IntroducereRepublica Moldova este un stat European cu traditii secenare in domeniul viticulturii si vinificatiei. Pentru a folosi la maximum opurtunitatile de dezvoltare a acestui sector si de a iesi pe piata de desfacere a Comunitatii Europene si a statelor OMC si a crea concurenta marilor state vitivinicole ca Italia, Spania, Franta, este necesar de a moderniza tehnologiile de fabricarea vinurilor si a folosi metode biologice atit la fabricarea vinurilor cit si la obtinerea strugurilor ca materie prima. Pentru a obtine produse calitative ecologice atit de mult cautate in intreaga lume. Ramura vitivinicol a Republicii Moldova ocup unul din cele mai importante locuri n economia naional a Republicii; ocupnd doar cca. 7 % din suprafaa terenurilor cultivate ea contribuie la formarea bugetului rii n proporie de cca. 21 % alctuind n temei 40 % din complexul agro-industrial. Tabelul 1. Exportul productiei de vin in 2008 fata de 2007. Tara Anul 2007. (mii USD) 3743.3 34098.6 52085.4 5920.5 17716.4 4558.1 2266.6 1736.3 563.1 1914.6 2008. USD) 58891.8 46788.6 43845 9536 9190.1 5556.5 3016.9 2539.8 2237.7 1775.5 % export comparativ cu (mii anul 2007 de 15.7 ori 137.0 84 161 52 122.0 133 146 de 4 ori 93.0

1.Rusia 2.Belorusia 3.Ukraina 4.Kazahstan 5.Rominia 6.Cehia 7.Azeirbadjan 8.Georgia 9.Germania 10.USA

5

Mileniul III a demarat cu o reanimare important a viticulturii i a vinificaiei Moldovei, cuprinznd cele mai importante sectoare de producere: pepiniera viticol, crearea noilor plantaii de vi de vie, renovarea parcului tehnologic i perfecionarea tehnologiilor deproducere. n perioada anilor 2001-2006 n republic s-au plantat cca. 12,8 mii ha vi de vieatingndu-se n 2006 un maxim de 4,7 mii ha. Este important de menionat c noile masive snt nfiinate la mai mult de 50 % din suprafaa lor cu material devirozat i fr bacterii, dinselecia clonal a rilor cu cea mai avansat viticultur din Uniunea European cum snt:Frana, Italia, Germania. n ultimii 5 ani au sporit considerabil investiiile n complexul vitivinicol a Republicii Moldova care se manifest prin procurarea de material sditor decategorie biologic nalte, a utilajului tehnologic performant i a materialelor enologice destinate realizrii proceselor din vinificaia primar i cea secundar. Schemele tehnologicede procesare a materiei prime au suferit o transformare radical n rezultatul substituirii utilajului ex-sovietic cu cel produs n Uniunea European. Ele s-au perfecionat i datorit transferului tehnologic realizat n ar n baza rezultatelor recente ale progresului tehnicotiinificedin biotehnologia i microbiologia modern (enzime pectolitice, proteolitice i glicozidazice, levuri seci active, bacteriile fermentaiei malolactice congelate sau liofilizate, stimulatori de cretere a biomasei levuriene i bacteriene etc. Tot odata creste cerinta la vinurile roze ce au un gust usor, placut ca la vinurile albe si culoare catifelata apropiata de cele ale vinurilor rosii. Vinul roze are practice aceeasi tehnologie de fabricare ca la vinificarea in alb a strugurilor, avind doar o concentratie mai mica de antociani si tannin, deosebire fiind macerarea de scurta durata. Principalele state ce detin intieatea in lume si se pot mindri cu producerea vinurilor roze sunt Franta, Italia, Portugalia, SUA, R.S.A., In statele ex-sovietice ca si in Republica Moldova, vinurile roze sunt mai putin populare, se produc in special vinuri naturale demi-dulci, speciale de desert, portwein, aromatizate si spumante. Ultimul timp a inceput producerea vinurilor rozeseci in Rusia, Armenia si Daghestan. Practica a demonstrate ca foarte rar producerea vinurilor roze seci de calitate poate fi realizata printr-o schema tehnologica unica. La moment in Republica Moldova, vinurile sunt produse in cantitati destul de mici. Cu toate ca creste cererea la asa tipuri de vin, piata interna nu e nici pe departe asigurata cu asemenea produse. Cauza principala fiind lipsa tehnologiei bine argumentate, deoarece pina nu demult vinurile roze se obtineau prin metoda cupajarii a vinului alb cu cel rosu, aceasta fiind interzisa prin legislatie. Acest tip de vin prezinta un domeniu destul de vast ce permite cercetatorilor oenologi de a studia multe pribleme, ce apar la producerea acestora. Un aport important la perfectionarea tehnologiei vinurilor roze au adus Ansre P. (1980), Vieira M. (1982), Castino M. (1988), precum si in statele CSI: Vlasova O.,6

Gadjiev D. (1976), rusakov (1977), Valuico G., Beglita V. (1991), Rusu E. si Vacarciuc Liviu. (1996). In ultimii ani vinurile roze se produc de catre intreprinderi ca: Acorex Wine Holding, Aur Vin Holding, din soiurile Merlot, Pinot noir, Malbec, Rara neagra, Cabernet Sauvignon si alte soiuri raionate. Calitati deosebite ale vinurilor roze ce se manifesta prin culoare roza atragatoare, prospetime si finete in aroma si gust, pun in fata vinificatorului probleme destul de serioase. Din cauza concentratiei in masa foarte mici a antocianilor si taninurilor, culoarea acestor vinuri este foarte instabila, si in timpul tratarii si pastrarii se modifica considerabil. Nuanta roza initiala evolueaza spre nuante oranj si apoi brune. Deaceea, pentru producerea vinurilor roze este necesar de a respecta regimurile tehnologice la toate etapele de producere: prelucrarea strugurilor; administrarea H2SO3; durata de contact intre faza lichida si cea solida; temperatura de fermentare, tratare si stabilizare, filtrare si pastrare. Vinul roze pe drept ar putea fi numit-Regele neincoronat al verii- dar calitatea sa este mult subestimata de catre consumator deoarece se stiu putine lucruri despre el. Multa lume crede ca este un vin inferior, obtinut din amestecarea vinului alb cu vinul rosu, ca este un vin rosu neterminat, sau, mai rau-diluat cu apa. Este nevoie de timp si calitate pentru ca consumatorul sa aprecieze acest tip de vin, titlul de vin ecologic, ar putea mai rapid recistiga aprecierile cumparatorului de astazi. Revenind in fiecare primavara la moda, roze-ul este de departecel mai verisabil vin atunci cind vorbim de posibilitatile de asociere: de la osso-buco, spaghetti cu parmezan, brinza proaspate de capra aromata cu usturoi si ierburi, salate proaspete de jambon, pui sau somon, toata bucataria provensala fiind orientata de catre vinuri roz, fructele de mare, gratarurile usoare, pina la delicatele sorbetu-ri cu petale de trandafir. Terrinele de iepure, de peste, coastele de miel cu castraveti la abur, vinat mic cu pene in sosuri lejere, langustine cu ardei dEspellete, foie gras de gasca, frigarui de miel cu ceapa si ardei, quiche lorraine, toate acestea striga dupa un pahar de vin roze.

7

1.Caracterisitca generala a gospodarieiCombinatul Viti Vinicol ,,National-Vin este amplasat in localitatea Costiujeni, ei ii apartine peste 500 ha de pamint, dintre care 110 ha de vii ce asigura fabrica de vin cu materie prima. Directorul fabricii este D-ul Efim Cernei, vicedirectorul Grebincea Petru, sef sectia de producere Popescu Stefan. Plantatia viticola a combinatului dispune de soiuri ca Aligote, Suholimanskii, Pinot franc, Cabernet, Sauvignon si Chardonnay, din care se produc vinuri albe si rosii de soi, de consum curent. Plantatiile are o virsta de peste 20 de ani. Din cauza agrotehnicii slabe, starea lor nu poate fi numita ca una exemplara. Recolta este de o calitate inferioara, forma butucului este greu de sesizat. Intreprinderea vinicola se specializeaza pe producreavinurilor seci, si demidulci de consum curent ca Chardonnay, Aligote, Souvignon, Rosu de Masa, Pinot franc si Cabernet, o mare popularitate o au vinurile spumoase Moldavskoe igristoe, Krasnoe igristoe si Armonios. Sectia de imbuteliere are o capacitate de 3 mln. sticle pe an. Productivitatea intreprinderii este de 600t/zi, dar din cauza insuficientei de materie prima, functioneaza cu parere de rau doar doua linii: una cu vinificarea la rosu si alta la alb. Astfel in sezonul anului 2008, ea a prelucrat maxim 200 t struguri. Materia prima este in mare partede pe plantatia combinatului, dar se mai achizitioneaza struguri de la persoane fizice cu preturi cuprinse intre 1.2 3 lei in dependenta de soi si calitate, soiurile rosi find cele mai scumpe. Din strugurii vinificati se produce vin in special pentru consumul intern al statului, nefiind exportata nici-o partida de vin. Combinatul dispune de 2 magazine, unul in sectorul Ciocana si altul in sectorul Botanica a or. Chisinau. Starea tehnica a intreprinderii cuprinde atit utilaje vechi de tipul T1VPO 20 (presa), si VPG 20 (scurgator), atit si utilaje mai moderne ale companiei italiene Velo (prese, filtru), de asemenea este echipata cu tara ce permite pastrarea produselor vinicole cu capacitate mai mare de 300mii dal. Instalatii de turnare a productiei vinicolecu capacitate diferita in sticle cu volum de la 0.25 la 3 litri.8

Mindria combinatului este sectia de imbuteliere a sampaniei, unde se imbuteliaza annual cca 3 mln de sticle. Starea economica a intreprinderii nu poate fi numita una avorabila, ea nu a avut de suferit in urma imargoului impus de Federatia Rusa, totusi, situatia financiara nu permite achizitionarea tehnicii performante, efectuarii reparatiei, plantarea terenurilor noi cu vite nobile europene. Un pas imprtant ar fi exportul vinului, atragerea investitiilor si a capitalului strain

2.Conditiile pedoclimatice ale gospodarieiZona de Centru a viticulturii Moldovei ramine a fi una din cele mai importante in intreg spatiu al Europei de Est din punct de vedere al potentialului inalt de producere vitivinicola. Aici se obtin cele mai fine vinuri de masa din soiurile franceze: Charonnay, Aligote , Sauvignon, Muscat ottonel, Muscat blanc frontignon, din cele moldave Feteasca alba si Rara neagra, din cele germaneRiesling de Rhin , Silvaner si Muller Turgau. Si varietatile cu bobitele colorate cum sunt Pinot noir, Merlot si Cabernet-Sauvignon au fost amplasate reusit pe expozitii sudice , fapt ce a permis obtinerea vinurilor roze si rosii (rodie) de calitate , asemanatoare celor din regiunea Vallee de la Loir-Franta si Moselle Lixemburg si Germania. In baza soiurilor noi cu rezistente sporite la boli (mildiu, oidium si mucegaiul cenusiu), la temperaturile joase de iarna (-23-25C), care se trateaza limitat cu pesticide (de 2 ori cu zeama bordoleza si 1-2 tratari mixte zeama bordoleza-sulf) sa demonstrat convingator ca se pot obtine relativ usor ( cu mici probleme la conversia masivelor) produse ecologice / biologice cu un grad inalt igienic si curativ. Vinurile de diferite tipuri, sucuri si concentrate din struguri cu titlul de ecologic/biologic pure au fost atestate de expertii din Olanda, Germania si Ungaria. Si in acest domeniu important pentru complexul vitivinicol din Zona de Centru Codrii a Republicii Moldova avem un vast potential de producere. 2.1 Conditii climaterice Este prielnica amplasarea in aceasta zona a Combinatului vitivinicol ,,National Vin,, ce detine 500ha de pamint dintre care 110ha sunt plantatii de vita de vie. Terenurile sunt amplasate in microzona Costiujeni si Villa Verde, la periferia orasului Chisinau. Din punct de vedere agrobiologic, zona este favorabila pentru cresterea, dezvoltarea si obtinerea materiei prime inalt calitative cu conditia folosirii in cultura a soiurilor clone de struguri, cu rezistenta sporita fata de boli si daunatori.

9

Primele ingheturi de toamna se atesta de pe dta de 13 octombrie, iar ultimele ingheturi pot aparea in unii ani pina pe data de 18 aprilie. Vinturile bat preponderent dinspre nord-vest, mai slabe dupa intesnistate sunt cele din directia nordica, ca rezultat al influentei reliefului deluros al republicii. Numarul de zile cu temperaturi ce depasesc 0oC este de 174 189, in dependenta de conditiile climaterice ale anului. Numarul de zile cu temperaturi ce depasesc 10oC in decurs de 24 ore, este de 170 180. Temperatura medie anualaa zonei date este de 9.0 9.5oC. Temperatura perioadei reci a anului este foarte instabila, dezgheturile frecvente se schimba cu racirea brusca a timpului. Cele mai scazute temperaturi lunare medii se inregistreaza pina la -4oC in luna ianuarie, iar temperatura zilnica medie poate scadea pina la -18.4oC. Cele mai bruste scaderi de temperatura sint legate de aparitia pe teritoriu republicii a curentilor de aer rece de la latitudinile nordice. Astfel, minima absoluta in regiunea data, poate ajunge pina la -22 -24oC. Tabelul 2.1 Conditii climatice ale gospodariei. Factorii climaterici principali Unitatea de masura 1 Durata perioadei fara inghet Zile o 2 Suma temperaturilor active C o 3 Temperatura medie anuala C o 4 Temperatura medie a luni ianuarie C o 5 Temperatura medie a lunii iulie C o 6 Temperatura minima absoluta C o 7 Temperatura maxima absoluta C 8 Cantitatea anuala de precipitatii Mm 9 Coeficientul hidrotermic Tabelul 2.2 Conditiile meteorologice in gospodarie Indicatii Lunile 1 2 3 4 5 6 7 1 Precip.,mm 36 39 35 36 4 5 7 4 3 5 o 2 Temp., C 9.3 1 1 2 3.6 2.6 2.5 5. 9. 1. 6 2 4 3 Umid. aer, 24 25 25 33 4 6 5 % 4 6 8

Valoarea 174 - 179 3180 9.2 -3.6 21.4 -23 40 740 0.98 Datele anuale 740

8 6 5 2 0. 5 4 4

9 5 3 1 5. 7 3 1

10 11 33 47

12 39

10 3.9 .0 1.0 11 35 27

Conform datelor tabelului, in microzona Chisinau este rational de plantat soiurile Pinot noir si Malbec, ele avind o rezistenta mijlocie la temperaturile joase de pina la -22 -24oC, astfel, luind in considerare si expozitia sud-estica a pantei, am ales sistemul de conducere a butucilor neprotejat. Suma temperaturilor active a acestei microzone este 3180oC ceea ce pe deplin corespunde necesitatii soiurilor grupei Pinot cu necesarul de minim 2400-2450oC.10

Minimile de temperatura intilnite in perioada rece a anului, ajung pina la -22oC si permit plantarea soiurilor cu rezistenta sporita si relativ rezistente de a fi plantate in sistemul de cultura neprotejat. Cultura vitei ce vie este posibila in zonele cu minim 400-600mm de precipitatii anual, cu conditia repartizarii lor corecte pe faze de vegetatie, si chiar la 100mm precipitatii dar cu conditia folosirii irigatie (Mendoza-Argentina) [M. Oslobeanu si colab., 1980]. In microzona descrisa mai sus, in curs de un an cad 740mm de precipitatii, acest indice este favorabil pentru cultura vitei de vie, daca luam in consideratie folosirea irigari pe faze de vegetatie. Asupra regimului termic exercita inluenta conditiile locale: mezorelieful si microrelieful, vegetatia, solul, bazinele de apa. Datorita actiunii lor, caracteristicile climatice se pot modifica esential pe o distanta de citiva kilometri, tot odata aceste deosebiri dupa valoarea lor pot fi de aceeasi ordine ca si deosebirile mari pe distanta de citiva zeci sau chiar sute de kilometri.

2.2 Conditiile pedologice.

In gospodaria combinatului ,,National Vin prevaleaza solurile carbonatate, pe care si sint plntate soiurile Pinot noir si Malbec, fiind un tip de sol foarte favorabil pentru toate soiurile vitei de vie. Continutul de humus in orizontul A este in jur de 2.8%, scade treptat pe masura adincimii. Se intilnesc cationi de Ca2+ si Mg2+ cu prevalarea calciului. Caracteristic pentru aceste soluri este prezenta carbonatilor in stratul superficial al solului sub forma de pelicula la suprafata porilor, reactia bazica pe tot profilul, continutul mic de humus, dificit de P. dupa datele micromorfologice, asezare si continut, cernoziomurile carbonatate au un profil destul de simplu in comparatie cu alte subtipuri. Ele se deosebesc printr-un raport restrins inte humine si fulvati. Formatiuni de carbonati se gasesc in tot profilul sub forma de micelui si concretiuni. Aceste tipuri de cernoziom se gasesc in conditii de umiditate slaba, un exces de folosire a ei la evaporare si transpirare, ce aduce la deficitul apei. Solurile carbonatate au cea mai mica capacitate de fructificare pentru multe tipuri de culturi, dar in acelasi timp sunt cele mai bune pentru cresterea si dezvoltarea vitei de vie. Tabelul 2.3 Caracteristica agrochimica a solului din plantatia gospodariei. Tipul de Grosimea Cont. de Macroel. Cont. de calcar, % pH sol solului, humus, mg/100g cm % total solubil Cernoziom 0 - 320 carbonatat 2.74 0.1 7 0.1 2 2.4 0 5.2 46 5.8

11

Conform datelor tabelului se poate concluziona ca vita de vie este o cultura cu o dezvoltare favorabila pe solul de cernoziom carbonatat. Grosimea stratului de sol de pina la 320 cm favorizeaza cresterea radacinilor care pot ajunge pina la 3 4 m, in dependenta de amplasarea rocilor dere, apele freatice saruri cincentrate si alti factori nefavorabili. Plantele se dezvolta bine si la concentratii scazute de humus pe care alte culturi sunt putin rentabile. Astfel la un continut de humus de 2.64% se pot obtine recolte inalte cu conditia fertilizarii solului cu ingrasaminte, in special cu cele organice (recomandate pentru obtinerea productiei ecologice).In dependenta de continutu de calcar vita de vie este slab rezistenta la cloroza, de aceea, se va alege in calitate de portaltoi soiul Riparia X Rupestris 101-14 cu o rezistenta medie si un inalt randament de prindere cu majoritatea soiurilor de vita de vie raionate in Republica Moldova Pe tipul de sol carbonatat din microzona Chisinau este posibila infiintarea plantatiei viticole cu soiurile alese, se poate prognoza obtinerea recoltelor calitative si cantitativecu conditia aplicarii tuturor lucrarilor de infiintare si intretinere a plantatiei, in special fertilizarii si irigarii optimale. Panta are inclinatie favorabila de S-E cu gradul de inclinare de 8-12o, ceea ce asigura iluminarea buna pentru decurgerea procesului de fotosinteza si utilizarea rationala a RAF si tot odata incalzirea mai rapida a solului si apararea butucilor de actiunea temperaturilor joase ce pot duce la degerarea ochilor de rod a plantei si scaderea caltatii si cantitatii strugurilor.

12

3.Caracteristica plantatiei viticole din punct de vedere al sortimentului, virstei si calitatiiPlantatia intreprinderii ,,National-Vin este amplasata la priferia orasului Chisinau, sectorul Botanica. Ea detine aproximativ 500ha de pamint dintre care 110ha sunt ocupate cu vita de vie, care sunt amplasate in 2 regiuni vecine, numite de luratorii intreprinderii Costiujeni si Villa Verde(dupa denumirea restaurantului). Se intilnesc soiuri ca Aligote, Suholimanskii, Pinot franc, Cabernet, Sauvignon si Chardinnay, aceste soiuri se folosesc totalmente pentru obtinerea vinului de consum curent. Se pregatesc vinuri albe ca Aligote, Chardonnay si Sauvignon, si rosii ca Pinot franc, Cabernet si Rosu de Masa. De o mare popularitate se bucura vinurile spumoase Moldavskoe igristoe, Krasnoe igristoe si Armonios. Soiurile enumerate mai sus au virsta de peste 20 de ani, tipul de conducre cordon orizontal bilateral si sunt amplasate pe o panta S E cu inclinatia pantei de 8 12o. Tabelul 3.1 Caracteristica plantatiilor viticole vinicol ,,National-Vin. Plantatia Soiurile si Suprafata, ha portaltoiurile Vie pe rod Terenul din Pinot (RXR 20 regiunea 101-14) Costiujeni Cabernet 22 (RXR101-14) Terenul din Sauvignon 20 regiunea Villa (RXR 101-14) Verde Chardonnay 24 (RXR 101-14) Aligote 2213

in gospodaria Combinatului vitiSolul Vie tinara Cern. carb. Cern. carb. Cern. carb. Cern. carb. Cern. Expozitia SE SE SE SE SE

(RXR101-14)

carb.

Sistemul de cultura in plantatie este neprotejat dat fapt ca soiurile sunt rezistnte fata de ingheturile intilnite in aceasta zona rezistind pina la -26.5oC. Terenul are inclinarea de 11o in regiunea Costiujeni si 7 9o in regiunea Villa Verde, in partea superioara a pantei se observa pierirea anumitui procent din ochii de iarna, ca rezultat al lipse fisiilor de protecties si agrotehnicii slabe. Butucii din plantatie aflindu-se in perioada a II-a de maturare pina la perioada de declin, se observa o scadere a recoltei, principalul motiv fiind agrotehnica slaba sau chiar lipsa acesteia. Referitor la situatia fitosanitara a plantatiei viticle, mai des intilniti printre daunatori sunt acarianul galicol, gindacul scriitor, molia bruna a strugurilor si boli, fainarea, putregaiul cenusiu, mana vitei de vie, ce apar in dependenta de conditiile meteorologice ale anului. Se executa 2 3 stropiri de prevenire a bolilor cu preparate ca Ceamp 3l/ha, Mecal 3kg/ha, Zeama bordoleza. Recolta este slaba, strugurii recoltati, nu corespund tuturor normelor calitatii, ca urmare a indesiri butucilor, atacul de catre boli si daunatori, virstei pantatiei, lipsei fertilizarii solului. Tablul 3.2 Sortimentul, suprafata, recolta si calitatea productiei Sortimentul Suprafata, Recolta, Productia Cont. Virsta ha t/ha globala, t in plantatiei, zahar, ani 3 g/dm 1 Soiuri albe p-u vin: Sauvignon 20 6.8 136 18.1 Chardonnay 24 4.5 108 17.5 Aligote 22 9.4 207 17.0 2 Soiuri negre p-u vin: Pinot franc 20 4.8 96 20.0 Cabernet 22 10.0 220 16.0 3 Total pe gospodarie 108 667 >20

14

4 Analiza tehnologiei de cultivare a vitei de vieIn acest capitol va fi reprezentata tehnologia de cultivare a soiurilor Pinot noir si Malbec, propuse pentru prelucrare la Combinatul viti-vinicol ,,National-Vin. Vor fi prezentate tehnologii si procedee moderne, biologice, pentru obtinerea vinului roz ecologic si protejarea atit a mediului ambiant cit si a sanatatii populatiei. 4.1 Sistemul de conducere, formare si taiere a butucilor vitei de vie Luind in considerare sistemul de cultura neprotejat si folosirea vitelor inalt calitative, s-a decis conducerea butucilor vitei de vie pe spalier la forma de cordon orizontal bilateral cu conducerea verticala a lastarilor . In acest caz, se instaleaza spalierul din anul 2 dupa plantare, ce va fi compus din stilpi fruntasi de lemn cu inaltimea de 2.4 2.5 m, si grosimea de 120mm si mijlocasi de metal instalati la 7.5m unul de altul, ancore resort pentru fixarea stilpilor fruntasi din partea exterioara a rindului, sirme zincate, materiale diverse pentru intarirea sirmelor. Prima sirma se intinde la inaltimea tulpinei, avind 3 4mm, cele ulterioare vor fi sirme duble intinse folosind sistema gripple la 18, respectiv 20 si 30cm. Pentru intinderea sirmei se va folosi pirghia tip gripp, se va incepe intinsul sirmei din etajul superior spre cel inferior. La un capat al stilpului fruntas, ea se va fixeaza definitiv, la cel opus mobil, pentru a o putea intinde bine, pe stilpii mijlocasi sirmele se fixeaza mobil cu ajutorul scoabelor . Forma butucului se recomanda pentru soirile tehnice, cordon orizontal bilateral, cu formarea tulpinii la 70 80 cm, si a doua brate pe care se amplaseaza putile de rod. In primul an dupa plantare se alege cea mai bine formata coarda si se scurteaza la 2 3 ochi, iar restul se inlatura, dupa dezmugurire si cresterea lastarilor la 10 15 cm, lastarii de prisos se plivesc, lasindu-se 2 lastari mai bine dezvoltati care se leaga vertical de suporti. Apoi se aleg 2 lastari bine dezvoltati pentru formarea bratelor. In anul doi primavara, lastarul de rezerva se inlatura sau se scurteaza ca cep de rezerva inca pe un an. Cind lastarii noi ating lungimea de 10 15 cm se executa plivitul lastarilor de prisos, se lasa pe brate 4 lastari cbine15

dezvoltati care se conduc vertical, primul lastar se va afla la 10 15 cm de la locul arcuirii, iar restul la 20 25 cm unul de altul. Pe masura cresterii lastarilor, plivitul se executa repetat. Lastarii care depasesc lungimea lastarior principali, se ciupesc pentru a stopa so omogeniza cresterea. Plivitul trebuie efectuat la timp, pentru a evita formarea ranilor mari si pierderea de energie. Primavara anului urmator pe fiecare brat se lasa cite 3 cepi de 3 4 ochi pentru formarea puntilor de rod. In anul 4, formarea puntilor de rod se finalizeaza si pe ele se formeaza verigile de rod, care includ cepii de inlocuire de 2 3 ochi in partea inferioara si coarda de rod de 7 8 ochi deasupra lor. Cu cit butucul vitei de vie este mai dezvoltat, are mai multe lemnificate si rezerva mai mare de lemn multianual, cu atit recolta este mai mare si de o calitate mai superioara. Butucii bine dezvoltati sunt mai sanatosi, mai rezistenti fata de factorii negativi ai mediului si la boli si au o durata de viata mai mare. Deaceea, in prima perioada de viata a plantelor de vita de vietaierea trebuie executata in asa fel, ca sa formam butuci vigurosi cu o rezerva de lemn multianuala. Taiatul si formarea butucilor vitei de vie rezolva trei probleme globale, si anume: limitarea polaritatii longtudinale si mentinerea formei butucilor, reglarea proceselor de crestere si fructificare, repartizare optimala a organelor butucului in spatiu, creare conditiilor de combatere a bolilor si daunatorilor, protectia plantelor de ingheturi si ger, asigurarea conditilor favorabile de formare a a suprafetei foliare si a organelor generative, obtinerea unei recolte mari, stabile si inalt calitative. Se propune folosirea in plantatie a sistemului de taiere mixt cu formarea verigii de rod, ce se caracterizeaza prin aceea ca anual pe cepul de inlocuire de anul precedent se formeaza o noua veriga de rod, iar coarda de rod de anul precedent cu toti lastarii anuali maturati, amplasati pe ea se inlatura. Veriga de rod va fi compusa din cepul de inlocuire de 2 4 ochi si coarda de rod 5 15 ochi. 4.2 Operatiunile in verde. Operatiile fitotehnice in verde urmaresc doua scopuri: de ordin fiziologic reglarea incarcaturii cu rod si redistribuirea substantelor nutritive in organele vegetative si generative ale plantei, utilizarea lor efectiva la formarea cantitativa si calitativa a strugurilor, sporirea maturizarii coardelor si depunerii inflorescentelor embrionare in mugurii ochilor de iarna; si de ordin fitosanitar diminuarea conditiilor de aerisire si iluminare in interiorul butucului si intensitatii proceselor patologice posibile, provocate de agenti patogeni criptogamici. Din operatiile in verde fac parte urmatoarele lucrari: a)- plivitul, lastarilor verzi este una dintre principalele operatiuni in verde, numita si taiatul in verde, ce contribuie la stabilirea incarcaturii butucului. Se aplica in perioada de vegetatie si, de fapt, asigura stabilirea definitiva a incarcaturii optimale a butucilor cu lastari verzi, pastrarea formei butucului si corecta a butucilor tineri. Plivitul se aplica in mod diferentiat dupa locul de inserarea si rolul lastarilor pe butuc. La butucii obtinuti din vite altoite, in primul rind, se suprima lastarii care cresc din portaltoi. In procesul efectuarii plivitului, din partea aeriana a butucilor altoiti se inlatura si o parte din lastarii sterili, crescuti pe partile amultianuale ale butucului care umbresc si indesesc burucii si deterioreaza forma lor.16

Cind dintr-un ochi au pornit in crestere 2 3 lastari, se inlatura cei mai slabi si cei sterili. De obicei primul plivit este necesar de efectuat dupa aparitia inflorescentelor, atunci cind lastarii au atins lungimea de 25 35 cm, al doilea peste 1.5 2 spataminidupa primul. La plivit o atentie deosebita se acorda lastarilor situati pe cepii de inlocuire. Se lasa sa creasca in conditii optime de iluminare si aerisire 2 3 lastari mai bine dezvoltati, din care la taiatul in uscat se va forma o noua veriga de rod, simpla sau fortificata. Ceilalti lastari cind ating lungimea nu mai mare de 15 20 cm. b)- raritul inflorescentelor, tine sa stabileasca incarcatura definitiva a butucului cu inflorescente sau struguri. Prezenta unui numar mare de inflorescente pe butuc, pe care aparatul foliar nu-l poate pe deplin asigura cu substante organice, face ca struguri formati sa se dezvolte neuniform, bobitele sa ramina mai marunte, neuniforme dupa marime si culoare, iar maturarea strugurilor intirzie. Numarul mare de inflorescente pe butuc conduce la obtinerea unor struguri cu calitati stative si aspect necrespunzator cerintelor consumatorului, aceasta la rindul ei duce la reducerea substantelor de rezerva din lastarii maturati, care ulterior au o rezistenta redusa la factorii nefavorabili ai mediului. Rarirea inflorscentelorpe butuc are ca efect in primul rind marirea greutatii medii a unui strugure cu 30 40%, ceea ce poate duce la marirea productie globale cu cca. 10% pe baza cresteri dimensiunilor boabelor, a greutatii lor, ca si la cresterea continutului de zahar. In acelasi timp sporeste cantitatea productiei marfa cu 20 30%. c)- legatu si dirijatul lastariloreste un procedeu in verde obligatoriu, care pe masura cresterii acestora, concomitent cu alte lucrari in verde, se efectueaza de 3 4 ori si are scopul de a asigura butucii cu multa lumina, caldura si aer. Legatul in verde preintimpina ruperea lastarilor care au tesuturile mecanice slab dezvoltate, ridicastrugurii, protejindu-I de putrezire, reexpune frunzele la lumina, faciliteaza lucrarea mecanizata a soului, combaterea bolilor si daunatorilor, recoltarea strugurilor, etc. prin efectuarea corecta a legatului lastarilor se realizeaza repartizarea buna a frunzelor in spatiu,favorizindactivitatea aparatului fotosintetic cu o influenta favorabila asupra calitatii productiei de struguri. d)- ciupitul este o operatie in verde prin care se scurteaza virful lastarului in stare erbaceeimpreuna cu 2 4 frunzulite tinere incomplet formate. Aceasta operatie se efectueaza la inceputul declansarii fazei infloritului, in scopul intreruperii cersterii lastarilor in lungime si redistribuirii substantelor nutritive in favoare organelor generative situate mai jos de virf, printre care se numara si inflorescentele care au nevoie de hrana suplimentara. Nu se ciupesc lastarii de pe cepii de inlocuire, care vor servi in anul urmator ca elemente de rod, si cei cu cresterea slaba. e)- cirnitul lastarilorconsta in stoparea cresterii lastarilor in faza de inceput al coacerii strugurilor. Prin aceasta redistribuire a substantelor nutritive se stimuleaza maturarea recoltei de struguri si a lastarilor. La cirnit, ca si la ciupit, se suprima virfurile lastarilor. Insa, spre deosebire de ciupit, cirnitul se face mai tirziu indata ce cresterea acestora scade, in a 2 3 decada a lunii august. In afara de aceasta, in timpul cirnitului se suprima o parte mai mare din virful lastarilor

17

f)- Copilitul este o operaie facultativ pentru soiurile roditoare de struguri la care se nltur o parte din copii (lstarii de ordinul doi), crescui din mugurii de var, din subioara frunzei lstarului principal. Aceast operaie, efectuat corect i la timp, reduce gradul de umbrire a frunzelor i strugurilor de pe lstarii principali, asigur o fertilitate dur a ochilor de iarn, contribuie la mrirea masei bobielor i strugurilor, a cantitii de zahr. g)- Desfrunzitul sau rrirea parial a frunzelor se recomand a fi efectuat att la soiurile pentru struguri de mas, ct i la cele tehnice pentru vin. n aceast operaie o parte din frunzele btrne, puin utile i ndesite de la baza lstarilor care umbresc strugurii, se nltur n scopul de a favoriza o mai bun expunere a strugurilor la soare. 4.3 Tipurile mijloacelor de sustinere, exploatarea si reparatia lor. Vita de vie este o planta agatatoare cu crestere puternica. Insusirile ei biologice specifice sau format in conditi de padure. Aceste particularitati constau in formarea redusa a tesuturilor mecanice, usurare tulpinei, prezenta circeilor. Lastarii fara sustinere, atingind lungimea de 50 60 cm lungime, sub influenta propriei greutati se indoaie la pamint, unde strugurii, fiind umbriti, sunt atacati de boli. In acest caz maturarea boabelor si a lemnului este insuficienta, productia fiind de calitate joasa. Mijloacele de sustinere pastreaza forma butucului, inlesneste efectuare si mecanizarea principalelor lucrari de ingrijire, apara lastarii de vatamari mecanice, asigura aerisirea si igiena butucilor, reduc gradul de dezvoltare a bolilor si daunatorilor, amelioreaza iluminarea butucului, protejeaza strugurii de contact cu solul, de murdarire si putrezire. Luind in considerare sistemul de cultura neprotejat si folosirea vitelor inalt calitative, s-a decis conducerea butucilor vitei de vie pe spalier vertical. In acest caz, se instaleaza spalierul din anul 2 dupa plantare, compus din stilpi fruntasi de lemn de conifere ce favorizeaza imbibarea lemnului cu substante antiseptice ecologice, si o durata de exploatare de minim 30 ani, cu inaltimea de 2.4 2.5 m, si grosimea de 120mm si mijlocasi de metal instalati la o distanta de 7.5 m unul de altul, pentru fixarea stilpilor fruntasi din partea exterioara a rindului se vor folosi ancore resort, sirme de otel cu aplicare pe ele prin galvanizare fierbinte a stratului de zinc (Zn) ce reduce considerabi gradul de oxidare a metalului si nimerirea compusilor de fier (Fe) pe materia prima si ulterior in vin, materiale diverse pentru intarirea sirmelor. Prima sirma se intinde la inaltimea tulpinei, avind 3 4mm, cele ulterioare vor fi sirme duble intinse folosind sistema gripple la 18, respectiv 20 si 30cm. Pentru intinderea sirmei se va folosi pirghia tip gripp, se va incepe intinsul sirmei din etajul superior spre cel inferior. La un capat al stilpului fruntas, ea se va fixeaza definitiv, la cel opus mobil, pentru a o putea intinde bine, pe stilpii mijlocasi sirmele se fixeaza mobil cu ajutorul scoabelor . Desenul 1. Constructia spalierului

18

Reparatia spalierului - se schimba toti stilpii deteriorati; se adaug sirma care s-a rupt in anul precedent; toti stilpii inclinati se restabilesc n pozitia strict verticala, apoi se intind toate firele de sirm. Desenul 2. Repararea spalierului, depunerea sirmelor mobile.

19

4.4 Sistemul de lucrare a solului. Cultura viei de vie are un caracter intensiv, ocup terenul o perioad ndelungat, de cel puin 30-35 ani i necesit anual un volum mare de lucrri ale solului. Din aceste motive, majoritatea solurilor din plantaiile viticole sunt soluri antropice, slab structurate, cu un coninut sczut de humus i cu o porozitate capilar redus. Pe astfel de terenuri executarea corect i la momentul optim a lucrrilor solului este foarte important. Prin mobilizarea solului se realizeaz un raport optim ntre porozitatea capilar i cea necapilar, se asigur un echilibru ntre gazele din sol cu participarea oxigenului n proporii de 8-12%, se ncorporeaz n sol toate categoriile de ngrminte, se stimuleaz activitatea microorganismelor, se favorizeaz acumularea de cldur n sol i se combat buruienile. Artura de toamn se execut dup cderea frunzelor, cu plugul cultivator pentru vie, la adncimea de 16-18 cm, cu rsturnarea brazdelor spre rndul de vie, astfel nct s rezulte un bilon n lungul rndului, prin care va fi protejat de ger baza butucilor. Odat cu artura de toamn are loc i ncorporarea n sol a ngrmintelor organice i chimice cu fosfor i potasiu. Prin artur se favorizeaz acumularea n sol a apei provenit din ploi i zpezi. Desenul 3. Intretinerea plantatiei viticole prin inierbarea totala

In proiect se preconizeaza inierbarea intre rinduri, cu graminee si leguminoase perene ce vor fi semanate toamna timpuriu imediat dupa ploaie cu ajutorul semanatorii SZN- 1.4 adincimea insamintarii e de 1 1.5 pina la 2 2.5 cm, in functie de marimea semintelor. Masa verde se coseste in al 2 3-lea an cu cositorul CFP-1.6, se tavalugeste, formind o pernuta de mulcire. Pe portiunile20

dintre butuci pe acelasi rind se executa prasile superficiale de vara. Astfel, dispare necesitatea de a folosi erbicidele, urmarindu-se obtinerea materiei prime ecologice si tot odata se protejeaza mediul inconjurator. 4.5 Sistemul de fertilizare si eficacitatea lui. n ultimii ani, urmndu-se exemplul tarilor europene, i n republica noastra se acorda tot mai multa atentie problemelor ce tin de consumul produselor alimentare ce nu afecteaya sanatatea oamenilor. n fata producatorilor s-a pus sarcina de a oferi consumatorilor alimente inofensive, adica ecologice. Conform ,,Legii cu privire la productia agroalimentara ecologica (nr. 115-XVI din 9.IX.05), au fost schitate actiuni privind fondarea unei viticulturi ecologice ce reprezint o metoda de productie care ia in consideraie cunostintele tradiionale si integreaza progresele stiintifice. Cu alte cuvinte, cresterea strugurilor prevede utilizarea pe scara larga a ingrasamintelor organice si a diverselor composturi in locul celor minerale, chimice si a biopreparatelor in locul botricidelor chimice. Pentru elucidarea temei in cauza ne vom referi la citeva din metodele de fertilizare a solului si combaterea ecologica a bolilor, buruienilor si daunatorilor vitei de vie. Fertilizarea cu gunoi de grajd Fertilizarea solului in ecosistemul viticol cu ingrasaminte organice contribuie optimal la sporirea productie numai in cazul in care sunt incadrate intr-un sistem de masuri tehnologice bine ierarhizate, in doze optimale la corelatia cu planta, solul, factorii climatici si tehnologia de cultura. Sistemul de fertilizare aplicat trebuie sa contribuie la: reinnoirea rezervei de sol a elementelor nutritive usor asimilabile si completarea ei intr-un raport echilibrat; aprovizionarea microflorei solului cu materie organica; reglarea compozitiei ionice a solului. Tabelul 4.1Compozitia medie a gunoiului de grajd utilizat la fertilizarea solului. Elementul nutritiv Aportul total la 1t/ha (kg) Cant. utilizata in primul an Azot 5 1.2-1.5 Fosfor 2.5 0.5-0.6 Potasiu 4.5 3.0-3.5 Calciu 5 cca 3.5 Magneziu 1.5 0.7 Substanta organica 225 Pentru stabilirea dozelor gunoiului de grajd este necesar de elaborat tabele agrochimicecare sea reflecte continutul solului in argila, indicele de azot si continutul mediu de N% al gunoiului de grajd compostat conform prevederilor stipulate in tabelul 2.21

Tabelul 4.2 Dozele guoiului de grajd recomandate pentru fertilizarea viilor, in functie de continutul de argila si indicele de azot. Continutul Gunoi de grajd t/ha sau gunoi de semilichid m3/ha solului in argila Indicele de azot 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 4.0 10 28 18 15 20 48 31 26 23 21 30 54 35 29 26 24 23 22 40 58 37 31 28 25 24 23 50 60 39 32 29 26 25 24 Pentru asigurarea partiala a cosumului anual al vitei de vie in substante nutritive se recomanda aplicarea lor periodica: o data la 2 ani pe solurile nisipoase; o data la 3 ani pe solurile lutoase; o data la 4 ani pe solurile argiloase. Pentru crearea conditiilor de descompunere si transformare in humus, gunoiul de grajd se incorporeaza in sol la adincimea de pina la 35 cm. Fertilizarea cu ingrasaminte verzi (siderate) Ingrasamintele verzi sint culturi vegetale (mai ales leguminoasele separate sau asociate) cu perioada scurta de vegetatie si crestere puternica , cultivate in vii, printre rinduri, ce ulterior se incorporeaza in sol pentru a spori fertilitatea acestuia. Borceagul de primavara format din mazare si ovaz se seamana primavara devreme in termene optime pentru aceste culturi. Dupa cosire se lasa in calitate de mulci la suprafata solului pentru uscare, maximum 20-30% umiditate, dupa care se incorporeaza in sol la adincimea 8-12 cm. Prin incorporare sub brazda a biomasei realizata de ingrasamintul verde, substantele nutritive sunt de humus si continutul aesteia in NPK este in strinsa legatura cu specia cultivata si regimul pluviometric. Tabelul 4.3 Aportul de materiale organice si NPK al ingrasamintelor verzi. Planta Materie N% P% K% cultivata organica tulpini radacini tulpini radacini tulpini radacini tulpini radacini Mazare 1170 270 33.5 3.75 2.95 4.65 22.0 4.15 Ovaz 1190 70 6.5 0.65 1.25 1.22 8.51 1.10 Fertilizarea cu tescovina compostata Tescovina reprezinta un subprodus rezultat din prelucrarea strugurilor ce contine ciorchi, pielita si seminte. La o productivitate de 8 15t/ha, cu un continut de substanta organica de 0.9 1.8t/ha. Pentru compostare se foloseste tescovina compostata. Se interzice folosirea tescovinei proaspete, ddeoarece aceasta are reactie acida si poate modifica reactia solului, iar ce obtinuta de la strugurii negri poate avea efect fitotoxic datorita continutului ridicat de polifenoli. Prin fertilizare cu tescovina compostata se amelioreaza structura solului (volumul porilor, capacitatea de retinere a apei, aerarea, incalzirea) si contribuie la cresterea22

continutului in elemente nutritive . Fertilizarea cu tescovina compostata se aplica o data la 4 5 ani. Epoca si tehnica de aplicare sint asemanatoare celor pentru administrarea gunoiului de grajd. Tabelul 4.4 Compozitia tescovinei compostate. Elementul nutritiv Doza Aportul total la 15 Cantitatea utilizata recomandabila 15 20 t/ha in primul an 20 t/ha 1 2 3 4 Azot, N 2 -2.2% 120 160 kg 35 50 kg Fosfor, P2O5 0.7 0.9% 50 70 kg 15 20 kg Potasiu, K20 2.5 3.4% 180 240 kg 110 150 kg Magneziu, Mg0 0.3 0.4% 20 30 kg 10 15 kg Calciu, CaO 1.0 1.2% 60 80 kg 30 40 kg Cupru, Cu 32 40 mg/kg 1 2 3 4 Mangan, Mn 70 85 mg/kg Fier, Fe 2000 2500 mg/kg Zinc, Zn 70 80 mg/kg Bor, B 30 35 mg/kg 200g Fertilizare cu coardele si virfurile lastarilor Coardele eliminate la taierea vitei de vie in cantitati de 2.4 4.5 t/ha, tocate si incorporate in sol, satisfac necesarul vitei de vie in macroelemente la 20 30% si microelemente la 35 50%, precum si furnizeaza cca 400 800 kg/ha de humus. Pentru efectuarea procedeului de tocare, in timpul lucrarilor de taiere coardele sint adunate pe mijlocul fiecarui al 2-lea interval, pe care urmeaza sa treaca freza sau alt utilaj adaptat pentru tocarea acestor materiale. Tocarea si incorporarea coardelor trebuie asociata cu insamintarea sideratelor, pentru a favoriza humificarea si a proteja radacinile vitei de vie. In rezultatul efectuarii operatiilor in verde la vita de vie , lastarii eliminati trebuie tocati si lasati in vie sub forma de mulci. Datorita continutului de substante din grupa organica a taninurilor , coardele maruntite si incorporate in sol reduc germinatia semintelor si inhiba astfel cresterea buruienilor. 4.6 Sistemul de protectie integrata Combaterea ecologica a bolilor, daunatorilor si buruienilor Pentru a stabili nivelul de raspindire si potentialul de atac al bolilor si daunatorilor vitei de vie prezenti in pantatiile din ecosistemul viticol este necesar de identificat prin diferite scheme si grafice: sursa de infectie reprezentata de rezerva biologica (inoculul de mina si fainare existent in plantatie);

23

infectiile primare, infectiile secundare, aparitia petelor de atac si fructificarea ciupercilor; biologia si evolutia principalilor daunatori (molia strugurilor, acarieni), inregistrindu-se imomentul aparitiei adultilor hibernanti, perioada de ponta, aparitia si dezvoltarea stadiilor de larva, pupa, etc.; evidenta datelor meteorologice, luind in consideratie constantele termice biologice specifice fiecarui daunator si agent patogen; strategia de aplicare a tratamentelor in functie de gradul economic de prejudiciere si prognoza de apartitie a agentilor patogeni si daunatori pentru evitarea unei epidemii si excluderea tratamentelor inutile. Schema de combatere a bolilor si daunatorilor trebuie sa cuprinda produse autorizate nepoluante, biologice (zeama bordoleza, sulf, tanin) si biofizice (capcane cu feromoni sexuali) pentru molia strugurilor, conform recomandatiilor Federatiei Nationale de Agricultura Biologica din Franta. Taninul este un produs de origine vegetala, ce stimuleaza mecanismele de protectie a plantelor, impiedica proliferarea unor daunatori. Taninul, ca produs de uz alimentar, include compusi polifenolici galo si elagotaninuri in proportie de 30 80% care, in prezenta metalelor traditionale, ioni de Cu, Fe, Al, s.a., in mediu alcalin (hidroxid de calciu) sint transformati in chinone si derivati de benzotropolona, produsi greu lavabili. Efectul prinipal al compozitiei (zeama bordleza plus tanin) este antifungic, contra insectelor si altor dunatori. Produsele autorizate pentru protecite ecologica a plantelor sint: produse cuprice (hidroxid de cupru, oxiclorura de cupru, sulfat de cupru); polisulfura de calciu (fungicid, insecticid, acaricid); permanganat de potasiu (fungicid, bactericid); uleiuri minerale (insecticid, fungicid); sulf (fungicid, acaricid, agent de respingere Pe parcursul perioadei de vegetatie este necesar de efectuat observatii cu privire la agentii patogeni si danatori, ei fiind clasificati in urmatoarele categorii: principali: mana vitei de vie, fainarea si molia strugurilor; secundari: acarieni, putregaiul cenusiu, cotarii; fara importanta: bolile virotice, antracnoza, paduchii testosi. Tratamentul se executa mecanizat folosind masina d stropit, fiind aplicate in complex in functie de compatibilitatea produselor fitofarmaceutice, agentii patogeni si daunatorii ce trebuie combatuti. Cantitatea de solutie se administreaza in dependenta de starea de vegetatie a butucului si de virulenta de atac. In viticultura ecologica este necesar de plantat soiuri din selectia intraspecifia care se caracterizeaza printro imunitate la boli si daunatori, au o rezistenta sporita la factorii abiotici ai mediului ambiant. Tabelul 4.5 Schema de combatere a bolilor si daunatorilor vitei de vie Fenofaza Agent Combatere Unit. de Doza Observatii patogen, ecologica masura kg/l ha daunator produsul24

1 Dupa dezmugurit Cresterea lastarilor Inainte de inflorit Dupa inflorit Cresterea boabelor

2 Fainare Acarian Fainare Molii Mana Fainare Mana Fainare Mana Fainare Molii 2 Mana Fainare Mana Fainare Molii

3 Sulf muiabil 80PU Sulf pulbere Capcane feromoni Zeama bord.+tanin Sulf pulbere Zeama bordoleza tanin Zeama bordoleza Tanin Sulf pulbere Capcane feromoni 3 Zeama bordoleza Tanin Sulf pulbere Zeama bordoleza Sulf pulbere Capcane feromoni

4 kg kg buc. kg kg kg kg kg kg kg buc. 4 kg kg kg kg kg buc.

5 4.0 15.0 7.0 6.0 3.0 7.0 3.0 8.0 4.0 20 7.0 5 8.0 4.0 20 10.0 20 7.0

6 suprafata Rind de rind Rind de rind Rind de rind Rind de rind

1 Coacerea boabelor Incheierea ciorchinilor

6 Rind de rind Rind de rind

4.7 Recoltarea Recoltarea in plantatie se bazeaza pe graficul recoltarii, care are in vedere forta manuala si energetica, mijloacele de transport si capacitatea acestora, volumul de prelucrare, depozitare,distanta pina la comlexul de vinificare. Tehnica recoltarii este simpla si posibil de executat pe cale manuala in majoritatea cazurilor si mecanizat in unele tari viticole. Pentru culesul manual se folosesc cutite, foarfeci, cosuri din nuiele, galeti din plastic in care se culeg strugurii si care se transporta apoi din parcela, in diferite recipiente de capacitate mare, la crama. La recoltare se separa pe cit posibil strugurii bolnavi de cei sanatosi. In conformitate cu standartul de calitate, stratul de strugui nu trebuie sa depaseasca 0.6 m tinind cont de integritatea boabelor, cosurile impletite din lozii cu capacitatea de 4 6 caldari, max. 60 kg. Transportul strugurilor este indicat sa se execute in timpul cel mai scurt de la recoltare, folosind bene sau alte vase de transport. In functie de starea lor, de natura drumului si de distanta, strugurii se stropesc cu solutie de bioxid de sulf pentru a fi protejati de oxidare si imbolnavire. La inceputul culesului manual se efectueaza trei operatiuni: detasarea strugurelui de pe butuc; asezarea lor in lazi, caldari sau cosuri; scoaterea acestora pe drumurile dintre parcale si incarcarea lor in mijloacele de transport.

25

In scopul reducerii volumului de munca la recoltarea strugurilor soiurilor pentru vin este organizata munca in detasamente, folosind mijloacee de mecanizare la transportarea recoltei dintre rinduri si incarcarea ei in TVS-2. Se formeaza detasamente din lucratori (16 culegatori) cu cite 2 caldari, un muncitor la incarcare avind la dispozitie mijloace de trnsport. Detasamentul recolteaza 4 rinduri o data, cite 4 culegatori pe rind. Volumul lucrului efectuat se calculeaza conform numarului de rinduri culese, cantitatii de recolta totala, realizate la punctele de prelucrare si recalcularea pentru fiecare culegator. Poate fi aplicata si evidenta individuala a lucrului efectuata prin folosirea jitoanelor.

5. Caracteristica materiei prime, productiei finite si materialelor auxiliare5.1 Materia prima. Diferite tari cu diferite traditii de producere a vinurilor roz. Ca materie prima servindu-le soiurile bastinase. Tipicitatea soiurilor se rasfrige pozitiv si asupra calitatii veritabilului vin Pentru producerea vinului d/s ecologic roz, se propune utilizarea soiului de baza Pinot noir in proportie de 85% si soiul Malbec-15%. Originea soiului Pinot noir este Franta, podgoriile de soiul dat Burgundia dau cunoscutele vinuri de masa rosii de inalta calitate, iar in Champagne-cea mai calitativa sampanie. Soiul a fost adus in Rusia la inceputul secolului trecut. In prezent, principalele plantatii industriale de Pinot noir sint concentrate in zonele de litoral ale m. Negre din tinutul Krasnodar, in Georgia si in Republica Moldova, in Ukraina si in tinutul Stavropol. Soiul intra pe rod relativ devreme. Roada e mica. Fiind saditi butasi de1 an, altoiti pe portaltoiul Riparia x Rupestris 101-14, in al IV-lea an recolta atinge 5060 q/ha si poate atinge maxim 103.3 q/ha. Roada mica se explica prin componentele joase. Similar este si la soiul Malbec (conf. tab. 3). Tabelul 5.1Compozitia mecanica si chimica a soiurilor Pinot noir si Malbec. Indicii Pinot noir Malbec

26

1.masa strugurelui 2.ciorchini 3.bobita 4.pielita 5.sucul 6.seminte 7.randam. de suc 8.zaharitate 9.aciditate

90-120g 6.1% 14-16mm Subtire cu pruina incolor 2-3 80% 21.4% 7.7g/dm3

100-120g 4.8% 15-17mm Subtire cu pruina incolor 1-3 84% 18-19% 10-11g/dm3

Creste bine pe cernoziomuri carbonatate si obisnuite cu continut mic de humus, nisipo-argiloase si nisipo-lutoase. Pe soluri bogate si umede se constata o puternica crestere a lastarilor, iar indesirea lor duce la formarea proasta a boabelorsi la meiere. In raioanele de sud ale republicii, e rational de amplasat viile pe sectoare incalzite moderat,pe pante de sud-vest; in raioanele centrale-pe pante sudice, suprafata de nutritie a butucilor fiind de 2.5-3.0 x 1.5-1.75, incarcatura pe butuc50-55 ochi si lungimea de taiere la 7-8 ochi. Pinot noir face parte din grupa de soiuri relativ rezistente la ger. In regiunile unde media temperaturilor minime absoluteale aerului, iarna nu coboara mai jos de -24oC, butucii pot fi cultivati fara a fi ingropati peste iarna, forma lor fiind cordon orizontal bilateral cu tulpina inalta. Luind in consideratie scopul acestui proiect de obtinere a vinului biologic, se planifica plantarea soiului clona Pinot noir 777. Originar din Morey St. Denis (Cote dor) A.N.T.A.V. (1981). Frunza este medie cu 3 lobi, verde inchisa, scurt dintata. Bobita de culoare albastra inchisa cu pruina densa. Strugurele mic, conic, compact, peduncul mic, putin lignificat. Maturarea strugurilo semitimpurie. Numarul de struguri la un lastar 1.2-1.7. strugurii au masa de 50-60g, zaharitate in jur de 21.0%, aciditatea 9.2 g/dm3. Vinurile din aceasta clona au o aroma intensa, continutul in antociane ridicat, aroma de pomusoare si fructe. A fost aleasa ca rezultat al afinitatii bune pe diferite soluri, concentratie ridicata in zaharuri, rezistenta sporita fata de Botrytis ca rezultat se reduce numarul de stropiri si se asigura obtinerea materiei prime de o calitate inalta. Malbec este lafel originar din Franta, se intilneste in special in zona de centru si sud, microzonele ,,Romanest,, si ,,Purcari,,. Productivitatea soiului atinge 6090q/ha. Rezista slab fata de mildiu, putregai cenusiu si antracnoza,deaceea se recomanda utilizarea metodelor ecologice de combatere ca: tanin-antifungic, insecticid; sulf-antifungic; permanganat de K+- fungicid; polisulfura de Ca2+fungicid, acaricid, insecticid. Tabelul 5.2 Soiurile utilizate pentru producerea vinurilor roze

27

1.Pinot noir

este un soi de struguri de origine francez, care se caracterizeaz prin coninut sczut de suc i masa boabelor mic. Dup capacitatea de a acumula substane fenolice i colorante, Pinot Noir se refer la grupa soiurilor slab colorate. La maturitate deplin strugurii conin circa 230 mg/dm3 antociani i 2100 mg/dm3 compui fenolici. este cel mai rspndit soi de struguri de origine francez cultivat n Europa. Recoltat n plin maturitate posed arom de fructe, mai mult nuan de coacz neagr. Sucul este incolor, ce d posibilitatea de a produce din el vinuri prin metoda n alb. Coninutul de compui fenolici n struguri este cuprins n intervalul de 2200-3400 mg/dm3. soi de struguri de origine francez cu perioada de maturare medie. Are suc incolor, gust fin, plcut. n anii cu condiii climaterice favorabile poate acumula circa 600 mg/dm3 substane colorante.

2.CabernetSauvignon

3.Merlot

4.Pinot dAunis

este cultivat n Valle de Loire, Frana. Este un soi de struguri viguros, roditor, ntrebuinat la producerea vinurilor roze. soi de struguri de origine francez rezistent i roditor, se folosete n special la producerea vinurilor roze, dar i a celor roii. Din soiul Grolleau se obin vinuri roze agreabile, descrise ca vinuri de consum curent, simple, lejere, puin colorate i uor de consumat. soi de struguri cultivat n regiunea mediteranean, are caliti bune, rezistent la boli criptogamice.

5.Grolleau

6.Carignan

7.Cinsaut

prin calitile sale de prospeime n arom i finee, contribuie la fortificarea calitilor specifice a vinurilor roze din Ctes de Provence. Se asociaz bine cu soiul Grenache i constituie binomul majoritar, clasic utilizat n Provence (Frana). originar din sud - estul Spaniei, confer vinului taninuri fine, cu arome de violete, mure i fragi.

8.Mourvendre

28

5.2 Caracteristica si compozitia chimica a produsului finit In acest proiect vom urmari producerea vinului roz, el fiind produs prin folosirea metodelor moderne si preconizindu-se sistarea fermentatiei pentru obtinerea vinului roz demi/sec cu indicii prevazuti si reglementati de standardul SM117. Tabelul 5.3 Compozitia chimica a produsului finit. Indicii compozitionali Conform SM117 1 2 3 4 Alcool zaharitatea aciditatea continutul SO2 9-13% vol. 4-25g/dm3 6g/dm3