INFECTIA URLIANA(OREIONUL)

- boală infecţioasă virală acută, generalizată

- glande salivare ,

- pancreas,

- SNC,

- gonade.

- mai frecventă la şcolari şi adolescenţi.

Etiologie

Virusul urlian (familia Paramyxoviridae, genul Paramyxovirus)

- ARN virus,

- citopatogenitate directă,

- formă rotundă,

- diametrul de 90-180 nm.

Transmiterea

- direct, prin picături Pflűgge,

- indirect, prin obiecte proaspăt contaminate.

Receptivitatea

- generală - mai afectaţi copii şi adulţii tineri,

- rară la sugari şi la vârstnici.

Sursa de infecţie

- persoane bolnave,

- cei cu infecţii inaparente.

- contagiozitate mare:

- la sfârşitul incubaţiei,

- în perioada prodromală,

- începutul perioadei de stare.

Indicele de contagiozitate - aproximativ 40%.

Patogenie

Poarta de intrare - mucoasa faringiană respiratorie virusul se multiplică viremie de scurtă durată diseminează - SNC - organe cu ţesut glandular: - glandele salivare, - testicul, - ovar, - glandele lacrimale, - pancreas, - tiroidă.Virusul se elimină prin salivă.

- Ac IgM şi IgA din a zecea zi de boală

- IgA secretor în salivă limitează eliminarea virusului,

- imunitatea durează toată viaţa.

Parotidite recidivante :

- virusurile coxsackie,

- virusul coriomeningitei limfocitare,

- streptococul viridans.

Tabloul clinic

Incubaţia - 14 - 18 zile (12 - 23 zile).

PAROTIDITA EPIDEMICA

Debutul:

- brusc,

- febră, frison,

- cefalee, mialgii,

- disfagie,

- senzaţie de tensiune dureroasă a lojii parotidiene.

PAROTIDITA EPIDEMICA - Perioada de stare

- febră,- tumefierea unei glande parotide

Parotida inflamată- consistenţă elastică,- glanda îmbracă unghiul mandibulei şi ramura ascendentă (osul nu se mai poate palpa),- tegumentul suprajacent este neted, destins, lucios, de culoare normală.

PAROTIDITA EPIDEMICA - Perioada de stare

- glanda este uşor sensibilă la palpare,

- durerea iradiază în ureche,

- trismus antalgic,

- orificiul canalului Stenon - inflamat, proeminent, roşu,

cu puncte echimotice,

- limba - intens saburală,

- secreţia salivară scăzută.

PAROTIDITA EPIDEMICA - Perioada de stare

- febra - 38-39ºC persistă câteva zile,- după 2-4 zile parotidita se bilateralizează

facies cu aspect de ”pară ”,- tumefacţia cedează în 7-10 zile şi nu supurează,- noi ascensiuni febrile:

- în caz de noi localizări,- glandele submaxilare, sublinguale,- localizări extraparotidiene.

PAROTIDITA EPIDEMICA - Evoluţie - mai uşoară la copil,- mai severă după pubertate şi la adult:

- febră înaltă,- stare generală alterată (asemanatoare cu starea tifică),- localizări extraparotidiene (pancreas, testicul).

Prognosticul- favorabil,- vindecare fară sechele.

MENINGITA URLIANĂ

- poate fi singura manifestare a infecţiei cu virusul urlian,- poate să apară la 4-7 zile de la debutul parotiditei.

Debutul: - febră,- cefalee,- fotofobie,- vărsături,- redoare de ceafă.

Semnele de iritaţie meningiană pot fi mai slab exprimate

MENINGITA URLIANĂ

LCR- clar, hipertensiv,- pleiocitoză (sute - una-doua mii elemente),- predomină limfocitele.

la debutul meningitei urliene , în anumite cazuri, - în LCR - predomină PMN,

- proteinorahia crescută.

Evoluţia - benignă.Prognosticul - favorabil.

ENCEFALITA URLIANĂ

- encefalită precoce (concomitentă cu debutul parotiditei),- encefalită tardivă prin mecanism autoimun (demielinizare postinfecţioasă).

Debut:- acut,- febră înaltă,- tulburări de comportament şi de senzoriu,- convulsii,- comă.

ENCEFALITA URLIANĂ

LCR - clar, hipertensiv,- pleiocitoză (sute - una-doua mii elemente),- predomină limfocitele.

Evoluţia este favorabilă.Mortalitatea - 1-2%.Sechele :

- surditate,- retard intelectual,- tulburări de comportament.

ORHITA URLIANĂ

- 25% din infecţiile urliene (băieţi / bărbaţi după pubertate),

- uni sau bilaterală:

- la o săptămână de la debutul parotiditei,

- precede parotidita,

- apare in convalescenţa,

- poate fi singura manifestare a infecţiei.

ORHITA URLIANĂ

Debutul:- brutal,- creşterea bruscă a temperaturii (febris testicularis),- cefalee,- greaţă, vărsături,- agitaţie.

După 1-2 zile - dureri la nivelul testiculului,- tumefacţie testiculară,- scrotul edemaţiat, roşu.

Examenul de laborator: leucocitoză cu neutrofilie

ORHITA URLIANĂ

Evoluţia:

- autolimitată,

- regresiunea fenomenelor inflamatorii - 8-10 zile

cu restitutio ad integrum.

! azoospermia atrofia testiculara < 1-2% din cazuri

sterilitatea - posibilă doar în urma afectării bilaterale

OOFORITA

- afectare rară,

- 5% din fetele infectate după pubertate.

- clinic:

- febră,

- dureri în hipogastru,

- ovarul - inflamat poate fi palpat uneori. 

PANCREATITA URLIANĂ

- sediul diseminării hematogene,- frecvent localizarea pancreatică rămâne subclinică, frustă,- doar modificări ale glicemiei şi amilazemiei.Debutul:

- brusc,- febră,- vărsături,- dureri în epigastru, cu iradiere „în bară”.

Starea generală se alterează - anorexie, - diaree, - uneori prăbuşire tensională.Evoluţia - vindecare în 2-8 zile.

Alte localizări

- MIOCARDITA

- PERICARDITA\

- TIROIDITA

- MASTITA

- DACRIOADENITA

Aceste manifestări - deosebit de rare,

- pot fi considerate complicaţii.

Diagnostic pozitiv

- epidemiologic:- provenienţa dintr-un focar,- absenţa în antecedente a infecţiei şi a vaccinării.

- clinic - contribuie esenţial la diagnosticul:- parotiditei epidemice,- meningitei, - orhitei.

- laborator - creşterea nivelului seric al amilazelor,- modificări pasagere ale glicemiei,- teste virusologice şi serologice nu intră în practica curentă.

Diagnostic diferenţial

- parotidita supurată - trismus, - glanda:

- consistenţă lemnoasă,- fluctuentă,- acoperită cu tegument roşu,- foarte dureroasă la palpare

- adenite, - adenoflegmoane, - mastoidite.

Diagnostic diferenţial

- parotidita recidivantă,- litiaza parotidiană,- neoplasme parotidiene,- parotidita toxică (din uremie, intoxicaţie cu bismut, mercur, iod),- chist parotidian,- sindrom Mikulicz (sunt afectate glandele lacrimale şi salivare),- tumefacţia glandelor salivare ca reacţie adversă la fenilbutazonă.

Tratamentul infecţiei urliene

- izolare la domiciliu - 14 zile,- internare:

- cazurile cu evoluţie severă,- localizări extraparotidiene:

- SNC, - gonade,

- pancreas. Tratamentul igieno-dietetic Tratamentul patogenetic şi simptomatic - antiinflamatorii, - antalgice, antipiretice,

- depletive, - anticonvulsivante, - corticoterapie.