Totfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfas...

8/18/2019 Totfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfa…

http:///reader/full/totfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdfadsdfasfasdasdfasdf… 1/4

Totalitarismul este un regim politic în care puterea aparține în modtotal unei persoane sau unui grup de persoane. Spre deosebire de sistemulpolitic de tip monarhie absolută sau dictatură, în regimurile totalitare distanța întrestat și societate este practic anulată, în sensul că puterea întrupată de stat, prinpartidul unic, pătrunde până și în viața particulară a fecărui cetățean. Ideologia

totalitaristă este opusă conceptului de societate deschisă

.În istoria recentă, comunismul, nazismul și fascismul au ost regimuri totalitare.Comunismul, de etremă stângă, se ba!a pe ideea socială de egalitarism" toțitrebuiau să fe #egali$. %e etremă dreapta este na!ismul care, în epansiuneteritorială, susținea că fecare națiune trebuie să se orme!e dintr&o rasă pură,ariană, numai din oameni ce aparțin aceleiași rase ' un actor ce a stat laba!a Holocaustului. În aceeași ideologie se susține că fecare rasă are la ba!ăputerea militară.Raymond Aron a defnit totalitarismul astel"(. )enomenul totalitar intervine la un regim care îi acordă unui partid monopolulactivității politice.*. +artidul care are monopolul este animat de, sau înarmat cu, o ideologie căreia

îi coneră o autoritate absolută și care, pe cale de consecință, devine adevărulofcial al Statului.. +entru a răspândi acest adevăr ofcial, Statul își re!ervă, la rândul său, undublu monopol" monopolul mi-loacelor de orță, și monopolul mi-loacelor deconvingere. oate mi-loacele de comunicare & radioul, televi!iunea, presa & suntdiri-ate și comandate de Stat și de repre!entanții acestuia./. Cea mai mare parte a activităților economice și proesionale sunt supuseStatului și devin, într&un el, o parte a Statului însuși. 0i, cum Statul esteinseparabil de ideologia sa, ma-oritatea activităților economice și proesionale1poartă culoarea1 adevărului ofcial.2. oate find activități de Stat, și orice activitate find supusă ideologiei, ogreșeală comisă într&o activitate economică sau proesională devine, în acelașitimp, o greșeală ideologică. %e unde, pe linia de sosire, se constată o politi!are șio transfgurare ideologică a tuturor greșelilor pe care este posibil să le acăindivi!ii și, în conclu!ie, o teroare în același timp polițistă și ideologică. 3...4)enomenul este perect atunci când toate aceste elemente sunt reunite și

îndeplinite în întregime.5a!andu&se pe te6nologia moderna, statul de tip totalitar incepea ca o dictaturape eercita intreaga putere politica, insa nu se oprea acolo. reptat, statulinstituia un control cat mai complet asupra tuturor aspectelor vietii umane"economic, social, intelectual si cultural. %esi un asemenea control nelimitat nu aputut f niciodata pe deplin reali!at, libertatea de actiune a individului a ost inmare masura redusa. %eviatia de Ia norma, c6iar in materie de arta sau

comportament amilial, putea deveni o crima. in teorie, nimic nu era neutru dinpunct de vedere politic, nimic nu era in aara obiectivelor statului.7ceasta vi!iune grandioasa in privinta controlului absolut al statului era

complet dierita de liberalismul si democratia secolului al 8l8&lea, dar si deautoritarismul conservator. intr&adevar, totalitarismul a ost o revolta impotrivaliberalis&mului. 7cesta din urma incerca sa limite!e puterea statului si saprote-e!e drepturile sacre ale individului9 liberalii se ba!au pe rationalitate,armonie, progres pasnic si o clasa de mi-loc puternica. oate acestea eraurespinse de catre adeptii totalitarismului. 7cestia credeau in puterea vointei,con:ictul declarat si violenta maniesta. ;i credeau ca individul era mult maiputin valoros decat statul si ca nu eistau drepturi pe termen lung, ci doarrecompense temporare pentru loialitate si serviciile aduse 1cau!ei1. %oar liderul

atotputernic si partidul unic, a:ati mai presus de lege si de traditie, determinaudestinul statului totalitar.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhie_absolut%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Dictatur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_deschis%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Comunismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nazismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fascismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Regim_totalitarhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Holocausthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Raymond_Aronhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Comunicarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dictatur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_deschis%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Comunismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nazismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fascismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Regim_totalitarhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Holocausthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Raymond_Aronhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Comunicarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhie_absolut%C4%83



Spre deosebire de vec6iul autoritarism, totalitarismul nu se ba!a doar pe oelita, ci si pe mase. Statul totalitar a cautat si, uneori, a reusit sa obtine spri-inulsi c6iar dragostea oamenilor obisnuiti. otalitarismul s&a intemeiat pe maseindoctrinate politic, pe oameni anga-ati in procesul politic, mai ales dedicatinationalismului si socialismului. 7cest caracter de miscare de masa a oerit

totalitarismului o mare parte din orta sa.< alta caracteristica a statelor totalitare a ost dinamismul lor ara limite.Societatea totalitara a ost o societate complet mobili!ata, o societate careinainta catre un tel tnal. 7cest tel nu a ost niciodata limitat doar Iasupravietuirea regimului, ca in ca!ul unei dictaturi. in mod aparent paradoal,regimurile totalitare nu si&au atins niciodata obiectivele fnale. Sau, mai precis,de indata ce un scop era reali!at cu pretul unor sacrifcii enorme, aparea, Iacomanda liderului, un alt tel, menit sa&l inlocuiasca pe cel vec6i. 7stel,totalitarismul era, in cele din urma, un el de revolutie permanenta, de revolutieneterminata, in cadrul careia transormarea prounda si rapida, impusa de sus,continua la nesarsit.

%esi 5enito =ussolini, conducatorul statului ascist italian, si&a

autodenumit regimul ca find unul totalitar, trebuie spus, totusi, ca nici unuldintre dictatorii interbelici nu a reusit sa construiasca in realitate un sistem atatde efcient precum cel din >niunea Sovietica. ?u pentru ca nu ar f dorit asaceva, ci pentru ca inrangerea in cel de&al doilea ra!boi mondial a scurtat severdurata de viata a eperimentelor totalitare in @erman-a si Italia. in timp cesistemul sovietic a ragmentat si a distrus toate organismele sociale traditionale,a blocat aparitia altora noi si si&a etins controlul, practic, asupra oricarei ormede activitate umana, ascistii si national&socialistii 3na!istii4 au lasat, din lipsa detimp, ordinea economica si structura sociala, intr&o anumita masura, intacte.

In Italia, unde s&a maniestat pentru prima oara totalitarismul de dreapta,au prevalat aspectele social economice si nationale. =ussolini a propus controlulstatului asupra economiei cu scopul de!voltarii uniorme a intregului teritoriunational. 7sa s&a conturat regimul economic autar6ic &asigurarea resurselor, anecesarului de productie si a desacerii numai din economia interna. Sub raportorgani!atoric in economia italiana s&a conturat corporatismul, ba!at pe asociatiiproesionale, asemanatoare breslelor medievale, dominate de marele capital.

In conclu!ie sistemul italian, ascist, se ba!a pe unitate nationala siautar6ie economica, ceea ce&l va dierentia de sistemul german.

In @ermania economia se de!volta puternic si uniorm, astel incat auprevalat ideile spatiului vital&Aebensraum si antisemitismul, care pornea de lamiturile 1tradarii1 si ale 1loviturii pe la spate1, aparute si raspandite la sarsitulprimului ra!boi mondial. Ideile etremei drepte germane au ost ormulate de7dol Bitler in 1=ein amp1 31Aupta mea14. ;le vi!au"

D %ominatia politico&economica si militara a @ermaniei asupra intregii ;urope si alumii&1noua ordine1D Easa ariana, 3nordica, germana4, socotita superioara, trebuia sa domine intregulsistemD Sub aspect economic @ermania si statele industriali!ate din vestul ;uropeiurmau sa constituie nucleul lumii concepute de Bitler. >rmau regiunile agrare sisubde!voltate ale ;uropei, bogate in materii prime, care trebuiau sa devina sursade aprovi!ionare a nucleului si piete de desacere pentru productia sa. Aaperierie se situau !onele 1de coloni!are1, locuite in general de 1suboameni1, deunde urma sa se recrute!e orta de munca intr&un sistem asemanator sclaviei.D In plan social economic, Bitler nu se opunea marelui capital, cu conditia caacesta sa fe subordonat statului si sa nu fe detinut de evrei.

D Sub aspect rasial si politico&militar @ermania trebuia sa domine lumea prin rasaariana. ;a urma sa colabore!e cu rasele 1deca!ute1 sau 1degenerate1 care



puteau f 1salvate1 3anglo&saonii si latinii4, in vederea stapanirii si educarii1subraselor1 3slavii si altii4, cu conditia eterminarii evreilor 31Solutia fnala14,considerati a f vinovati de toate relele din lume si mai ales de inrangerea@ermaniei in primul ra!boi mondial.

In conclu!ie, sistemul german, na!ist, se ba!a pe cucerirea mondiala si o

anume divi!iune a muncii in cadrul noii lumi astel ormate, asupra careia urmasa se reali!e!e un control politico&militar, economic si mai ales rasial.7specte comune celor doua sisteme, evidente mai ales in perioadele de

inceput"D Controlul asupra statului si a institutiilor saleD Controlul asupra intregii economii, cu dierente de maniestare de la un stat laaltulD Controlul asupra integii societati, a indivi!ilor si a vietii politice prin impunereaunui partid unic, si utili!area serviciilor de supraveg6ere si represiune specifce.

%incolo de aceste asemanari, intre cele doua sisteme totalitare con:ictul aost insa inevitabil, el find provocat de necesitatea impunerii unui sistemtotalitar unic.

Aogica totalitarismului poate f anali!ată din cel puFin / perspective.(. Eegimul totalitar se întemeia!ă pe o ideologie ce construieGte o lume

fctivă. ;a porpune o religie seculară, care se dierenFia!ă de celelate religii princonstrîngerea de a participa Gi de a crede în preceptele ei. Singurul adevăr pecare îl poate recunoaGte puterea totalitară este cel de care se poate olosi înurmărirea propriilor interese. Singurul mod liber de eprimare este eprimareaacestui adevăr ofcial, spune Haclav Bavel în ;ssais politiues 3(JKJ4. +reluîndterminologia lui .+opper, putem spune că sistemele totalitare sunt sisteme

înc6ise în raport cu mediul politic eterior.*. =onologul puterii este o altă caracteristtică a logicii de tip totalitar"L+uterea ideologică nu revendică doar monopolul orFei legitime, ea

revendică în egală măsură monopolul cuvîntului legitim. Ideologia domneGtegraFie puterii Gi puterea domneGte în numele ideologiei.$ Ideologia devinetemeiul regimului politic sovietic, consideră +6.5eneton, Gi ea invadea!ă întregspaFiul discursului public.

. Eegimul politic totalitar controlea!ă întreaga societate, pentru căaceasta este una anemiată. In regimurile politice de tip totalitar nu se poatevorbi despre comunitate naFională pentru că aceasta este o comunitate decetăFeni care se percep în mod reciproc inamici. ?imeni nu Gtie cine esteinormator Gi cine nu. %e eemplu, în E%@, comiteletele de cetăFeni ormatepentru a MdemontaN aparatul de represiune S7SI 3poliFia secretă4 a evaluateectivele sale la aproimativ K2 OOO de agenFi, la care se adaugă peste ((O OOO

de inormatori, /OOO&2OOO de spioni proesioniGti. Se presupune că (P,2&(Qmilioane de germani au svut dosare, ceea ce înseamnă ceva mai mult de unadult din doi, după cum a:ăm din articolul lui R.7malric, #;ncombrante policespolitiues$ din Ae =onde, (( aprilie (JJO.

>n astel de regim politic nu poate produce decît minciună Gi ipocri!iegenerali!ată"

L)rica, instalată în rîndul popoareleor din cadrul sistemlor totalitare ca ootravă cu acFiune lentă eplică asfiere întregii vieFi publice, aGa cum o putemcunoaGte în regimurile de tip dmocratic. 7ceastă rică nu este asemănătoare riciiproduse de un eveniment subit, ea este rica, pentru ma-oritatea cetăFenilor, dea f deportaFi într&un lagăr de concentrare, ca în timpul totalitarismului în timp deră!boi.$ ;a este rica proundă Gi omnipre!entă a unei participări mai mult sau

mai puFin conGtiente la conGtiinFa colectivă a unui pericol permanent Giomnipre!ent, ameninFarea devenind regulă a vieFii cotidiene, cum spune Bavel.



/. Aogica totalitară deposedea!ă individul de el însuGi. 7ceastăcaracteristică se reeră la enomenul de depersonali!are a individului, careatomi!ea!ă societatea.

Documents