Lp17 digestiv 3

7/23/2019 Lp17 digestiv 3

http://slidepdf.com/reader/full/lp17-digestiv-3 1/53

Patologie digestiva (3)

Dr. Dumitru Adrian



HepatitaBoala infamatorie acuta sau cronica (evolutie peste 6 luni) deorigine infectioasa, toxica, autoimuna, ischemica sau

congestiva, caracterizata prin leziuni hepatice de la usoare lasevere, reversibile sau nu, asimptomatica sau asociata cualterarea starii generale, febra si icter .Etiologie :

Infecioas!"

#irala" #irusuri hepatotrope speci$ce: % (Fam Picornaviridae), &( Fam.Hepeviridae) cu transmitere ecal-orala si ' (Fam. Hepadnaviridae), (Fam.Hepaciviridae), (Deltavirus) cu transmitere parenterală. #irusuri ne*hepatotrope speci$ce: EB, C!, "erpes, ru#eolic, $irusul e#rei gal#ene,adeno$irusuri, entero$irusuri'acterian!( e%: &treptococcus sp., &tap"ilococcus sp., E. coli, 'le#siella sp.Bacteroides sp., rec$ent polimicro#iena)+abces hepatic

arazitară: unii elmin*i, Entamoe#a "istol+tica, etc.

-on*infectioasa"C"imică: medicamentoasă (e%: acetaminoen) o%ică: alcool, otră$urisc"emică

Congesti$ăAutoimuna



Hepatita acutaeste /0 din "epatitele acute sunt cauzate de

$irsurile "epatotrope ( #H%, #H&, !B, !C,Delta$irus). #H% provoaca doar infectie acutace nu cronicizeaza . !E cronicizeaza e%trem derar si este intalnit mai ales in Asia de &ud-Est.

Am#ele pot determina "epatite ulminante (rar)ablou clinic al Hepatitei virale acute cu #H%(transmitere ecal-orala, perioada de incu#atie 1-2saptamanani)/indrom pseudogripal, eruptii

cutanate , icter, febra, uneoridurere su#costala, fatigabilitate, diareea, anorexie, greata, scaundecolorat 0 urina hipercroma,

rar asteri%is (in "epatitaulminanta). Infectia este #H%, 1am. Picornaviridae



Hepatita virala acuta 2 %specte macroscopice1icatul este tume$at, marit de volum, cu capsula

destinsa, in tensiune, hiperemic sau de culoaregalben*verzuie ( pe seama colestazei). n cazurile de

hepatita fulminanta (/.3 0 din cazuri) se descrie atro4arosie a 4catului( cauzata de necroza masi$a) cu aspectneomogen pe sectiune datorat necrozei multiocale5capsula lisson cu aspect ,,incretit66



Hepatita virala acuta 2 %specte microscopiceHepatita virala acuta are urmatoarele elemente diagnostice"

4. %gresiunea hepatocelulara"ormarea de corpi acido$li ouncilman ( degenerarea prin apoptoza a

"epatocitelor sau celulelor 'up7er, care apar retractate si cu nucleu picnotic)mai ales in 8urul $enei centrolo#ulare.istro$a hidropica5granulo*vacuolara a hepatocitelor (balooningdegeneration) sau feather degeneration.9neori apare necroza focala sau daca leziunile sunt gra$e : necroza deinterfata (+necroza parcelara sau piecemeal necrosis) sau punti

necrotice con7uente ( bridging necrosis)8. In$ltratul in7amator"Cu limfocite, monocite, macroage si nr $aria#il de , E si plasmocitese localizeaza de o#icei pericentrolobular si in peretele #9 (7ebitacentrala) cu extensie spre cordoanele :emac; adiacente (speci4c !A)sau periportal(!B)In7amatia apare preferential si in zonele de necroza.Celulele 'up7er si "epatocitele pot prezenta depozite de bilirubina, $er silipofuscina 05* pseudotrombi biliari intracanaliculari

3. :egenerarea hepatocitara"E$identiaza hepatocite mari asezate ,,in rozeta<<, cu nuclei si nucleoli

proeminenti= uneori pot 4 multinucleate. Pierderea organizarii lobulare(dezordine lo#ulara)



Hepatita virala acuta 2 %specte microscopice

In$ltrat in7amatorpericentrolobular limfo*monocitic.istro$e hidropica si numerosi

corpi ouncilman.

istro$e hidropica tip ballooningdegeneration.

istro$e hidropica tip feather

degeneration, colestaza" depozitede bilirubina intracelulara si



Hepatita virala acuta 2 %specte microscop

In7amatie periportala cuextensie spre cordoanelehepatocitare adiacente.

-ecroza focalapericentrolobulara

Pierderea arhitecturii lobularedatorate regenerarii

hepatocitare (hepatocite mari,asezate in rozete), in$ltrat



Hepatita cronica9ipsa de normalizare a testelor biochimice >i

serologice mai mult de 6 luni, caracterizate

morfologic prin necroze hepatocitare ?nsoitede in7amaie cronica si $broza.

&tiologie"Infecie viral! 2 #H' si #H

epatită cronică autoimună Ciroză #iliară primară ecanism to%ic;meta#olic

de lezare a "epatocitelor &tilism cronic epatită medicamentoasă

Boala <ilson emocromatoză Deicien*ă de =3 antitripsină >i#roză c"istică ?licogenoza de tip !

@orfologic"• In7amaAie Portal! (limfocite B

Plasmocite)• Hepatita de interfaA! (Interface

activit) B -ecroz! intralobular!(lobular activit)

• 1ibroz!9eziunile pot varia de la uCoar! pDn! lasever!

%sociatia Internationala pentru /tudiul1icatului (A&@ nternational Association or t"e&tud+ o t"e @i$er): rapoartele "istologice tre#uiementionate suplimentar gradul activitatiinecro*in7amatorii a bolii (grading) sistadializarea (staging) progresiei afectiuniirespective 2 stadiul $brozeiE.'iopsia hepatica reprezinta cea mai e$cacemetoda de evaluare a leziunilor morfologice

la pacientii cu hepatita cronica FFF



Hepatita cronica 2%specte microscopiceistopatologic, "epatita cronică $irală se caracterizează prin:

4. in$ltrat in7amator cronic ?n spaiul port (limfo*

plasmocitar >i macrofagic)8. leziuni hepatocitare: spott necrosis (ocare necrotice

multiple, indi$iduale, intra-lo#ulare), piece*meal necrosis(necroză periportală la ni$elul plăcii limitante), bridgingnecrosis (necroză confuentă n punte) de tip porto-portal

sau porto-central. De asemenea se pot identifica corpi apoptoticiCouncilman, diferite grade de distrofie hidropica a hepatocitelor adiacente

zonelor de necroza, colestaza intra si extracelulara si prezenta steatozei si a

hialinului intracelular Mallory-Denck in cazul in care etiologia hepatitei

cronice include si consumul de alcool.

3. grade aria!ile de fi!roz"

Pe langa cele mentionate anterior infecia cu diferite

tipuri virale determin! o serie de leziunipatognomonice:• ?n infecia cu #H', hepatocitele au citoplasma ?n

Ggeam mat (ground*glass) >i nucleiGnisipo>i(sanded nuclei), in$ltratul in7amator

periportal se dispune stelat ,,in frunza de artar• ?n infecia cu H# apar steatoz! micro* >i



Hepatita acuta vs Hepatita cronica



Hepatita cronica 2%specte microscopice

Hepatita cronica 2 in$ltratin7amator cronic in spatiul port,H&, 4x

In$ltrat in7amator cronic limfo*plasmocitar ?n spaiul port cu

leziune de tip piece*mealnecrosis, H&, 4x

Heptita cronica virala, $broza in

punte centro*portala, omori, Jx



Hepatita cronica cu #H' 2%specte microscopice

Hepatita cronica cu #H' "hepatocitele au citoplasma ?nGgeam mat (ground*glass) >inuclei Gnisipo>i(sanded nuclei),in$ltratul in7amator periportalse dispune in stelat ,,in frunza de

artar



Hepatita cronica cu #H 2%specte microscopi

Hepatita cronica cu #H"

agregate limfoide portale, cupeacemeal necrosis, leziunidegenerativ necrotice aleductelor biliare. /teatozamicro si macroveziculara,distro$a hidropica, si hialin@allor*enc;



Hepatita cronica

Aprecierea se$erită*ii unei "epatite cronice se

ace prin evaluarea leziunilor necro*in7amatorii (grading) >i a $brozei(staging) dup! un scor semicantitativ.

Au fost elaborate mai multe scoruri semicantitative pentru astandardiza evaluarea hepatitelor cronice (Knodell, Scheuer,

Ludwig - att, !sha", Metair#

Scorul $etavir a fost propus in %&&' pentru evaluarea

hepatitei cronice virale si are ca avanta)e principaleS!$*L!+A+A si *D/+!!L!+A+A (0right et

al., 1222 3ut4 ozario et al., 1225 6. 7epatol.#



/corul

@etavir

radul leziunilor necro*in7amatorii (grading)&co

r Portal Lobular

/ A#sent A#sent

3 nfama*ie portală nfama*ie ără necroză

1 ecroză uoară a "epatocitelorperiportale

Celule necrozate ocal cu corpiacido4li

Fecroză moderată a "epatocitelor

periportale @eziuni celulare se$ere

H ecroză se$eră a "epatociteloreri ortale

ecroză n punte ntre tracturileportale

/tadiul $brozei (staging)

&cor Severitate

/ A#sent

3 >i#roză n spa*iu port mărit

1 >i#roză e%tinsă periportal

F>i#roză n septe ără distorsionarea ar"itecturii

"epatice

H>i#roză cu distrugerea ar"itecturii "epatice

(ciroză)

( Κ ό i lb i 5 l Ci



( gr. Κιρρός+ingalbenit5 lat. Cirrus+cret)

&tadiul 4nal al multor #oli cronice "epatice caracterizat prin$broza difuza cu remanierea ireversibila a arhitecturii

nobile a parenchimului hepatic,cu formarea de noduli deregenerare si cu reorganizarea anormala a vascularizatieicu ormarea de sunturi aretiovenoase intrahepatice si porto*sistemice cu aparitia consecutiva a hipertensiunii portale.

&tiologie" hepatita cronica virala sau autoimuna, 'oalaKilson, ciroza biliara primitiva, colangita sclerozanta,steatohepatita alcoolica si non*alcoolica, hemocromatoza,insu$cienta cardiaca dreapta (ciroza cardiaca), si$listertiar($catul ,,legat in sfori<<) etc.

linic" icter, stelute $asculare (angioame ara"neiorme),ginecomastie, ascita, etor "epatic, "ipogonadism, edeme(datorita "ipo-al#uminemiei), "ipertensiune portala, $ariceesoagiene, caput medusae, splenomegalie, leuIon+c"iastriata,ung"ii err+, tul#urari de coagulare, #oala Dupu+tren,"iperplazie gl parotide,encealopatie portal-sistemica cu asteri%is.



iroza hepatica* %specte clinice

• #arice esofagiene• aput medusae• %scita, hernie

ombilicala,ginecomastie

• -evus araneus• 9eu;onchia

striata•

@orbusuputren



iroza hepatica*@acroscopicn unctie de talia nodulilor se descriu F tipuri de ciroza:

4. iroza micronodulara (@aennec sau portala) cu noduli

sub 3 mm, uniormi, separati de #enzi 4#roase. 1icatuleste ferm, cu margini ascutite, de obicei mai mic(dar poate 4 normal sau marit), galbui(datorita steatozei)si cu capsula lisson ingrosata, albicioasa, opaca.%pare clasic in etilismul cronic, hemocromatoza,boli hepato*biliare, hipovitaminoza %.

8. iroza macronodulara (postnecrotica suapost"epatitica) cu noduli neregulati de la 3 mm*cativa cm. %pare in hepatita cronica activa,

hepatita autoimuna sau la fostii etanolici.3. iroza mixta. -umarul nodulilor de 3 mm sau mai

mici egaleaza nodulii de peste 3 mm sau mai mari.& determinata mai ales de hepatita cronica cu #H.



iroza hepatica* %specte @acroscopic

Ciroza micronodulara

Ciroza mi%ta

Ciroza macronodulara



iroza hepatica*@icroscopie

7istopatologic, ciroza hepatic8 se caracterizeaz8 prin 3 elemente:

#i!roza 9 benzi grosolane de colagen (complete sau incomplete#:i fibroblaste ce ;ncon)oar8 grupe de hepatocite, vase, ducte

biliare, cu sau f8r8 prezen<a unui infiltrat limfo-plasmocitar

(septuri active = inactive#

$oduli de regenerare9 sub form8 de insule, pla)e sau cordoaneDistorsionarea arhitecturii hepatice9 prin compresia dat8 de

noduli :i fibroz8, cu compromiterea vasculariza<iei (prin suntarea

circulatiei sinsusoidale intrahepatice#, ;nso<it8 de proliferare

biliar8 ductal8 si colestaz8

Steatoza micro si macroveziculara, distrofia hidroprotidica, hialinul

$allor>-Denc", colestaza precum si alte leziuni care pot sugera

etiologia (hepatita cronica virala# pot fi prezente .

i h i i i



iroza hepatica*%specte microscopice

iroza hepatica, noduli deregenerare, $broza, #anieson,Lx

/epturi $brotice ce izoleazanoduli de regenerare,hiperplazia canaliculelor biliare,ricrom @asson, Lx

/epturi $brotice coplete siinco lete noduli de re enerare



arcinomul hepatocelular (Hepatocarcino

Def: Cea mai frecenta tumora malinga primara %&'()

cu origine hepatocitara. !ncidenta crescuta in Asia de

Sud-st si Africa, unde e?ista epidemii de hepatita si .

Apare la tineri, re? ration M*#+ :.

$a)oritarea tumorilor se dezolta pe un ficat cirotic, ciroza

fiind factor favorizant, indiferent de agentul etiologic care adeclansat si promovat hepatita cronica. %2-12@ carcinoame

hepatocelulare se dezvolta pe ficat non-cirotic.

Etiologie: /0, /C%potenta carcinogena mai mare),

alcool %ciroza alcoolica), hemocromatoza, aflato?ina%(Aspergillus flavus si A. parasiticus#, oala 0ilson,

glicogenoza de tip %, androgeni si steroizi anabolizanti, unii

paraziti (asciola sp., pisthorchis sp. lonorchis sp.#



arcinomul hepatocelular 2 %specte macroscopice

J forme morfologice, in unctie de talia tumorii, numarsi raportul cu tesutul "epatic non-tumoral:

4. 1orma expansiva" rec$enta, unica sau multinodulara,incapsulata, de talie mica , dezvoltata pe ciroza.

8. 1orma in$ltrativa: tumora de talie mare ce in4ltreazaparenc"imul adiacent, neincapsulata.

3. 1orma mixta: asociere a celor 1 orme descrise anterior.

J. 1orma difuza: multipli noduli de talii dierite, raspanditi inparenc"im, nu se poate identi4ca o masa tumorala principala.

arcinomul hepatocelular %specte



arcinomul hepatocelular 2%spectemacroscopice

expansiva 1orma difuza 1orma in$ltrativa 1or

microscopice



microscopiceDpd$ "istologic, celulele maligne pot a$ea un aspect similar cu

hepatocitele normale (forma bine diferentiata), pot $poligonale cu nuclei mari, veziculosi si nucleoli proeminenti,

citoplasma $n granulara, mai bazo$la decat cea ahepatocitelor normale0 mitoze tipice si atipice. In formeleslab diferentiate pleomor$smul celular si nuclear e evident,multiple mitoze atipice si monstruozitati celulare.

Celulele pot 4 clare (cu glicogen;lipide intracitoplasmatic),

oncocitare (cu citoplasma granulara si eozino4la ), fusiforme sausarcomatoide. ncluziile intracitoplasmatice pot 4 prezente (corpiallor+, glo#ule "ialine)

%rhitectura celulara poate $

4. rabeculara (in tumori ?3, adesea cu celule clare)

8. Pseudoglandulara (celule dispuse in 8urul unui pseudolumen cucontinut #iliar sau ara continut)

3. ompacta5solida (pla8e compacte sau celule maligne indi$idualemoderat sau sla# dierentiate, despartite de tra$ee de 4#ro-"ialine.

arcinomul hepatocelular 2 ipuri histologice



arcinomul hepatocelular 2 ipuri histologiceparticulare"

arcinomul hepatic $brolamelar: apare la tineri,

ara leziuni cirotice pree%istente, prognostic mai #undecat al carcinomului "epatocelular clasicHepatocolangiocarcinomul ( tip rar, origine du#la din

"epatocite si din celule ductelor #iliare, prognosticrezer$at)

arcinomul hepatocelular cu stroma limfoidaarcinomul hepatocelular cu celule fuziforme.

Carcinomul hepatocelular metastazeaza mai ales pecale hematogena ( plamanul $ind situsulmetastatic preferat), pe cale #iliara si pe cale limaticain ggl locoregionali.



arcinomul hepatocelular 2 %specte microscopice

Hepatocarcinom cu celule

clareHepatocarcinom oncocitar

Hepatocarcinom mixttrabecular sipseudoglandular



arcinomul hepatocelular 2 %specte microscopice

• arcinomul hepatic $brolamelar.elule tumorale mari (multe

binucleate), poligonale, cucitoplasma eosino$la, nucleiveziculosi cu nucleoli vizibili.

• /troma e formata din septuri$broase dispuse in manunchiuriparalele (pattern $brolamelar).

•

Mnele celule contin globulehialine (pale bodies) si hialin



Hemocromatoza hepaticaHemocromatoza ereditara este o boala genetica cu trasmitere

%:, caracterizata printr*o absortie excesiva a $erului sidepunerea lui in tesuturi ( $cat, cord, pancreas, hipo$za,osteorarticular) 'oala afecteaza mai mult barbatii.

/emne clinice" ciroza "epatica(micro$eziculara), dia#et za"arat (dia#et#ronzant), pigmentare cutanata, insu4cienta cardiaca.

auze "

3.Hemocromatoza ereditara de tip 4 (clasica) mutatia C1J1K din cadrul

genei >E(2p11.1)1. Hemocromatoza ereditara de tip 8 (Nuvenila) doua orme: tip 8%(ma8oritara) genele L! sau >E1m(am#ele pe cz 3M) ce codi4ca "emo8u$elinacare inter$ine pro#a#il in modularea e%presiei "epcidinei5 tip 8' (oarte rara)asociata cu mutatia "omozigota a genei A care codi4ca "epcidina.

F. Hemocromatoza tip 3 :mutatia genei care codi4ca N1 (receptorul 1 altranserinei).

H. Hemocromatoza ereditara tip J (boala 'antu) mutatia genei &@CH/A3care codi4ca eroportin. AD.

%lte cauze (rare) : Aceruloplasminemia, atranseritinemia, "emocromatozaneonatala, sdr. ?NAC@E (la 4nlandezi)

Hemocromatoza ereditara %specte clinice



Hemocromatoza ereditara* %specte clinice

emocromatoza,aectre:• Cardiaca• ?astrica• Cutanata• epatica•

?anglionara• ancreatica

H t h ti @ i



Hemocromatoza hepatica* @acroscopic

>icatul este aectat constant in "emocromatozaereditara, indierent de tip. Apare usor marit de $olum,

pigmentat (rosu-cenusiu), cu ciroza micronodularadiuza. ardi$ se poate transorma in cirozamacronodulara. Nisc crescut de 1// pt a dez$oltacarcinom "epatocelular sau colangiocarcinom.



Hemocromatoza hepatica* aspecte microscopice

epatocitele, celulele'up7er prezinta granulatiiinegale brune, care secoloreaza speci$c inalbastru in coloratiaPearls (albastru Prusia).

E%ista un gradient porto*central al incarcarii cu4er, in zona periportala4ind depozitele cele mai

#ogate. nfamatia lipseste,4#roza septala se dez$oltalent, pana la stadiul deciroza "epatica.

9itiaza biliara



9itiaza biliara%pare prin precipitarea s!rurilor de calciu ?n Nurul unei matrici

organice formate din celule necrozate, colonii bacteriene(nidus) >i propagarea lor cu formarea unui calcul. 1fecteaza

!olnaii cu cei ' # %fair, fat, fertile, female, fifty)Calculii #iliari con*in calciu, #iliru#ină i colesterol. ot 4 de H tipuri :

4. olesterolici ( OL) sunt" micsti *multipli, fatetati, laminatipe sectiune, diametru de pana la 3 cm (apar n inec*ii #iliare).sau

puri 2 alb*galbui, sfaramiciosi,4*6 cm

8. Pigmentari (3O0), negrii (sticlosi, multipli, in talasemii si anemii"emoliticeP ,,litiaza #iliara de doliu66) sau bruni (moi, cu supraataneregulata, asemanatori cu ulgii de zapada)

3. alcici (rari) sunt amor$, gri*albiciosi..omplicaii:.o#struc*ie cu stază i colecistită acută sau cronica

.migrare i producerea unei pancreatite acute sau colangite.4stule #ilio-#iliare sau #ilio-intestinale.!leus biliar

.degenerare neoplazică

9itiaza biliara %specte macroscopice



9itiaza biliara*%specte macroscopice alculi colesterolici micsti

alculi pigmentari

alculi calcici

alculi colesterolici puri

9itiaza biliara %specte macroscopice si microscopice



9itiaza biliara*%specte macroscopice si microscopice

olesteroloza colecistic! apare prin depunereacolesterolului n mucoasă su# orma unor cristale

numite ac"ene(stadiu incipient al litiazei biliare#

• @icroscopic" seconstată prezen*a unormacrofage spumoase

n corion.

@acroscopic" pemucoasă apar nitedepuneriproeminente, găl#ui :

aspect de $ezicularagă.

olecistita acuta



olecistita acuta

Def9 2nflamatie acuta %cataral", flegmonoas" sau gangrenoas") a

colecistului, aparuta mai frecent pe fond litiazic %4(). cazional

apare postraumatic, in sepsis, infectia cu Salmonella sp., poliarteritanodoasa si anemie hemolitica.

Clinic: durere (colica #iliara), Q;- e#ra, Q;- icter moderat.@acroscopic" olecist marit de volum, in

tensiune, cu peretele edematiat si mucoasa deculoare rosu*aprins, cu depozite $brinoase.Pot exista ulceratii focale sau extinse. alculiiinclavati la nivelul peretelui sau ,,blocati<< in

infundiful5canal cistic sunt o descoperirefrecventa. onstinutul endoluminal poate $galben, $lant ( nu e puroiFFF , ci o emulsie decarbonat de calciu si colesterol05* saruri

biliare).

l i tit t % t i



olecistita acuta* %specte macroscopice

olecist marit de volum, peretele edematiat si mucoasa de culoarerosu*aprins, cu depozite $brinoase. alculi pigmentari

olecistita acuta* %specte microscopice



olecistita acuta %specte microscopicepdv microscopic, incolecistita acuta exista"• &dem in peretele

colecistului• Hiperemie activa

patologica si hemoragie• epozite $brinoase,

$brino*leucocitare la

nivelul mucoasei• In$ltrat redus cu P@-

sau abundent in cazulunui empiem vezicular

• Mlceratii mucosale focalesau ulceratii extinse incaz de colecistitagangrenoasa

• Perforatie la nivelul

peretelui (in infectiibacteriene severe)+

olecistita cronica %specte macroscopice



olecistita cronica* %specte macroscopice

Aectiune a $ezicii #iliare, cauzata de multiple puseeinfamatorii determinate cel mai rec$ent de calculi #iliari.

@acroscopic" Colecist cu $olum $aria#il, cu pereteleingrosat, ferm, cu aspect $bros, frecvent cuadeverente la organele din Nur. n e$olutie peretele sepoate calci4ca diuzPR ,,vezicula de portelan. Bila estein F/-O/0 colonizata #acterian. @ucoasa poate $

impregnata biliar, cu ulceratii sau cu aspect atro$c.alculii se indenti$ca frecvent. Peretele are tendintade a se mula pe calculi.

olecistita cronica* %specte microscopice




icroscopic se identi4ca:• eretele colecistitului ingrosat pe baza $brozei,

hipertro$ei musculare.• alculi inclavati la nivelul perelelui. /e pot

identi$ca macrofage scumoase.• In$ltrat in7amator mixt, cu limfocite (uneori

agregata ocal su# orma de foliculi limfoizi) siP@-.

• @ucoasa normala, atro$ca sau metaplaziata(intestinal sau antral). n S din cazuri se pot identi4ca"ernieri;di$erticuli ale;ai mucoasei (cu continut #iliar

sau cu calculi) in straturile prounde cauzate decresterea presiunii intramurale (sinusurile:oc;itans;i*%schoQ ).&imilar, in su#seroasa se potidenti4ca ductele lui 9usch;a.

•

Di$ersticuloza e%agerata asociata cu "iperto4emusculara se numeste adenomiom leziune ocala




ipertro4e musculara,&inusuri NocIitansIi-Asc"o7 , agregat limoid limocitar in corion

Adenomiomatoza,

Atro4a mucoasei si4#roza importanta a

peretelui.



Pancreatita acuta ulcero*necrotica

ef"&ste o in7amatie acuta caracterizata prin

distructii tisulare exstinse cauzate de autodigestiapancreatica. Distructia tisulara se produce su# actiuneaproteazelor, lipazelor si elastazelor, activate in situsu# actiunea unui actor declansator: alcool, #oli #iliarecronice ( calculi migrati din colecist si incla$ati in canalul

<irsung, ampulei !ater sau s4ncterului Tddi.9eziunea nu se limiteaza la pancreas, ci cuprinde

tesuturile si organele invecinate producandcitosteatonecroza cu saponi$carea ulterioara a

tesutului adipos.Clinic: de#ut acut , cu durere a#dominala intensa ce

iradiaza posterior ,, in #ara66, emeza, diaree, "ipotensiuneta"icardie, soc "emodinamic, a#domen ,, delemnsemnele ?re+-urner( usuziuni "emoragice in

fancuri), Cullen (usuziuni "emoragice periom#ilical) etc.



Pancreatita acuta ulcero*necrotica* %specte clinice

/emnul re*urne

/emnul ullen

Pancreatita acuta ulcero necrotica



Pancreatita acuta ulcero*necrotica*%specte macroscopice

odi4carile $ariaza de la: pancreas marit de $olum,edematos, hiperemic (initial) pana la o masa detesut necrotic, hemoragic cu limite indistincte. nmasa pancreasului si mezenter se identi4caplaci5depozite5 noduli alb*galbui de consistenta

pastoasa (initial), apoi ferma+ citosteatonecroza.acientii care supra$ietuiesc $or dez$olta o pancreatita

cronica, cu aparitia rec$enta a pseudochisturilorpancreatice si a abceselor, si a calci$carilor inmasa pancreatica restanta. analele de excretiepot avea aspect moniliform (datorita stenozelor sidilatatiilor)si calculi intraluminal

:uptura pseudochisturilor poate dermina aparitiaperitonitei toxico*septice

Pancreatita acuta ulcero*



Pancreatita acuta ulcero*necrotica* %specte macroscopice

• &teatonecroza mezenterica

• ancreas edematos, "iperemic(initial) pana la o masa de tesutnecrotic, "emoragic cu limiteindistincte



Pancreatita cronica* aspecte @acroscopice

• Pseudochist gigant pancreatic

care aNunge pana in hilulsplenic

• anal Kirsung dilatat, cuaspect moniliform si calculiintraluminal

• *

Pancreatita acuta ulcero necrotica



Pancreatita acuta ulcero*necrotica*%specte microscopice

@icroscopic se identi4ca:

Rmogenizarea celulelor acinare, edem difuzintestitial , in$ltrat in7amator cu P@- si rare$broblaste. (aza intiala a aectarii parenc"imuluipancreatic)

9lterior sur$ine necroza de coagulare extensiva +necroza celulara si hemoragie intraparenchimatoasa(modicari aparute in cate$a ore). Uonele necrotice prezintaun #ogat in4ltrat in7amator P@-.

ardi$ apare o reactie histio*$brocitara, cu aparitia

celulelor spumoase si $broza extinsa. n4ltratulinfamator se reduce si de$ine predominat limfocitar. alci$carile sunt frecvente si apar precoce si apar pezonele de saponi$care lipidica (ariile cu aspectgranular, amor de$in #azo4le datorita calci4carii)

Pancreatita acuta ulcero*necrotica*



%specte microscopice

Citosteatonecroza

Tmogenizarea celuleloracinare, edem diuz intestitialin4ltrat infamator cu

Edem si necroza "emoragica

1ib hi ti 5@ i id



1ibroza chistica5@ucoviscidoza1ibroza chistic! este una din cele mai r!spDndite boli

monogenice recesive (4"8L nou nascuti vii) Ci este

provocat! de mutaAii ?n gena 1:5OS34.8 (C+stic >i#osis ransmem#rane Conductance Negulator). >rec$ent mutatia C>Naecteaza F perec"i de #aze V> O/J.

Proteina codi$cat! de aceast! gen! controleaz! secreAiaglandelor exocrine din numeroase organe, mutaAiile

determinDnd ?ngroCarea secreAiilor Ci afectarea funcAiei"sistemului bronhopulmonar (infamaWie cronică Xi inecWiirepetate, duce la distrugerea Wesutului pulmonar Xi insu4cienWapulmonară. Este cea mai rec$entă cauză de deces n această#oală), sistemului digestiv(insu4cienWa pancreatică (a#senWasecreWiilor pancresului e%ocrin ce duce la mala#sor#Wie, steatoreeXi ntYrzierea creXterii5 ciroza "epatica),reproductiv (agenezia#ilaterala a canalelor deerentePRsterilitate) Xi a altor organe.

1ibroza chistica*



1ibroza chistica*specte @acroscopice

%fectare pulmonara"multiple bronsientazii,mucus si puroiintrabronsic

%fectare hepatica"ciroza hepatica

@ucoviscidoza pancreatica* %specte macroscopice



@ucoviscidoza pancreatica* %specte macroscopice

n stadiile precoce pancreasul este usor redus in$olum si dimensiuni. n stadiile tardive pancreasul

este mult diminuat, cu suprafata neregulata, cuaspect $bro*adipos. &e pot intalni chisturiintraparenchimatoase cu continut mucinos

microscopice



p

Canalele de e%cretie sunt pline cu un lic"id A&Q,diastazo rezistent, intens Q pentru CEA =3A(Ag

carcinoem#rionar al =3 antitripsina)Atacurile recurente de pancreatita recurenta duc la

pierderea progresi$a a acinilor pancreatici si la aparitia4#rozei e%tensi$e. nsulele @arger"ans sunt de o#iceiputin aectate.

oate e%ista metaplazie scuamoasa la ni$elulepiteliului ductelor e%cretoare

@ucoviscidoza ($brozachistica a pancreasului),

ducte dilatate chistic plinecu un material proteinaceutelescopat, H&, 4x

Lp17 digestiv 3

Documents

Transcript of Lp17 digestiv 3