INTRODUCERE

Contabilitatea, în filosofia ştiinţei , se apreciază că a apărut, s-a dezvoltat şi

progresează continuu „în năzuinţa omului de a inventa sau descoperi lucruri utile vieţii,care

să-i creeze un mediu material, intelectual sau moral tot mai ridicat” (Voina&Rusu,1991) .

Din perspectiva macroeconomică veniturile şi cheltuielile sunt privite ca nişte

indicatori agregaţi, luaţi în calcul la analiza proceselor economice. Politicile sociale au însă

un interes deosebit în observarea rezultatelor financiare ale entităţii, a căror analiză

determină adesea direcţiile de acţiune. În mod curent, aceşti termeni fac referire la

resursele monetare, dar într-o accepţiune mai largă se includ aici şi resursele nonmonetare

pe care acestea le pot utiliza.

În practica economică din ţara noastră, bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă

principalul instrument de programare atât a rezultatelor financiare cât şi a fondurilor

necesare. Cu ajutorul lui, entităţile îşi previzioneaza pe o anumită perioadă de timp, de

obicei un an şi defalcat pe trimestre, veniturile şi cheltuielile financiare, urmărind

realizarea echilibrului financiar al entităţii.

Actualitatea temei investigate a proiectului decurge din importanţa rezultatelor

financiare asupra societăţii în particular şi a economiei în ansamblu, studiul cărora cuprind

analiza celor mai importanţi indicatori ce reflectă nivelul realităţii financiare şi de

performanţă a societăţii, astfel cu ajutorul cărora se poate determina multitudinea influenţei

factorilor raspunzători de rezultatele entităţii. Principalele impedimente strategice constau

în caracterul inadecvat şi în lipsa de coordonare a bazei financiar-legislative cu condiţiile

economice reale, care în practică, conduc la înrăutăţirea structurii activelor, scăderea

eficienţei operaţiunilor şi a siguranţei financiare şi, în ultimă instanţă, la insolvabilitatea

entităţii. Acest concurs de împrejurări, în condiţiile actuale, confirmă cu certitudine

actualitatea lucrării date.

Scopul principal al acestei lucrări îl constituie cercetarea şi studierea detaliată a

organizării contabilităţii şi veniturilor şi cheltuielilor pe care le obţine pe parcursul

perioadei de gestiune SRL „Maconis-Com”, precum şi eficacitatea folosirii patrimoniului,

ca rezultat al analizei stării efective a sistemului economico-financiar al societăţii în

conjunctura economică actuală din Republica Moldova, în scopul obţinerii unor concluzii

şi recomandări în vederea soluţionării problemelor ivite şi perfecţionării sistemului

financiar existent.

Pentru realizarea scopului propus au fost trasate următoarele sarcini:

1

- analiza concepţiilor fundamentale ale procesului de calcul şi de evidenţă a rezultatelor

financiare ale societăţii şi a procesului de gestionare a acestora;

- studierea componentelor veniturilor şi cheltuielilor, precum şi evaluarea acţiunilor

întreprinse de managementul intreprinderii Maconis-Com” SRL. în vederea obţinerii unor

rezultate financiare bune şi a factorilor care influenţează gestionarea eficientă a veniturilor

şi cheltuielilor entităţii;

- identificarea şi definirea unor concluzii cu privire la rezultatele obţinute de către entitate

în cauză în baza rezultatelor din bilanţul contabil şi din alte documente contabile ale

entităţii;

- elaborarea recomandărilor privind perfecţionarea sistemului economico-financiar al

entitatii.

Subiectul cercetării îl constituie evidenţa contabilă a veniturilor şi cheltuielilor a SRL

„ Maconis-Com”.

Proiectul dat cuprinde analiza activitatii economice contabile in cadrul unei

intreprinderi ce desfasoara o activitate de comert cu amanuntul si anume SRL Maconis

Com , tot odata modalitatea de evidenta si principiile contabilitatii la obtinerea rezultatului

financiar.

SC Maconis-Com SRL , este o societate comerciala fondata la 14.07.2005 conform

certificatului de inregistrare nr MD0020990 (ANEXA 1) avind de trei asociati , insa

majoritate cotei de participatie o are Victor Gutanu 49%.

Timp de 7 ani intreprinderea a reusit sa aiba succese in obtinerea profitului , pietii de

desfacere vaste, clientilor permanenti si ajungind pe locul II in activitatea de comert cu

amanuntul in Raionul Nispreni obtinind diploma de merit.

Genurile de activitate conform Extarului din Registru de stat al intreprinderilor si

organizatiilor (anexa 2)

1. Comertul cu ridicata al materialelor lemnoase , al materialelor de constructie si

echipamentului sanitar

2. Comertul cu amanuntul al articolelor si aparatelor electrice de uz casnic si aparatelor

radio

2

3. Constructii generale de cladiri

4. Constructii de autostrazi, drumuri, aeroporturi si consructii destinate sportului

5. Comertul cu amanuntul al produselor de curatat , al tapetelor si produselor pentru podea,

inclusiv placi din pluta

SC Maconis-Com SRL are autorizatie din partea Primariei Nisporeni pentru

comercializarea cu amanuntul al materialelor de constructie si industriale pe strada MAN

or.Nisporeni (anexa 3).

Pentru aprecierea generală a activităţii entităţii, autorul va analiza un şir de indicatori în baza Raportului Financiar pe anul 2011.

Raportul de profit si pierderi De la 01.01.11 pina la 31.12.11

(Anexa 4)

Indicii Показатели

Cod. rând Код стр.

Perioada raportată Отчетный

период

Perioada corespunzatoare a anului precedent

Соответствующий период предыдущего года

Venituri din vinzari (611) 010 10085666  7775077Costu vinzarilor (711) 020 9357827  6630775 Profitul brut (pierdere globală) (rd.010-020) Валовая прибыль (убыток) (стр.010-020) 030 727839 1144299Alte venituri operaţionale (612) Другие операционные доходы (612) 040  3643 3054 Cheltueili comerciale (712) Коммерческие расходы (712) 050 161013  141486 Cheltuieli generale şi administrative (713) Общие и административные расходы (713) 060 158263   190815Alte cheltuieli operaţionale (714) Другие операционные расходы (714) 070 91474  20550 Rezultatul din activitatea operaţionala: profit (pierdere) Результат от операционной деятельности: прибыль (убыток) rd., стр. 030+040-050-060-070)

080 320732 794505Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) (621-721) Результат от инвестиционной деятельности: прибыль (убыток) (621-721)

090    Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) (622-722) Результат от финансовой деятельности: прибыль (убыток) (622-722)

100    Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere) Результат от финансово-хозяйственной деятельности: прибыль (убыток) (rd., стр. 080+090+100)

110 320732 794505Rezultatul excepţional: profit (pierdere) (623-723) Чрезвычайный результат: прибыль (убыток) (623-723) 120    Profitul (pierderea) perioadei raportate până la impozitare (rd.110+120) Прибыль (убыток) отчетного периода до налогооблажения (стр.110+120)

130 320732 794505

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit (731) Расходы (экономия) по подоходному налогу (731) 140    Profitul net (pierderea netă) (rd.130-140) Чистая прибыль (убыток) (стр.130-140) 150 320732 794505

•

Analizind raportul de profit si pierderi pu ultimii doi ani observam o micsorare a

profitului net 473773lei cu ceea ce influenteaza negativ asupra intreprinderii , insa

3

totodata avem crestere de venit din vizari , si alte venituri operationale avind o infuenta

directa pozitiva asupra indicatorului rezultativ cu 2310589 lei si respectiv cu 589 lei. Insa

datorita majorarii considerabil a cheltuelilor intreprinderii ce influenteaza indirect asupra

profitului net ce sa micsorat cu (2727052+19527-32552+70924=2784951) cea mai mare

influenta negativa a avut-o costul vinzarilor, ce ne demonstreaza ca pe viitor

intreprinderea trebuie sa atraga atentie la pretulile de aprovizionare a marfurilor facind noi

contracte cu furnizori ce vor oferi preturi mai mici.

Verificare:794505+2310589+589-2784951=320732

Aspecte generale ale evidentei contabile in unitatile de comert cu amanuntul

Unităţile de comerţ au un statut de intermediere între producători şi consumatorii de

bunuri materiale. Comerţul ca parte componentă principală a sectorului terţiar al

economiei se poate defini ca ansamblu de activităţi prin care se stabilesc legături

permanente între producători şi consumatori. În esenţă, el se defineşte ca o activitate

continuă de cumpărare a mărfurilor şi revînzare a lor, în scopul obţinerii de profit.

Comertul are trei etape:

Aprovizionare – Stocare – Vînzare

Aprovizionarea se defineşte ca fiind actul comercial de trecere a mărfurilor din

proprietatea vînzătorului în proprietatea cumpărătorului, cu acordul expres sau tacit (pe

TL) de încredere al ambilor partenere.

Momentul intrării mărfurilor în proprietatea cumpărătorului poate coincide cu:

•Primirea facturii şi recepţia mărfurilor, urmată de achitarea contravalorii lor.

•Primirea facturii furnizorilor, situaţie în care apare un decalaj între momentul cumpărării şi

cel al recepţiei mărfurilor, decalaj care determină apariţia mărfurilor facturate dar

neprimite (mărfuri facturate, dar neprimite încă - lipsuri).

•Recepţia mărfurilor în lipsa facturii, ceea ce determină apariţia mărfurilor recepţionate dar

nefacturate (plusuri acceptate).

După modalităţile de plată a contravalorii mărfurilor, aprovizionarea poate fi:

•cu plata imediată (în numerar)

•cu plata ulterioară şi anterioară (transfer bancar).

4

Stocarea – operaţie de formare a rezervelor de mărfuri destinate vînzării. Din punct de

vedere contabil stocul de marfă reprezintă:

•elementul principal al patrimoniului unui comerciant

•element al calculaţiei costului de achiziţie al mărfurilor vîndute.

Vînzarea mărfurilor – reprezintă din punct de vedere juridic, trecerea în proprietatea

clientului (cumpărătorului) a unor mărfuri pe baza acordului între parteneri cu privire la

obiectul vînzării şi a preţului de vînzare. Ca şi la aprovizionare apar decalaje între vînzare

şi expediere care determină existenţa:

•mărfurilor livrat, dar nefacturate

•mărfurilor vîndute, dar nelivrate.

Activitatea întreprinderii de comerţ se poate desfăşura în funcţie de profilul ei printr-o

varietate de unităţi şi anume:

Depozite, care la rîndul lor pot fi:

•cu ridicata – comercializarea mărfii în volum mare sau partizi mari

•de repartizare – organizate pe lîngă magazinele sau unităţile de alimentaţie publică şi care

la rîndul lor au rolul aprovizionării ritmice a acestora.

Magazine, chioşcuri prin care se vînd mărfuri consumatorilor direcţi în cantităţi mici, cu

amănuntul.

Unităţi de alimentaţie publică, care în funcţie de activitatea desfăşurată pot fi:

•unităţi mixte (de producţie şi desfacere: restaurante, cafenele, piţării)

•unităţi de desfacere (baruri, bufete)

•unităţi de producţie (laboratoare de cofetărie şi patiserie, laboratoare de preparate şi

legume).

5

1. Contabilitatea veniturilor la SRL Maconis-Com

Venitul reprezinta cresterea avantajelor econimice in decursul perioadei de gestiune

sub forma de aflux sau majorare a activelor , sau diminuare a datoriilor care conduc la

cresterea capitalului propriu, cu exceptia sporurilor din contul contributiilor proprietarilor

intreprinderii (paragraful 6 lit.a din Bazele conceptual ale pregatirii si prezentarii

rapoartelor financiare)

Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice incasate sau care

urmeaza a fi incasate de intreprindere. In component veniturilor nu se include sumele

incasate in numele tertelor persoane , cum sint, de ex. , taxa pe valoarea adaugata, accizele,

incasarile globale obtinute de întreprindere din insarcinarea tertilor din comercializarae

produselor sau marfurilor acestora , deoarece aceste sume nu reprezinta un avantaj

economic al intreprinderii si nu influanteaza capitalul propriu al acestora (paragraful 7 din

SNC 18).

Venitul se evalueaza la valoarea venala primita sau care urmeaza a fi primita

cu minusul rabaturilor si reducerilor comerciale admise de întreprindere (paragraful 8 din

SNC 18) .

Valoarea venala reprezinta suma la care poate fi schimbat un activ sau stinsa o

datorie intre partile independente informate, interesate si care au consimtit tranzactia

(paragraful din SNC 18).

In unele cazuri suma venitului poate fi mai mica sau mai mare decit valoarea venala

a produselor , marfurilor si serviciilor vindute. De ex. la vinzarea marfurilor cu reduceri

de pret ,venitul este considerat la sumac ea mai mica , dar nu la pretul obisnuit .

6

La vinzarea marfurilor si serviciilor in credit suma nominal a incasarilor viitoare de

mijloace banesti, prin urmare , si suma venitului constatat, va fi mai mare decit valoarea

venala(paragraful 10 SNC10).

Venitul se constata in baza metodei calcularii in perioada de gestiune in care a fost

obtinut , indifferent de momentul efectival inxasarii mijloacelor banesti sau altei forme de

compensare (paragraful 13 din SNC 18) .

Pentru generalizarea informatiei privind venituriel intreprinderii sin destinate Conturile

din clasa 6 "Venituri" care se clasifica in venituri obţinute din activităţile operaţională,

de investiţii şi financiară ale întreprinderii, precum şi din evenimentele excepţionale.

Conturile din această clasă sînt conturi de pasiv. În creditul acestor conturi se

înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului

sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile standardelor naţionale de

contabilitate (S.N.C.) corespunzătoare, iar în debit - trecerea la finele anului de gestiune a

veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare. La întocmirea rapoartelor

financiare trimestriale rulajele creditoare ale conturilor de venituri se înregistrează în

Raportul privind rezultatele financiare pe rîndurile corespunzătoare. Rezultatele financiare

pe fiecare trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La

finele anului de gestiune conturile acestei clase se închid prin trecerea veniturilor

acumulate la contul 351 "Rezultat financiar total", întocmind formule contabile.

Clasa 6 "Venituri" cuprinde următoarele grupe de conturi:

61"Venituri din activitatea operaţională",

62 "Venituri din activitatea neoperaţională".

Grupa 61 "Venituri din activitatea operaţională" conţine următoarele

conturi sintetice: 611 "Venituri din vînzări", 612 "Alte venituri operaţionale".

Contul 611 "Venituri din vînzări" este destinat generalizării informaţiei privind

veniturile obţinute din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor,

operaţiile de barter şi din contractele de construcţie. Componenţa veniturilor din

vînzări, modul de constatare şi evaluare a acestora sînt reglementate de prevederileS.N.C.

18 "Venitul" şi S.N.C.11 "Contractele de construcţie".

La contul 611 "Venituri din vînzări" pot fi deschise următoarele subconturi:

6111 "Venituri din vînzarea produselor",

6112 "Venituri din vînzarea mărfurilor",

6113 "Venituri din servicii prestate",

6114 "Venituri din contracte de construcţie",

7

6115 "Venituri din operaţiuni de arendă (leasing)"

Contul 612 "Alte venituri operaţionale" este destinat generalizării informaţiei privind

veniturile obţinute din ieşirea (vînzarea, schimbul) activelor curente (cu excepţia

produselor finite şi mărfurilor), arendei curente, precum şi sub formă de amenzi,

penalităţi, despăgubiri, recuperări ale daunei materiale, ca rezultat al modificării metodelor

de evaluare a activelor curente. Componenţa, modul de constatare şi evaluare a altor

venituri operaţionale sînt reglementate de prevederile S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri si

materiale", S.N.C. 10 "Even-tualităţi şi evenimente ale activităţii economice care survin

după data de întocmire a bilanţului" şi S.N.C. 17 "Contabilitatea chiriei".

La contul 612 "Alte venituri operaţionale" pot fi deschise următoarele

subconturi: 6121 "Venituri din realizarea altor active curente",

6122 "Venituri din arenda curentă",

6123 "Venituri din amenzi, penalităţi şi despăgubiri",

6124 "Venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente",

6125 "Venituri din recuperarea daunei materiale",

6126 "Alte venituri operaţionale".

Grupa 62 "Venituri din activitatea neoperaţională" cuprinde

următoarele conturi sintetice: 621 "Venituri din activitatea de investiţii", 622

"Venituri din activitatea financiară" şi 623 "Venituri excepţionale".

Contul 621 "Venituri din activitatea de investiţii" este destinat generalizării

informaţiei privind veniturile obţinute din ieşirea activelor pe termen lung, sub formă

de dividende, dobînzi, ecart de reevaluare a activelor pe termen lung ieşite, din

participaţiile în alte întreprinderi, din operaţiile cu părţile legate. Componenţa, modul de

constatare şi evaluare a veniturilor din activitatea de investiţii sînt reglementate de

prevederile S.N.C. 13 "Contabilitatea activelor nemateriale (imobilizărilor

necorporale)", S.N.C. 18 "Venitul", S.N.C. 24 "Publicitatea informaţiei privind părţile

legate", S.N.C. 25 "Contabilitatea investiţiilor", S.N.C. 28 "Contabilitatea

investiţiilor în întreprinderile asociate", S.N.C. 32 "Instrumentele financiare".

La contul 621 "Venituri din activitatea de investiţii" pot fi deschise următoarele

subconturi:

6211 "Venituri din ieşirea activelor nemateriale",

6212 "Venituri din ieşirea activelor materiale pe termen lung", 8

6213 "Venituri din ieşirea activelor financiare pe termen lung",

6214 "Venituri din dividende", 6215 "Venituri din dobînzi",

6216 "Venituri din ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung ieşite",

6217 "Venituri din participaţiile în alte întreprinderi",

6218 "Venituri din operaţiile cu părţile legate",

6219 "Alte venituri din activitatea de investiţii".

Contul 622 "Venituri din activitatea financiară" este destinat generalizării

informaţiei privind veniturile obţinute din transmiterea pentru utilizare către terţi a

activelor nemateriale şi activelor materiale pe termen lung, pe un termen mai mare

de un an, din diferenţele de curs valutar, activelor intrate cu titlu gratuit, sub formă de

subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate, în baza contractelor de neantrenare în

concurenţă etc. Componenţa, modul de constatare şi evaluare a veniturilor din

activitatea financiară sînt reglementate de prevederileS.N.C. 10 "Eventualităţi şi

evenimente ale activităţii economice care survin după data de întocmire a bilanţului",

S.N.C. 17 "Contabilitatea chiriei", S.N.C. 18 "Venitul", S.N.C. 20 "Contabilitatea

subvenţiilor de stat şi publicitatea asistenţei de stat", S.N.C. 21 "Efectele variaţiilor

cursurilor valutare".

La contul 622 "Venituri din activitatea financiară" pot fi deschise următoarele

subconturi:

6221 "Venituri din redevenţe",

6222 "Venituri din arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung",

6223 "Venituri din diferenţe de curs valutar",

6224 "Venituri din active intrate cu titlu gratuit",

6225 "Venituri din subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate",

6226 "Venituri din contracte de neantrenare în concurenţă",

6227 "Alte venituri din activitatea financiară".

Contul 623 "Venituri excepţionale" este destinat generalizării informaţiei

privind veniturile obţinute sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi

naturale, perturbări politice şi alte evenimente excepţionale.

La contul 623 "Venituri excepţionale" pot fi deschise următoarele subconturi:

6231 "Compensaţii primite pentru recuperarea pierderilor din calamităţi naturale",

6232 "Alte venituri excepţionale".

9

Modul de contabilizare a veniturilor

Veniturile se constată şi se reflectată în contabilitate în perioada în care au fost livrate

produsele şi prestate serviciile, indiferent de momentul efectiv al încasării mijloacelor

băneşti. Acestea se înregistrează în baza documentelor justificative în Registrul încasărilor

(veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) sau în Registrul menţionat şi

Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii.

Mijloacele băneşti sau altă formă de compensare pot fi primite (încasate) de agentul

economic atît în momentul constatării venitului, cît şi în perioadele de pînă/după

constatarea acestuia. Astfel, sunt posibile următoarele cazuri:

a. momentele încasării mijloacelor băneşti şi constatării veniturilor coincid. Suma

mijloacelor băneşti primite va fi înregistrată concomitent la încasări şi la venituri în

Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor).

b. încasarea mijloacelor băneşti a avut loc (au fost primite în avans), însă

veniturile nu s-au constatat (produsele, mărfurile şi serviciile n-au fost livrate). Suma

mijloacelor băneşti primite se reflectă ca încasări în Registrul încasărilor (veniturilor) şi

plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) şi ca datorii faţă de alţi agenţi economici în

Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii. La livrarea produselor şi

mărfurilor şi prestarea serviciilor în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi

creditorii se înregistrează achitarea datoriilor faţă de alţi agenţi economici la valoarea

produselor, mărfurilor efectiv transmise, precum şi a serviciilor prestate şi concomitent cu

această sumă se constată în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi

cheltuielilor) ca venituri din activitatea operaţională.

c. veniturile au fost constatate (produsele, mărfurile şi serviciile au fost livrate),

însă mijloacele băneşti nu au fost încasate. Suma veniturilor constatate se reflectă în

Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) ca venituri

obţinute din activitatea operaţională şi această sumă se înregistrează în Borderoul de

evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii ca mijloace băneşti ce trebuie încasate de la

alţi agenţi economici. La încasarea mijloacelor băneşti suma specificată se înregistrează în

Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii ca stingere a datoriei şi în

Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) - ca încasări.

Veniturile şi cheltuielile anticipate pe termen lung se scad la sfîrşitul perioadei de

gestiune, cu ocazia efectuării inventarierii, din celelalte venituri şi cheltuieli ale perioadei

de gestiune şi nu se iau în considerare la calcularea venitului. La începutul următoarei

perioade de gestiune veniturile anticipate se trec la venituri, iar cheltuielile anticipate - la

10

cheltuieli şi se înregistrează în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi

cheltuielilor).

Conform anexei 5, jurnalul order al vinarilor cont 6111 pu luna ianuarie 2012 in

intreprindere au avut loc vinzari in suma de 254669.09 lei dintre care 182342.43 sunt

vinzari cu amanuntul , inregistrate in registru de casa a entitatii. .

2. Contabilitatea Cheltuelior la SC Maconis-Com SRL

Cheltuielile reprezinta diminuarea avnatajelor economice in decursul perioadei de

gestiune sub forma de reflux sau utilizare a activelor , fie aparitie a datoriilor care conduc

la micsorarea capitalului propriu , cu exceptia diminuarior rezultate din repartizarea

capitalului intre proprietarii intreprinderii (paragraful 66 lit.b din bazele conceptual ale

pregatirii si prezentarii rapoartelor financiare)

In contabilitatea financiara cheltuielile se divizeaza in urmatoarele grupe:

• Cheltuieli din activitatea operationala

• Cheltuieli din activitatea neoperationala

• Cheltuieli privind impozitul pe venit

La contabilitatea cheltuielilor apar doua probleme pricipale:

11

1)Evaluarea cheltuielilor , adica calcularea sumelor acestora , care trebuie sa fie

reflectate in contabilitate si rapoartele financiare.

2)Recunoasterea cheltuielilor , adica stabilirea perioadei de gestiune in care acestea

trebuie sa fie reflectate in contabilitate si rapoartele financiare.

Cheltuielile se evaluiaza la valoarea de bilant a activelor pe termen lung si curente

iesite, la sumele efective ale salariilor si contributiilor de asigurari sociale si medicale

calculate, uzurii mijloacelor fixe si OMVSD, amortizarii activelor nemateriale ,

provizioanele pu cheltuieli si plati preliminare constituite , corectii la creantele

compromise

Cheltuielile activităţii operaţionale – costul producţiei, mărfurilor vîndute

(schimbate); costul serviciilor prestate aferente desfăşurării activităţii de bază a agentului

economic; cheltuieli comerciale; impozite şi taxe prevăzute de legislaţia în vigoare (cu

excepţia impozitelor care ulterior urmează a fi restituite agentului economic); sumele

cheltuielilor privind ieşirea (vînzarea, schimbul) altor active curente; cheltuieli privind

arenda curentă; cheltuieli sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri; cheltuieli aferente

dobînzilor pentru împrumuturile acordate; consumuri indirecte de producţie nerepartizate;

lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor; cheltuieli aferente producţiei rebutate, precum

şi sumele cheltuielilor aferente anulării comenzilor de producţie etc.

Cheltuielile activităţii neoperaţionale - cheltuieli şi pierderi rezultate din ieşirea

activelor pe termen lung (activelor nemateriale, activelor materiale în curs de execuţie,

terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale, activelor financiare pe termen lung);

sumele reducerii valorii activelor pe termen lung ieşite; cheltuieli privind operaţiunile

aferente plăţii redevenţelor şi arendei finanţate a activelor materiale pe termen lung;

cheltuieli privind diferenţele nefavorabile de curs valutar, precum şi cheltuieli ce rezultă

din evenimentele sau operaţiunile rare şi netipice, nelegate de activitatea economico-

financiară (ordinară) a întreprinderii (daune provocate de calamităţile naturale, pierderi

provocate de perturbările politice, modificarea legislaţiei ţării etc.).

Petru generalizarea informatiei privind cheltuielile intreprinderii sint destinate

conturile din clasa 7 <<Cheltuieli>> a Planului de Conturi.

Conturile de evidenta a cheltuielilor sunt conturi de activ. In debitul acestor conturi

pe parcursul perioadei de gestiune se erflecta cu total cumulativ de la inceputul anului

suma cheltuielilor recunoscute in conformitate cu prevederile S.N.C. respective , iar in

credit-decontarea la finele anului de gestiune a cheltuielilor acumulate la rezultatul

financiar total.

12

La finele fiecarui trimestru rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli se iau la

calcul la determinarea indicatorilor respectivi din Raportul privind rezultatele fianciare.

Conturile de cheltuieli se inchid la finele anului de gestiune cu contul 351 „Rezultat

financiar total” si la inceputul anului urmator nu au sold.

Cheltuielile privind impozitul pe venit includ suma totala a cheltuielilor privind

impozitul pe vent luate in considerare la calcularea profitului (pierderii ) net al perioadei de

gestiune (paragraful 5 din S.N.C. 12)

Cheltuielile efective privind impozitul pe venit se determina la finele anului de gestiune ,

tinind cont de diferentele permanente si temporare care apar intre venitul contabil si cel

impozabil.

Pentru generalizarea informatiei despre cheltuielile privind impozitul pe venit este

destinat contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”

In debitul contului 731 se reflecta :

• Sumele impozitului pe venit platit in rate pe parcursul anului de gestiune

• Datoriile curente si aminate privind impozitul pe venit la finele anului de gestiune

• Anularea activelor aminate privind impozitul pe venit la finele anului de gestiune

• Stornarea la finele anului a sumelor impozitului pe venit platit in rate

In Creditul contului 731 se reflecta la finele anului de gestiune

• Activele aminate privind impozitul pe venit

• Anularea datoriilor aminate privind impozitul pe venit

• Decontarea cheltuielilor acumulate privind impozitul pe venit la rezultatul financiar

total

3Particularități privind modul de calculare și achitare în

rate a impozitului pe venit pentru anul 2012

Mărimea impozitului pe venit, ce urmează a fi achitat în rate, este egal cu suma

impozitului din venitul impozabil prognozat, adică presupus spre obţinere în anul fiscal

2012 (art.84 din CF).

Mărimea venitului impozabil prognozat se determină de sine stătător de către

contribuabil la începutul anului fiscal sau dacă contribuabilul şi-a început activitatea pe

parcursul anului fiscal 2012 – la începutul activităţii, reieşind din veniturile şi cheltuielile

prognozate şi prevederile

Codului fiscal în partea ce ţine de determinarea obiectului impozabil.

13

La determinarea impozitului pe venit în rate reieşind din indicatorii prognozaţi ai

anului fiscal curent, se admite o eroare de pînă la 20% faţă de suma obligaţiunii fiscale

efective, de la care nu se vor aplica sancţiuni pentru neplata impozitului pe venit în rate.

La apariţia unor factori ce pot avea influenţă asupra micşorării sau majorării obligaţiei

fiscale efective privind impozitul pe venit, contribuabilul poate să revadă mărimea

prognozată a

impozitului pe venit către fiecare termen de achitare a impozitului pe venit în rate.

Contribuabilii care au subdiviziuni în afara UAT în care se află sediul central urmează

să transfere impozitul pe venit în rate la BUAT de la sediul subdiviziunilor acestora.

În cazul în care contribuabilul pe parcursul perioadei fiscale deschide o subdiviziune,

acesta nu va transfera impozitul pe venit în rate la BUAT de la sediul subdiviziunii nou

create, deoarece indicatorul de la care este necesar de a calcula repartizarea impozitului pe

venit lipseşte.

În cazul în care contribuabilul pe parcursul perioadei fiscale lichidează o subdiviziune,

acesta va transfera impozitul pe venit în rate la BUAT de la sediul subdiviziunii pentru

trimestrele în care subdiviziunea respectivă a activat pe parcurs şi nu va transfera impozitul

pe venit în rate la BUAT începînd cu trimestrul în care este lichidată subdiviziunea.

Regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului

întreprinderilor mici şi mijlocii (art.54

Subiecţii impunerii Obiectul impunerii Cota impozitului

agenţii economici care

nu sînt înregistraţi ca

plătitori de TVA pe

parcursul perioadei

fiscale declarate, cu

excepţia gospodăriilor

ţărăneşti (de fermier) şi

întreprinzătorilor

individuali.

venitul din

activitatea

operaţională obţinut

în perioada fiscală

declarată.

3%

Agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, nu sunt

înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA (cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)

şi întreprinzătorilor individuali), iar venitul acestora din activitatea operaţională, la situaţia

din 31 decembrie a

perioadei precedente perioadei fiscale de declarare, este:

• de pînă la 100 mii lei - au obligaţia aplicării regimului fiscal pentru ÎMM (3%).

14

• de la 100 mii la 600 mii lei - pot alege regimul de

• impozitare pentru ÎMM (3%) sau modul general stabilit (12%).

Veniturile din activitatea operaţională sunt înregistrate în grupa de conturi 611 şi

612 din Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a agenţilor

economici.

Calcularea impozitului se efectuează trimestrial.

Achitarea se efectuează în termen de o lună de la încheierea trimestrului corespunzător.

Darea de seamă privind impozitul pe venit pentru ÎMM (3%) se întocmeşte pe un

formular oficial aprobat de către Ministerul Finanţelor, care se prezintă o dată pe an la IFS

teritorial în a cărui rază îşi are sediul contribuabilul, nu mai tîrziu de 31 martie a anului

următor perioadei de gestiune.

Modul de contabilizare a cheltuielilor

Cheltuielile se constată în momentul primirii valorilor materiale achiziţionate

(prestării serviciilor) de la terţi, indiferent de momentul plăţii efective a acestora. Acestea

se înregistrează în baza documentelor justificative în Registrul încasărilor (veniturilor) şi

plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor), Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii

şi creditorii sau Borderoul de evidenţă a producţiei proprii, în cazul ieşirii producţiei

proprii.

Mijloacele băneşti sau altă formă de compensare pot fi plătite de agentul

economic atît în momentul constatării cheltuielilor, cît şi în perioadele de pînă/după

constatarea acestora. Astfel sunt posibile următoarele cazuri:

a. momentele plăţii mijloacelor băneşti şi constatării consumurilor şi cheltuielilor

coincid. Suma mijloacelor băneşti plătite se înregistrează concomitent la plăţi şi la

consumurile şi cheltuielile activităţii operaţionale în Registrul încasărilor (veniturilor) şi

plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor).

b. plata mijloacelor băneşti s-a produs (au fost transferate în avans), însă

consumurile şi cheltuielile nu au fost constatate (materialele şi mărfurile n-au fost primite).

Suma mijloacelor băneşti plătite se reflectă la plăţi în Registrul încasărilor (veniturilor) şi

plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) şi totodată ca datorii ale altor agenţi economici în

Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii. La primirea materialelor şi

mărfurilor în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii se înregistrează

achitarea datoriei de către alţi agenţi economici, la valoarea materialelor şi mărfurilor

efectiv primite şi concomitent această sumă se constată în Registrul încasărilor (veniturilor)

şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) ca consumuri şi cheltuieli ale activităţii de bază.15

c. consumurile şi cheltuielile au fost constatate (materialele şi mărfurile au fost

primite), însă mijloacele băneşti n-au fost plătite. Suma consumurilor şi cheltuielilor

constatate se reflectă în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi

cheltuielilor) ca consumuri şi cheltuieli obţinute din activitatea de bază şi se înregistrează

concomitent în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii ca datorii faţă

de alţi agenţi economici. La achitarea datoriei această sumă se înregistrează în Borderoul

de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii şi în Registrul încasărilor (veniturilor) şi

plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) - ca plăţi.

Conform anexei 6 , jurnalul order al contului 711 „Costul vinzarilor” pentru luna ianuarie

este de 238352.82 lei dinte care 177569.08 din vinzarea cu amanuntul. Costul vinzarilor se

calculeaza in baza adaosului mediu .

Calcul 182342.43 lei vinzari cu amanuntul (anexa 5)

2.69% adaosul comercial

182342.43lei -2.69% =177569.08 costul vinzarolor (anexa 6)

Conform anexei 7 cheltuielile generale si administraive contul 713 pentru luna ianuarie

2012 sunt de 29480.2 lei. Conform anexei 8 factura fiscala TM0786739 din 31.03.12 sunt

inreistrate cheltuieli de 250 lei pu servicii a accesului la internet

DT 713 250 lei

DT 5342 50 lei

CT 521 300 lei

Conform anexei 8 registru order contului 714 pentru luna ianuarie au fost inregistrate

10128.45 alte cheltuieli operationale. Dintre care

Dt 714 Ct 5393 3000lei arenda incaperii

Dt 714 Ct 242 7128.45 lei dobinda calculata a creditului avut

3. Circulaţia mărfurilor prin unităţile (secţiile) de consignaţie,

16

Aaceastă formă de comerţ, comparativ cu circulaţia obişnuită a mărfurilor cu

amănuntul, prezintă anumite particularităţi care influenţează organizarea contabilităţii

dintre care se amintesc cele mai semnificative:

•intrarea mărfurilor în consignaţie se consemnează în acordul consignaţional, în baza

facturii de expediţie, la preţul de evaluare negociat cu comitentul şi la preţul de vânzare,

inclusiv TVA;

•mărfurile primite în consignaţie se înregistrează în debitul contului 923 „Mărfuri primite în

consignaţie”, la preţul de evaluare;

•vânzarea mărfurilor se înregistrează în mod obişnuit;

•descărcarea gestiunii unităţii de consignaţie pentru mărfurile vândute sau retrase de către

comitenţi se reflectă în creditul contului 923 „Mărfuri primite în consignaţie”;

Complexitatea activităţii comerciale impune să se acorde atenţie şi relaţiilor economice

specifice cu partenerii, cum ar fi vânzările în consignaţie, tratamentul juridic al căror este

reglementat de prevederile capitolului XV al Codului civil al Republicii Moldova. Ele

privesc procedura de folosire a contractului de comision, executarea obligaţiilor şi actului

juridic încheiat de comisionar, remuneraţia şi compensarea cheltuielilor comisionarului,

precum ţi modul de reziliere a contractului de comision.

Articolul 1061 al Codului civil defineşte contractul de comision ca „contract în

baza cărui o parte (comisionar) se obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe

contul celeilalte părţi (comitent), iar acesta să plătească o remuneraţie (comision)”.

Ansamblul operaţiilor aferente comerţului în consignaţie, precum şi modalitatea

concretă de documentare şi efectuare a acestora sunt stipulate în Regulile comerţului de

consignaţie nr. 1010 din 31.10.97, MO nr. 79-80/814 din 02.12.97.. Circulaţia mărfurilor

prin unităţi de consignaţie, specializate pentru această formă de comerţ, comparativ cu

circulaţia obişnuită a mărfurilor cu amănuntul, prezintă anumite particularităţi care

influenţează organizarea contabilităţii, şi anume:

•primirea mărfurilor în consignaţie se consemnează în contractul de consignaţie (acord

consignaţional), la preţul de evaluare negociat cu comitentul;

Precizare: În baza prevederilor legale în vigoare, mărfurile destinate vânzării în

consignaţie primite de la comitenţi – agenţi economici sunt consemnate şi în documentele

care însoţesc transportul (factura de expediţie, factura fiscală, avizul de însoţire a

17

mărfurilor), etc.. De la această regulă fac excepţie mărfurile ce se primesc în gestiuni de la

comitenţi - persoane fizice, neînregistraţi ca agenţi economici.

•în conformitate cu p. 27 al Regulilor;

Referitor la principala particularitate, întocmirea contractului de consignaţie se pot

evidenţia următoarele:

1. Serveşte ca:

a) dovadă de primire/predare a mărfurilor spre vânzare în consignaţie;

b) act de plată către comitent;

c) document de înregistrare în contabilitate.

2. Se întocmeşte de comisionar în două exemplare. La primirea mărfii se face descrierea

caracteristicilor mărfii (în eticheta mărfii) şi se stabileşte preţul de vânzare în funcţie de

preţul de evaluare, mărimea comisionului şi taxa pe valoarea adăugată.

Ambele exemplare precum şi eticheta mărfii sunt semnate de comitent şi comisionar, din

care primul exemplar este predat comitentului drept dovadă de predare a mărfii pentru

vânzare in regim de consignaţie.

Reducerile de preţ se calculează pe baza unei declaraţii semnate de comitent, în care se

specifică termenele şi mărimea relativă a reevaluării, rezultatele căreia se reflectă ulterior

în actul de reevaluare, eticheta mărfii şi rubricile destinate acestei operaţii în contractul de

consignaţie.

Restituirile (retragerile) se fac la cererea comitentului, recuperând comisionarului

cheltuielile aferente păstrării mărfurilor.

Comitentul încasează valoarea mărfurilor vândute în consignaţie pe baza contractului pe

care semnează pentru aceasta în rubrica destinată acestei operaţii, conţinută în Fişa din

exemplarul doi al contractului. Acest exemplar constituie documentul justificativ pentru

efectuarea înregistrărilor în contabilitatea unităţii de consignaţie.

3. Circulă la:

a) comitent pentru confirmarea de predare a mărfii spre vânzare în consignaţie (exemplarul

1);

b) la casierie pentru plata sumei (exemplarul 1);18

c) la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).

4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil (exemplarele 1 şi 2).

Mecanismul şi metodologia contabilă de reflectare în conturi a operaţiilor economico-

financiare generate de vânzările în consignaţie sunt reglementate de normele şi principiile

S.N.C. Raţionamentul folosirii funcţiei contului 923 „Mărfuri primite în consignaţie ”

deriva din art. 1065 al Codului civil, p. 4 al Regulilor, precum şi din capitolul I al Planului

de conturi. De asemenea în funcţie de prevederile acestora unitatea de consignaţie

elaborează politica de contabilitate în care stipulează şi modul de reflectare în contabilitate

a tuturor operaţiilor generate de vânzarea mărfurilor în consignaţie. În cele ce urmează se

prezintă înregistrările contabile efectuate în mod curent de comisionar.

Firesc, ca activitatea de consignaţie poate genera şi alte operaţii decât cele menţionate,

Astfel potrivit art. 1072 al Codului civil comitentul este în drept să rezilieze contractul în

orice moment totodată fiind obligat să achite comisionarului cheltuielile pentru păstrarea

mărfurilor.

Retragerea mărfurilor la cererea comitentului presupune o plată în mărime de 1% de la

preţul iniţial, p. 39 al Regulilor, care în contabilitate se reflectă în modul următor:

a) suma calculată şi plătită comisionarului pentru păstrarea mărfurilor

D 241 „Casa”

C 612 „Alte venituri operaţionale”

b) taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor pentru păstrar4e

D 241 „Casa”

C 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, 5342 „Datorii privind taxa pe valoarea

adăugată”.

După cum s-a menţionat anterior pentru veniturile din vânzările de mărfuri în consignaţie,

primite de la comitenţi-persoane fizice, se calculează şi reţine impozitul pe venit în

mărimea stabilită de legislaţia în vigoare, respectiv suma datorată comitentului se

diminuează cu suma respectivă şi se reflectă în contabilitate astfel:

D 539 „Alte datorii pe termen scurt”, 5393 „Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”

19

C 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, 5347 „Datorii privind impozitul pe venit al

persoanelor fizice”.

Punctul 3.3. al Regulilor stipulează, că în cazul reţinerii achitării cu comitentul,

comisionarul plăteşte comitentului o despăgubire, mărimea căreia se specifică în contractul

de consignaţie şi poate fi de exemplu, de cel puţin 0,5% din suma ce i se cuvine, pentru

fiecare zi de reţinere. În contabilitate suma în cauză se trece la cheltuieli şi se înregistrează

după cum urmează:

a) calcularea despăgubirii

D 713 „Cheltuieli generale şi administrative”

C 539„Alte datorii pe termen scurt”, 5393„Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”

b) plata sumei datorate comitentului

D 539„Alte datorii pe termen scurt”, 5393„Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”

C 242 „Conturi curente în valută naţională” sau 241 „Casa”

 

Modul de documentare a operaţiunilor legate de vânzarea mărfurilor în consignaţie şi

de determinare a obligaţiilor fiscale este stabilit în Comunicatul Informativ al I.F.P.S.,

privind unele aspecte ce ţin de aplicarea TVA, eliberarea facturilor fiscale şi modalitatea de

completare a Registrelor de procurări şi vânzări la efectuarea livrărilor de mărfuri şi

servicii în cadrul contractelor de comision sau administrare fiduciară nr. (26-2/2-

02/1/880) 15 din 18.02.2010, intrată în vigoare la data de 26.03.2010 (Monitorul Oficial

nr.41-43/176).

20

Concluzii şi propuneri

Din calculele efectuate în baza datelor Societăţii cu raspundere limitata ”SC

Maconis-Com SRL” pe perioada 2005-2012 se observă că întreprinderea în cauză obţine

profit stabil în creştere uşoară, ceea ce se răsfrînge pozitiv asupra procesului de producţie

şi de desfacere.

În vederea obţinerii şi prezentării informaţiei privind starea patrimoniului

întreprinderii şi rezultatele financiare ale acesteia activitatea în cadrul SC Maconis-Com

SRL se bazează pe principiile speciale care se utilizează în toate ţările cu economie de

piaţă. În conformitate cu principiul continuităţii în întreprindere, de regulă, se derulează

un proces neîntrerupt al activităţii, ceea ce înseamnă continuarea funcţionării şi în viitorul

previzibil. Întreprinderea SC Maconis-Com SRL nu are intenţia sau necesitatea să se

autolichideze sau să-şi reducă considerabil activitatea sa de aceea managementul şi

contabilitatea în cadrul întreprinderii ocupă un loc esenţial în cadrul derulării procesului

contabil complex. Dacă conducerea decide că există situaţii sau condiţii care pot să

influenţeze asupra continuării activităţii întreprinderii, este necesar ca acestea să fie aduse la

cunoştinţa utilizatorilor.

Pe viitor intreprinderea planifica sa-si largeasca orizontul de desfacere.Isi propune sa

cumpere utilaj pentru a fabrica plăci de beton, termopan. , mijloace de transport pu importul

si exportul marfurilor etc.

Pentru a putea să reuşească, întreprinderea studiază în permanenţă piaţa, consumatorul,

în scopul cunoaşterii apte de a satisface nevoile care se manifestă, şi face des campanii de

publicitate. Prin publicitate se urmăreşte atragerea atenţiei consumatorilor, incitarea

intereselor acestuia, promovarea vînzărilor, care este acţiunea la locul de vînzare şi care are

drept scop influenţarea cererii.

Realizarea produselor intreprinderii SC Maconis-Com SRL se face la parametri

calitativi superiori, deoarece în cadrul ei sînt antrenate compartimentele importante dintr-o

întreprindere industrială modernă:

1. serviciul de marketing determină necesităţile beneficiarilor şi stabileşte cerinţele

de calitate ale produselor ca rezultat între nevoile şi dorinţele beneficiarilor şi

economicitatea producţiei în condiţii de competitivitate ridicată pe piaţa de desfacere;

21

2. productivitatea concepe produsele corespunzător cerinţelor calitative stabilite,

alege materiale, stabileste caracteristicile de calitate;

3. compartimentul tehnologic alege utilajele şi echipamentul potrivit pentru

fabricarea în condiţii de calitate şi prevede în documentaţia tehnică toate condiţiile de

lucru, inclusiv pe cele de control necesare asigurării calităţii.

Cu toate ca in luna ianuarie a anului 2012 are un rezultat negativ , din motivul

perioadei nesezonere intreprinderea are o crestere a venitrilor fata de perioada precedenta

sip e parcursul anului opteaza la un rezultat mai mare

Astfel, pot sa mentionez că activitatea economica a intreprinderii SC Maconis-Com

SRL are o situaţie foarte bună la moment, şi pe viitor se prevede imbunătăţirea ei pînă la

maximum.

22

Bibliografie

Bibliografia trebuie sa corespunda cerintelor indicatiilor

metodice

23