- s u

prc Prc COI Jor tit11

ntret

. Ce e! ,te ~ c u ~ ~ u r n i a politicd: ~ d r t . ~ U I I L cuccce~tele-che~e cdre definesc ideile principale in economia pc

2. i n economii precum cea al proprietifii private sau sectorului ,,pi;,.. .

~litici? a SUA, c; 1t5"?

Ire este ro lul guvern ului si cel

care fac ec 3. Ce sunt piefele $i care sunt principalele piefe I 5 func~ioneze? 4. De ce econornia este o >tiinfa? 5. Daci economia este o stiinf5, de ce economisr~~ se conrrazlc asa de des?

z iarele, revistele $i televiziunea sunt pline astbi de articole $i reportaje despre ,,noua economie". Noile tehnologii transform3 ul, de la felul in care liniile aeriene vdnd biletele, p b a nodul de producere a autornobilelor, de la modalitatea

-- a cumpka carti, plna la rnodul cum obiqnuim s5 : smunic- unul cu celdalt. Rolul Internetului in econo- %a modemi creste pe zi ce trece. Se e s t i m a c3 numrirul rite-urilor web folosite a crescut de la 26.000 in 1993 la

nilioane in 1999, in tirnp ce nurnarul cetatenilor ~ericani conectafi la Internet a crescut in aceea$i ioada de la 3 milioane la 80 de rmlioane. - La fel ca Revolutia Industrial2 din secolele YVIII-lea $i a1 XIX-lea, care a transformat rnai intdi uea Britanie $i apoi alte t&i dintr-o economie bazatg

x agricultura intr-una bazata pe industrie, revolutia .nformatiei promite sB transfonne toate aspectele vietii noastre de zi cu zi. fn 1999, drept recunoqtere a importantei -rpsc%nde a firmelor de inalta tehnologie, Microsoft -

ducatorul sistemului de operare Windows - $i Intel - )duci%torul principal a1 rnicroprocesoarelor pentru nputerele personale - au fost duga t e la indicele Dow les, cel rnai cuprimfitor indice a1 prepdor de pe piap d o r de valoare.

Dar vechea economie exist3 inca $i chiar functio- =a. Se estimeaza c8 noua economie ,,digital$' detine .i putin de 10% din economia SUA. Patru dintre mele cinci corporatii ca rnkime din SUA, in topul

~ n c i sute din revista Forhine pentru anul2000, au fost

tditional i General E .-x A - +-

31 Motors pe locul8 1:- . - - . . I

11 79. ua econc . , . .

tr i ndustriale - Generi , Ford, Exxon si Llectric (GE). IBM, 1 , a fost singura fi1111a ut: 111alta tehnologie CIIII L U ~ U I ~rirnelor 20. Microsoft a reusit sa ajung2 doar pe locu

Astfel, vechea economie $i no nnie coexists umar la umar. Efectele noii renno~og~i nu constau doar in aparitia de cornpanii noi de Internet ~i de software. Modul in care toate firmele fac afaceri se schimba, $i clientii sunt afectati in egala masur8. Liniile de asarnblare sunt bazate acum pe roboti ajutati $i controlati de calculatoare, faciindu-le diferite de vechile linii de asarnblare.

Service-urile auto cu podelele patate de ulei au fost inlocuite cu garaje curate $i linistite, unde compu- terele au ultirnul cuvsnt in ceea ce priveste diagnosticul dat pentru problemele fiecilrei masini. Modul in care curnpkm bunurile se schirnba. Indiferent ca achizitio- n3m o masing, o carte sau un compact disc, facern o rezervare la hotel sau la avion sau char ne inscriern la colegiu prin Internet, relatiile noastre interpersonale sau cu firmele evolueaza. Noile tehnologii schimba si felul in care sunt predate cursurile. CWi precurn aceasta au site-uri web care le furnizeaza studentilor ajutor, cu e x e r c i ~ interactive, cu link-uri la ~tiri , dezbateri politice $i ultimele informatii econornice. ,,Homepage"-ul acestei c* se gsse$te la adresa www.wwnorton.com~ StiglitzWalsh.

Cu schirnb&i care ajung oriunde, ce patrundere $i intelegere are de oferit studiul economiei? La urrna urmei, economia este un domeniu de studiu care de

obicei se refera la Adam Smith, un profesor scotian de la sfbitul secolului al XVIII-lea, ca fondator al economiei. Smith a publicat fairnoasa lui carte Avutia nafiiunilor in 1776, o perioada c h d economia se baza aproape in tota- litate pe agriculturi. Cu siguranp te-ai putea ghdi cB ideile s-au dezvoltat pentru a intelege natura, s5 spunem prewl griului, $i c5 ele au o mica relevanpin economia modernri.

De fapt, principalele c3tiguri din studiul econo- miei continua sa furnizeze o intelegere critic2 asupra economiei globale actuale. A$a cum Carl Shapiro $i Hal Varian de la Universitatea din California, Berkeley, au spus, ,,tehnologia se schimba, legile economice nu'". Modul in care producem bunurile, ceea ce producem $i cum sunt schimbate bunurile au variat enorm de c h d Smith a scris p h 2 in prezent. Dar aceleqi legi funda-

Joseph E. Stlglllz & Carl E. Walsh

mentale ale economiei care au explicat preturile din agricultura in secolul a1 XVIII-lea ne pot ajuta sa intele- gem cum funcPoneaz8 economiile la inceputul secolului a1 XXI-lea. $i in ultimii 200 de ani economistii au imbunatatit $i au extins intelegerea noastra asupra conduitei economice in rnai multe moduri. Fundamentul teoretic construit de Smith $i consolidat de generaw de economi~ti a produs idei care vor continua sa ghideze pe oricine doregte sii inreleaga mersul economiei moderne.

Dar care sunt aceste idei? Ce studiaza economi~tii? $i ce putem invata privind din perspectiva econorni$tilor? Cum ne poate ajuta economia s3 intelegem de ce trebuie sB ne facem griji pentru disparitia somonului, $i nu a oii, de ce un producator de mavini face publicitate, $i un producator de g r h nu, de ce @rile bazate pe o economie de piap s-au descurcat rnai bine decfit [&rile care s-au bazat pe planurile guvernului $i de ce nu este bine s5 la$i o singura firma s5 domine o industrie?

Pornind de la povestea unuia dintre cele rnai noi fenomene, Internetul, $i de la revolufia computerelor care 1-au creat, putem ilustra perspectiva economiei $i putem invata multe lucruri despre modul de glndire economic.

Economie

Povestea computerelor pi a lnternetului

Daca intri asti3z.i ktr-un birou, sigur vei grisi dovezi ale revolutiei computerelor $i ale tehnologiei mformatiei. Cea rnai evidenti dovada va fi existenp unui computer la fiecare birou. $i, un fenomen in aqtere, si acasa, $i la birou, oamenii folosesc computerele pentru a accesa informatia, pentru a c u m p a $i pentru a conduce afacerile prin Internet.

Nu numai birourile - casele de marcat moderne sunt net superioare str&no$ului lor din anii 1970. Astbi, casa

'Carl Shapiro $i Hal R. Varian, Information Rules (Cambridge: Harvard Business School Press, 1999), p. 2.

->- . de marcat face m 2 -.:'r I -. I r i-:aseze banii $i s2 calculeze restul. Ir. r:: r . - . - z ; r.: ::tala produselor vhdute, ajuthd firm::? : : --;-I-- x r r sunt cele rnai vhdute produse $i ce!t := -: 5- ..-%d. 0 alimentars poate folosi informatia r-.-r-2 1 ;:i daca trebuie sa comande rnai multe cutii d t ;e?Lt sry; hlgi de porumb. 0 libr5rie poate $ti c2te exerr:.--. , 2 ~ ulrimul best-seller rnai are in rafturi $i foloseste infsr rcs52 pentru a afla daca rnai trebuie sa comande de la edixrz.

Pentru a urm&ri dezvoltarez unuia dintre aspectele revolutiei informatiei $i a tehnoloziei Internetului, trebuie sa incepem cu dezvoltarea computerului.

Ascensiunea firmei I BM A

In anii 1950, computerele reprezentau masini tehnologice uriase. Pretul lor, de ordinul milioanelor de dolari, le faceau accesibile doar pentru marile corporatii sau agentii guvernamentale. De fapt, primul client a1 acestor computere create pentru afaceri, UNIVAC, a fost Biroul American de Recensamlnt, care a achizitionat acest calculator in 1951'. Publicul a intrat in contact cu UNIVAC atunci cfind unul dintre aceste computere a fost folosit la un sondaj de opinie a1 CBS la alegerile prezidentiale din 1952. La ora 20.30 in seara alegerilor, UNIVAC a prezis o victorie covfir~itoare a lui Eisenhower contra lui Stevenson. Nici macar operatorii calculatoarelor nu au putut crede rezultatul, deoarece majoritatea sondajelor prevedeau un rezultat destul de strfins. Deck s2 r i~ t e o gre~eal8 jenanta, ceea ce credeau ei cB ar fi, ei au ajustat programul pentru a produce un rezultat rnai strlns. Nu trebuia sa se team2 de a$a ceva, pentru c2 rezultatul a fost cov&$itor: 442 de voturi pentru Eisenhower $i numai 89 pentru Stevenson, apropiat de rezultatul original dat de UNIVAC, adicti 438 la 93.

in timp ce UNIVAC, produs de Remington Rand, a -

fost prirnul computer despre care majoritatea arnericanilor au auzit, IBM a devenit curhd f o w majors in industria computerelor. La sfksitul anilor 1950 $i inceputul anilor 1960, actiunile IBM au devenit modelul de cre$tere exceptionala, la fel ca actiunile Microsoft, Intel si ale altor firme bazate pe tehnologia informatiei din perioada anilor 1990. Dar IBM si-a stabilit dominatia in industria computerelor o data cu introducerea modelului 1401 in 1959, $i meritele nu i-au revenit neapaat pentru puterea tehnologica a modelului 1401, ci in mare parte datorit2 noii tehnologii de imprimare pe care IBM a creat-o special pentru dotarea acestui model. 1401 avea

Software-ul pentru primul UNIVAC a fost creat de Grace M Hooper, una dintre putinele femei-expert in domeniul cal toarelor in acea vreme.

Capitolul 1 I Econornia politic5 y i noua econornie capacitatea de imprimare de 600 de linii pe minut, de patru ori mai mult decdt capacitatea precedentului model IBM. Chiar daca pretul modelului 1401 era dublu fap de cel a1 modelului precedent pe care il inlocuia, capacitatea sporita de imprimare justifica pretul acestuia.

La inceputul anilor 1960, industria relor era reprezentata de IBM si cei sapte piti~ m e

ai mici care au reu~it sa supraviepiasca pnn aprovi- Jnarea unui segment rnai mic de piata cu computere3. incipala problem2 a industriei a fost lipsa compatibi- atii intre diferitele tipuri de calculatoare. Numai IBM produs $a] .e diferite :care nd o fort2 lul v i n z l ie de

ploductie $i ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ z n t e unice. Compatibilitatea software-ului a reprezentat o

problem3 major&. 0 firm2 care voia s2 cumpere un computer rnai mare trebuia s2 rescrie software-ul pentru noul computer. Era o problem2 costisitoare $i care cerea timp. Deoarece IBM controla o mare parte din piata, i$i perrnitea s5 creeze software-uri pentru aplicafiile din

)meniul a i le distribuie clientilor i. Firmele linta sa se specializeze e h d soft\ la sau dou2 industrii.

Chiar $i a$a, era ~ t a la ducerea costurilor !i. In artie 1964 IBM a in1 linie )mpleta de computere. aupranurnlt ,,cornputerul .odus de IBM care a creat IBM", Systed360 a imentat ascensiunea IBM. Pentru a face fat2 numhlu i are de cornenzi, IBM a trebuit sB construiasca noi linii : productie $i s2-si extind2 foqa de munca. fn anii ce I urmat introducerii pe piat2 a Systed360, n u m h l ~gaiatilor IBM a crescut cu 50%.

Line piata relor 31ind 754 a. in

11pu1 UIICI ~ 1 1 ~ t : ~ :GUIIUIIUG~: , la inceput~ 970, nd producfia $i gradul de angajare au scazut in multe onomii industrializate, RCA $i GE au renuntat la oductia de computere, industria s-a redus la IBM $i la LJNCH (Burroughs, UNIVAC, NCR, Control Data $i ~nneywell). Aceste firme au supravietuit de multe ori ~rovizionPnd segmentele de piata pe care IBM le :gliiase. De exemplu, Control Data a devenit princi-

Stor al sul terelor. Designul de baza relor $i SI .1 folosit s-au schimbat

~ L I : p u p 1 1 in ultimii JU ut: ani. ,,Computerele lumii $i ftware-ul care ruleazB pe acestea au devenit asemenea .nalelor imbatrinite ale oraselor britanice, construite

in era victoriaria. 0 infrastructura nu prea placuta $i in mare parte nevauta - dar care totusi functioneaza, iar viata ar fi total diferita f&a acec+-- ""

Declinul . .-

si i ascens ..

In an

iunea hA

ii 1970, (

licrosof

lesi a col I compute ci, sapte f

J . -

piata computerelor, cota de plat3 a 1BM s-a redus, Tn timp ce noile descc nologice au permis computerelor sa devina I mante si mai rnici, conducsnd la introducerca cornputerel put ere lor. Firme ca Digital E ion (DEC), Data General-si Xerox D jit sa concureze cu succes pe piata rmcrocornpurerelor. IBM nu a reu$it s2 capteze atentia acestui segment a1 pietei, avind putine designuri noi in domeniul computerelor, serviciul special si suportul oferit de IBM clienelor sG aplsnd ca inutile.

le-au pem orilor s : uter cresc tanta, IT le sharing sens pentru ca era rnai ieftin sa folosesti in comun acelavi computer decit sfi cumperi un computer pentru fiecare utilizator. Multi au inceput s2 se gbndeasca la asemsnli cu indicatorii industriei electrice - un ,,computer- utilitate" ar furniza servicii computerizate persoanelor fizice $i firmelor prin conectarea la un computer central. Aceastti viziune a computerelor a fost intrerupt2 temporar de factori economici $i tehnici. Elaborarea unui software capabil sB administreze acest computer-sistem utilitar s-a dovedit un lucru prea greu. fn al doilea rind, scaderea preprilor pentru componentele computemlui - cauzata in parte de introducerea circuitelor integrate - a dus la reducerea initiativei economice pentru ,,time sharing". A devenit rnai ieftin s2 cumperi minicomputere, fiecare fiind capabil s2 faca fat2 citorva utilizatori. N u m h l microcomputerelor din intreaga lume a s l i t de la 3.600 in 1966 la 19.000 in 1969 $i la 150.000 in 1974.

Urmatorul pas in istoria computerelor a fost facut de Intel in jurul anului 1970 prin dezvoltarea micropro- cesoarelor. I s-a f2cut publicitate astfel: ,,Computer on a chip" - microprocesorul programabil care a contribuit la scaderea preturilor unui computer fiind accesibil aproape oricui. Prirnul ,,computer personal" - Altair 8800 - a fost introdus in 1975. A intrat pe piat2 ca un pachet ce putea fi configurat de utilizator. Programele erau introduse prin folosirea comutatoarelor de pe fata computerului, dar ii li e mai multe.

domine . - .

m:

zic Pr I:.

periri teh nai perfo ,-... -.---

~ ~ ~~

pte model la capitol

de calcul i, avPnd lj

atoare, fie inie propr

quipment lata Systel

- - - - ~-

Corporati ns au reu:

1 1

a1 fii

Ln sch i foloseas lai ales ir

Limb, siste: c2 un sin) I universi.

rnele care :ur compl tati. ,,Tim

]is utilizat~ in imp011 "-ul avea

facerilor : mici au ware doar

$i apoi sS avut ten( pentru un I clar ca Sl de produ ;rodus pe 1

&. - 0 -

:andardize ctie a sof $at2 Systc - ~ - ~ - - ~ - . . &

uea va a j ~ tware-ulu :d360, o . . -..~ ..-.

IBM i :-a lungul

1 ..--:

3. continu; anilor 19 - -. - - - -

compute 6 din piat 11 anilor 1

- "

~lul produc compute -A- -..a:-

?ercompu' oftware-u 9n a-

pseau me1 noria sau

. . . - . . .

puterea pt :ntru a fac

'Martin Campbell-Kelly $i William Aspray, Computer: A History :ei $aPte pitici erau Sperry Rand. Burroughs. NCR. RCA, of the Information Machine (New York: BasicBooks, 1996), ~neywell, GE $i Control Data Corp. p. 150.

Joseph E. Stlglitz & Carl E. Walsh I Economie

in 1981, I personale we-ul eli Costuril litiale, can m absente -:-I--* -

Oricurn, cu Altair 8800 firmele mici aveau posi- bilitatea sa ofere accesorii suplimentare, cum ar fi memorie in plus $i dispozitive de stocare. De asemenea, se oferea posibilitatea unor persoane de a furniza software. Doi vechi prieteni de liceu din Seattle, Bill Gates $i Paul Allen, au profitat de aceasta. Au incheiat un contract cu Mtair, in scopul creirii unui sistem prograrnabil pentru Altair 8800. Cei doi au format un parteneriat numit initial Micro-Soft. intr-o miscare strategic3 ei au decis s3 nu v b d 3 sistemul lui Altair, dar I-au licenti; ~d drepturi de autor pentru fiecare copie v2ndul

intre introducerea Altair in 1975 si i ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ a PC-ului IBM j P computerelor ] st produse $i soft1 :e relativ mici. G G I I U I I I I ~ le computerelor ir : au creat 1 :a noilor firme, erz in zona co e. Aceasta s-a S C ~ I L I I I U ~ L u data cu inuuuuc;clca ~u~~ lpu t e - rului personal IBM. PC-ul IBM a devenit rapid un standard in industrie, fofl2nd alte f m e fie si? produca

nulte firn . Noile cl iborat au a - -..-..-,

at, prirnin E.

ne au ink omputere lvut prepu e de pro miere per mputerelo .&....,I ..me--

,at pe pial ce au fo, i de pornu ductie a1 ~tru intrare Ir personal^ - ----.. 6.

a devenit in cele din urma lider de piata. in timp, computerele deveneau din ce in ce mai complicate, la fel $i soft-ware-urile. Clnd proparnele software erau relativ simple, doi sau trei oameni puteau scrie un program $i sa intemeieze o companie pentru a-1 vinde. Pe m&ur3 ce programele deveneau rnai complexe, erau necesare sute de programatori pentru crearea lor5. Aceasta a creat o bariera ce a limitat posibilitatile noilor f i e de a intra pe piati?.

Astbi, pentru cei mai multi oi la nu simbolizeazfi dezvoltarea indusl ai bine decfit Microsoft. Bill Gates, Iulluawkul ~~~C.~u3uf t , alaturi de Paul Allen, este cea rnai bogata persoana din lume, $i, la fel cum crevterea foarte mare a cursului actiunilor IBM a fost un fenornen in anii 1950-1960, acelavi lucru este valabil pentru Microsoft in anii 1990. Dar exact cum dominatia IBM a fost amenintats pentru prima oara de introducerea minicomputerelor si apoi a PC-urilor, dominatia Microsoft a fost amenintats in anii 1990 de ascensiunea World Wide Web.

meni, nic: riei compl Cn..,In+n...x

i o alta fim uterelor m I h,f:,-rn~r\.

clone ale PC-ului IBM, fie s5 falimenteze. Doar Apple world wide web Si lnternetul Computer a reusit sa supravietuiasca, fiind p ~1

u&t vinde : 21 Asia, u

unei linii distincte de computere. Pentru a concura, Apple a trebuit sa-$i anerenueze

produsele. Trebuia s3 se distingi? clar fats de clonele IBM $i sfi le dea oamenilor un motiv s2-i cumpere produsele. Lansarea Macintosh in 1984 cu o grafica prietenoass pentru utilizatori I-a diferentiat enorm fati? de celelalte PC-uri care rulau pe sistemul de operare Microsoft, MS-DOS. Din pficate, Macintosh nu era destul de puternic ca sa intreaca numele IBM in aplicatiile pentru afaceri, $i vfinz&rile au dezamfigit.

Deoarece PC-ul IBM a fost construit din componente cum ar fi microprocesorul Intel 8088, pe care alte f m e il puteau achizitiona, multe f m e au p clone IBM. Multe dintre aceste clone erau fficute nde forp de munca era ieftini? si aceste firme aveaL ull avalwj competitiv. ProducSltorii cu preM ridicate la hardware, cum ar fi IBM, au fost in cele din urm8 inlocuiti $i, in timp ce PC-urile cre$teau in popularitate, software-ul, $i nu hardware-ul a devenit factorul-cheie. intre anii 1981 $i 1984 v$nz&ile de software pentru PC au crescut de la 140 de rnilioane de dolari la 1,6 miliarde de dolari.

Cu software-ul factor principal, Microsoft detinea cheia - MS-DOS, care functiona aproape pe orice PC IBM. Competitia a tras in jos prefurile la hardware, dar Microsoft detinea rnonopolul vlnzkilor la sisternele de operare, rnai intsi cu DOS $i apoi cu programele Windows. Veniturile rezultate din dominatia sa asupra pietei sistemelor de operare i-au permis f i e i Microsoft sa intre pe piata aplica@lor software. Software-ul, repre- zentlnd procesorul de texte (Word) si de tabele (Excel),

11 pe un s ng" nu eri . . - - -- - . - -

1 MIT era Juter de la ornia, Be1 - -

mp ce AR ), scadere; ciilor com

I inapt de I Stanford .keley, era

' s% accese ;ul era sii . --am- A -

~ A N E T : I costurilo puterizate

a rula pr sau altul c inactiv, a . .

:ze compu mplu: COI - - - * x --.-.

I continua a a redus . Resursek

ir sisteme :i cele rnai --A:- 2- T

ograme, ( ie la Univ .vhd in vl

-

terul din s nectarea - -..- :+z

t sil se ex1 cererea de :compute1

:le de ,,tin eficiente L-:--*---

.aring"-ul a reprezentat un mod rnai eficient de ~ O I U W G a bumputerelor, permi@nd multi~lilor utilizatori lucn ingur computer. Di ne shari iu nici singurele, nic in folosuea resurselor de calcul. Agrriua ut: rIuieciarr si Cercetare AvansatA a Departarnentului de Apaare din SU a dorit sfi gaseasca o cale rnai eficients de folosire computerelor pe tot cuprinsul t&%. La ora 9.00 un cercetCit de 1: corn] Calif ora 6.00 $i c2 nimeni nu era la lucru inca. Cum putea cercet torul de la MI7 tanford?

Raspuns mai mult calculatoare in Iccca. fic;c;asLa I C ~ I , I I U I I U L ~ ~ ARPANE lega patru calculatoare diferite la UCLA, C California din Santa Barbara, Universita Institutul de Cercetare Stanford, o organizatie ae cercera nonprofif. Din aceasti? initiativa a rezultat Internetul I astgzi. Fondat de Departarnentul de Apaare, ARPANE s-a extins si a ajuns s2 conecteze 15 computere in 197 In t i 1 197C servi erau insuficiente. ,,Dac2 ARPANET ar fi fost doar I

ieoarece I ersitatea d edere ci? e

Iniversitab tea Utah

-7 - - - - - L -

tinda in a1 : efectuare lzate nu IT

VisiCalc, primul program pentru calculatoarele personale, con nea aproximativ 10.000 de linii de cod. Lotus 1-2-3, care inlocuit, confinea aproximativ 400.000 de linii de cod.

Pentru istoria Internetului vezi Janet Abbate, Inventing t Internet (Cambridge: MIT Press. 1999).

cat un ro esignului ilitare nu i

Capitolul 1

3r de bro Navigatoi erea fenor

Econornia politici ~i noua econornie

: o ameni asupra pi :1 cum apa . .. . ,

instrument de impwire a resurselor, astiizi ne-am fi arnintit probabil de el ca de un e$ec minor, iar nu ca de un spectaculos succes."' in schimb, utilizatorii ARPANET au ga i t o cale diferita de folosire a retelei - po$ta electronic&

La inceputul anilor 1970, ARPA a dezvoltat citeva :tele. Urmatoml pas a fost s2 se faca legatura intre aceste :tele, dezvoltind o retea a retelelor - Internetul. Prima

,emonstratie a eficientei Internetului a fost in 1977. La keput , Internetul lega universitatile $i punctele de lucm d e Departamentului Aptir51-ii. Departamentul Apfir5rii ?yea nevoie de o linie sigura de comunicatii intre centrele sale $i a ju 1 foarte important in multe dintre spectele dl tehnic al retelei. PbB in anul 1982 sire-urile m au fost separate de AEWANET. Dar lntemetul mai avea mult phi3 la stadiul in care este astilzi.

Ceea ce a transformat Internetul a fost dezvoltarea I x e i noi aplicatii, World Wide Web. Web-ul a fost creat,

:? 1990, la centrul de cercetare CERN din Elvetia. Prin Irearea unui sistem ,,hypertext6' care permitea ::hatonlor s2 navigheze de la un fragment de informatie 1 altul, Web-ul a creat un mediu care a deschis noi :-.ortunit8ti pentru folosirea Internetului. Dar era nevoie :? un mod de navigare prin toate informatiile de pe Web,

I - levoie care a fost imediat satisfticuta de dezvoltarea --.?gramelc wsing pentru Internet, cum ar fi

I ':-:scape's r $i Microsoft's Internet Explorer. I Crest1 nenala a Internetului in anii 1990 a

-?rezentat ntare directa la adresa dominatiei I ' !!irosoft etei sistemelor de operare pentru

- -

-.--uri, la fe $a rni~computerelor a , furat" locul I : xninant aepnut ae IBM in urma cu dou&eci de ani. I f -:[emu1 de operare era indispensabil pentru PC, dar I --:ernetul deschidea noi posibilitriti pentru crearea de

:?>cat,ii care puteau fi utilizate pe orice sistem de operare. ::_;!emu1 de operare nu mai reprezenta interferenp dintre r :xputer si utilizator, ci apfirea ca un browser precum ?::vigator. Normal, Microsoft nu a stat cu mznile in s b in

I -3pul acestei amenint&i. A lansat propriul browser. $i i vatru a mentine controlul asupra interfetei computer-

:-Xzator, Microsoft a furnizat, laolaltti cu Windows-ul $i -wserul, o aceune care a dus la cel mai mare conflict -I--idic dintre Microsoft $i guvernul SUA. Acest caz reflect3 :nu1 dintre cele rnai importante moduri 31 care statul joaca

I m rol in econornie. I

I Guvernul ~i industria computerelor I

Cind ne gindim la industria computerelor, ne L shdim la f m e mari, cum sunt IBM, Microsoft $i Intel.

3ar $i guvernul a jucat un rol critic in dezvoltarea noilor

tehnologii informationale. Pina la urmti, nevoile guvernului din timpul celui de-A1 Doilea Razboi Mondial au condus la cercetilri ce au a7 ~ltate mai ti%-ziu computere de $i Inter

Final rernului ~i entale au jucat, de-a lullgul unei pelluaut; lu~lgi, un rol critic in activitatile care au condus la aparifia de idei noi $i extinderea cuno$tintelor. Aceste idei au fost baza de la care au pornit noi tehnologii, moduri eficiente de produ- cere de bunuri $i noi produse. Guvernul a fost $i el un consumator principal pentru noile tehnologii, incepbd de la Biroul de Recensamint, care a comandat primul UNIVAC, pina la Departamentul Ap&&ii, pentru care u fost create echipamente pentru satelitii de comunicatie. Rolul guvernului a fost nu numai de consumator, ci $i de arbitru a1 activitatilor firmelor de pe piata, avind grija ca, pe pietele cu situatie de monopol, firmele dorninante sa nu profite de acest lucm.

Ultimul rol a1 guvernului - de ,,paznicG' care asigura o competitie corecta - a awt o aparifie proeminenta in ultirnii ani la $ t i . Departamentul Justitiei $i nouasprezece state au acuzat Microsoft de abuz de putere in rolul de producator dominant de sisteme de operare pentru computerele personale. Aceleasi argumente care au condus Departamentul Justitiei sa destrame compania I :olului i I cau l I :orpo- ratiei Microsoft, a1 c5rei pre~edinte era Bill Gates. In anul 1999, un judecator federal a hot&% cii Microsoft defines dominatia pe piata sistemelor de operare $i a profitat de aceasta putere pentru a inabuvi orice initiativa.

Microsoft a pledat in ap5rarea sa, considerhd ca pozitia sa dominants era btr-o constanM ameninfare din partea noilor tehnologii - la fel cum pozitia IBM a fost ,,lovita" de aparitia computerelor personale. in cazul Microsoft amenintarea venea din partea Internetului, h qteptarea verdictului final in acest caz, discutia se va centra pe puterea guvernului de a asigura o competitie corecta h industria de balM tehnologie, care este htr-o schimbare rapida $i continua, fn i n p ce inova+le se dezvoltfi.

3lui John I au fost fol intentat la

D. Rockef osite de a1 1 sf&situl$

wt ca rezi netul. cercet&il

L - - A - I..-

eller la inc ~rocatii g u ~ ;ecolului a

le fundam

:eputul sec ~ernului i n d XX-lea I

.., -:. . - "

Joseph E. Stialitz & Carl E. Walsh E:: - - - .

I Ce este economia? Povestea computerelor $i a Intemetului ilustreaza

multe dintre problemele importante cu care economia se ocup2, dar acum o definitie a subiectului nostru este cea rnai importanta. Economia studiad modul h care indivizii, fmnele, guvemul $i alte organizap dm societatea noastrfi fac alegeri $i cum deterrnin2 aceste alegeri folosirea resur- selor socieM@. De ce consurnatorii au ales s2 cumpere mqini mici, care consum2 putin, h anii 1970 $i mqini sport puternice in anii 1990? Ce determinil n u m h l de persoane care lucrez.2 21 industria medical2 sau %I industria computerelor? Pentru ahtelege cum sunt realizate alegerile $i cum influentW acestea folosirea resurselor socieGtii, trebuie sB exarninm cinci concepte: compromisurile, stimulentele, schimbul, informatia $i distributia.

Alegerile implid compromisuri - luarea deciziei de a cheltui mai mult pe un bun te oblig2 s2 cheltuiqti rnai putin pe altceva. Bugetul silptamhal pentru distractii Qi va permite sa vezi dou2 filrne $i sti cumperi o pizza sau sfi cumperi doua CD-uri, dar nu-ti va permite sa vezi dou2 filrne, cump&hd o pizza $i doua CD-uri. Pofi petrece urrnatorii ani inv%$ind pentru a absolvi liceul $i a obtine titlul de MBA sau o diploma in drept, dar nu amhdou2. in luarea deciziilor, indivizii sunt influenfati de stimulente. Daca prep1 CD-urilor scade astfel incdt s2 poti cumpka trei CD-uri la prep11 a doua pizza $i un film, stimulentul pentm cumpkarea CD-urilor creqte. Daca salariul avocatilor crevte fafa de cel a1 salariaplor care au absolvit cursuri de MBA, cre$te stimulentul alegerii facult2fii de drept fat3 de alegerea facultatii economice. C h d facem schimburi cu alfii, aria alegerilor f i ech i individ crevte. Pentru a face alegeri inteligente trebuie sfi detinem $i s2 folosim informatia. $i alegerile pe care le facem - asupra educatiei noastre, ce slujba s2 alegem, ce sewicii $i bunuri sa cump&& - determini5 distribuirea avufiei yi a venitului in societatea noastrii. Aceste cinci concepte - compromisurile, stimulentele, schimbul, infor- matia $i distributia - definesc ideile principale care sunt fundamentale pentru intelegerea economiei. Acestea mai au $i rolul de ghid pentru modul in care economi~tii ghdesc cu privire la problemele a p h t e . inv8tlnd ,,sil ghdevti ca un economist" insearnna s2 inveti sil descoperi legatura intre compromisuri $i stirnulente, implicaple schimbului, rolul informafiei $i consecintele distributiei. Conceptele-cheie sunt accentuate in text in sectiunea ,,Ghdind ca un economist".

Compromisurile Fiecare dintre noi face alegeri tot timpul - studen@

decid s2 invete rnai mult la biblioteca decdt in cilmin, sil cumpere o pizza rnai degraba decdt sushi, sa se duca la facultate declt sB lucreze cu norma intreag8. Alegeri fac

r: Nu exis cru insean i aceste ca

tea este un vdnd im] 'e multi d

i un indivi i$i dore~te :xista nim

concept f~ portant& intre noi,

-7- . p" Tl : - . ' . . - -.- . , - . . - - z - - deschise declt

sacp"--. - . - - - - ..:- - L -. . . _-._.- . - - 3 computere $i

s2 impor: :? : 1 - --: levizoare $i sa importe COT?-= ~ : ?;?it SS creasca cheltuielile gc7.-2- : indivizii sau guvemul face aces:: C? ;T i -- .:is sa studiezi economia,nualtedic::;_-t I :ide in fiecare an daca s2 mic~oreze taxt: s I I - - :ieltuielile. in alte cazuri, alegerile au fost Y Z -r-: -- -.r 3cGuni neco- ordonate a milioane de indivizi. N::: r-:-I: i nici indivizii nu au decis s2 irnporte mavini din !:?-: 5 s31.1 sa exporte g r h in India. Dar in fiecare caz ai?;2r;.l? au implipat compromisuri - pentru a obtine rnai rnult dintr-un trebuie s5 ai mai putin dintr-un altul. Suntem obliga facem compromisuri din cauza rariti3tii.

Rarital ~ndamental in economie, alegerile a datorita insuficientei resurselor. E venitul limitat ne obliga sa alegem. Nu ne putem permite tot ceea ce am vre avem. Cheltuind rnai mult pe chirie, inseamna cii avea rnai putini bani pentru ^mbr2caminte si mdnc Cumpk2nd parasolare pentru mavins, inseamn2 c locul scaunelor de piele vom cumpaa unele rnai ief pentru a ne incadra in buget. Bugetul limitat nu singurul motiv care ne obligti sB facem compromi Irnaginati-vi d extrern de bogat, care poate tot ceea ce j :. Ne putem ghdi c2 pentru : individ nu e ic limitat - pdn2 in momenh care considerh c2 $i timpul este o resursa, $i chiar rnai bogat individ trebuie sa aleag2 cu ce juck-ie scu trebuie s5 se joace in fiecare zi. Lulnd tirnpul in disc ajungem la concluzia cfi raritatea exist2 in viata tutLlvl.

Una dintre cele rtante chestiuni cu care economi~tii sunt de ac faptul c2 r*tatea are un rol fundamental. Puterll lCjLULII(I acest lucru in felul urm& to] 'r-un lul mnci ch

rnai impc :ord este 1

gratis. A nta la un s rri sunt un

avea mai rltul. Rant fapt a1 vi

mult dint area insea 'etii.

UW'LL

bun .ti sa

:a s2 vom :are. .x 9.. .a 111 . . tine, este sun. avea icest 11 in ;i cel mp2 utie, ,,.-n..

Stimulentele

in alegerile pe care le facem. Este altceva sB intelegi cum indivizii $i firmele aleg si cum aceste alegeri s-ar putea schimba in acelavi mod in care circumstantele economice se schimba. Dacg se dezvolta noi tehnologii, vor decide firmele s2 creasca sau sB reduca personalul angajat? Daca prep1 benzinei creyte, indivizii vor decide s2 cumpere alte modele de automobile?

in fapi unei decizii, oamenii evalueazil diferitele opinii pro $i contra. Lulnd decizia privind mdncarea sewit2 la cina, dumneavoastra $i colegii dumneavoastrfi de camera v5 vefi glndi s2 alegeti fie s2 mincati iar8$i pizza congelaa, fie s2 ie$iti in era$ s5 mdncati sushi.

Capitolul 1

Similar, o firma evalueazs alternativele pro $i contra pentru efectele diferitelor alegeri care se fac in privinta profitului. Un lant de magazine cu amanuntul care decide amplasarea noului magazin trebuie sB se gindeascs la avantajele relative pe care le prezinta diferite amplas&. 0 arnplasare s-ar putea sa aiba rnai mult trafic, dar s2 aiba o chirie rnai mare. 0 alt5 zona s- ar putea si4 fie rnai putin dezirabils din punctul de vedere a1 vadului comercial, dar sa aiba o chirie rnai mica.

C b d indivizii care trebuie d ia o decizie c2ntZiresc alternativele pro si contra c m r a trebuie sa le faca fat& putem s2 prezicem cum vor raspunde ei schimbfirii :ondi@ilor economice. Prepxile rnai mari la benzina cresc ~retul cdatoriei, dar costul de transport pentru o rnqina :are consums rnai putin crqte rnai lent decit cel al unei .na$ini sport. Prin urrnare indivizii care se ghdesc sa cumpere o ma$ina vor avea un stimulent rnai mare s2 cumpere o mqins care are un consum rnai mic. D a d o firma incepe sa-si v k & produsele pe Internet, nu va rnai fi afectatil de nivelul trafiului din iona magazinului sau. Aceasta reduce stimulentul ei de a plati chirie intr-o zona :u rnai mult trafic.

Economi$tii analizeaza alegerile concentrhdu-se pe stirnulente. htr-un context economic, stirnulentele sunt 'xneficii ( inc luhd costurile reduse), acest lucru moti- .:Zndu-i pe indivizi, care iau decizii, in favoarea unei xumite alegeri. Multi factori pot afecta stimulentele, ?rintre cei rnai importanti fiind pre,mrile. Daca pretul ~ n z i n e i crevte, oamenii au un stirnulent rnai puternic in a :onduce rnai putin. Daca preturile player-elor MP3 scad, wnenii au un stimulent mai mare s2 cumpere unul. C k d yrenl unui bun creste, f m e l e sunt determinate s3 produca nai mult din bunul respectiv, pentru a-$i rnfiri profitul. lac% o resursri folosit2 21 productie, cum ar fi munca sau shipamentul, devine rnai stumps, firmele au un stimulent n a g&i o noua metoda de productie care economisqte r-sursa respectiva. Stimulentele sunt influentate de +neficiul pe care oamenii se qteaptil sa-1 cQtige de pe . m a diferitelor activitilti. Daca venitul absolvenflor de

Economia politic5 v i noua economie

facultate creste, atunci stirnulentul absolvirii unei facultati de cgtre persoanele care au nurnai o diploma de liceu crqte.

Cdnd economistii studiaza comportamentul indivizilor sau fmelor , ei iau GI calcul stimulentele cu care sunt confruntate. Cdteodata aceste stimulente sunt clare. Cre~terea n u m h l u i de cursuri cerute pentru a obbne o specializare in biologie reduce stimulentul de a promova. h alte circumstante, aceste stimulente nu vor rnai fi la fel de evidente. De exemplu, mqinile rnai rapide cresc stimulentul condusului cu viteze mai mari. Identificbd stimulentele si contrastimulentele, a realiza a e r i t e actiuni este unul din prirnele lucruri pe care economistii il fac atunci c h d vor sa inteleaga alegerile indivizilor sau ale firmelor.

Cei care iau decizii r m ~ ~entru a intelege alegerile, stirnulente~e conteaza.

'mulente; ,

Chiar si Robinson Crusoe, t r f nd singur pe o insula pustie, a realizat alegeri $i a raspuns la stimulente in reahzarea acelor alegeri. Dar, pentru majoritatea dintre noi, vieae noaske economice sunt ^mpletite cu vietile altor rnilioane de indivizi. Hrana pe care o m b c m poate fi cultivatti in Mexic, pantofii pot f i produsi in Taiwan si m ~ i n a 21 Detroit. Pentru a produce un singur bun, cum ar fi o mqina sau un computer, trebuie s3 fie luate mii de decizii. Deoarece economia este format2 I n milioane de produse Iferite, nu doar din automobile ~i computere, este o minune c2 economia industriala modems functio- n e a c2t de c2t, ca sa nu rnai vorbim de faptul c2 face acest lucru la fel de bine in majoritatea timpului. Minunea este evident2 atunci cind ne gbd im la cazuri in care nu a functionat: in timpul crizei din anii 1930 in Rusia, unde tranzioa dureroasa la economia de piap a lasat mulfi muncitori neplstiti luni de zile, $i economiile rnai putin dezvoltate din multe t%ri din Africa, Asia $i America Latins, unde standardele de viata r m h mizere.

: Stimulentele ~ ipre ,@l AOL I

CA UN ECONOMIST ' I I -

t modernu un tarif ba

a se decc

I Astszi, majoritatea serviciilor on-line, cum ar fi AOL, deconectau. U data conectafi, ei pur > i simplu lasau ; :er clienfilor un tarif fix lunar pentru acces la Internet. La c ~ n d ocupa I AOL. I nceputurile Internetului, taxarea era un lucru de baza , plateasca ~zat pe

I ~ n t r u minutele de acces la 1nternet.h 1997, AOL a anunfat I iulentul dc 3necta I :a i ~ i va modifica modul de taxare 9i va permite accesul c2nd serviciul nu erafolosit. C2nd acest stimulent a disparut, I unar la Internet nelimitat. Serverele AOL au fost curind nu rnai aparea iniJiativa de a economisi timpul de : jepa~ite de situafie, > i clien~ii au realizat c3 este aproape conectare. Daca s-ar fi gzndit la stimulente, AOL ar fi realizat I lmposibil s2 te conectezi. De ce? Cum tariful nu rnai era c.3 ar f i trebuit sS->i mareasca cu mult capacitatea :

I bazat pe numarul de minute, multi clienfi nu se mai modemului inainte s.3 anunfe noul plan de tarifare. I .11111111111111111111111111I1111I~~1II11I1111111111111111~

j ' \ Joseph E. Stlglltz & Carl E. Walsh fntr-un fel, deciziile luate - de indivizi, menaje, producerea bunurilor, ei platesc cu bani, nu cu alte bunuri.

Majoritatea produselor, de la camere video la haine, nu sunt v2ndute direct de la producator la consumator. h schimb, ele sunt vSndute de la producator la distribuitori, de la distributori la comercianti $i de la comercianti la consumatori. Toate aceste tranzacG sunt definite prin conceptele de piat2 $i economie de piam.

htr-o economie de piat2 precurn cea a SUA, majo- ritatea schirnburilor au loc prin intermediul pietei, si aceste schimburi sunt ghidate de preprile bunurilor si serviciilor implicate. Bunurile $i serviciile care sunt insuficiente sau care necesiu multe resurse pentru a le produce au un pret m: i scumpe ( rele dir ~ a n i declt 2 torii de UIIUUIIG. ~ t l IGLUILC~L. waLa u clblioa ue c u ~ ~ s u ~ ~ ~ a ~ u i i sa fac sele SUI

firrne $i guvern -impreunS deterrnina in ce fel resursele limitate ale economiei, incluzgnd pam2ntu1, munca, utilajele, petrolul $i alte resurse naturale, sunt folosite. De ce p h s n t u l folosit pentru cultivarea plantelor poate fi : d t caz pentru o fabric2 care produce cipuri de um s-a inthpla t ca, in primele doua deqenii alc i secol, resursele au fost transferate de la fabr~carea ckutelor la fabricarea caroseriilor pentru automobile? Ca fierarii au fost inlocuiti cu mecAicii auto? Cum interactioneaza deciziile a milioane de consumatori, muncitori, investitori, manageri $i oficiali g u tali pentn 11 in care sunt fol rsele disp ,m societate? Clr111 L ~ L G posibil ca L L U ~ I U I I ~ I I I ~ ; I I I U U F ~ ~ ~ sa Doat2 produce mil .ism care pare ne :ate, exista un me ~e a lor? RSspunsul la aceste intrebki se ~2ses te in r schimbului volzlntar pe piete.

Cu mult inaintea aparitiei moderne, beneficiile schimbu~ul erau Dine intelese. Socieawe de pe coasta, cu acces la pescuit, de exemplu, faceau comeq cu o parte din societaele continentale, primind in schimb came sau blanuri; societatea continer;- tala schimba carnea $i blilnurile pentru peste, care valora mai putin pentru pescari decgt marfa pentru care fSceau schimb. Ambele grupuri profitau din acest schimb voluntar.

In societafle moderne au loc milioane de schimburi. Putini indivizi produc oricare dintre bunurile pe care vor sa le consume. in schimb, profesorii, ofiterii de politie, avocatii $i lucrfitorii in constructii i$i v2nd sewiciile I . district $colar, unui oras, unui client sau unui constru de case, $i cu venitul obtinut cumpiIra diferite bunuri servicii pe care doresc s2 le consume, bunuri care au produse de altii. 0 idee important2 in economie este rc noavterea faptului cB ambele tabere au de c l~t igat

folosit in i siliciu? C: : ultimulu

vernamen

losite resu .- -,.+- -

1 a detem onibile lir .-.-,.-.-.-.

lina modu nitate pen ::I.-. -,.A-

Li mare. A I carton; a! :-.-.L:l- /

utomobile rocaG cer I --,. -.-.-..I+,.*

le sunt ma nai multi t -:,.,,. 2: "

ioane de I coordonal canism ca

bunuri dif t? Si daca l e asigura

'erite in&- resursele

, cea rnai b

un mecan sunt limit luna folosi

:a alegeri c nt folosite

:are reflect mai eficie

.. .

2 insuficie nt.

.ceea resur

olul

.isle CON EX1 U N E 7 LA II \ l I ~ K N ~ T societatil 1 .

I iritatia este o forrna a pleiel unae roil porenjlail xi trebuia s5 tie prezr n licitaliile se !in p indivizi de oriunde

- . - . . - - .

ccrnipZr2tc loc. Acut- participa

tnti fizicin e Internet

de pe rr

tr-un singu , unde po ~apamond

r f i eBay (h spre v2nz eniplu, Hs

Unele site ofera aprc specializ;

-uri, cum a )ape orice ~te. De ex

ap://www. are. Alte s eritage Cc

ebay.co~n) ite-uri sun )ins (http:]

www.heritagecoin.com/) este un site unde se Iicitecaz8 rnonede rare. Pin5 qi Guvernul SUA a intrat in aceast, ,,afaceren. Trezoreria SUA nu liciteaza propriu-zi bunuri pe Internet, darioloseste Web-ul pentru a fac~

lnui ctor sau Cnc+ l U 3 L

:cu- din

imb

publice lo licitate (ha

curile in c; :p://www.t1

are proprie reas.gov/ai

:tS)ile conf ~ctions/cus

iscate vor 1 tolnsn.

acest schimb voluntar. Indiferent c2 este un sch voluntar intre doi indivizi, intre un individ ~i o f i 2 sau intre rezidentii ce aparpn unor t&i diferite, schimbul poate ridica nivelul de trai a1 ambelor tabere.

Economi~tii definesc orice situafie in care schimbul are loc ca reprezenthd o piata. Vreme de patru rnii de ani, societatile au stabilit locuri de atanire, acestea fund piete apaqingnd satelor sau t2rguri periodice, unde oamenii $i-au adus produsele, s-au tocmit pentru bunul pe care voiau sa-1 schimbe cu un altul $i au profitat de beneficiile schimbului. Conceptul economic de piata includea in mod obivnuit orice situatie in care avea loc un hiar dacl acest schimb nu semiina cu unul din din bursa de valori modernA. fn magazine, fie GIG IIuLI sau mall-uri, clientii rareori se tocmesc asupra preplui. C h d produc2torii achizifioneazZi materiile prime necesare pentru

Astfel, economiile de piat5 se bazeaza in principal pe schimburile pietei pentru a rgspunde la intrebarile economice fundarnentale: Ce $i c2t de mult se produce? Cum se produce?Pentru cine se produce? Cine ia deciziile economice? Indivizii $i firmele iau deciziile. Indivizii iau decizii care reflecta optiunile proprii sau reacfia lor cu privire la stimulentele cu care se confrunta. Firmele iau decizii care le maximizeaza profitul $i concureaza sa produca bunul, pe care consumatorii il doresc la cel rnai mic pret posibil. Acest proces deterrnina ceea ce se pro- duce, cum se produce si pentru cine. in tirnp ce f i e l e concureaza in realizarea profitului, consumatorul are de clvtigat din varietatea produselor $i din prefurile la care sunt furnizate. Privind in ansamblu, pietele asigurfi c9 resursele societatii sunt utilizate eficient.

schimb, c bazar sau

> -1-

Capitolul 1 Econornia politica ~i noua economie

1. h unele zone totusi, pietele conduc la rezultate pe au incercat sa controleze practic toate deciziile majore u care societatea le considera inadecvate. S-ar putea sa fie privind alocarea resurselor. Chiar $i in Europa, de curhd,

nrea multfi poluare, prea mult2 inegalitate, prea putine p m multe guverne au condus companii petroliere, mine de :uprui pentru educatie, stinatate $i s i , w @ . C h d piata cfbune si companii de telefonie. Totusi, htr-o masura iu function- bine, oamenii se intorc spre guvern. 0 tot mai mare. guvernele vlnd aceste ,,intreprinderi4' zonomie ca aceea a SUA este numita frecvent economie sectorului privat, proces numit privatizare. nktd - una care se bazeaza fn principal, dar nu exclusiv pe Econorniile de pia% ?n care indivizii $i fmele decid nteractiunea libera dintre consumator $i produdtor pentru ce s2 produca si c2t de mult sa plateascl s-au dovedit a fi I determina ce este produs, cum $i pentru cine produce. fn benefice dezvolt&ii de noi tehnologii si produse. Este greu unele domenii, guvemul ia deciziile, h altele irnpune regle- sa-fi imaginezi birocrati ai guvernului crehd playere MP3 mentrui care afectem stimulentele firmelor si menajelor, sau Mac-uri in culori de neon. Pietele, de asemenea, si in multe domenii sunt implicate at2t sectorul privat, c2t a s i w ca resursele s2 fie folosite eficient. ;i cel public (educatia este un bun exemplu). Schimburile de pe piefe reprezintd o cheie pentru

a fntelege modul de alocare a resurselor, ce se produce, E cine c&tigd qi ce czgtigd.

~ + 1 1 4 U T

Joseph E. Stigliiz & Carl E. Walsh I Econornie

SEC mai ;acfilor d -. - - - - - -.

plata. De JA: legare xe este fc

' .

: folosire !.

furnizeze informatii. The Securities and Exchange Commission (SEC), care supravegh- bursele arnericane de valori, le pune firmelor anurnite condi% inainte de a-si lista actiunile la burse, cum ar fi Bursa de Valori New York (New York Stock Exchange). Aceasta ajuM la asi,.urarea faptului cB investitorii privati au informatii serioase k baza deciziilor de a investi. are $i rolul de a aplica legea ^mpotriva ,,tranz in interior" pentru a se asigura ca managerii une currlpami nu profitA de informaba care nu este inca disponibila publicului. Chiar $i in absenp legilor, fmele au stirnulentul de a-i informa pe clienti ca rnarfa lor este de cea mai buna calitate. 0 cale de a face aceasti3 oferta este s3 ofere o garantie, pe care producatorii de bunuri de proastA cahtate nu $i-ar putea permite sa o ofere.

Informat,iile imperfecte se pot arnesteca cu stirnu- lentele. Angajatorii vor s2 creeze stimulente pentru ca angajafii sa lucreze mai mult. Un mod de a face acest lucm este s2 platevti fiecare angajat dupa c2t de mult munceste. Adeseori este foarte greu sB masori productivitatea unui muncitor. Daca performanfa poate fi m&uraM doar imperfect, este greu sB creezi o legatura intre productivitate $i exemplu, o dezbatere aprinsa ingrijoreaza SI :a salariului profesorilor de performanp. Deoan m e greu sa se masoare performanpi profesorilor, ace$tla sunt platiti in marea majoritate dupa vechirne.

Informatia sau absenta acesteiajoacd un rol-cheie in determinarea fomelor vietei si abilitatea piefelor private de a asigura i eficientd a resurselor insuficientt

Economia de piap nu determinil numai ce bunuri sunt produse $i cum sunt produse, ci determina $i pentru cine sunt produse. Multi oarneni gasesc inacceptabilg modalitatea in care piata distribuie bunurile pentru menaje. ,,De$i recunoqtem eficienta capitalismului in a face avere, r&2n deficiente majore in modul in care piapi distribuie avutia $i cu privi& la efectele competifiei brute in s~cietate."~ Precum persoanele de la o licitatie, participantii pe piat2 sunt dispu~i s5 plateasca in functie de venit. Veniturile difera de la o ocupatie la alta, cum putem 0 b S e ~ a in figura 1.1. Unele grupuri de indivizi - incluzhd-i pe cei care nu au nici o calificare pe care piata o cere - primesc un venit atk de mic inciit nu-$i pot hrilni $i educa copiii fELr2 un ajutor financiar din exterior. Guvernul furnizeaza asistent& incerc2nd sil creasca egalitatea venitului.

M&urile care atenueaza impactul distributiv a1 pietei ar putea afecta $i stirnulentele economice. Dqi transferurile sociale furnizeazA un venit minim pentru cei saaci, taxele din care ei sunt ajutafi i-ar putea descuraja pe oameni sa munceasca $i s2 faca economii. Daca guvernul incaseaza unul din doi sau trei dolari pe care un individ ?i ckjtiga, ace1 individ nu ar rnai avea inclinatia s2 munceasca rnai mult. $i daca guvernul ia un dolar din doi sau trei pe care un individ ii economise~te, persoana va hotfiri s3 cheltu- iasca rnai mult $i sa economiseasca mai putin. Astfel, eforturile guvernului de a redistribui venitul pot duce la reducerea eficientei economice. increderea fundarnentala asupra 1~21% deciziilor private in SUA reflecta credir economi$tilor ca aceasM kcredere este potrivia $i necesi pentru eficienta economics. Totusi economi~tii cred anumite intervenG din partea guvernului sunt bineven; Echilibrarea balantei ktre sectoarele private $i cele puk intre preocupi%rile pentru egalitate (adesea nu preocupdn' pentru echitate) $i eficienta reprezinta o A blema centrals k econorniile mo $i in alta parte, trebuie facute compromisuri.

derne. Ca

r l U l b .

)lice, mite DrO-

-

eiprinci 1. Compromisurile: resursele sunt insuficiente,

cornprornisurile sunt un fapt clar al vietii. 2. Stimulentele: i n luarea deciziilor, cei care iau dc

r2spund la stirnulente. 3. Schimbul: oarnenii profit2 din schirnbul volunt

i n econo~niile de piat2 schirnburile duc la o fol efirientz a resurselor.

na,fia: structura piefe le bine fun ?I ele depind de info1 3onibila pc are iau decizii.

s. u~smribufia: piefele determina rnodul i n care bur 5 i sewiciile produse de catreeconornie sunt alc rnernbrilor societ2fii.

,lor y i c i t c rmafia disl

4. Infon neazi cei ci

- -. .

Trei pie

deci

xizi i

ar, y i osire

Economa ae plat8 se invarte In jurul scnun~llllli dintre indivizi (sau menaje), care cumpa2 bunuri $i sel de la firme, $i firme, care curnpiri inputuri, diverse matt de productie, $i realizeaza productia, bunurile si serv pe care le ~2nd . GAndindu-se 1 economistii i$i concentreaza at categorii de piete in care indivi n e a . Pietele in care fmele i$i v2nd produsele mena se nurnesc piew ale bunurilor. Multe f m e v b d bu de asemenea, altor f m e , iar produsele primei f m e c

la o econc entia asur zii $i fm

m i e de I: Ira a trei ~e le intera

>...-A

vicii xiale iciile iat3, mari .ctio- jelor nuri, levin

Alan Greenspan, discurs [inut la Federal Reserve Bank of Kansas matefile prime celei de Si aceste tranzac@ pot City Jackson Hole Conference, 25 august 2000. apaea pe pietele bunurilor.

----------------------------------

RAPORTUL DINTRE CASTIG

1 $1 MEDIA

PE ECONOYIE 250 F I I%) 221 I Capitolul 1

:a Figura 1 .l Cine ia ,

Econornia politic3 ~i noua economie

ducfia SUA? Sraficul rnisoari c8ptigurile rnedii ale unor diferite profesii in raport cu salariul unui rnuncitor obignuit. Ferrnlerii cA.$tlg$ nurnai 54% 1 :in venitul rnediu a1 unui muncitor, invititorii din ~coala elernentare ciigtigi cu 32% rnai rn ~bipnuit, in timp ce ~edic i i c2gtigi de peste doui ori rnai mult. I S'JRSA: Biroul de Statistid a Munai. Current Population Survey of Employmenl and Earnings (ianuarie 15 ,

------- ---

1 ult dee t ur

1991.

1 rnuncitor c

Ca in& In pr~ nevoie '-I afari de materiale $LC UG pep dor) de -:-le combinarii de f o e de munca $i utilaje penm realmmi T?dusului finit. Firmele pot achizifiona factoml mund de

piab fortei de mund. Ele string fonduri pentru a --.ip&~ rnaterii prime de pe piab capitalului, h general, 5: xornistii au pus problema ~i unei a treia materii prime, - :-.ktul, dar In economiile modeme p&dntul este pe planul . _ilea. Pentru majoritatea scopurilor, este suficient s2 rii 5 de trei piete principale - a bunurilor, a forlei de mund 1 :apitalului - $i aceasti3 lucrare va m a acest tipar.

Cum aratFi figura 1.2, indivizii particips la toate cele 32nd indivizii cumpM bunuri sau servicii, ei au nsumatori pe piap produselor. C h d oarnenii au crdtori, economi~tii spun cB ei ,y2nd foqa de

- -7 -.I . ~ 2 n d oarnenii cump2ra actiuni de la o firm2 cotat2 1 :-z% fac depozite de economii sau *unpmutFi bani unei ~ t n . ei participa la piap de capital ca investitori.

Mena f-.--\ Piata b . bunurilor . +

qaza +' Piata '+ lnca muncii ,

- VPnd muncB

--- I lnvestesc f Piata \+ imprumutl I I in bunuri c a p i t a l u l u i t qi investesc I I de capital - - - bani I 7 :-jete. (

-- I: de co. -- I' d t lu - -. r.. n

1 Figura 1.2 Trei piefe principale I I Pentru ecanornigti, oarnenii poarti diferite feluri de pil ir i i . Ei I I sunt de obicei consurnatori pe pia!a bunurilor, lucritori pe I

pta!a foflei de rnunc3 pi persoane care se irnprurnuti sau I imprurnuti pe pia!a capitalului. L - - - - -- , ,

I - - - - - A

ori 1 E

, NUT Termenii din economic lari cu 2 ':: :siG in mod uzual, darpot aveai'ntelesun speciale. -

-- 2" : . ..ii piatd $i capital ilustreaza aceasta problema. Stnsul termenuluipiafd este folosit penm a invoca

-.

.=-a aglomerata a unei piete, dar ea nu este o piafa - 11 pentru majoritatea bunurilor $i serviciilor.

-

ruista cumpFiriratori $i vbnzatori, $i economi~tii -- L :-=a rezultatele ca $i cum ar fi o sinewti piat2 unde - : :: toate tranzactiile. De exemplu, economistii

-- :l::aza ,,piata cwlor" chiar data cumpririitorii ~i 2::: ?rii din aceastii piafa interac@oneaz%?n mii de libr&ii - I-..- 3ale sau locatii on-he de v k a r e a cAr@or.

Trei pie@ prir zcipale

r firmele i

!-I. ..*-.I

1. Piafa bunurilor: pietele pe care si ~ 2 n d bunurile produse.

2. Piafa muncii: piata pe care menajere variu forta de muncs, iar firmele o CI

3. Piafa capifalului: pia le sunt depozitate >i imprumu

.e fonduri pe car tate.

Pe deasupra, economi~tii vorbesc adesea despre ,,piam foqei de munca" ca si cum toti muncitorii ar fi la fel. Dar muncitorii difera intre ei, in unele cazuri, aceste diferente sunt importante. Am putea vorbi apoi despre ,,piata muncitorilor calificati" $i ,,piata inginerilor de sistem". h alte cazuri -cum ar fi cele in care vorbim despre starea generala a economiei $i ne concentram i :i gomajului (propoqia muncitorilor care caua dl r nu grisesc) - aceste diferente pot fi ignorate.

C h d ziarele scriu despre piam capitalului, se refer2 la broken sau comercian@ de titluri (,,bond traders") $i companiile la care ei sunt angajati de pe Wall Street sau din alte districte financiare. Cind economistii folosesc termenul de ,qia@ a capitalului", ei se refer2 la un concept mai larg, care include toate institufiile de colectare de fonduri ($i, cum vom vedea mai m i u , ^mp?ir$rea $i asigu- rarea riscului), incluz2nd bhci $i companii de asigurare.

Termenul capital este i n a folosit $i cu un alt sens - se refer5 la utilajele $i cladirile folosite pentru productie. Pentru a distinge acest uz :, in acest manual ne vom referi la mqini $i u i bunuri de capital. Termenul piata capitalulul a piap unde fondurile sunt economisite si im~~urnul i l~c. Piata bztnurilor de capita ~t vhdu

Joseph E. Stiglitz & Carl E. Walsh

d se refer: te sau cur

Econornie

: unde bu~

supra rate e lucru, da

:apital sun

Micro si macroeconomia: cele dous ramuri ale economiei

Economistii au dezvoltat doua moduri diferite de abordare a economiei. Studiul detaliat a1 deciziilor luate de fume si menaje, dar $i al prepxilor $i productiei din anumite industrii se numevte microeconomie. Microeconomia (micro este un derivat din lirnba greaca pentru cuv2ntul ,,micU) studiaza aprofundat comportamentul unitawor - fumele, menajele, indivizii - ce form@ economia. Ea se O C U ~ ~ de analiza modului fn care indivizii iau decizii si de factorii ce influentea5 aceste decizii.

Dimpotrivii, macroeconomia ( m r o este un derivat din limba greaca pentru cuvdntul ,,mareG') priveste economia ca un intreg, in special comportamentul acesteia luat ca un tot, dar $i fluctuaGle miirknilor agregate, cum ar fi rata ~omajului, a inflatiei, a cresterii economice, dar si balm@ comerciala. Mkmile agregate nu ne indid acti- unile unei firme sau unui menaj. Ele ne indica ce se inthpl2 per total sau in medie. in&-o economie dinamica, intotdeauna exisEi anumite industrii care se extind $i altele care se contracti. De exemplu, in cadrul expansiunii economice de la sf%$itul anilor 1990 am fost martorii dezvolt&ii rapide a industriilor legate de Internet, in timp ce fmele petroliere din Texas au avut un regres economic. De ce uneori exista crestere economics, dar nivelul activit2G economice de fapt scade, $i nu doar in industrii izolate, ci in aproape toate industriile?

in macroeconomic, analizm de asemenea compor- tamentul nivelului general a1 preturilor, ratei dobhzilor $i cursului de schimb. De ce prewrile aproape tuturor bunurilor $i serviciilor cresc in unele perioade rapid, iar alteori r h 2 n constante? De ce fluctueaa ratele dobdn- zilor? $i ce determina valoarea dolarului comparativ cu alte valute?

in abordarea acestor probleme este important de amintit ca, de fapt, cornportamentul economiei ca intreg este dependent de deciziile luate de milioane de menaje $i firme in economie, ca $i de deciziile luate de guvern. Perspectivele micro si macro sunt doua feluri de a privi acelasi lucru. Microeconomia reprezinta privirea de jos in sus asupra :i; macroeconomia reprezinti viziunea de su!

economie ; in jos.

~~croeconorn~e: srualaza oeclzllle menalelor si firmelor ~i detaliaza studiul pre!urilor si producfiei in diferite industrii.

Macroeconomic: studiaza comportarnentul econo- rniei ca u n tot s i cornportarnentul variabilelor agregate precurn sornajul, cre~terea econornic5, nivelul preturilor ~i inflatia L

onomi Economia este o ~tiintd sociald. Ea studiaza

problema social2 a alegerii intr-o viziune vtiintifica, ceea ce inseamna ca este construita pe o explorare sistematica a problemei de a alege. Aceasta explorare sistematic implica at2t formularea teoriilor, cit $i examinarea datelo

0 teorie consta intr-un set de ipoteze si concluz derivate din aceste ipoteze. Teoriile sunt exerci* logice: dacd presupunerea este corecta, afunci apare rezultatul. Daca toti absolventii de facultate au o sans% rnai mare de a-$i gasi slujbe, $i Ellen este o absolventa de facultate, atunci Ellen are o $ansa mai mare de a g&i o slujba declt cineva f a2 facultate. Economi$tii fac previziuni pe baza teoriilor. Ei ar purea folosi teoriile Dentru a ~rezice ce s-ar intiimpla daca ; unei masini stri ,,Data o taxa e atunci productia va scad

in dezvoltarea t e ~ 1c modele. Pentru a intelegc in economie, luati ca exenlplu UII pruuucawr ut: rllaSlni moderne incercdnd s2 proiecteze un nou automobil. Este extrem de scump sa construie~ti o mavins nous. Decit sa creeze o mavin8 avdnd in vedere fiecare concept pe care inginerii $i proiectantii il considers potrivit pentru

i r m k o t line. Predi ste m k t a

axa sau di ictiile unej $i daca p

I C ~ ar lirn i teorii sur iata este c

ita import1 ~t de form ompetitiv

:a $i prep. oriilor, el : cum sun - - I . . -

rile vor cr conomist t folosite I --a..-=*-"

este." ii folose~ nodelele ? . A- --,.:.

Capitolul 1

- :ya mavin& cornpaniile folosesc rnodele. Proiectantii I ?utea folosi un model de plastic pentru a studia forma ;?nerala a vehiculului $i pentru a stabili reactiile la ir:etica autovehiculului. Inginerii ar putea folosi un -:xIel computerizat pentru a studia rezistenta la aer, de I-", calculeaz~ consurnul de cornbustibil.

Exact *a cum inginerii construiex dderite rncdele -emu a studia principalele caracteristici, econornistii : :.struiesc diferite rnodele ale economiei -3 ecuatii sau 'n I-.inte - pentru a descrie tr%aturile particulare ale =on@ -1-i. Un model economic ar putea descrie o relahe generala S5nd veniturile cresc, nurnilrul de rnqini curnp-te

-tea), o relatie cantitativa (,,C&d venitul w t e cu 10% :m&ul de rnqini curnpmte crevte 'n rnedie cu 12%') sau 1 fac2 o predictie generala (, ,Crestem taxelor la benzina va -?due la o scadere a cererii de rnqini").

Iescoperirea si interpretarea rc

ate ~i co

ate fi rn& :, dob2nz variabile.

0 variabild este o rnfirirne care po ;urata ,-are se schirnba. Preturile, salariile ile $i

~xitiitile cumpiirate sau vsndute sunt Ce ii -:-reseaz5 pe econornisti este legatura dintre aceste :?_labile. CBnd econornistii vad ce pare sa fie o relatie ::ernatic& intre aceste variabile, ei intreaba: s-ar fi putut :zvolta intBrn~l2tor sau chiar exista o relafie s:ematica este o intrebare de corelatie.

Econ olosesc teste statistice pentru a - lsura $i a L C ~ L ~ I c;~~ela@ile. Considera ca poti sa decizi

Ind cu banul. Daca dai de zece ori, si de 6 ori apare :?ul, $i de 4 ori banul, este rnoneda obiectiva? Sau ea i:e pwinitoare in favoarea capului? Testele statistice ?r arata c5 rezultatul ,,de 6 ori capul $i de 4 ori banul" -x fi putut sa fie intlmpl8tor, deci nu dovedeste c3 -xneda este pwinitoare. De asernenea, nu dovedeste 1 rnoneda nu este partinitoare. Dovezile nu sunt :deajuns pentru a trage o concluzie. Dar dac2 dai cu mu1 de 100 de ori $i obtii de 80 de ori capul, testele :stistice iti dernonstreaza c5 posibilitatea ca acest lucru 1 se in thp le printr-un noroc chior cu o moneda corectii ste extrern de mica. Dovezile sustin afirmatia c2 ioneda este pwinitoare.

0 logicti similar2 poate fi utilizata pentru corelatiile jintre variabilele economice. Oamenii cu o educatie ~uperioara tind sB c@tige salarii rnai ridicate. Este aceasta ~nexiune bazata numai pe noroc? Testele statistice arata 2 exists o relatie sisternatica intre educatie $i salarii, ~diferent c2 evidenta este insuficientri pentru o concluzie iu cB ea se bazeaza pe sansa.

Economi~tii ar dori sB realizeze rnai rnult deck simple afirmatii c2 diferite variabile sunt intr-adevkr

Economia polit ici 5 i noua economie

~arnenii nu aponeze, I rnericane .,.--. --I.

caderea ce i putut desc notiv al sc pvele can IU au fost aponeze. I

x_1_.-

corelate. Ei ar dori sa ajung8 la concluzia c2 modificikile unei variabile sunt cauza care provoaca rnodificarea unei alte variabile. Aceasta separare intre corelatie $i cauza- litate este important& Daca o variabila o , jnfluenteaza" pe cealalta, atunci. schirnb2nd o variabila, automat o schimb& ~i pe cealaltii. Daca aceasta relatie este doar o corelaee, s-ar putea sa nu fie adev&at.

In anii 1970. impomirile de rna$ini din Japonia in SUA au crescut, h tirnp ce vkarearnqinilor americane a scbut. Cele doua variabile erau corelate negativ. Dar aceasta a dovedit ca irnportul in cantimti rnai rnari de rnavini japoneze a cauzat scaderea v2ruAilor de rnqini americane? Daca declinul productiei de mqini arnericane din aceasta perioada a awt ca principal2 cauz2 producerea de catre americani a unor rnqini care consurnau rnult $i pe care c le mai doreau; reducbdu-se v2nzAde mqinilor j' m inseamna neapilrat ca vbz&rile de rnasini a vor creste. Pe scurt, daca ar fi o cauza cornuna ~ C I I U U al~oele schimbh - cresterea pretului petrolului 3I 1973 duchd la cresterea vbz2dor de rnasini japoneze care consurnau pudn - atunci lucrurile se vor schlrnba numai c h d companiile americane vor produce rnayini care vor consuma rnai puen sau pretul benzinei va scadea.

A

In unele cazuri, directia cauzalitatii nu este clara: r n b volurnului de v2nz&ri de rnqini japoneze a cauzat S U, s-ar f r&atul r IU fost ; ~sinile americane r intors spre cele j plicatii - fie c2 n l m vu~urnulul ue vanzan japunezt: a dus la sc-d a erea volurnului de v b m arnericane, fie ca scaderea volurnului de vsnz5ri arnericane a dus la cresterea volurnului de vk&i japoneze sau ambdou8 au fost cauzate de un a1 treilea factor- se cere o examinare rnai atenta, de exernplu, a circurnstantelor fn care cele doua variabile s-au orientat 31 direct;ii diferite fat3 de cele obisnuite.

:lor americ :operi, d u ~ :aderii volr

:me sau vi la investigl ~rnului de

ceversa? I iri rnai a q vibzriri al

: au produ: disponibil~ e, consurn

ralida una A - . .

. . . . .. - - _ . -

:. Cibd ma atorii s-au dintre ex

- - - - - - -

le exernpl ~ le , ca ade! nericane 2

De ce se contrazic econc Foarte frecvent, economi$tii trebuie sil faca judecati

de valoare asupra problemelor politicii publice. Ar trebui ca guvernul s3 micsoreze taxele? Cornerful de pe Internet ar trebui supus taxelor? Guvernul ar trebui s2 impuna reglement3ri asupra rnediului, $i daca da, cum ar trebui sa fie gsndite? in aceste discutii politice, econornistii se contrazic adeseori. Au pfireri diferite despre modul de functionare a lumii, in descrierile lor despre economie sau in predic@le lor despre consecintele anurnitor actiuni. Sau ei difera in domeniul judecatilor de valoare, in rnodul de evaluare a acestor consecinte.

ite ale ma.$ rile ridica ~rturile dc

Joseph E. Stlglitz & Carl E. Walsh

inilor m e te din ecc : petrol r

. .

Economie

asca, vim ocupare

B, poluare . ..

CGnd descriu economia $i construiesc modele care previzioneaza evolutia economiei sau efectele diferitelor politici, economi~tii sunt implicati in ceea ce se nume$te econornie pozitivk C h d evalueaz2 politicile alternative, chtatind diferitele beneficii $i costuri, ei sunt irnplicati intr-o econornie normativa. Economia pozitiva se concentreaz2 asupra a ceea ce ,,este4', descriind cum funcponeazfi economia. Economia normativfi se ocupa cu ceea ,,ce ar trebui s5 fie", cu hotPLrile despre dezirabilitatea cursului actiunii. Economia normativa se folose~te de economia pozitiv5. Nu putem face judecati asupra dezirabilitatii unei politici decit daca avem o imagine clara asupra consecintelor. 0 bung economie normativa incearcfi de altfel s5 explice valorile sau obiectivele incorporate in judecata de valoare considerau. Ea hcearca s2 exprime plerea h felul acesta: ,,Data acestea sunt obiectivele tale, atunci aceasta este cea mai bun2 politic2 posibilfi."

Sa consideram aspectele normative $i pozitive asupra propunerii de a restrictions importurile de mqini din Japonia. Economia pozitiva ar descrie aceste consecinte: preprile ridicate pe care consumatorul trebuie stile pllite; stile ridicz ricane, gradul de $i profitui momia american; :a $i impc idicate deoarece mqmlle arnericane consuma m a mult decit cele japoneze. Economi$tii s-ar putea sli se contrazica asupra consecintelor restrictionatii importurilor pentru c2 ei difera in ceea ce privevte modul cel mai potrivit de abordare a economiei sau pentru c2 difera $i mlimile; pot s2 fie de acord ca preturile vor creste, dar se vor contrazice la cit de mult ar trebui s2 creasc2 prefurile.

in final, totusi, intrebarea asupra politicii este: ar trebui sd existe restrictii asupra importului de ma~ini japoneze? Aceasta este o intrebare normativa. Economia normativa ar analiza aceste efecte variate - pierderile consu- matorului, c2ytigurile muncitorilor, q t e r e a venitului $i a poluarii - pentru a ajunge la o judecat2 generala. Economiile normative creeaza contexte in care aceste judecati complicate pot fi realizate in&-un mod sistematic.

Economi~tii, precum membrii oriciirei alte profesii, au adesea diferite valori. Doi economi~ti s-ar putea pune de acord c5 o modificare a taxei ar cre$te econorniile, dar . ar beneficia mai mult cei bogati decit cei sPaci. Totu$i ar putea ajunge la concluzii diferite asupra dezirabilitafii acestei m&icati de taxe. Cineva s-ar putea opune acestei modificati a nivelului taxei deoarece mle$te inegalitatea venitului; altcineva ar putea s-o sustina deoarece promo- veaza economisirea. Ei diferfi cu privire la valorile care le pun pe searna schirnbatii politicii, deci ajung la concluzii diferite chiar dac5 vor c5dea de acord asupra analizei pozitive cu privire la politica propusa.

in timp ce econo-ix i-z ;.:.l:rs s2 difere foarte mult, de fapt ei se pun b- 3: :-i - x Zi-r decit se contrazic. C h d se contrazic, econorsz '- : 5 x 3 s2 fie clari asupra sursei neintelegerii: (1) czr? r ntele care rezulta din modele, (2) care sunt &f ire reies in urma estim&ii rela@lor cantitativs .: : ;;ire sunt diferentele care reies din acceptarea unor z?-?re sisteme de valori? Clarificarea surselor $i motiv=.lcr xestor neintelegeri poate constitui o cale eficient2 be 3 invata mai mult.

Rezumat yi exercif ii

Sumar 1. Economia este studiul modului in care indivizii,

firmele ~i guvernele din societatea noastra fac aleeeri. Alegerile n u pot fi evitate deoarece bunurile, a ~i resursele dorite sunt insuficiente.

2. EconorniStii studiaza rnodul in care indivizii, rlrrnele ~i guvernele din societatea noastra fac alegeri concentrindu-se asupra stirnulentelor. Oamenii raspund la schirnbarile stimulentelor alterndnd alegerile pe care le fac.

3. ~chirnbul apare pe piefe. Cu schimbul voluntar, ambele psrfi ale tranzacfiei au de cfi~tigat.

4. Alegerile necesita informafie. ~imitarea inforrnafiei imperfecte poate afecta stirnulentele ~i capacitatea pietei private de a asigura o folosire eficienta a resurselor insuficiente pentru societate.

5 . Venitul pe care oame?ii il primesc este determinat de economia de piafi. lngrijorarile asupra distributiei echitabile de avere ~i venit in econornie conduc la programe guvernamentale care cresc egalitatea venitului.

6. SUA au o econornie rnixta, una i n care regasirn arnestecul intre luarea deciziilor publice ~i private. Econornia se bazeaza in principal pe interactiunea privat3 a indivizilor ~i firmelor pentru a deterrnina modul in care resursele sunt alocate, dar in care guvernul joac3 u n rol important. 0 problem5 principals pentru orice econornie este gasirea unei cornbina~ii echilibrateintre sectoarele publice ~i private.

7. Terrnenul pis@ este folosit pentru a descrie orice situatie in care au loc schirnburi. Pe piafa americana, indivizii, firmele ~i guvernul interacjioneaza pe piaJa bunurilor, piaja forfei de rnunci yi piafa capitalurilor.

8. Cele doug rnari ramuri ale economiei sunt macro ~i rnicroeconornia. Microeconornia se concentreaza asupra cornportamentului firmelor, menajelor !i indivizilor care forrneazi economia. Macroeconornia se concentreaza asupra cornportamentului econo- rniei ca intreg.

-

9. Economi~tii folosesc modele pentru a studla L c r l E l funcfioneaz:! economia ~i pentru a prezice ce se va int2rnpla daca ceva se schimba. U n model poate fi reprezentat in cuvinte sau in ecuafii ~i este proiectat pentru a oglindi caracteristicile esenfiale ale fenorne- nului specific studiat.

Capitolul 1 Economia politic3 ~i noua economie

. Corelafieintre d 0 ~ 3 variabileexista atunci d n d varia- 10. ,,Toate nein~elegerile dintre econorniyti sun[ pur bilele au tendinfasi se rnodifice sirnultan intr-un mod subiective." Cornenta~i. previzibil. Totuyi simpla existenfa a unei corelafii nu dovedeyte c5 un factor i l face pe celalalt s3 se schirnbe. in plus, factori exteriori i-ar putea influenfa pe Probleme arnandoi. 1. Cum afecteaza fiecare dintre urrnatoarele situafii

' ' . Econornia pozitiva studiaza rnodul de funcfionare a stirnulentul de a urrna o facultate? econorniei. NeinJelegerile din economia pozitivs se (a) 0 creytere a costurilor inva@rn5ntului concentreaza pe rnodelul de piat3 sau econornie (b) 0 scadere a dobanzii pentru irnprumuturile adecvat ~i rnarirnea cantitativa caracterizand rnodelele. acordate studenfilor

. -

. Economia norrnativa se ocupa cu dezirabilitatea unor (c) 0 creytere a salariilor persoanelor fir3 facultate diferite acfiuni. Neinfelegerile din econornia norrna- (d) 0 crepere a veniturilor pentru absolvenfii de tiva se centreaza pe diferenfele dintre valorile plasate facultate pe anumite costuri y i beneficii ale unor anumite 2. Caracterizafi urrnatoarele evenirnente prin cuvintele acfiuni. ,,rnacroeconornie", ,,rnicroeconornie" sau ambele: (a) Somajul creyte luna aceasta.

(b) 0 cornpanie farrnaceutid investe~te yi incepe Cuvinte-cheie s3 vhndi un nou medicament !ranzacJii (c) 0 bancairnprurnuta bani unei rnari cornpanii, teorie dar refuzi o firm3 rnai mica. stirnulente (d) Rata dobanzii scade pentru tofi debitorii. corelafie (e) Un sindicat negociaza salarii rnai rnari yi o schirnb asigurare medical3 rnai bun& cauzalitate (0 Preful petrolului creyte. informafie 3. Caracterizafi urrnatoarele evenirnente ca parte a piefei econornie pozitivi foqei de rnunca, piefei capitalului sau piefei bunurilor: distribufie (a) Un investitor incearca s5 decid3 la ce economie norrnativa cornpanie s i investeasca. raritate (b) Prin practica, IucrZtorii de la o linie de econornie de piafa asamblare devin rnai eficenfi. piafa bunurilor (c) Deschiderea econorniei din Europa de Est oferi pia~a forfei de rnunc5 o noua piaf3 pentru produsele arnericane. piafa capitalului (d) 0 cornpanie mare care pierde bani decide s i bunuri de capital le ofere rnuncitorilor stirnulente speciale pentru microeconornie a ieyi anticipat la pensie, spersnd s3 reduca -nacroeconornie costurile.

(e) Un consurnator colinda mall-urile czuthnd un -'rebZri recapitdative cadou pentru ziua cuiva.

3e ce sunt inevitabile schirnburile? De ce sunt (0 Guvernul federal folose~te un excedent pentru necesare stirnulentele in infelegerea alegerilor? a plati unele datorii.

.

-? . urma unui sct,imb voluntar, de ce profita arnbele 4. Pe spatele unui sac de gunoi pentru pisici st3 scris: ?aqi? ,,Pisicile carefolosesc saci de gunoi traiesc cu trei ani

rnai rnult decat pisicile care nu folosesc." Chiar credeti Cum diferX inforrnafia de bunurile norrnale? Cum ca folosirea acestora creyte speranfa de via@ pentru aiecteaz3 piafa irnperfecfiunile inforrnafiei? pisici sau crede~i c i alJi factori explic3 aceasta

1 3e ce ar exista un cornprornisintre echitate yi eficienfi? corelafie? Ce dovezi afi alege pentru a testa explicafia? 1 Ce este econornia rnixta? Descriefi unele dintre 5. Speranfa de Suedia este de 79 de ani, iar in

rolurile pe care guvernul le-ar avea sau nu intr-o India este de 62 de ani. Aceasta dovede~te c3, daca econornie rnixta. un indian s-ar muta in Suedia, ar t r i i rnai rnult?

- Uurnifi cele trei piefe econornice principale y i descriefi Demonstrafi acest lucru. Pofi spune c5 a tr i i Cn Suedia cum ar putea participa indivizii pe fiecare dintre ele, insearnna s2 tr5ieSti rnai rnult sau te pofi ghndi la a l ~ i ;ie vdnzator, fie curnpZr3tor. factori care s i explice aceste lucruri? Ce dovezi afi

- Dafi doua exernple de problerneeconornice care sunt alege pentru a v i testa explicafia? in principal rnicroeconornice y i doui exernple care 6. in 2000, unii econorniSti opineaza RezeNa sunt in principal rnacroeconornice. Care este diferenp Federal3 ar trebui s3 adopte o politic3 care s5 inceti- fundamental3 dintre rnicroeconornie yi macro- neasc3 expansiunea economic3 i n SUA pentru a econornie? asigura o inflafie mica. Alfi econorniyti s-au opus acestei

i Ce este un model? De ce folosesc econorni~tii rnodele? politici, afirrndnd c3 pericolul unei inflafii este exagerat Dafi doui exernple de variabile care credefi ca ar fi yi incerciirile Rezewei Federale de a incetini economia corelate pozitiv. De exernplu, explicafi daca exist5 ar duce la un yornaj ridicat. Este o neinfelegere despre cauzaliate intre dou3 variabile. econornia pozitiva sau despre cea normativa? Explicafi.