7/31/2019 Histo6

1/7

7/31/2019 Histo6

2/7

in endotenoniu in peritenoniu in endomiusium in perimisium in endonerv

in perinervIn structura lui se gasesc in proportii egale fibre, celule si substanta fundamentala.Celulele pot fi fixe sau mobile.

celulele fixe sunt fibroblastele si fibrocitele celulele mobile sunt celule imuno-reactive (mastocitelele, macrofagele, plasmocitele, celulele cu

efect citotoxic) sau celule accesorii, provenite din sange (limfocitele TH si macrofagele). Prinaceste celule mobile tesutul intervine in imunitate, in apararea locala atat in RI celular cat siumoral.

Fibrelele sunt de toate categoriile (colagen, elastina, reticulina) in proportii aproximativ egale.Fibrele de colagen se dispun in benzi sau panglici. Ele sunt acidofile si se coloreaza in roz. Benzilesunt formate din fibre de colagen dispuse paralel intre ele. Benzile se dispun ulterior in diferite

ungiuri fara sa se ramifice sau sa se anastomozeza. Fibrele de elastina se ramifica si seanastomozeaza formand retele cu ochiuri neregulate. Si ele sunt acidofile si se coloreaza in roz.Fibrele de reticulina nu se vizualizeaza in coloratie HE datorita resturilor zaharidice. Ele se potevidentia prin impregnare argentica sau reactie PAS pozitiva. Aceste fibre sunt ramificate sianastomozate. In ochiurile retelei se dispun celule si substanta fundamentala.

Substanta fundamentala are un procent mare de GAG nesulfatati. De asemenea mai contine siPG mai ales cei cu heparan sulfat si cei cu condroitin sulfat, keratan sulfat si dermatan sulfat.Datorita continutului mare in GAG si PG ea se coloreaza palid in HE. Substanta fundamentala maicontine glicoproteine de adezivitate (fibronectina, entactina si tenasceina).

Vascularizatia este foarte bogata, se face prin vase de calibru minim (capilare, arteriole,venule).

Inervatia este bogata, prin fibre vasomotorii si fibre senzitive, sub forma de terminatiinervoase libere sau terminatii incapsulate.

Tesutul conjunctiv lax lamelarEste bogat in fibre de colagen si elastina dispuse in lamele paralele. Au celule de tip fix

(fibroblaste si fibrocite). Se gaseste in fascia superficiala si profunda a muschilor.

Tesutul conjunctiv lax areolar (fenestrat)Este bogat in fibre de colagen care formeaza o retea cu ochiuri foarte largi (de 2-3 ori mai

largi decat in tesutul conjunctiv lax propriu-zis). Celulele sunt fixe sau mobile. Se gaseste in epiploon.

Tesut conjunctiv lax spinocelularSe gaseste in corticala ovarului, in jurul foliculilor ovarieni, in endometru si in jurul glandeloruterine. Se caracterizeaza printr-o predominata celulara (celule mezenchimale si fibroblaste). Au

putina substanta fundamentala si fibre subtiri de reticulina. Celulele se dispun in vartejuri in jurulformatiunilor foliculare.

Tesuturile conjunctiv dens

Tesutul conjunctiv dens semiordonat (fibros)Localizare:

in dermul pielii (in partea profunda - dermul reticular) in capsulele conjunctive ale organelor

in structura scleroticii si a corneei in epitenoniu

7/31/2019 Histo6

3/7

in epimisium in epinerv in structura durei mater in submucoasa organelor tubului digestiv

Organizare: predomina fibrele de colagen si elastina, putina substanta fundamentala si putine

celule.Fibrele de colagen sunt organizate in benzi (panglici) care contin fibre de colagen paralele si

apoi benzile sunt dispuse in toate directiile si chiar sunt ondulate. Fibrele elastice se dispun si ele intoate directiile ramificandu-se. Ele constituie o pasla pentru fibrele de colagen.

Substanta fundamentala este putina si nu se coloreaza in HE datorita prezentei abundente aGAG si PG.

Celulele sunt fibroblaste si fibrocite (celule fixe) dar si macrofage, mastocite, plasmocite,neutrofile.

Vascularizatia este bogata si se face prin vase de calibru minim.Inervatia este bogata si se face prin fibre vasomotorii si fibre senzitive (terminatii nervoase

libere dar mai ales terminatii nervoase incapsulate).

Rolul acestui tesut: in general asigura rezistenta la tractiuni.

Tesutul conjunctiv dens ordonatIntra in structura aponevrozelor si tendoanelor. Ambele formatiuni sunt inextensibile si

asigura insertia muschiului pe os. Aponevroza este pentru muschii lati iar tendonul este pentrumuschii lungi (ai membrelor).

AponevrozaAponevroza poate fi simpla sau compusa. Cele simple sunt alcatuite din 2 foite conjunctive

suprapuse iar cele compuse sunt alcatuite din 3 foite conjunctive suprapuse.Organizare: predomina fibrele de colagen care sunt paralele intre ele intr-o foita si sunt

perpendiculare pe fibrele din foitele supra si subiacente. Substanta fundamentala este putina si

celulele sunt reprezentate de fibroblaste cu forme extrem de variate datorita spatiilor mici dintrefibrele conjunctive. Au o structura avasculara (hranirea se face prin difuziune) iar inervatia estesenzitiva si se face prin terminatii nervoase libere.

TendonulTendoanele primare si secundare se unesc si formeaza tendonul tertiar (compus).Tendonul primar- pe sectiune longitudinala se observa ca fibrele de colagen sunt dispuse paralel in benzi care

la randul lor sunt dispuse paralel. Spatiile dintre fibre sunt mici si contin substanta fundamentala sicelule. Celulele sunt fibroblaste si fibrocite si se numesc tenocite. Ele au niste prelungiri in forma dearipioare si se mai numesc celule aliforme. Ele apar dispuse metameric, in siruri paralele. Ele suntextrem de aplatizate si mai au o caracteristica: bigeminismul (doua celule fiice rezultate prin

diviziune sunt asezate una langa alta datorita imposibilitatii de deplasara).- pe sectiune transversala tendonul primar are forme ovalare sau poligonale. Aici se observaaspectul celulelor aliforme. Prelungirile lor imbraca fibrele de colagen marind rezistenta. Fiecaretendon primar este invelit la periferie de endotenonium (tesut conjunctiv lax propriu-zis avascular?).

Mai multe tendoane primare formeaza tendonul secundar care este invelit de peritenonium,care este foarte bine vascularizat. Hranirea tendonului se face pe seama peritenoniului cu rol deasemenea in cresterea in lungime si in grosime. In peritenoniu se mai gasesc corpusculii incapsulatiPacini.

Mai multe tendoane secundate formeaza tendonul compus (tertiar). Epitenoniul inveleste laexterior tendonul compus. Este tesut conjunctiv dens semiordonat. Intre epitenoniu si tendon maiexista o lama de tesut conjunctiv lax iar in afara se afla mezotenonul. Mezotenonul este format din

tesut conjunctiv lax si mezoteliul. Mezoteliul este o teaca sinoviala care se dedubleaza din loc in loc

7/31/2019 Histo6

4/7

si formeaza bursele sinoviale in care se afla lichidul sinovial. Lichidul sinovial contine apa, ioni,proteine, GAG si PG.

Jonctiunea-tendon os: se realizeaza diferit in functie de locul unde se insera tendonul (pediafiza sau pe epifiza). Diferentele se datoreaza osificarilor diferite ale celor doua straturi osoase.

Jonctiunea tendon-diafiza: fibrele de colagen de la nivelul tendonului strabat periostul diafizei

si ajung in corticala diafizara unde se intrepatrund cu fibrele de colagen ale osteoanelor .Acestea suntfibrele lui Sharpey.

Jonctiunea tendon-epifiza: intre tendon si epifiza se formeaza un tesut conjunctiv cartilaginoshialin de alunecare. Acest tesut se caracterizeaza prin predominanta fibrelor de colagen, substantafundamentala calcificata si celule cartilaginoase.

Jonctiunea tendon-muschi: Endotenonul se continua cu endomisium, peritenonul cuperimisium si epitenonul cu epimisium. Fibra musculara care ia contact cu tendonul se termina cuprelungiri digitiforme. Fe frontul citoplasmatic al prelungirilor se prind de membrana celularafilamentele subtiri de actina ale ultimului sarcomer. Pe frontul extracelular membrana celulara a

prelungirilor digitiforme este dublata de o lamina bazala impreuna cu care formeaza sarcolema.Fibrele de colagen de la nivelul tendonului se prind in portiunile declive ale prelungirilor digitiforme

direct pe membrana fibrei musculare in aceste portiuni perforand lamina bazala. Legatura se intaresteprin laminina si fibronectina. In jurul fiecarei prelungiri digitiforme se vor localiza circularnumeroase fibre de reticulina care vor creste rezistenta jonctiunii miotendinoase. Aceasta jonctiuneeste foarte activa d.p.d.v. functional. Aici se realizaeaza atat cresterea muschiului cat si a tendonului.

Tesutul conjunctiv elasticAre o raspandire extrem de restransa si anume:

ligamentele galbene de la nivelul cefei ligamentele articulare ligamentul suspensor al penisului.

Structura: predomina fibrele elastice dispuse in retea, substanta fundamentala, celule

conjunctive (in special celule fixe). Elementele elastice le vom gasi insa larg raspandite in peretelevaselor formate din lamele elastice dispuse concentric. Tot elemente elastice apar si in stromaconjunctiva a plamanului dubland peretele alveolar.

Tesutul mucoidIl gasim in:

ordonul ombilical (gelatina Wharton) in corpul vitros (in camera vitroasa)

Contine multa substanta fundamentala, bogata in acid hialuronic, cateva celule mezenchimalesi fibroblaste si cateva fibre de reticulina.

Tesutul reticulatEste de doua feluri:1. mieloid (maduva rosie hematogena)2. limfoid (in organele limfoformatoare). Organele limfoformatoare sunt:

ggl. limfatici pulpa alba a splinei placile Peyer din intestin amigdaleOrganizare: fibre de reticulina care se dispun sub forma unui fibroreticul, celule conjunctive

(o parte din ele vor forma citoreticul care se va suprapune peste fibroreticul). In ochiurile celor douaretele se gasesc substanta fundamentala si celule conjunctive libere.

Tipuri de celule:

7/31/2019 Histo6

5/7

celule reticulare de tip fibroblastoid - aceste celule sunt de fapt un fibroblast cu mai multeprelungiri care se unesc cu prelungirile altor celule prin jontiuni gap. Aceste celule formeazacitoreticulul. Celula are nucleu central eucromatic, citoplasma bazofila si este implicata insecretia matricei conjunctive si a rol structural (formeaza citoreticulul).

celule reticulare de tip histioid - au rol macrofag. Pot fi fixe sau libere si se sclerozeaza de regula

in mansoane perivasculare. Ca aspect structural celulele pot avea ..................................... Rol defagocitoza si pinocitoza. De asemenea ele colaboreaza cu limfocitele B si T in realizarea RIumoral si celular. Limfocitele T sunt localizate in zonele timodependente iar limfocitele Bsunt localizate in zonele timoindependente.

celula reticulara interdigitale celule reticulare foliculare dendritice. Ultimele doua clase decelule sunt greu de diferentiat intre

ele (doar prin imunofluorescenta si ME). Aceste doua tipuri de celule colaboreaza cu macrofagelein elaborarea RI mediat umoral si celular.

Tesutul adiposGeneralitati

Celulele se numesc adipocite (lipocite). Tesutul contine pe langa celule si putina substantafundamentala si putine fibre, in special de reticulina. Celulele adipoase au tendinta de a se aglomeraformand lobuli sau paniculi adiposi separati intre ei prin septuri conjunctive de tesut lax. In acestesepturi se gasesc vase de sange si terminatii nervoase adrenergice si colinergice. In cazul tesutuluiadipos brun exista doar fibre nervoase adrenergice.

Adipocitele isi au originea in celula mezenchimala nediferentiata care incepand cu S3 pana inS5 I.U. da nastere adipoblastului apoi preadipocitului si in final adipocitului. La niveluladipoblastului si preadipocitului s-a detectat enzima -naftil acetat esteraza, care are o actiunecrescuta in aceasta celula.

Din preadipocit rezulta: adipocitul alb

adipocitul brun adipocitul hepatic (celula Ito) care se dispune intre hepatocite si peretele capilarului sinusoid. Ea

are rol de sinteza si depozitare a vitaminei A.Adipocitele brune nu pot da nastere adipocitelor albe sau celulei Ito.In perioada copilariei are din nou loc sinteza de adipocite sub actiunea STH, a hormonilor

tiroidieni si a insulinei. La pubertate procesul se reia sub actiunea hormonilor sexuali cand apar:

adipocite ginoide (contin estrogeni) lipoide androide care contin androgeni

Marea majoritate a populatiei de adipocite se sintetizeaza la 2-3 ani iar la pubertate acestecelule se hipertrofiaza. Exista doua tipuri de obezitate: hiperplastica (cresterea numarului de adipocite) apare in primii 2-3 ani

hipertrofica (cresterea volumului adipocitelor) apare la pubertate sau mai tarziu.Tesutul adipos ocupa: in copilarie

la barbati 15% la femei 25%

la pubertate la barbati 25% la femei 40%In curele de slabire adipocitul sufera o transformare seroasa, reversibila, devenind o celula de

tip fibroblastoid cu prelungiri.Daca se depaseste capacitatea de incarcare a adipocitelor se incarca fibroblastele si

histiocitele.Tesutul adipos alb

7/31/2019 Histo6

6/7

Adipocitul alb are diametru de 100-120 m. Adipocitele se organizeaza in lobuli separati desepturi formate din tesut conjunctiv lax ce aduce vase de sange in apropierea adipocitelor. Un capilarcorespunde la 2-3 adipocite albe. Tot astfel ajung terminatiunile nervoase adrenergice si colinergice.Celula apare ca un inel cu pecete. Incluziunea lipidica se prezinta ca o picatura unica (tesutunilocular). Citoplasma si nucleul sunt impinse la periferie. Bula se dizolva in parafina si in

hidrocarburi benzenice. Citoplasma este acidofila iar nucleul reprezinta pecetea inelului. Tot in tesutse observa numeroase capilare. La ME se observa ca incluziunea nu este invelita de endomembrana siocupa cea mai mare parte a celulei impingand nucleul la periferie.

Nucleul este alungit, eucromatic.Organitele sunt mitocondrii cu criste tubulare si RE neted. Membrana celulara este dublata la

exterior de o lamina bazala care la randul ei este dublata de o retea fibroreticulara. Aceasta laminabazala este comuna pentru mai multe adipocite. Intre adipocite exista substanta fundamentala, fibrede reticulina, capilare si filete nervoase adrenergice si colinergice care se opresc la nivelul laminei

bazale unde-si varsa mediatorul, acesta ajungand in celula prin difuziune.Rolul acestor celule este in metabolismul lipidelor, in lipogeneza si lipoliza. Lipogeneza se

face din glicerol si acizi grasi (1 molecula de glicerol si 3 molecule de acizi grasi formeaza 1

molecula de triglicerid). Glicerolul se obtine prin aport exogen sau prin glicoliza iar acizii grasi pot fisintetizat de novo sau provin din sursa endohepatica.

Acizii grasi proveniti exogen sunt absorbiti fie direct in circulatia sangvina fie in circulatialimfatica sub forma de chilomicroni. Chilomicronii au diametrul de 3 m, au un miez central formatde triglicerid si colesterol esterificat si o parte periferica formata din colesterol liber, proteine sifosfolipide.

La nivelul capilarelor chilomicronii se desfac sub actiunea lipoproteinlipazei secerata decelulele endoteliale. Acizii grasi rezultati raman legati de proteine si astfel vor traversa lamina bazalaa adipocitului alb si apoi membrana celulara si ajung in citoplasma unde formeaza din noutrigliceride. Depozitele adipoase sunt permanent reinnoite. Cel mai lipogenetic hormon este insulinacare permeabilizeaza membrana adipocitului pentru glucoza. Lipoliza este controlata de glucagon.

Tesutul adipos brunIn acest tesut exista caroteni (pigmenti) prezenti in citoplasma. Vascularizatia este mai bogata(1 capilar la 1 adipocit). Citocromii sunt numerosi (exista mitocondrii multe). Astfel se explicaculoarea bruna. Acest tesut ocupa 5-6% din greutate la nastere. Este intalnit doar in viata fetala si in

primele 5 luni de la nastere. El este localizat: cervical

retrosternal subscapular

retrosimfizar in mediastinul profund in regiunea inghinala.

Acest tesut are rol de protectie termica.Organizare: adipocitele brune sunt asezate in paniculi separati de septuri conjunctive formatedin tesut conjunctiv lax cu foarte multe vase de sange (1 capilar la 1 adipocit). Terminatiunilenervoase sunt de tip adrenergic. Exista putina substanta fundamentala si putine fibre de reticulina.

La MO celula are forma poligonala cu nucleul dispus central. In adipocit exista mai multebule lipidice care nu conflueaza datorita prezentei unor septuri citoplasmatice. Citoplasma estespumoasa cu numeroase gauri pentru ca si aici se dizolva in parafina incluziunile de lipide.

Adipocitul brun este mult mai mic - are un diametru de 30-40 m.La ME se observa perinuclear numeroase picaturi lipidice nedelimitate de endomembrane ci

doar separate de septuri citoplasmatice. In restul citoplasmei exista mitocondrii cu criste si REN curol in sinteza lipidelor. Membrana adipocitului brun este dublata de o lamina bazala inconjurata de o

retea fibroreticulara. Lamina bazala este proprie fiecarui adipocit.

7/31/2019 Histo6

7/7

Filetele nervoase adrenergice strabat lamina bazala si vin in contact direct cu membranaadipocitului. Cand scade temperatura mediului inconjurator se descarca norepinefrina care va stimulaadenilat ciclaza ce duce la crestera cantitatii de cAMP care stimuleaza protein kinaza care vadetermina ardera acizilor grasi in ciclul Krebs ceea ce duce la formarea de energie. Tot odata esteinhibata ATP sintetaza si astfel toata energia formata este disipata sub forma de caldura.