Infectia Urinara in Obstetrica

8/13/2019 Infectia Urinara in Obstetrica

1/52

G E N E R A L I T A T I

A. INFECTIA URINARA IN OBSTETRICA

I. Delimitare

Cunostintele acumulate pina in prezent au dovedit ca infectia urinara se observafrecvent in cursul sarcinii, prezinta adeseori manifestari clinice atipice, de multe orilatente sau asimptomatica, persistenta si recidiveaza frecvent.

Definitie :notiunea de infectie urinara reprezita un termen general prin care seintelege prezenta si inmultirea germenilor in urina, localizarea infectiei putind interesavezica urinara, tractul pielo-ureteral si rinichiul.

Deoarece diagnosticul de infectie urinara, in general, se bazeaza pe examenulbacteriologic cantitativ al urinii, definitia infectiei urinare este bacteriologica :evidentierea bacteriuriei semnificative ce depaseste 100.000 de germeni pe mililitru (peste100 mii-1 milion), urina fiind proaspat recoltata.

e insoteste in general de !iperleucociturie, dar, care nu este obligatorie."acteriuria semnificativa poate fi :

- asimptomatica# - simptomatica.

"acteriuria asimptomatica : numarul de germeni patogeni peste 100.000$ si farasemne sau simptome de infectie urinara acuta.

"acteriuria simptomatica : numarul de germeni patogeni peste 100.000$ml urina simanifestari clinice sugestive pentru o infectie urinara acuta.

%ermenii intilniti in cadrul bacteriuriei asimptomatice sau a infectiilor urinaremanifeste din cursul sarcinii sunt (dupa &.Dumitriu : &nfectia in obstetrica) - 'sc!eric!ia coli (*) - +lebsiella-'nterobacter (1*) - roteus (*) - seudomonas si alti germeni negativi (1*) - tafilococ (1*) - treptococ (1*)

Dupa olc /.". rinari tract infection : - 'sc!eric!ia coli (0*) - +lebsiela (10*) - roteus (*) - seudomonas aeruginosa, stafilococ, streptococ (*) Dupa 2ago 3.45&nfection urinarie au cours de lagrossesse: - 'sc!eric!ia coli (,6*)


2/52

- 'nterococ (10,*) - roteus (16,*) - tafilococ (,*) - treptococ (6*) - +lebsiella (1,7*) - rovidencia, 8oraxela, Candida (6*) &n general, exista oarecare neconcordanta intre datele etiologice, in functie de autor.

II. Frecventa

/ormele clinic manifeste ale infectiilor urinare prezinta in sarcina o frecventa de 6-*, dupa avage si colab. (Demografic and prognostic c!aracteristic of bacteriuria in

pregnans9), in timp ce "rumfitt (!e significance of s9mptomatic and as9mptomatic

infections in pregnanc9), ;irt! si colab.(+idne9 and pregnanc9, vol 6), gasesc ca 10*din gravide prezinta bacteriurie semnificativa.

&ncidenta bacteriuriei asimptomatice in cursul sarcinii sarcinii oscileaza intre < si* (+atz si 4ind!eimer, 17


3/52

b) intirzieri de crestere inrauterina si moartea fatului in utero c) ruptura prematura de membrane.A

". 8>D&/&C?@&4' ??@?4& @'=?44'%?' D' ?@C&=?

>data cu nidatia oului incavitatea uterina incep modificarile morfofunctionale ale organismului matern. ?paratul reno-urinar sufera, in mod fiziologic, o serie de modificari in cursul sarcinii,a caror cunoastere estenecesara pentru o interpretare corecta a probelor functionale renale la gravida# se evita in acest fel un diagnostic eronat desuferinta renala acolo unde in realitate sunt numai modificari specifice sarcinii, dar fara semnificatii psatologice. &n acelasi timp, insa, aceste modificari pot constitui terenul pe care se pot grefa procese, patologice, veritabile,necesitind tratament specific, in lipsa caruia apar efecte nefevorabile. e de alta parte, afectiunile renale prexistente, influenteaza cursul sarcinii si sunt la rindul lor influentate deaceasta. >bstetricianul trebue sa cunoasca si sa evalueze exact riscul maternofetal pe care il implica o afectiune renala lagravide, precum si masurile terapeutice necesarte in asemenea cazuri. arcina se asociaza cu modificari morfologice ale rinic!ilor si cailor urinare inferioare, precum si cu alterari alefunctiilor renale si ale reglarii volemiei.

8odificari anatomice : Cavitatile pielo-caliceale sint dilatate. i uretele sint dilatate, iar miscarile lor peristaltice diminua. 8odificarileapar in saptamina 10-a, pentru ca in trimestrul ultim de sarcina sa fie prezente la 70* din gravide. Dilatatia arboreluiurinar este explicata, Aprin doua mecanisme : - compresia ureterelor de catre uterul gravid #

- progesteronul, crescind excesiv, actioneaza asupra fibrelor musculare netede. Dilatatia este mai frecventa in dreapta ( 0-100* pe partea dreapta, fata de 60-0* pe partea stinga ), ureterul fiindcomprimat de catre uter la locul lui de incrucisare cu artera iliaca respectiva. Compresia s-r datora in parte !ipertrofiei plexurilor venoase periuretrale. Dilatatia antreneaza staza urinara, ce arexplica incidenta mai mare a bacteriuriilor asimptomatice si a infectiilor urinare in sarcina. olac!iuria, asociata frecvent cu sarcina, si confundata adeseori cu cistita, se datoreaza !ipervascularizatieitrigonului vezical, precum si scaderii capacitatii vezicalesecundare cresterii uterului.

8odificari !emodinamice renale :

/iltratia glomerulara si fluxul plasmatic renal cresc in sarcina cu 0-0* in raport cu valorile pregravidice.


4/52

Concentratiile serice ale creatininei si ureei scad la 0,mg$100ml si 1-60mg$100ml in sarcina fata de0,6mg$100* 6-B0mg$100ml la negravide.

rezenta in sarcina a unor valori ale creatininei si ureei, considerate ca acceptabile la femeea negravida, ridicasuspiciunea unei functii renale dea compromisa. De aceea, evaluarea corecta a functiei renale in sarcina trebue sa se

bazeze mai curind pe clearence-ul la creatinina decit pe concentratia sa serics.

/unctia tubulara renala :'xcretia proteinelor

&n sarcina, atinge 60-B00 mg$6

@eglarea olumelor lic!idiene si a metabolismului sodiului

"ilantul pozitiv al apei si sodiului insarcina normala este rezultatul actiunii unor factori multipli asupra functieirenale, rinic!iul fiind coordonator al acestei noi stari de !omeostazie. n fenomen caracteristic sarcinii este mentinerea diurezei normale in conditiile unei !ipoosmolaritatilasmatice.>smolaritatea plasmatica scade precoce in cursul sarcinii : in primele saptamani, la un nivel de circa 10miliosmoli$g mai mic decit la femeia negravida. ?ceasta se datoreste scaderii concomitente a sodiului plasmatic si aanionilor asociati, intimp ce cantitatea de sodiu totala creste prin expansiunea sectorului extracelular si interstitial maternsi fetal.

C. '4'8'=' D' '&>?>%'=&'


5/52

&. 8ecanisme patogenice. /actori de conditionare.

&nfectiile urinare se realizeaza, cel mai frecvent, pe cale ascendenta, din caile urinare inferioare # mai rar, pe caledescendenta !ematogena. &n producerea si persistenta infectiilor oserie de factori predispozanti sau favorizanti, care lagravida sint reprezentati de :

1. Compresia exercitata de uterul gravid # Caile urinare comprimate se dilata, mai mult pe dreapta decit pe stinga. 6. taza urinara prin c resterea spatiului mort# B. Dilatarea topogena a ureterelor #


6/52

manevre instrumentale.'xperimental s-a demonstrat ca obstructia urinara mareste

susceptibilitatea rinic!iului la infectia pe cale !ematogena.rebuie de mentionat aici clasicul sindrom enterorenal:

-constipatie-meteorizmul-puseele enterocolitice.

oate cele de mai sus faciliteaza colibacilului in torentul

circulator.8odificarile morfofunctionale, staza la nivelul arboreluiurinar,faciliteaza proliferarea microbilor (colibacilului in speta)si declansarea procesului infectios.

c) Calea limfatica

8ai putin indentificabila in clinica, este totusi sustinuta de cateva dovezi experimentale :- anatomic, au fost evidentiate legaturi limfatice intre intestin si rinic!i, mai ales apendice, cec si rinic!iul drept.- aparitia c!iluriei, in obstructiile limfatice, releva, de asemenea, existenta acestei cai si rolul ei in drenaul renal.Calea limfatica poate interveni si ca factor aduvant in infectia retrograda, prin propagarea germenilor pe cai

limfatice periureterale.

&&& &@4'=? "?C'@&?=?

4ocalizarea germinilor in rinic!i depinde denefropatogenitatea lor, care este in de specie (stafilococulcuagulazo (G) este unicul germin care lezeaza in mod directrinic!iul), de virulenta germinilui (in raport cu motilitateasi capacitatea sa de metabolizare a ureei) si de timpul desupravetuire in rinic!i.

&n acest sens comportamentul germinilor este variabil.'sc!eric!ia coli se localizeaza in renic!i fara bacteriemie,stafilococul si pneumococul produc septicemii cu localizaripluriviscerale (inclusiv renale), streptococul se localizeazafoarte rar in rinic!i si numai in conditii de septicemie, iar

enterlococul are un comportament variabil.

e baza cercetarilor efectuate se poate afirma ca factorii caretin de germrnii microbieni sunt:

- capacitatea de crestere in urina a germenilor #%ermenii care au acelas mediu de viata cum sunt

bacteriile anaerobe si germenii coliformi din interstitiu siurina, se deosebesc intre ei in ceea cepriveste capacitatea dea se multiplica in urina.

?naerobii dispun de o capacitate mai mica de multiplicaredecat 'sc!eric!ia coli, ceea ce ar explica raritatea pielonefritelorcu anaerobi.

i pentru 'sc!eric!ia coli s-au descris grade diferite devirulenta in functie de abilitatea germinilor ed a se multiplicain urina, existand serotipuri mai virulente, care produc maifrecvent pielonefrita.

- rezistenta la fagocitoza este legata, se pare, de existenta


7/52

capsulei microbiene, germenii incapsulati (+lebsiella, 'sc!eric!iacoli), fiind mai virulenti.

rezenta antigenului capsular + la 'sc!eric!ia coli a fostcorelata cu rezistenta la fagocitoza si cu patogenitatea pentrurinic!i.

a) rezistenta la activitatea bactericida seruluiCercetarile au aratat ca serotipurile 'sc!eric!iei coli

(01, 0, 0. &n cadrul acestor serotipuri, unele suse

microbiene care apartin grupelor 0 a acestor suse de 'sc!eric!ia coli.-a constatat ca si aspectul exterior neted sau rugos al tipurilor de 'sc!eric!ie coli se coreleaza cu virulenta, cele

netedefiind mai virulente.

- serotipurile +ipurile de 'sc!eric!ie coli, care poseda antigen capsular +

sunt mai virulente si mai patogene pentru rinic!i, datorita rezistentei lor la fagocitoza si la activitatea bactericida a serului.

- bacteriocine%ermenii capabili sa produca anumite substante cu proprietati asemanatoare antibioticelor (bacteriocine), au

capacitate crescuta dea produce infectii !ematogene. 'xplicatia asocierii virulentei cu producerea de bacteriocine este inca neelucidata.

- toleranta imuna-a observat ca, in infectiile urinare la copil, exista o toleranta

imuna fata de antigenul + al 'sc!eric!iei coli, virulenta unor asemenea tipuri de 'sc!eric!ia coli explicandu-se princapacitatea antigenului capsular de a produce toleranta imuna.

D. />@8' C4&=&C'. D&?%=>&C >2&& & D&/'@'=&?4

'xteriorizarea clinica difera in functie de localizarea infectiei,tipul germenului, rezistenta organismului gravid, etc.

'xista, deci, doua mari forme :


8/52

&. "acteriuria asimptomatica&&. &nfectia urinara : 1. Hoasa

6. &nalta

&. "acteriuria asimptomatica

'ste rezultatul ascensionarii germenilor %ram (-) prezenti in flora normala de colonizare periuretrala sivulvovaginala. 8igratia spontana a germenilor este favorizata de factori multipli :- uretra scurta#- malformatii - tract urinar (in 60* din cazuri)#- activitatea sexuala.e de alta parte, modificarile morfofunctionale ale tractului urinar inferior si scaderea tolerantei imunologice in

sarcina, explicafrecventa crescuta a bacteriuriei asimptomatice la gravida.

4ocalizarea infectiei : in maoritatea cazurilor, la nivelul cailorexcretoare urinare, inferioare, testul cel mai specific pentru determinarea prezentei si sediului infectiei, fiind fixareaanticorpilor

pe microorganismele patogene (coeficientul de eroare fiind de 60* rezultate falspozitive).emnificatia clinica a bacteriuriei asimptomatice pentru obstetrician are importanta mai ales prin prisma

posibilelor repercursiuni asupra evolutiei sarcinii si dispensarizarii gravidice.

&n maoritatea cazurilor, bacteriuria asimptomatica este dignosticata precoce in sarcina, cu ocazia primeiconsultatii prenatale.n numar semnificativ de gravide (


9/52

osibilitatile evolutive ale bacteriuriei asimptomatice in sarcina si efectele tratamentului vor fi prezentate insc!ema urmatoare (dupa Davison si 4ind!eimer, 17).

D''=

&&. &nfectia urinara simptomatica

e apreciaza ca 1-6* din gravide fac pielonefrite acute in timpul sarcinii, iar dintre gravidele cu bacteriuriesemnificativa precoce (primul trimestru) circa B0-


10/52

?tragem deasemenea atentia asupra posibilitatilor de suprainfectie cu ocazia cateterizmului vezical pentrurecoltarea diferitelor probe urinare. ?ceasta posibilitate este de 1-


11/52

n element practic foarte important este reprezentat de observatia ca infectiile cailor excretorii duc, la reactiiinflamatorii parenc!imatoase, cu diverse aspecte morfologice si clinice si cu evolutie diferentiata functie de :

- particularitatile imuno-reactive ale organizmului#- starea anterioara a aparatului urinar#- durata infectiei #- tratamentul aplicat, etc.

'lemente de mare importanta in evaluarea evolutiei unei infectii urinare sunt reprezentate de patologia

congenitala a parenc!imului si cailor excretorii, precum si de afectarea tesutuluiperirenal, cazuri in care gravitatea infectiei si dificultatile terapieisunt mult mai mari.

c) C&&?

Cistita este o afectiune aparent banala, determinata de colonizarea bacteriana a vezicii urinare.Cistitele microbiene sunt formele etiologice cele mai frecvent,

determinate de germeni %ram (G).rmeaza ca frecventa cistitele de origine parazitara (tricomoniazice) si micotice.Desi rare, exista si cistite virotice : !erpes zoster, adenovirus.&ncidenta infectiilor iatrogene este din ce in ce mai importanta,

avand in vedere numarul sporit de investigatii si operatii endoscopice.

?natomie patologica

&nfectia acuta se caracterizeaza prin !ioerremie, edem al mucoasei, uneori ulceratii acoperite cu fibrina sau falsemembrane

purulente. &n formele cronice peretele este ingrosat, cu mucoasa!iperemiata, erodata, sau polipoida, cu metaplazii.

C&&? ?C?riada clasica a cistitei acute este :- piurie #

- polac!iurie #- durere.'a se poate insoti de !ematurie, disurie si usturimi./ara piurie, nu se poate sustine, insa, diagnosticul de cistita.'ste o infectie facultativ cu febra si frison.Durerea poate fi localizata retro- si suprapubian, insotita de tenesme vezicale.'xamenul de urina arata leucociturie-piurie (sediment sau proba ?ddis Eamburger), celule epiteliale descuamate

si intr-o mica masura !ematii.rocultura identifica germenii.?ntibiograma identifica sensibilitatea germenilor.8anevrele instrumentale si examenul endoscopic sunt contraindicate in formele acute.

tabilirea sediului infectiei urinare

8odul nespecific de manifestare a infectiei urinare face deseori stabilirea sediului infectiei pe criterii exclusivclinice.

Diferentierea unei infectii de tract urinar de o infectie aparenc!imului renal este necesara pentru a putea stabili evolutia,prognosticul, si mai ales terapia adecvata.

indromul cistitic evoca de obicei, infectia tractului urinaros, iar lombalgiile, febra inalta, modificarile de diureza si starea clinica generala alterata marc!eaza infectiaparenc!imatoasa.

Desigur, separarea nu trebuie dogmatizata, intrucat cele doua forme ale infectiei pot coexista.entru situatiile clinice incerte sau nesugestive se impun insa


12/52

teste paraclinice care sa permita precizarea sediului bacteriurieisemnificative :

1.8etoda /airle9 : presupune recoltarea prin cateterizarevezicala a unui esantion de 10 ml urina, care se insamanteaza pe mediul pentru urocultura. &n continuare, vezica estegolita si spalatacu 0 ml solutie ce contine 0,1* neomicina si 6 fiole de 'lase(solutie ce contine fibrinolizina si dezoxiribonucleaza). oluti inectata este mentinuta B0-0 de minute in vezica, dupacare se spala bine vezica cu 6 litri ser fiziologic caldut. e recolteza apoi pe cateter un nou esantion si se insamatiaza.

a ) rezenta bacteriuriei semnificative in primul esantion siabsenta in cel de-al doilea arata sediul vezical al infectiei.

b ) roculturi pozitive in ambele esantioane semnifica infectiaparenc!imului si a cailor urinare, deci originea inalta a bacteriuriei(rinic!i, bazinet)

6. Cateterizarea ureterala bilaterala : permite recoltarea unor probe de urina de la diferite niveluri, dar riscultraumatic si de inducere iatrogena a infectiei prin aceasta metoda, au facut ca metoda & sa fie preferata.

B. itrul crescut al anticorpilor serici specificiantigenului microbian : semnifica infectia inaltaparenc!imatoasa.


13/52

( citologic G frotiuri colorate ) #6. 'xamenul bacteriologic #B. tabilirea !-ului.

Criteriile importante pentru stabilirea unei pielonefrite sunt, pe langa o bacteriurie de cel putin 100.000 degermeni$ml in urinavezicala, prezenta de leucociturie importanta, albuminurie,

cilindrurie.

1. e examineaza urina proaspata, recoltata corect (fara sonda).8etoda ?ddis-Eamburger stabileste numarul de leucocite. este B000 leucocite$minut este semnificativa pentru

diagnosticul de infectie urinara (pielonefrita).Cilindrii leucocitari, au o mare valoare diagnostica. 'i pot fi pusi in evidenta prin metoda 4ampeu. (coloratia

oxidazelor sau aperoxidazelor ).

6. 'xamenul bacteriologic al urinei trebuie efectuat nu numaiin sensul precizarii agentului etiologic (izolare, cultivare si stabilirea sensibilitatii la antibiotice ) dar si printr-odeterminare cantitativa : urocultura cantitativa. > urina normala poate contine 1000-10.000 de germeni$ml. uspiciuneacreste pe masura apropierii de cifra 100.000. este 100.000 de germeni$ml constituie bacteriurie semnificative pentruinfectia urinara (aceasta valoare este semnificativa pentru bacili %ram (-) si enterococi. entru stafilococi coagulazo-

pozitivi 10.000$ml, iar pentru Candida 1.000

levuri$ml).rocultura este indispensabila pentru stabilirea etiologiei pielonefritelor si alegerea antibioticului in functie deantibiograma.

B. tabilirea p!-ului urinar este importanta deoarece, pentru dezvoltarea unor germeni, p!-ul optim este acid(colibacili, uneoristreptococi), iar pentru alti germeni este alcalin (proteus, piocianic).De asemenea actiunea unor antibiotice este favorizata de p! alcalin(streptomicina, anamicina, penicilina), iar a altora de p! acid(tetraciclina, cicloserina). ?ctiunea altora este variabila functie de p! (sulfamide, nitrofurani, cloramfenicol).

'xamene uzuale : - leucograma # - E.

robe functionale renale : - roba concentratiei # - roba cu rosu-fenol # - Determinari de rutina :

- uree, - creatinina,

- electroliti.

'. @??8'=


14/52

e baza antibiogramei si a controlului clinic si de laborator, se poate conduce o medicatie antimicrobiana corecta,dar nu este suficienta intotdeauna pentru vindecarea infectiei urinare. 4a aceasta trebue adaugat un tratament general desustinere si, atunci cand este posibil, suprimarea factorului care favorizeaza si intretin infectia.

Durata medie a tratamrntului este cuprinsa intre 10 zile siB saptamani.

@&=C&&& D' @??8'=

&. @epaus la pat#&&. Cura de diureza#&&&. ratament antiinfectios#&. ratament aduvant#. Corectarea c!irurgicala.

&. @'? 4? ?

@epausul la pat are o durata de -10 zile in pielonefrita acuta, sau in pielonefrita cronica.

&&. C@? D' D&@'2?

Cura de diureza trebuie sa asigure o diureza de minimum6000 ml $6

?cesta poate fi la fel de eficienta ca cel mai scump antibiotic#determina vindecarea spontana a infectiilor urinare oase la B0* din femei (oiculescu 8. "oli &nfectioase).

&&&. @??8'=4 ?=&&=/'C&>

e face in functie de rezultatele atibiogramei. esibilitateagermenilor din infectiile urinare la antibiotice si c!imioterapiceeste ilustratain tabelul nr. 1.

C@? D' ??C

Cura de atac dureza B-< saptamani.e incepe cu un c!imioterapic sau antibiotic cu spectrul larg,

apoi se continua dupa antibiograma.4a gravide, medicatia antibiograma se foloseste astfel:

1. 8edicamente fara restrictii :- enicilina- ?mpicilina- Carbenicilina- Cefalosporine- Colistin

6. 8edicamente cu unele restrictii :- Cotrimoxazol (limitat la primul trimestru de sarcina datorita potentialului risc teratogen si in ultimul trimestru

de sarcinadatorita riscului de icter nuclear al nou-nascutului ) #

- ?cid nalidixic (contraindicat in primul trimestru de sarcinadeoarece interfereaza cu sinteza ?D= )#

- %entamicina si obramicina (ototoxice pentru fat).

B. 8edicamente interzise :


15/52

- teptomicina si Canamicina (ototoxice pentru fat)#- etraciclina (determina tulburari in dezvoltarea osoasa si

dentara a fatului, !epatita materna)#- Cloramfenicol (se elimina greu la nou-nascuti si poate determina aplazie medulara si sindrom cenusiu).

C@? D' &=@'&='@'

e realizeaza cu medicatia antimicrobiana care s-a dovedit utila in faza acuta # tratamentul se face 10 zile pe luna,doua curein pielonefrita acuta si cure in pielonefrita cronica (oiculescu 8."oli &nfectioase).

ersistenta infectiei urinare mai mult de 1< zile sub tratament corect poate fi datorita urmatorilor factori:- rezistenta bacteriana crescuta, sau doze mici de antibiotice#- infectii urinare cu mai multi germeni#- instalarea unui grad de insuficienta renala cu realizarea unei concentratii locale scazute a antibioticului.&n ultimii ani s-a aratat ca, pe langa rezistenta bacteriana primara sau naturala fata de anumite antibiotice,

frecvent intalnitala speciile genului roteus, +lebsiella, seudomonas, se poate dezvolta si o rezistenta castigata, in care intervinmutationale sau de recombinare genetica in urma integrarii unor fragmente strainede ?D= prin procese de conugare, transformare si transudatie.

@ezistenta bacteriana este variabila si in ordine descrescanda, poate fi reprezentata astfel :

1. treptomicina, Cloramfenicol, etraciclina#6. ?mpicilina, ulfafurazol, =itrofurantoin, +anamicina,=eomicina#B. ?cid nalidixic#bservatii privind unele aspecte medicale ale rezistentei ale

coli bacililor izolati din infectia urinara ).4iteratura comunica in numiroase cazuri de pielonefrita gravidica o multirezistenta bacteriana. @ezultatul

tratamentuluiantimicrobian este testat prin uroculturi repetate.

terilitatea urinei indica vindecarea in 0* din cazuri depielonefrite acute si numai B0-


16/52

rimestrul && si &&& : - ?cid nalidixic# - =itrofurantoin.

1. Cistita acuta :- repaus la pat 1-6 zile#

- cura !idrica#- lizadon 6 supozitoare pe zi#- cotrimoxazol


17/52

- 0* din germeni sunt sensibili : amoxicilin Bg - doza unica#- 60* din germeni sunt rezistenti : =itrofurantoin 100 mg$zi,

timp de B zile.

8?=D?' &= &=/'C&? @&=?@?

&= C@4 ?@C&=&&

8edicatia antiinfectioasa utilizata fara restrictii :

antibiotic, c!imioterapic :

1. ?8&C&4&=? 00mg-1g de < ori$zi, oral, sauintramuscular #

6. ?8>M&C&4&=? 6-Bg$zi oral #B. C?@"'=&C&4&=? 00 mg, de < ori$zi (%'>'=,

oral) 60-B0mg$zi (3>/'=,im sau iv)

@&D&=? 6g pe zi, intramuscular in doua

prize#- C'/?4'M&=? 00mg, de < ori pe zi, oral#.C>4&8&C&=? 1-1,mg$g. corp, la 16 ore intramuscular#.=&@>/@?=>&= -10 mg$g. corp pe zi, in < prize,

oral.


18/52

8edicatie utilizata cu unele restrictii :

antibiotic, c!imioterapic

1. %'=?8&C&=? 1-1, mg$g.corp, la ore,intramuscular sau intravenos.6. "&'>4 < tbl.$zi, cate 6 tbl. la 16 ore#B. ?C&D =?4&D&M&C 1 g de < ori pe zi, oral#

C>=C42&&@'/'@&>?@' 4? @??8'=4

?=&"?C'@&?= ?4 &=/'C&'& @&=?@' 4? %@?&D'

"acteriuriile asimptomatice si infectiile urinare la gravide beneficiaza de o conduita relativ unitara din punct devedere al terapiei. e prefera in general terapia parenterala, in bolus, cu antibioticul indicat de antibiograma si permis inconditii de sarcina.

Controlul bacteriologic al urinii, dupa primele 6


19/52

Durata tratamentului nu depaseste in general zile, efectul putand fi amplificat cu o diureza zilnica in ur de6000 ml.

&n caz de pielonefrita acuta, pentru conduita terapeutica se arein vedere daca gravida a prezentat sau nu, in antecedente, pielonefrita acuta.

%ravidele cu antecedente pielonefritice, se afla in situatia de bacteriurie de reinfectie, sau persista, in timp cegravidele fara antecedente pielonefritice au, de regula, o prima infectie favorizata de sarcina.

ratamentul antimicrobian, al pielonefritei acute, reprezentand o prima infectie urinara se realizeaza faraasteptarea rezultatului uroculturii prin antibiotice, administrate timp de 10-1< zile, in primele 6-B zile, de preferinta

parenteral sau in perfuzii, cel mai bine in conditii de spital.ratamentul antimicrobian al pielonefritei acute la gravidele cu antecedente pielonefritece (in aceeasi sarcina sauanterior),utilizeaza adesea cure de durata intermediara sau prelungita, de6- saptamani, continuata prin efectuarea lunara a uroculturilor sirealizarea dupa -16 saptamani pospartum a urografiei intravenoase, pentru descoperirea unor eventuali factori favorizantiai recurentei si ai unor indicatori de pielonefrita cronica. &n unele cazuri, cura de antibiotice trebuie sa fie continuata prin

profilaxia de lunga durata cu doze reduse, vesperale de nitrofurantoina, de exemplu.@ealizarea unei igiene genitale deosebit de rigoroasa poate sa contribuie la prevenirea colonizarii bacteriene a

vaginului, care precede de regula diferite tipuri de recurente ale bacteriuriei in sarcina.?vand, in general, acelas spectru microbian si caracter monoetiologic, bacteriuriile asimptomatice, ca si cistitele

si pielonefritele gravidelor, raspund prin sterilizarea urinei in peste0* din cazuri, indifirent de antibioticul folosit.

/. @>/&4?M&?

8ortalitatea si morbiditatea perinatala intr-un mare numar de accidente gravidice (placenta praevia, !ematomretroplacentar, etc.),sunt semnificativ agravate de prezenta unei infectii urinare materne, ceea ce ustifica tratamentul preventiv.

Descoperirea si tratare simptomatica a infectiei urinare latentela gravide fac sa scada incidenta pielonefritei acute gravidice de la"&'C&':


20/52

-depistarea cat mai precoce a sarcinii # celor 10 consultatii prenatale obligatorii, pe care gravida trebuie sa le facain conditii normale, se va efectua urocultura cantitativa ca un examen obligatoriu.

- prevenirea infectiei urinare iatrogene: evitarea infectariivizicii urinare prin cateterisme inutile sau intempestive. Cele absolut necesare se vor efectua cu toate precautiile, instilandintravezical solutie de +anamicina sau =eomicina 100 mg, sauClor!exidin 0,06* . &nstrumentul sanitar va fi supus unei asepsiisi antisepsii severe.

- asigurarea unei bune diureze #

- igiena intima a femeii, a vietii sexuale.

6. rofilaxia secundara :- impiedicarea recidivelor sau reinfectiilor folosind miloace medicamentoase, de c!imioprofilaxie. e

administreaza doze mici din :1. =itrofurantoin 0-100mg$zi in fiecare seara, timp de mai multe luni #6. Cotrimoxazol 1 tbl.$zi, regulat, vreme indelungata#B. ulfamide #


21/52

6161_


22/52

66666666`66666666


23/52

6B6B9s9m9m9m9m9m9m9m9m9m9 6B6B6B6B


24/52

6


25/52

66


26/52

66


27/52

66


28/52

66


29/52

6767


30/52

B0B0


31/52

B1B1h


32/52

B6B6?]B6B6]B6B6j]B6B6h]B6B6kB6B6B6B6EB6B6AB6B6B6B6B6B69s9s9s9s9smgs9smsaB6B6B6B6B6 B6B6B6B6B6B6B6sB6B6B6B6sB6B6tB6B6B6B6]B6B6WB6B6PB6B6&B6B68B6B6B6B6B6B6B6B6B6B6B6B6qB6B6B6B6B6B6B6B69s9m9g9g9g9g9g9g9g9B6B6B6B6B6B6B6 B6B6B6B6B6B6B6B6B6B6B6B6B6B6B6GB6B6,B6B6BB6B6=B6B6--B6B6-B6B6-B6B6B6B6-B6B6#B6B6'B6B6@B6B6wB6B6B6B6yB6B6B6B69s9s9s9s9s9sms9s9s9smB6B6B6B6B6B6 B6B6 B6B6* B6B6,B6B6& B6B6[ B6B6>ZB6B6{ZB6B6*B6B6*B6B6|*B6B6d}B6B6f}B6B6!}B6B6~}B6B6Q}B6B6c5B6B69s9s9m9s9gagag9Y9B6B6 B6B6 B6B6B6B6B6B6c5B6B65B6B6B,B6B6,B6B6;,B6B6M,B6B6,B6B6h,[email protected]

.B6B6.B6B6$B6B6'0B6B6T0B6B6I0B6B6K


33/52

uBBBBuBBBBLBBBB}LBBBB5xBBBBxBBBBaxBBBBxBBBB_zBBBBzBBBBzBBBB*BBBB9sm9mgmsmam9m9masmBBBBBBBBBBBB BBBBBBBB*BBBB(BBBBBBBBBBBBBBBBOBBBBBBBBJBBBBBBBBBBBBjBBBBCBBBBuBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBbBBBBBBBB9sms9gasasasasasasBBBBBBBB BB BBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBB[BBBByBBBBBBBB7BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBxwBBBBwBBBBwBBBBBBBBBBBBqBBBBBBBBuBBBB9s9s9s9s9s9sms9msmsmsBBBBBBBBuBBBBBBBB`BBBB&BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB{BBBBNBBBBBBBBBBBB


34/52

B


35/52

BB9BB


36/52

BB`


37/52

BB


38/52

BB]BB]BB]BB:]BB]BBvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvBBBBBBBB|B]BBBBOBB?BBBBBB7BBfBBiBBBBmBBoBBNBBBB

BBBBBBBBBB`BBBBBBBBvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvBBBBBBBB|BBBBBOBBBBFBBBB;BBSOBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBuBBEBB(BBBBvvvvvvvvvvvvvvvvvvvBBBBBBB|BBBBB|BOBBBB


39/52

B7B7:B7B7JB7B7B7B7AB7B7{-B7B7-B7B7-B7B7B7B7gB7B7yB7B7B7B7C B7B7[ B7B7wB7B7FB7B7ZB7B7ZB7B7ZB7B7;ZB7B73ZB7B7vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvB7B7B7B7B7B7B7B7|B73ZB7B7YZB7B7ZB7B7ZB7B7ZB7B7iB7B7f}B7B7}B7B7l}B7B7n}B7B7z}B7B7}B7B7}B7B7}B7B7}B7B7}B7B7}B7B7`}B7B7}B7B7}B7B7}B7B7}B7B7}B7B7vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvB7B7B7B7B7B7B7B7|B7}B7B7}B7B7}B7B7}B7B7}B7B7}B7B7}B7B7 }B

7B7}B7B7]}B7B7W}B7B7S}B7B7}B7B75B7B75B7B75B7B7(B7B7G)B7B7)B7B7)B7B7)B7B7BB7B7vvvvvvvvvvvvoooooooooB7B7B7B7B7|B7B7B7B7B7|B7BB7B7cB7B7B7B7GB7B7qGB7B7[,B7B7,B7B7-B7B7N-B7B7-B7B7 .B7B7.B7B7$B7B7;$B7B73$B7B7k$B7B7q$B7B7$B7B70B7B70B7B70B7B7'0B7B70B7B71B7B7xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxB7B7B7B7|B71B7B756B7B7f6B7B7MBB7B7BB7B7BB7B7BB7B7


40/52


41/52


42/52


43/52

u


44/52

L


45/52


46/52


47/52


48/52

~


49/52


50/52

Q00


51/52

Q11Q11Q11OQ11Q11Q11Q11Q11-Q11Q11ZQ11Q11}Q11(Q11Q11,Q11.Q110Q11xxxxxxxxxxxxxxxxxxx111111111111111111111111|1111X11


52/52

66666666c566J66D662@66I66Or66*6666u66668k66>~666666660Q66 k 66666 66]6666663Z66}66B66166W66:6666*"66/66E666636666f66m66s66(L66z6666Q66A`666666666666& 6666L66>~66766^6666666666I66

Q660Q66 ] W { ~ ^ O P Q R S y _ ?rial]imes =eL@oman6666666666666666666666666666666666666666666666666

666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666d6b6T6-K^66hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh6C6o6m6p6>6b6666666666666666666666666666666666666666666666666666hhhhhhhhhhhh666666666666666666666666666666666666666'666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666hhhhhhhhhhhh66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666hhhhhhhhhhhh66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666hhhhhhhhhhhh6666666666666666

66666666666666666666666666666666

Infectia Urinara in Obstetrica

Documents

Transcript of Infectia Urinara in Obstetrica