideri politici. Deviza ªcoliide varã fiind „Impilicã-mã ºi voi þine minte“, vii-torii lideri politici au excelat în definirea calitãþi-lor unui adevãrat lider, au învãþat sã facã prezen-tãri publice, sã formeze ºi sã lucreze eficient înechipe, au învãþat arta negocierilor ºi compro-misului, au elaborat un cod de eticã pentru par-tide politice etc. Dar cea mai importantã expe-rienþã pentru tinerii lideri a fost lansarea în cam-pania electoralã în cadrul cãreia au fost formatetrei partide cu program propriu, misiune, vizi-une, valori, slogane, simboluri electorale ºi chiarspoturi electorale. Campania simulatã a culmi-nat cu dezbateri televizate.

În final au fost organizate ºi dezbateri pemarginea celor mai acute probleme din socie-tatea moldoveneascã cum ar fi cele legate demodificarea sistemului electoral ºi federalizareaRepublicii Moldova. Participanþii la ªcoala de va-rã au ajuns la concluzia cã cele mai importanteprobleme pentru societate urmeazã sã fie dez-bãtute pe larg abia dupã ce pãrþilor interesate lise oferã posibilitatea de a-ºi face cunoscutepunctele de vedere. În al doilea rînd, este ne-

cesarã o expertizã independentã în domeniilede maxim interes pentru societate. Abia dupãaceasta pot demara dezbaterile publice în bazaargumentelor, ci nu a impunerii forþate a anu-mitor puncte de vedere sau specularea în sco-puri legate de acumularea capitalului politic.

Unul dintre subiectele cele mai controver-sate a fost cel referitor la soluþionarea conflic-tului transnistrean. Majoritatea participanþilor laªcoala de varã au cãzut de acord cã cea maiadecvatã formulã ar fi cea similarã cu variantaspanionlã. Constituþia spaniolã adoptatã în 1978a consfinþit standardele democratice de dezvol-tare a þãrii, dar a evitat orice referinþã la „fede-ralism“, preferînd sã vorbeascã despre „statulautonomiilor“, deºi experþii în domeniul drep-tului constituþional considerã cã autonomiilespaniole au de facto împuternicirile subiecþilorunei federaþii, dar fãrã dreptul la suveranitate ºila secesiune. În pofida diverselor deosebiri ºiparticularitãþi unul din principiile de bazã estecel al subsidiaritãþii, adicã al delegãrii împuter-nicirilor ºi alegerii nivelurilor de soluþionare aunor sau altor probleme. În orice caz, în com-petenþa exclusivã a organelor centrale rãmîne:legislaþia la nivel naþional care are superioritateaasupra celei regionale în domeniile de compe-tenþã, politicã externã, apãrare, regimurile va-mal ºi tarifar, finanþe publice, sistemul financiar-bancar ºi cel al asigurãrilor, transportul la nivelnaþional ºi sistemul de comunicaþii, asigurareacadrului pentru respectarea drepturilor funda-mentale ale omului.

Pe bunã dreptate se poate spune cã tineriilideri au însuºit arta compromisului, cãci în celeºapte zile de lucru s-a uitat despre apartenenþade partid, iar „consens“ a devenit motto-ul ºcolii.

Tamara Chitoroagã,ADEPT

ART

A C

OM

PRO

MIS

ULU

I

ARTA

CO

MPRO

MISU

LUI

ONG Internaþional 23

Legea 1% a fost adoptatã în Ungaria în 1996. Ea permite contri-buabililor sã doneze 1% din impozitul pe venit unei organizaþii neguver-namentale, cu condiþia cã aceasta sã satisfacã anumite criterii. 1% nueste un impozit adãugãtor – o datã ce se hotãrãºte sã facã aceastãdonaþie, contribuabilul nu va plãti în plus, ci 1% din impozitul pe careoricum îl plãteºte merge cãtre organizaþiile neguvernamentale.

Contribuabilul poate dona 1% unei organizaþii neguvernamen-tale, unei instituþii naþionale, unei fundaþii obºteºti înfiinþate de Guvernsau administraþia publicã localã, unui program guvernamental (spreexemplu, programul de învãþãmînt superior), unei instituþii culturale deinteres local instituitã de consiliul local.

Pentru a încuraja cetãþenii sã beneficieze de prevederile Legii 1%ºi astfel sã susþinã sectorul III, Centrul de Informare ºi Instruire Non-profit (NIOK) organizeazã campanii pentru a promova aceastã lege,prin intermediul liniei telefonice fierbinþi ºi campaniilor de informare.Nici autoritãþile ºi nici organele fiscale nu promoveazã ºi nici nu ajutãcontribuabilii în identificarea codului fiscal al organizaþiilor. Unele orga-nizaþii neguvernamentale mari îºi fac singure publicitate ºi îºi anunþã co-dul fiscal pentru a încuraja astfel donaþiile.

Campania NIOK 1%Obiectivele acestei campanii sînt:

A se asigura cã toþi cei susceptibili de a dona 1% cunoscdespre aceastã oportunitate;

A se asigura cã toþi cei care doresc sã doneze 1% ºtiucum sã o facã;

A oferi contribuabililor libertatea de a alege prin oferi-rea informaþiei despre sectorul nonprofit;

A populariza necesitãþile organizaþiilor nonprofit; A asigura condiþii egale pentru organizaþiile neguverna-

mentale din þarã; A încuraja filantropia.

De trei ani NIOK menþine linia fierbinte pentru a-i ajuta pe contri-buabili sã facã donaþii. Pentru a face donaþia de 1% contribuabilul tre-buie sã completeze un formular special distribuit împreunã cu docu-mentele fiscale ºi sã indice codul fiscal al organizaþiei cãreia vrea sã-ifacã donaþia. Aceastã informaþie poate fi obþinutã din baza de date aNIOK prin linia fierbinte. Anual linia fierbinte funcþioneazã de la 10 pînãla 20 martie (data-limitã de depunere a declaraþiei pe venit).

Pentru a fi susceptibilã de a primi donaþii organizaþia trebuie sã fieînregistratã de trei ani (fundaþiile obºteºti trebuie sã fie înregistrate doarde 1 an), sã desfãºoare activitãþi de utilitate publicã (culturã, educaþie,mediu, caritate, servicii sociale etc.), sã fie apoliticã ºi sã nu aibã datoriila buget.

Organizaþiile care doresc sã se înregistreze în baza de date NIOKtrebuie sã completeze un formular ºi sã semneze o declaraþie prin careconfirmã cã ele întrunesc toate cerinþele de mai sus. Înregistrarea estegratuitã, iar baza de date este disponibilã ºi pe pagina web a NIOK.

Rezultatele campaniei

În primul an de la adoptarea legii 30% dintre contribuabili au do-nat 1% din venitul lor, adicã au donat în jur de 10 milioane USD orga-nizaþiilor nonprofit. În 1997, 1,3 milioane de cetãþeni au donat 1%, dar240 000 dintre formulare au fost completate incorect ºi deci doar 1,9milioane de forinþi au fost transferaþi asociaþiilor obºteºti. În 1998 30%dintre contribuabili au donat 1% din venitul lor.

NIOK oferea informaþii despre legea respectivã, codul fiscal alorganizaþiilor, date necesare pentru ca contribuabilul sã facã donaþia. În1999 NIOK rãspundea în medie la 300 de apeluri telefonice pe zi. 48%dintre cei care au telefonat s-au interesat despre organizaþiile active îndomeniul sãnãtãþii (dintre care 30,5% despre organizaþii în domeniulsãnãtãþii copiilor), 16% s-au interesat de organizaþii ce presteazã ser-vicii, 15% de organizaþii de mediu (dintre care 13,8% protecþia ani-malelor), 9% despre organizaþiilor ce oferã ajutor în urma inundaþiilorºi 12 % altele (sport, culturã etc.).

În 1999 38% dintre contribuabili ºi-au donat 1% din venit, 1 mili-on de declaraþii au fost depuse, echivalentul a 2,8 milioane forinþi. Iarsuma transferatã în urma declaraþiilor valabile a fost de 2,3 milioaneforinþi. În medie suma primitã era de 245 727 forinþi.

Avantajele Legii 1%

Încurajeazã filantropia ºi participarea la societatea civilã.Permite indivizilor sã-ºi facã alegerea.Demonstreazã susþinere publicã ONG-urilor.Încurajeazã interacþiunea între cetãþeni ºi ONG-uri.Aduce venit ONG-urilor (0,8% din venitul total al sectoru-

lui nonprofit).Ina Gutium, ADEPT

(material pregãtit în baza materialelor de pe paginawww.niok.hu)

În ultimul timp se vorbeºte tot mai des despremodalitãþile de susþinere a sectorul III de cãtre stat ºi înapelul Preºedintelui þãrii cãtre comunitatea ONG-urilor,ºi în apelul ONG-urilor cãtre Guvern etc. Una dintrecele mai des citate modalitãþi este Legea 1%. ªi dacãtot se vorbeºte despre experienþa spectaculoasã aUngariei în acest sens, de ce nu sã o prezentãm în cadrulacestei rubrici? Cu atît mai mult cu cît experienþaUngariei a fost preluatã ºi de alte þãri, de curînd înLituania Parlamentul a aprobat o lege similarã fiindvorba nu de 1% ci chiar de 2%.

Creºterea donaþiilor de 1% cãtreorganizaþiile neguvernamentale

Opinia populaþiei adulte despre Legea 1%

24 Consiliul ONG

1. Atitudinea Consiliului ONG faþã de iniþiativaMinisterul Justiþiei privind lichidarea ONG-urilor cenu informeazã despre continuarea activitãþii lor.Atît poziþia Ministerului Justiþiei (MJ), cît ºi atitudinea

Consiliului au fost expuse în nr. 3 al revistei Vocea civicã. Deasemenea, preºedintele în exerciþiu al Consiliului, Igor Boþan aoferit un interviu revistei SENS pe marginea acestui subiect(www.sens.md). În plus, Ministerului Justiþiei i-a fost trimisspre examinare proiectul modelului de scrisoare elaborat dedl Trombiþchi prin care ONG-urile ar putea informa MJ desprecontinuarea activitãþii.

2. Ce se întîmplã cu numirile în Comisiade Certificare?De curînd a expirat mandatul Comisiei de Certificare de

pe lîngã Ministerul Justiþiei. Toate instituþiile, Preºedinþia, Parla-mentul ºi Guvernul au desemnat noi membri în Comisie. Dinpãcate, instituþiile statului nu au consultat opinia Consiliului sau afoºtilor membri ai Comisiei de Certificare cu privire la candi-daturi reprezentative pentru sector. Cu aceastã ocazie Consiliula dezbãtut modalitatea de a-ºi exprima poziþia ºi regretul cuprivire la nereprezentativitatea acestei comisii.

3. Consiliul ONG-urilor vs. Pactul de Stabilitate?Preºedintele Consiliului a informat asistenþa cã Ministerul

Afacerilor Externe a expediat pe adresa Consiliului o scrisoareîn care a solicitat informaþii despre activitatea Consiliului în ca-drul Pactului de Stabilitate. Aliona Niculiþã a informat audienþadespre relaþia vechii componenþe a Consiliului ONG-urilor cusecretariatul responsabil pentruPactul de Stabilitate. S-a stabilitcã membrii vechiului Consiliupatroneazã secretariatul Pactu-lui de Stabilitate ºi ei urmeazã sãcearã o întîllnire cu Preºedinteleacestui organism. Actualul Con-siliu nu are nici un fel de împu-terniciri în acest sens, dar ar fiinteresat sã cunoascã cum pot fiaduse lucrurile într-o albie nor-malã, astfel încît sã nu sufereimaginea Consiliului actual ºi lu-crurile în cadrul Pactului sã fieameliorate, iar opinia publicã in-formatã.

4. Transmiterea preºedinþiei de la ADEPTcãtre organizaþia urmãtoare.ADEPT a deþinut preºedinþia în Consiliul în perioada aprilie

- iunie. În conformitate cu regulamentul preºedinþia se transmi-te organizaþiei succesoare peste 3 luni. În perioada iulie - sep-tembrie preºedinþia va fi deþinutã de dl Ilia Trombiþchi care re-prezintã Societatea ecologicã BIOTICA.

În acelaºi timp, ADEPT a prezentat o dare de seamã pen-tru perioada deþinerii preºedinþiei.

5. Restructurarea Consiliului în vedereaeficientizãrii activitãþii (iniþiativa lui Sergiu Ostaf)Sergiu Ostaf a venit cu o iniþiativã de Regulament de or-

dine interioarã a Consiliului ONG-urilor, precum ºi cu o viziu-ne de dezvoltare a Consiliului (documentele pot fi obþinute [email protected]).

a. S-a decis cã pe lîngã mandatul Consiliului de a imple-menta rezoluþiile Forumului ONG, Consiliul poate propune noiidei ºi iniþiative în vederea dezvoltãrii sectorului. ADEPT s-a an-gajat sã elaboreze o astfel de viziune reieºind din practica pecare a acumulat-o în perioada preºedinþiei sale.

b. Membrii Consiliului (ADEPT, CIJ, MEM) ºi-au expus pã-rerea cã este prematur a discuta despre calitatea de persoanãjuridicã a Consiliului pe motiv cã Consiliul este ales periodic ºideþine un mandat al unui Forum care este o formã de autoor-ganizare a societãþii civile.

c. S-a discutat asupra colectãrii fondurilor pentru activitãþi.S-a acreditat ideea cã ar fi oportun ca acest lucru sã fie o prio-ritate a grupurilor de lucru specializate ºi a organizaþiilor care

reprezintã domenii de activitatea ONG-urilor care sînt respon-sabile de monitorizarea activitã-þii sectoarelor respective. Unexemplu în acest sens este co-lectarea de fonduri de cãtre CIJºi ONG-urilor ziaristice în cad-rul Pactului de Stabilitate.

d. S-a convenit cã ideile re-feritoare la pregãtirea urmãtoa-rei ediþii a Forumului sã înceapãa fi dezbãtute cît mai curîndposibil.

E-mail: [email protected]

Pe data de 2 iulie 2002, a avut loc ºedinþa Consiliului ONG-urilorcu participarea a 8 dintre cei 18 membri: Igor Boþan, preºedinteal Consiliului, ADEPT; Vitalie Cirhanã, Institutul de Instruire ºiDezvoltare; Vladimir Garaba, Miºcarea Ecologistã din Moldova;Ina Gutium, ADEPT; Svetlana Ichizli, Asociaþia Contabililor ºiAuditorilor Profesioniºti; Aliona Niculiþã, Centrul CONTACT;Sergiu Ostaf, CREDO; Angela Sîrbu, Centrul Independent deJurnalism ºi Ilia Trombiþchi, Societatea BIOTICA.Deºi ºedinþa nu a întrunit cvorumul, au fost organizate dezbateripe marginea urmãtoarei agende:

INTERVIU

INTERVIU

INTERVIU

INTERVIU

INTERVIU

Parteneriat 25

Nu. La sfîrºitul anului trecut a fost planificatã aceastã sumã în bugetul primã-riei, deºi ºtiam cã se apropie aniversarea municipiului, dar oricum noi am gîndit-o cape o susþinere a organizaþiilor neguvernamentale. Dacã va fi o tradiþie? Ne-am dorifoarte mult sã devinã o tradiþie, dar depinde de partenerii, de organizaþiile care vordepune proiecte, de încrederea pe care o vom putea avea în ei cã proiectele vor fiimplementate ºi vor avea un mare succes.

Interviu cu Constantin Stratulat,consilierul Primarului Municipiului

UngheniDle Stratulat, cum aþi

caracteriza dvs. sectorulneguvernamental dinmunicipiul Ungheni?

La momentul actual sectorul neguvernamental din mun. Ungheni include 24de ONG-uri, care au drept sferã de activitate diferite domenii. Sînt organizaþii negu-vernamentale care activeazã în domeniul sãnãtãþii, asistenþei sociale a pãturilor defa-vorizate ale populaþiei, dezvoltare comunitarã, sport ºi altele. La ziua de azi sectorulneguvernamental din mun. Ungheni este abia la începuturi, este mai slab dezvoltat,dar în ultimii doi ani a început sã-ºi dezvolte tot mai mult activitatea.

Ne bucurã cã sectorul IIIdin Ungheni este în

creºtere. Dar cum staþi lacapitolul parteneriat,

administraþia publicã localãºi ONG-uri?

De curînd aþi lansat unconcurs de granturi pentru

organizaþiileneguvernamentale cu

ocazia aniversãrii a 540 deani ai municipiului, ne

puteþi da mai multe detaliiîn acest sens ?

Cine va lua decizia privindproiectele cîºtigãtoare?

Care este suma totalã agranturilor?

În anunþul dat în presa localã au fost indicate condiþiile de depunere a proiec-telor ºi termenele de prezentare, precum ºi faptul cã proiectele vor fi examinate deo comisie specialã. Comisia va da publicitãþii acele proiecte care au cîºtigat concur-sul. Totodatã, noi am indicat ºi setul de documente care trebuie depuse de organi-zaþie, spre exemplu statutul organizaþiei, CV-ul directorului de proiect, CV-ul per-soanelor implicate în proiect, alte materiale relevante care ar dovedi necesitateafinanþãrii proiectului dat. Am cerut toate aceste date pentru cã avem nevoie de unpartener care sã cunoascã atît managementul de proiect , cît ºi managementul financiar.

Este o experienþã unicã înMoldova. Credeþi cã în

Ungheni organizarea unorasemenea concursuri de

granturi va deveni otradiþie, sau a fost prilejuit

în mare parte deaniversarea a 540 de ani?

Ce a-þi putea sã le recoman-daþi altor colegi din

administraþia publicã localã?

Vã mulþumesc foarte multºi vã urez mult succes în

continuare!

Primãria municipiului Ungheni a conºtientizat rolul pe care pot sã-l joace orga-nizaþiile neguvernamentale în viaþa comunitãþii. Din acest motiv întotdeauna ne-amstrãduit sã încurajãm activitatea organizaþiilor neguvernamentale, acordînd acestorasprijin în perioada de creare a lor, consultanþã în ce priveºte perfectarea documentelorpentru înregistrare. Primãria mun. Ungheni vine nu numai cu titlu de partener ºi însu-fleþitor al acestor activitãþi, ci ºi cu titlu de consultanþã pentru organizaþiile neguver-namentale. La ziua de astãzi s-a stabilit un parteneriat foarte important între autoritã-þile publice locale ºi organizaþiile neguvernamentale. El este bazat pe unitatea de sco-puri dintre APL ºi ONG, fiindcã întotdeauna nu ajung forþe în rezolvarea problemelordin comunitate, eforturile ONG-urilor în acest sens sînt întotdeauna binevenite.

Vorbeam mai sus cã organizaþiile neguvernamentale din municipiu se aflã laînceput de cale, scopul concursului de granturi pe care îl oferã primãria este în pri-mul rînd de a impulsiona activitatea organizaþiilor neguvernamentale din municipiulnostru. Vreau sã zic cã deja a fost dat publicitãþii în presa localã anunþul cu privire laconcurs; acest concurs nu este doar un suport financiar, ci ºi o instruire a orga-nizaþiilor neguvernamentale, care îºi dau seama cã au posibilitatea de a beneficia demai multe ºanse, ar putea sã capete niºte deprinderi în ce priveºte scrierea de pro-iecte ºi respectiv soluþionarea problemelor pe care ºi le pun în baza prevederilorstatutare. Primãria municipiului nu a fãcut o restricþie în ce priveºte domeniul deactivitate. ªi-au arãtat interesul pentru acest concurs ºi organizaþii active în domeniulprotecþiei sociale, în dezvoltare comunitarã etc. Dat fiind faptul cã multe organizaþiise aflã la început de cale, noi am dorit sã le încurajãm pe toate ºi sã le acordãm unsprijin, însã ne strãduim ca aceastã instruire sã fie transparentã. Am dori ca toateproiectele depuse sã fie finanþate, dar depinde de numãrul de proiecte care vor fidepuse spre finanþare ºi de calitatea lor.

Suma totalã nu este mare, este prima datã cînd primãria mun. Ungheni acordãasemenea granturi, ºi deci suma este în jur de 6000 lei. O organizaþie neguverna-mentalã poate sã pretindã la cel mult 1000 - 1500 lei.

Pentru alte primãrii, le recomand sã preia experienþa dacã cred cã estebinevenitã. Aº fi foarte bucuros sã le dau sfaturi dacã mi se adreseazã.

18 iulie 2002

26 Sfaturi utile

Motivarea personalului este o temã foarte actualãpentru managerii ºi directorii ONG-urilor. Deºi recu-nosc importanþa acestui subiect, liderii ONG-urilor, înspecial cei începãtori, au cîteva idei preconcepute, saumai bine zis mituri despre motivarea personalului.

Mitul nr. 1 — „Eu pot motiva oamenii“De fapt, nu prea – trebuie ei înºiºi sã se automotiveze.Angajaþii trebuie sã se motiveze singuri. Ce puteþi facedvs. este sã creaþi un cadru favorabil pentru ca cei dinechipã sã fie motivaþi ºi promovaþi.

Mitul nr. 2 — „Banii sînt o motivaþie foarte bunã“Nu prea. Anumite lucruri, precum banii, oficiu frumospot ajuta persoana sã nu-ºi piardã motivarea, ºi deobicei nu sînt factorul-cheie. Este important deci deînþeles ce îi motiveazã pe angajaþii dvs.

Mitul nr. 3 — „Frica este o motivaþie a’ naibii debunã“Frica este o motivaþie foarte bunã, dar doar pentru oscurtã perioadã de timp. De aceea þipetele ºefului nuau un efect prea mare dupã o anumitã perioadã.

Mitul nr. 4 — „Eu ºtiu ce mã motiveazã pe mine,deci ºtiu ce-i motiveazã pe alþii“Chiar deloc. Oameni diferiþi sînt motivaþi de lucruridiferite. Eu pot fi motivatã prin posibilitatea de a fipromovatã în organizaþie, iar altcineva prin acordareacîtorva zile libere. Iarãºi, e bine sã aflaþi ce îimotiveazã pe membrii organizaþiei.

Mitul nr. 5 — „O mai mare satisfacþie a munciiefectuate înseamnã o mai mare performanþã “Cercetãrile aratã cã nici aceasta nu este adevãrat.Dacã scopurile organizaþiei nu coincid cu scopurileangajaþilor, atunci angajaþii nu lucreazã eficient învederea realizãrii misiunii organizaþiei.

Mitul nr. 6 — „Eu nu pot înþelege ce îi motiveazãpe angajaþi – aceasta este o adevãratã ºtiinþã“Nici gînd. Existã cîþiva paºi pe care trebuie sã-i urmaþipentru a încuraja membrii organizaþiei sã se automoti-veze ºi sã sporeascã performanþa lor în cadrulorganizaþiei.

V-aþi prins la gîndul cã ºi dvs. împãrtãºiþi aceste mituri?Atunci, ce-i de fãcut? Nimic mai simplu, doar urmaþicei 10 paºi de mai jos:

1. Faceþi ceva mai mult decît doar sã citiþiacest articol

Aplicaþi în practicã ce aþi învãþat!

2. Faceþi o lisã a factorilor care vã motiveazã

Acest mic exerciþiu vã va ajutã sã decideþi cum veþicontribui la motivarea personalului.

3. Faceþi o listã din 3-5 factori careîi motiveazã pe angajaþi.

Faceþi o listã a factorilor care credeþi cã-i motiveazãpe fiecare dintre angajaþi, apoi rugaþi-i pe ei sãcompleteze o listã individualã. Comparaþi ce credeþidvs. cã e important pentru ei, ºi ce cred ei în acestsens. Întîlniþi-vã individual cu fiecare angajat pentru adiscuta factorii respectivi. ªi în sfîrºit gãsiþi timp pentrua stabili ce schimbãri veþi face pentru a satisface toþiaceºti factori.

4. Asiguraþi-vã cã factorii indicaþi de angajatsînt reflectaþi în sistemul de recompensare

Spre exemplu, poate fi revizuitã fiºa de post pentru aface responsabilitãþile angajatului mai atractive. Vãputeþi gîndi la mai multe modalitãþi de a recunoaºte ºiaprecia eforturile angajatului, dacã acest lucru esteimportant pentru el etc.

5. Întîlniþi-vã individual cu fiecare angajat

Angajaþii sînt motivaþi mai degrabã de grija voastrãpentru ei decît de atenþia pe care le-o acordaþi.Încercaþi sã cunoaºteþi mai bine angajaþii, familiile lor,numele copiilor etc. La prima vedere, pare omanipulare, ºi va fi dacã nu o veþi face cu sinceritate.Totuºi chiar dacã doriþi sã vã cunoaºteþi mai bineangajaþii, acest lucru nu se întîmplã de la sine dacã nuvã planificaþi ceva timp pentru a petrece cu ei.

6. Consultaþi angajaþii

Cereþi sugestiile angajaþilor cu privire la programeleorganizaþiei, cum pot fi îmbunãtãþite sau ce alteprograme sau servicii noi pot fi prestate. Nu estedestul doar sã ascultaþi sugestiile ºi ideile angajaþilor,încercaþi sã ºi le puneþi în practicã.

Motivareapersonalului

Sfaturi utile 27

7. Asiguraþi o bunã comunicare în organizaþie

Informaþi permanent angajaþii despre orice schimbãriîn organizaþie, oportunitãþile de dezvoltare etc. Nuuitaþi: o bunã comunicare este cheia unei bune echipe!

8. Învãþaþi sã delegaþi responsabilitãþile

A delega înseamnã a încredinþa o responsabilitate ºiautoritate angajatului pentru ca el sã îndeplineascã osarcinã. Delegarea vã economiseºte o groazã de timpºi îi permite angajatului sã-ºi asume un rol mai mare înactivitatea pe care o desfãºoarã, ceea ce înseamnãsatisfacþie profesionalã ºi motivare.

9. Recompensaþi atunci cînd observaþi

O lecþie importantã ce trebuie însuºitã de manageriiîncepãtori este sã se concentreze asupracomportamentului angajatului ºi nu asuprapersonalitãþii sale. Performanþa la locul de muncãtrebuie apreciatã dupã acþiunile întreprinse de angajatºi nu dupã popularitatea sa în colectiv.

10. Recompensaþi imediat dupã ce observaþi

Aceasta aratã angajaþilor ce atitudini sau acþiuni aleangajaþilor le apreciaþi. Cu cît mai puþin timp trece dela activitatea întreprinsã de angajat pînã la lauda saurecompensa din partea dvs., cu atît mai clar le va fiangajaþilor cã anume aceste acþiuni/ atitudini/comportamente sînt promovate în organizaþie.

11. Acordaþi atenþie evaluãrii performanþelorangajaþilor

Gîndiþi-vã cum apreciaþi activitatea angajatului: stabiliþiobiective clare, stabiliþi indicatori sau modalitatea deverificare dacã aceste obiective au fost atinse,supraveghere etc.

12. Stabiliþi obiective clare

Obiectivele trebuie sã fie: specifice, mãsurabile,acceptabile, realiste, realizabile, dezvoltîndcapacitãþile, sã ofere recompensã celor care leimplementeazã.

13. Arãtaþi-le anagajaþilor cum contribuiemunca lor la succesul organizaþiei

Angajaþii încearcã adesea satisfacþie atunci cînd înþelegcã munca lor conteazã. Pentru a ajunge la o astfel deînþelegere scopurile organizaþiei trebue communicateangajaþilor, trebuie monitorizat progresul în atingerea

acestor scopuri ºi trebuie sãrbãtorite atunci cînd aufost atinse.

14. Recompensaþi realizãrile

Acest pas foarte important este deseori uitat. Noiimanageri de obicei îºi concentreazã eforturile asuprala „a face cît mai mult“, aceasta însemnîndidentificarea ºi rezolvarea problemelor. Managerii cuexperienþã înþeleg cã identificarea ºi recompensareagãsirii acestor soluþii sînt la fel de importante ca ºisoluþia în sine. Dacã succesele nu sînt recunoscute ºirecompensate, angajaþii devin frustraþi, sceptici ºichiar cinici vizavi de eforturile organizaþiei.

15. Lãsaþi angajaþii sã afle despreperformanþele lor de la clienþi

Lãsaþi clienþii sã vorbeascã despre succesele orga-nizaþiei. Dacã angajaþii lucreazã direct cu beneficiarii,atunci invitaþi-i pe aceºtia din urmã sã le vorbeascãdespre lucrurile bune ºi importante pe care le fac.

Am fãcut ºi noi în organizaþie acest exerciþiu ºi, spremarea mea uimire, am constatat cã fiecare estemotivat de factori diferiþi. Munca interesantã ºicaptivantã a fost în topul prioritãþilor, apoi însãprioritãþile s-au împãrþit de la apreciere în cadrulorganizaþiei pînã la factorul financiar; libertatea de a teocupa cu lucrul care îþi place pînã la a-þi face vocea decetãþean auzitã; o bunã echipã pînã la condiþii bune delucru (acces la internet, bibliotecã); mediu competitivºi acces la comunitatea internaþionalã pînã la posibili-tatea de a creºte profesional. A fost un exerciþiuextraordinar; deºi îmi cunoºteam colegii de ani dezile, am aflat multe lucruri noi. Deci, dacã vreþi o maibunã echipã, nu vã rãmîne decît sã ne urmaþi exemplul!

Ina Gutium, ADEPT

28 Finanþãri

În cadrul concursului vor fi sprijinite proiectepentru crearea Centrelor Comunitare de Accesla Informaþie ºi Instruire (a reþelelor auto-matizate locale cu conectare la Internet), carevor contribui la:

promovarea concepþiilor noi despre infor-mare, educaþie ºi instruire în domeniultehnologiilor informaþionale ºi a Internet-ului înmediul comunitar;

promovarea cunoºtinþelor despre calculator,programe de aplicaþie (software) ºi Internet;

oferirea accesului la informaþia din Internet; organizarea de seminare, conferinþe în

domeniile informaþional ºi de utilizare atehnologiilor respective;

facilitarea accesului cetãþenilor la informaþie.

Se va acorda prioritate proiectelor cu ocontribuþie de 25%-30% din parteabeneficiarilor sau autoritãþilor administraþieipublice locale.

Sînt eligibile bibliotecile, instituþiile deînvãþãmînt preuniversitar, asociaþiile obºteºti,organizaþiile neguvernamentale înregistrate peteritoriul Republicii Moldova, cu excepþiainstituþiilor ºi organizaþiilor din Chiºinãu, Bãlþi,Cahul, Comrat, Ungheni, Soroca, Orhei,Cãuºeni, Strãºeni.

Granturile pentru proiecte vor fi oferite în bazãde concurs.

Proiectele de creare a Centrelor Comunitarede Acces la Informaþie ºi Instruire urmeazã sãincludã urmãtoarele componente:

sumarul proiectului pe o paginã; introducere (prezentarea organizaþiei ºi a

comunitãþii în care activeazã; serviciile curenteºi cele noi care urmeazã a fi introduse, relaþiilecu alte agenþii, instituþii, fundaþii, autoritãþilocale ºi biblioteci din comunitatea respectivã,posibilitãþile de conectare la Internet etc.);

necesitãþi (justificarea ºi descriereaserviciului/ serviciilor noi ºi a resurselornecesare etc.);

obiective ºi activitãþi (modul deimplementare a serviciilor noi ºi programul de

Fundaþia Soros- MoldovaProgramul Informaþional anunþã un concurs deproiecte pentru crearea Centrelor Comunitare

de Acces la Informaþie ºi Instruireactivitãþi cu indicarea termenelor de realizare;posibilii parteneri; rezultatele scontate,programul detaliat etc.);

marketing ºi relaþii cu publicul (modul de aatrage publicul pentru utilizarea serviciilor noi,difuzarea informaþiei privind serviciile oferite,criteriile de selectare a persoanelor pentruinstruire etc.);

echipa care realizeazã proiectul (descrierea ºiCV-urile personalului implicat în proiect etc.);

evaluarea (modul de evaluare a succesului ºial impactului proiectului);

durabilitatea proiectului ºi strategia pe viitor(modul în care proiectul se va dezvolta dupãîncheierea finanþãrii, sursele de finanþare peviitor);

bugetul însoþit de o detalizare ºi justificare acosturilor. Proiectul poate sã includã solicitarede echipament, plata pentru conectare laInternet, cheltuieli pentru realizareaprogramului de activitate (cu exepþiaonorariilor pentru lectorii sau consultanþii ºilectorii experþi invitaþi);

la dosar se anexeazã scrisori de confirmareprivind cofinanþarea acordatã pentru proiectulîn cauzã (în caz cînd existã);

scrisoare de suport din partea fiecãreiorganizaþii-partenere cu confirmarea implicãriiîn proiectul repectiv;

oferte oficiale pentru serviciile de conectarela Internet din partea operatorilor locali;

Formularul de participare*.

Proiectele urmeazã a fi prezentate la FundaþiaSoros-Moldova (Chisinau, str. Bulgarã nr. 32 )pînã la data de 1 octombrie 2001.

*Formularul de participare ºi informaþiisuplimentare pot fi solicitate la sediul FundaþieiSoros, str. Bulgarã nr. 32, tel.: 27-00-31, 27-44-80, fax: 27-05-07, directori de ProgramInformaþional: Dumitru Chitoroagã, MarianaAlecsandri; e-mail: [email protected],[email protected] sau la CentrulInformaþional al Fundaþiei din Bãlþi ( str. Puºkinnr. 38) , tel.: 24 522, director – Iulia Ignatiuc,e-mail: [email protected]

Finanþãri 29

Fundaþia Handspring finanþeazã programe menite sã ajute copiilor ºi tinerilor în si-tuaþie de risc. Fundaþia este interesatã în:

organizaþii care lucreazã cu tineri în situaþii de risc prin intermediul arte-lor, tehnologiilor sau sportului;

organizaþii care presteazã servicii directe legate de sãnãtatea copiilor(ex., campanii de imunizare, programe de alimentaþie);

organizaþii care presteazã servicii copiilor victime ale abuzului sau negli-jenþei, inclusiv servicii copiilor din orfelinate;

aziluri pentru familii cu copii sau adolescenþi.De asemenea, se acordã finanþare pentru asistenþã tehnicã ºi dezvoltare organiza-

þionalã organizaþiilor care lucreazã în domeniile indicate mai sus. Se poate cere finanþarepentru angajarea personalului sau consultanþilor, instruirea personalului sau planificareastrategicã.

Mãrimea granturilor acordate variazã de la 1000 USD pînã la 25 000. De regulã,se acordã granturi de la 5000 pînã la 10 000 USD.

Data-limitã de depunere a proiectelor este 1 noiembrie 2002.Formularul de aplicare poate fi gãsit la:http: // www.handspring.com/company/foundation/Adresa:Handspring, Inc.189 Bernardo AvenueMountain View, CA 94043E-mail: [email protected]

Global Women Fund (Fondul Global pentru Femei) susþineorganizaþiile ce promoveazã egalitatea femeilor ºi drepturilefemeilor; preocupate de modul în care femeile sînt tratate desocietate ºi cum se percep ele însele în societate; sînt conduse defemei; sînt formate dintr-un grup de femei ce lucreazã împreunã(nu se primesc cereri de la persoane individuale); ºi activeazã înafara SUA.Cum puteþi solicitaPentu a obþine finanþare organizaþiile trebuie sã întruneascãcriteriile menþionate mai sus, sã completeze formularul de

GLOBAL WOMEN FUND

aplicare sau sã trimitã o scrisoare care va conþine informaþie despre organizaþia datã,despre activitãþile sale, resursele financiare, precum ºi cererea de finanþare.Global Women Fund acceptã cereri de finanþare în orice limbã, totuºi formularul desolicitare este disponibil în englezã, francezã, rusã (la www.globalfundforwomen.org).Cererile pot fi scrise de mînã sau dactilografiate, pot fi trimise prin poºtã, fax sau e-mail([email protected]).Se va acorda prioritate:

organizaþiilor începãtoare sau care au nevoie de un suport financiar iniþial pentru aprimi susþinere de la alþi finanþatori. Organizaþiile care au acces mai larg la agenþiiledonatoare au mai puþine ºanse de a primi suport financiar.

organizaþiilor care lucreazã asupra unor probleme dificile sau controversate încomunitatea respectivã, dar sînt vitale pentru realizarea drepturilor femeilor.

organizaþiilor conduse de femei, sau care lucreazã cu persoane dezavantajate ºimarginalizate, spre exemplu, refugiaþi, femei din mediul rural, lesbiene, minoritãþietnice, religioase sau culturale, etc.Global Women Fund acordã granturi cu o valoare între 500 USD - 15 000 USD. Dincauza numãrului mare de proiecte primite, examinarea proiectului necesitã în medie 4 -6 luni. Global Women Fund acceptã cereri de finanþare pe parcursul întregului an ºi iadecizii cu privire la finanþare o datã la 2-3 luni.Global Fund for Women1375 Sutter Street, Suite 400San Francisco, CA 94109, USAPhone (415) 202-7640Fax (415) 202-8604www.globalfundforwomen.org

Fundaþia HANDSPRINGComunicat informativJuriul Programului Societate Civilã alFundaþiei Soros-Moldova din19.06.02, în cadrul ProgramuluiCompetiþie Deschisã pentrufinanþarea proiectelor ONG-urilor aexaminat 34 de proiecte prezentatede ONG-uri ºi 8 cereri de participarela cursuri de instruire, seminare. Lacompartimentul Iniþiative ONG ºiProiecte de Cooperare, au fostacceptate urmãtoarele cereri definanþare:

„Promovarea democraticã atineretului rural în administraþiapublicã localã“, prezentat deConsiliul Judeþean de Tineret Tighina,(buget acceptat parþial –1500 USD)

„Participarea tinerilor la procesuldemocratic de luare a deciziilor“,Consiliul Naþional al Tineretului dinMoldova, (buget acceptat parþial –4529 USD)

„O lume mai bunã pentru fiecarecopil din Republica Moldova“,Trustul European al Copiilor, (bugetacceptat parþial – 4838 USD)

„Terapie ocupaþionalã pentrucopii cu dificultãþi de sãnãtate,Fundaþia „Ecoul Cernobîlului“, (bugetacceptat parþial – 3000 USD)

„Aspectul letal al SIDA vadispãrea“, Asociaþia obºteascã„CREDINÞA“, (buget acceptat parþial –2500 USD)

„Administraþia Publicã Localã ºiONG-urile – toleranþã ºicooperare“, Organizaþia obºteascã„Medicii pentru Ecologie“, (bugetacceptat parþial – 1500 USD)

„Frumuseþea va salva omenirea“,Centrul „Vestnic“, Dubãsari, (bugetacceptat – 955 USD)

„Formare ºi instruire în domeniulagricol în Instituþia pentru copiicu handicap din SÃRATANOUÃ“, Asociaþia „Demetra“, (bugetacceptat parþial 5000 USD)

30 Finanþãri

Programul „GRANTURI MICI PENTRU SUSÞINEREA INIÞIATIVE-LOR DEMOCRATICE“ a fost iniþiat în 1996 pentru a susþine noile state inde-pendente. Programul este finanþat de Guvernul SUA în conformitate cu Ac-tul de Susþinere a Libertãþii, adoptat de Congresul SUA.

Scopul principal al Programului este de a susþine procesul de tranziþie alMoldovei la o societate deschisã ºi democraticã. Sprijin financiar se oferãproiectelor care promoveazã democraþia ºi instituþiile democratice în Mol-dova. Granturi se acordã în special organizaþiilor neguvernamentale din Re-publica Moldova. Proiectele sînt examinate de o comisie compusã din per-soanele de conducere ale Ambasadei Statelor Unite în Moldova. Decizia Co-misiei se valideazã de cãtre un birou în cadrul Departamentului de Stat alStatelor Unite.

Suma totalã a granturilor oferite în cadrul rundei din martie este de131 082 dolari SUA. Lista organizaþiilor proiectele cãrora au fost selectatepentru finanþare în cadrul programului „Granturi mici pentru susþinerea ini-þiativelor democratice“ în turul din luna martie:

1. Agenþia de presã „Deca-Press“2. ONG „Demos“3. Publicaþia periodicã Ecoul nostru4. Asociaþia „Spaþiul european“5. Publicaþia periodicã Glia drochianã6. Fundaþia „Centrul pentru apãrarea drepturilor omului din Transnistria“7. Centrul de drept al avocaþilor8. Asociaþia obºteascã a femeilor „Logos“9. Asociaþia specialiºtilor în marketing ºi sociologie aplicatã10. Asociaþia „Mass-media pentru copii“11. Centrul de dezvoltare durabilã „Rural 21“12. Grupul scaut „Sãnâtãuca“13. Publicaþia periodicã Strãºeneanca14. Centrul de promovare a toleranþei ºi pluralismului15. ONG „Vasile Alecsandri“16. Asociaþia naþionalã a tinerilor istorici17. Asociaþia obºteascã „OWH TV Studio“18. Biroul naþional pentru apãrarea drepturilor pacienþilor19. ONG „Salvaþi copiii“20. Societatea ecologicã „Biotica“21. ONG „Chemarea noii generaþii – Moldova“22. Asociaþia viitorilor lideri ai businessului23. Societatea independentã pentru educaþie ºi drepturile omului24. Liga pentru apãrarea drepturilor omului din Moldova25. Asociaþia obºteascã „Centrul media de comunicare pentru democraþie“26. Gender Centru27. Consiliul naþional al tineretului din Moldova28. Centrul de resurse al organizaþiilor neguvernamentale pentru dreptu-

rile omului

GRANTURI MICI PENTRUSUSÞINEREA INIÞIATIVELOR

DEMOCRATICE

La ºedinþa din 17.07.02 au fost examinate7 proiecte, iar finanþare au obþinuturmãtoarele:

1. „Tînãrul istoric si ºocietatea civilã –dimensiuni ale integrãrii“, AsociaþiaNaþionalã a Tinerilor Istorici din Moldova,director de proiect Maria Neagu (acceptatparþial 4200 USD)

2. „Toleranþa – atitudine activã desusþinere a drepturilor omului“,Centrul de Promovare a Toleranþei ºiPluralismului, director de proiect RadaRoºca (acceptat parþial 3500 USD)

3. Centrul informaþional deconsultanþã „WORLD WINDOW“,Centrul Informaþional de Tineret„WORLD WINDOW“, director de proiectVlasa Lisenco (acceptat parþial 4500 USD)

4. „Participarea comunitarã îndezvoltarea ºi prestarea serviciilorsociale“, Asociaþia de Promovare aAsistenþei Sociale din Moldova, directorde proiect Jana Costache (acceptat parþial2440 USD)

5. „Raportul de activitate (10 ani deactivitate) APHM- HUMANITAS“,Asociaþia pentru persoane handicapatemental HUMANITAS, director de proiectAurelia Racu (acceptat parþial 500 USD)

Proiectul Editarea unui „Ghid deconversaþii“, Centrul de Culturã ºi Artã aÞiganilor „Ama Roma“, Miºcarea socialã aþiganilor, director de proiect LeonidCerepovschii.

Termenul-limitã pentru urmãtoarea etapãa concursului Iniþiative ONG este 27septembrie (orele 18.00).

Cererile de finantare de tip B urmeazã a fiprezentate pînã pe data de10 a fiecãrei luni.

Modelele standard pentru Cererile definanþare, precum ºi informaþii adiþionalepot fi obþinute la recepþia Fundaþiei Soros-Moldova (Chiºinãu, str. Bulgarã nr. 32, tel.:270031, 274480, fax: 270507, e-mail:[email protected]), CentrulInformaþional Bãlþi al Fundaþiei Soros-Moldova (Bãlþi, str. Puºkin nr. 38, tel. (231)24522), oficiile Centrului CONTACT(Chiºinãu, str. Bucureºti nr. 83, tel.:233947, 233948; Bãlþi, str. Puºkin nr. 38,tel.: (231) 20157; Cahul, str.Independenþei nr. 1, bir. 29, Universitateade Stat din Cahul, tel.: (239) 28993;Soroca, bd. ªtefan cel Mare nr. 20, tel.:(230) 26023; Comrat, ASITO, str.Tretiacov nr. 5, bir. 421, tel.: (238)23516).

Publicaþii 31

YouthActionNetwww.youthactionnet.orgYouthActionNet îºi propune sã uneascã, sã inspire ºi sã promovezeactuali ºi viitori lideri. Scopul YouthActionNet este de a oferi unspaþiu virutal unde tinerii lideri îºi pot împãrtãºi experienþa,informaþii, sfaturi cu privire la modalitãþile de producere a unorschimbãri eficace. Este un spaþiu unde tinerii pot obþine informaþii,resurse ºi sfaturi despre modul în care îºi pot îmbunãtãþi munca pecare o fac. Comunitatea globalã a tinerilor lideri are un impactfoarte mare, cãci tinerii învaþã unii de la alþii ºi beneficiazã desusþinerea colegilor lor din întreaga lume.

Parlamentul Internaþional al Tinerilorwww.iyp.oxfam.orgParlamentul Internaþional al tinerilor este o reþea a tinerilor lideridin circa 150 de þãri care au o viziune comunã „tinerii edificã olume echitabilã, sustenabilã ºi paºnicã“. Pagina web oferã unspaþiu pentru întîlniri virtuale pentru a face schimb de idei,informaþii ºi bune practici, cunoºtinþe ºi aptitudini precum ºiproiecte reuºite.

Centrul de Investigaþii Strategice ºi Reformehttp://www.cisr-md.orgPagina conþine rapoarte ºi studii privind situaþia economicã înMoldova, ºomajul, corupþia ºi calitatea guvernãrii în RepublicaMoldova.

Oficiul Bãncii Mondiale în Republica Moldovawww.worldbank.org.mdPagina conþine informaþii despre activitãþile Bãncii Mondiale înRepublica Moldova, inclusiv cooperarea sa cu instituþiilesocietãþii civile. Un interes deosebit îl prezintã ºi Strategia cuprivire la combaterea sãrãciei.

EUPRAXISwww.eupraxis.comEUPRAXIS este cea mai completã ºi actualizatã bazã de datecu privire la granturile oferite de Comunitatea Europeanã. Înplus pagina vã ajutã sã gãsiþi parteneri pentru a derulaproiecte în comun ºi sã gãsiþi finanþatorul potrivit pentru ideilede proiect care le aveþi.

32 Anunþuri

În cadrul mesei rotunde, desfãºurate în incinta Fundaþiei Soros din 28 mai 2002 lacare au participat 27 organizaþii, fundaþii ºi asociaþii active în acest domeniu, printre

care: OVRM „Speranþa“, Ialoveni, AG „Respiraþia a doua“, Bãlþi, Fundaþia „Angelus“Moldova, Societatea „Acþiunea civicã“, Filiala Internaþionalã „Oameni generoºi“ ºi alte

organizaþii nonguvernamentale din republicã a fost semnat un „Memorandum decolaborare a ONG-urilor active în domeniul protecþiei sociale a persoanelor în etate“.

Memorandumul confirmã iniþiativa de creare a unui parteneriat dintre ONG-uri ºisectorul guvernamental în vederea creãrii unui sistem de protecþie a persoanelor în

etate ºi promovarea politicilor sociale coerente în acest domeniu.Alianþa este un for al ONG-urilor naþionale ºi de nivel local, neinstituþionalizatã,

benevolã ºi la care poate adera orice organizaþie neguvernamentalã de profil caresubscrie la viziunea, misiunea ºi obiectivele Alianþei ºi este gata sã se implice în realizarea lor.

Conºtientizînd faptul cã informarea reciprocã este un factor important, Alianþa ºi-apropus sã realizeze urmãtoarele obiective: instruirea personalului ONG-urilor asupra

prevederilor legislative naþionale ºi internaþionale în domeniul social; dezvoltareacapacitãþilor manageriale ºi de acþiune; instruirea asupra modelelor de lobbysm;

familiarizarea membrilor cu procedurile ºi experienþele mondiale ºi locale în domeniuldat, organizarea schimbului de practici pozitive ºi experienþã a ONG-urilor, organizarea

meselor rotunde, conferinþelor de presã etc., mediatizarea acestor practici.Secretariatul Alianþei ONG-urilor

tel.: (8-268)-221-78, fax: (8-268)-237-15

(BASA-general) „Cumpãrã o cãrãmidã“ – astfel este intitulatã campania de colec-tare de mijloace financiare anunþatã luni în ºedinþa primãriei capitalei de Fundaþiafilantropicã medico-socialã „Angelus-Moldova“.

Aceastã organizaþie neguvernamentalã s-a angajat sã deschidã un ospiciu pentrupacienþi bolnavi de cancer în stare avansatã. Fondurile colectate vor fi folosite pentrulucrãri de reparaþie la sediul repartizat de primãrie.

Valerian Isac, preºedintele fundaþiei „Angelus-Moldova“, a anunþat în ºedinþã cã„fiecare cetãþean al Republicii Moldova poate plãti costul simbolic de 10 lei (cca 0,7USD) al unei cãrãmizi imaginare contribuind la deschiderea instituþiei extrem de nece-sare ºi obþinînd statut de cofondator, iar persoanele care vor dona o sumã mai mare de500 de lei vor primi certificate de fondatori“.

Dl Isac a spus cã fundaþia a fost întemeiatã de 5 medici moldoveni care au fãcutstagii în Rusia, Polonia ºi România. Ei au adunat o echipã care va acorda asistenþãmedicalã gratuitã persoanelor bolnave de cancer ºi asistenþã psihologicã rudeloracestora.

Fundaþia vrea sã colecteze 1 mln USD, sumã ce derivã din devizul de cheltuieliprezentat de constructori.

Primarul general al capitalei, Serafim Urechean, a donat fundaþiei 1000 de lei ºi apromis sprijinul primãriei.

Potrivit statisticilor incluse într-un pliant editat de fundaþie, în Republica Moldovaanual cancerul face 6000 de victime.

Memorandum de colaborarea ONG-urilor active în domeniul

protecþiei sociale a persoanelor în etate

O fundaþie a anunþat o campanie de colectarede fonduri intitulatã „Cumpãrã o cãrãmidã

pentru viitorul ospiciu“

Volumul 8, Nr. 4 (46) - e-democracy.md · SUMMARY Event On July 20 representatives of the Moldovan...

Documents

Transcript of Volumul 8, Nr. 4 (46) - e-democracy.md · SUMMARY Event On July 20 representatives of the Moldovan...